Universul, iunie 1913 (Anul 31, nr. 148-177)
1913-06-11 / nr. 158
„Universul“ IN PROVINCIE CALAFAT Fapta unui acar de la C. F. rl. — Locuitorul Gheorghe N. Mitral din acest oraș a reclamat poliției locale facerea unei anchete, pentru că acarul Matei ■Poppa din stația Calafat, i-ar fi ■ omorât o iapă ce păștea pe terenul din prejurul gării. La anchetă s-a stabilit că în adevăr acarul Matei Poppa care mergea la macazul de intrarea trenurilor in gară, înnaintea sosirea trenului No. 161, de pasageri, sa văzut aproape de linia ferată o iapă, și pentru a o goni, a luat o piatră cu care prin două lovituri în cap a doborât-o la pământ. Moartea animalului i-a fost instantanee. Ar trebui ca Direcția C. F. R. •să ia măsuri pentru închiderea acestor terenuri de pe lângă gări pentru a se evita asemenea dezagmmente. Proprietarul vitei constituindu-se parte civilă a dat în judecată pe nemilosul acar.Ultragiu. — Vasile Buzescu, adj. de primar al com. Basarabii a reclamat că a fost bătut de locuiitorul Dumitru B. Gherghinoiu. Din ancheta făcută de d. Georgescu- Giurcă actorul plășel Calafat s’a stabilit întru totul vinovăția lui Gheorghinoiu, prin martori cari au venit în ajutorul lui Vasile Buzescu adjutorul de primar. Agresorul va fi supus judecăței pentru ultragiu convulsivă, 2 cazuri de scarlatina, 2 de febră tifoidă și un caz de dezinterie. GIURGIU împușcați din imprudență.Băiatul Stan R. Ghernea, în etata de 18 ani, din com. Drăgănești, umblând aseară cu o pușcă încărcată, din imprudență a împușcat pe femeea Tudora Ristea, de 45 ani și pe copilul aceștia, aminte Marin, în etate de 6 ani.Copilul fiind rănit grav, e în agonie. Ambii răniți se găsesc la spitalul din comună. Băiatul Ghenea a fost arestat. împuns de un bou. Locuitorul Ion Cristea din com. Lahovary a fost împuns azi dimineață de un bou, care l-a rănit foarte grav în partea dreaptă a coapsei. Starea pacientului inspiră serioase îngrijiri. Accident mortal. — Săteanul Lazăr Marta, în etate de 28 ani, din com. Mârșa, plecând de acasă cu o căruță încărcată cu rapiță, pe drum, adormind, a căzut din căruță, a fost apucat sub roate, și strivit, rămânând mort pe loc. I FOCȘANI O inițiativă lăudabilă. — D.I. I. Panea, medicul primar al județului Putna a luat inițiativa lăudabilă a unor întruniri administrative, în care să se discute asupra chestiunei mortalităței popolației de la țară. Ordonanță comunală. — Primăria Focșani, alarmată de numărul prea mare al cazurilor de scabie provocate prin mușcături de câini turbați, a dat o ordonanță, prin care pune în vedere tuturor locuitorilor orașului să lege câinii în termen de trei zile sau să le pue botnițe. Ordonanța primăriei mai arată că acei câini ce vor mai fi găsiți slobozi după acest termen vor fi uciși prin otrăvire. Grindină. — In comuna Nămoloasa a căzut grindină pricinuind pagube mari locuitorilor și proprietarei d-na Contesă de Roma. Teatrale. — Cu începere din ziua de 9 Iunie, maestrul Notară, va da la terasa Napoleon, mai multe reprezentații teatrale. Litigi», MIZI și - -înecat. — Astăzi pe la ora 3 p. m. în gârla din satul Boldești s’a înecat băiatul. Anghel Voiculescu în etate de 10 ani. ,Până în prezent cadavrul nu s’a găsit. MU SEVERIN Tăiat de tren. — Trenul de persoane de 8.20 seara a tăiat un copil de 8—9 ani. Iată cum s’a întâmplat acest caz înfiorător: Grănicerul de post de pe marginea Dunării, tocmai gonea niște derbedei de a se scălda în Dunăre, cazurile de înnec fiind numeroase, când fu atras de fluerăturile sinistre ale mașinii trenului de persoane de 8.20 seara. Ce se întâmplase ? Copilul Nicu Pătrașcu din str. Adrian (tatăl său e brutar), voia să pue pălăria pe șină ca să treacă terenul peste cap când îl surprinse trenul și-i reteză capul. Cadavrul a căzut sub pod iar capul a fost asvârtit la vre-o 10—15 m. depărtare. Copilul a fost tăiat pe podul din fața patinagiului. Au sosit la fața locului autoritățile polițienești, procurorul și curioși. S’a făcut în grabă ancheta și cadavrul a fost dus la snorgă. VAZIENII-DE-MUNTE Vizite. — Azi a sosit în orășelul nostru d. Barbu Delavrancea însoțit fiind de d-nii profesori N. Iorga și D. Ciotori și au descins direct la casa d-lui N. Iorga. E probabil ca mâine să plece împreună la mănăstirea Cheia spre a o vizita. 2SMNICEA ( Cutremur de pământ. — In seara de 7 Iunie a. c. la orele 10 și 30 s’a simțit din nou sguduituri de cutremur. Repetarea la intervale așa de scurte a acestor cutremure, lea făcut pe toți să creadă că în curând va isbucni vre’un vulcan prin apropiere. , Timpul. — De orî timpul s’a schimbat brusc, avem o căldură tropicală. Agricole. — Pe alocurea s’a început seceratul orzului și promite o recoltă cum de mult nu s’a mai făcut pe aci. TÂRGU-JIU Crima din Corn. Groșera. — Locuitorul Preda M. Ghibuș din comuna Valea lui Câine, plecând în comuna Groșera, pentru afaceri, s’a abătut pe la cârciuma lui Aurică C. Groșereanu, ca să bea țuică. După câteva jumătăți de țuică băute, cârciumarul i-a cerut plata. Preda plătește, rămânând o jumătate dator. Groșoveanu, nu l-a lăsat, cerând să plătească toată consumația, atunci luându-se la ceartă, la un moment dat, Preda scoate un revolver din buzunar, trăgând două focuri rănind pe locuitorii Constantin Coman și Constantin Clenciu care se găsea în cârciumă. Aurică Groșoveanu văzând că gluma s’a îngroșat, cere ajutor fraților Vasile și Nicolae Preda Hodină, care din întâmplare venise la cârciumă și toți trei îl dezarmează, bătându-i în așa mod, încât l-au lăsat în nesimțire. Sosind la fața locului șeful postului de jandarmi arestează pe frații Vasile și Nicolae Preda Hodină împreună cu cârciumarul Aurică Groșoveanu, dresându-le cuvenitele acte inari ® tâduri Parchetului și internează în spital pe Preda M. Ghiduș cu puține speranțe de scăpare. Cei doi loviți de revolver din fericire au fost ușor răniți. Epidemii. — In județul Goriiu există 401 cazuri de tuse ROȘIORII DE VEDE Accident nenorocit. — Locuitorul Ion Tudorache Tursica din comuna Băduleasa, fiind într’un pom, din curtea sa, din nebăgare de seamă la un moment fatal a alunecat căzând în niște uluci ce erau sub pom, făcându-și corpul bucăți. In cele mai grozave chinuri a fost ridicat de pe uluci. Deși i se dă o îngrijire bună din partea familiei totuși sunt puține speranțe de a scăpa cu viață, deoarece piciorul drept este desbrăcat de carne, dar abdomenul spintecat. Cioban jefuit. — Ciobanul Savu Gheorghiță Gogu în noaptea de 5—6 iunie a fost jefuit de necunoscuți făcători de rele, furându-i-se toate obiectele de fabricat brânză, cum și două cojoace. Locuitor prădat. Locuitorul Ion Sandu din comuna Gărăgău, a reclamat șefului din acea comună, cum că necunoscuți făcători de rele întroducându-se într una din camerilie casei au furat tot ce s’a găsit într’ânsa. Jandarmeria cercetează. mm Vânzarea bunurilor de mână moartă și moșiilor Statului la țărani ca urmare*, a legea Imnurilor de mână moarti* dîn 18 Martie 1912, s'au scos în vânzare din număr de peste 89 de moșii. Peziterii 19 din aceste moșii s’au și depus planurile de parcelare cu tablourile de loturi la diferite comune, spre a se primi declarațiunile de cumpărare din partea sătenilor. Vânzarea s’a și început și prima moșie Otopeni, de lângă București, în suprafață de 462 ha. 0634. Moșia s’a împărțit în 69 loturi mici a câte 5 ha, fiecare și 6 loturi mari ale, 20 și 29 hectare uri iii. Cereri sau declarațiuni de euhipă care au fost 453. Prețul pe hectar a OSt. fiV&H ; b; la 1—localitate, iar cele JL9 nugi s au vândut la 00 la veterani* localitate] dintre cari trei O chestiune asupra căreia trebue insistat este cestiunea avansurilor și a sporului da avans. Avansul este suma st8Uti ce ta bun să dea înainte cumpărătorul neutru lotul mic din valoarea sa ți 20 la sută pentru lotul cel mare. Sporul de avans este suma ce sa obține peste avansul fixat pentru fiecare lot. Astfel, pentru loturile mari slab in!?a avans H Otopeni suma de 41.1l 1.10, din care 17.207 lei ca spor de avans, iar pentru loturile mici s’a încasat ca avans 55.241,39 bani, din cari 839 lei ca spor de avans, peste avansul fixat de fiecare lot mic. Banii s au încinsat toți clar în ziua vânzărei și faptul că țăranii au răspuns în ziua vânzărei nu numai avansul cerut, dar și un spor de avans peste prețul fixat de vânzare, nu poate fi decât îmbucurător, întrucât el denotă o stare economică relativ bună și sacrificiul ce-l poate face un țăran numai pentru a putea obține pământ de muncă. Pentru a lămuri în mare parte de țărani, ministerul aduce la cunoștința generală că nu a dat și nu va da pământ decât acelor țărani cari au copii mai mulți și cari au mai puțin de cinci ha, ori cari nu au de loc pământ. Dovada aceasta se face de comisiunea delegată de minister, după indicațiunile certificate de primar și perceptori și controlate de comisie după registrele percepției. Oricine va avea dreptul să conteste și să reclame în fața comisiunei, pe acela care nu ar avea dreptul să cumpere pământ. Ministerul îi luat toate măsurile de siguranță și nu va ține seamă decât de contestațiile făcute în timp util la comisiune, căci asemenea contestațiuni nu trebue tolerate ca mijloace delatorii, care să nu permită facerea vânzărilor. Ministerul nu dispune scoaterea în vânzare a lotului numai în cazul când contestațiile au fost făcute înaintea comisiinei și au fost verificate și cercetate. Cestiunea împroprietăririlor este o cestiune importantă, o cestiune de ordin social, care preocupă pe toată lumea și se procedează cu multă activitate și cu multă prudență la vânzarea celorlalte moșii, iar țăranii vor fi puși în posesie cât mai neîntârziat Toate cestiunile de principii, d. ministru C. C. Arion le stabilește, odată pentru totdeauna, cu ocazia diferitelor observatiuni practice făcute de comisiune. Este locul aci să insistăm asupra faptului că prin sate mișună numeroși agenți ori samsari cari, îndemnând, pun pe drumuri pe țărani, bricasându-le sume de bani pentru a interveni să le dea pământ. S’a adus la cunoștința tuturor sătenilor, prin publicațiuni făcute la sate, și ministerul a sfătuit să nu asculte câtuși de puțin asemenea intermediari dubioși și să aștepte comisiunea ministerului la fața locului, unde oricare va putea cumpăra pământ fără ajutorul sau intervenția nimănui. Este și de datoria ministerului de interne, ca, prin organele sale respective, să intervină pentru a stârpi odată pentru totdeauna această plagă la sate. Faptul că prima vânzare, prin explicarea legei din 1912, s’a efectuat în condițiuni atât de bune și fără nici o dificultate, înseamnă că dispozițiunile acestei legi sunt eficace, de un real folos pentru țărănime și că se pot aplica fără a întâmpina greutăți. In curând se vor depune și planurile de paichaire ale bunurilor de mână moartă ce au fost cumpărate de Stat, cu scopul de a împroprietări pe țărani.—---------- poo------------scoalelor secundare si speciala Absolvenții cl. V-a modernă a liceului Sf. Sava (București) Andronescu Ion, Bănescu Petre, Brabețeanu Victor, Gheorghe Alex., Granta Ion, Ionescu Vladimir, Manoliu Alex., Minculescu Ștefan, Osiac Dumitru, Pavelescu ,Ciprian Emil, Pretorian Teodor, Șerbănescu Ion, Stoenescu Dumitru, Trandafirescu Ion, - - - MARȚI, U IUNIE 1913 — 3 t POLITIC» EXTERN» DISCURSUL CONTELUI TISZA După telegrama Țarului avem discursul Contelui Tisza. Cuvântarea primului ministru maghiar este răspunsul Austriei la telegrama suveranului rusesc. Desigur că ar fi fost mai arese ca acest răspuns să vie de la Viena decât de la Pesta, să plece de la Ballplatz și să poarte iscălitura contelui Berchtold. Faptul că pornește de la contele Tisza dovedește pur și simplu ca personalitățile crează însemnătatea funcțiunilor. Personalitatea contelui Tisza e așa de superioară aceleia a contelui Berchtold, încât într-un ceas hotărâtor i s’a substituit fără ca nimeni să se fi gândit măcar a ridica vre o protestare. Și ce anume a spus primul ministru ungur în acest mult comentar discurs? Intr’un limbagiu foarte întortochiat plin de toate acele circonlocuțiunî proprii oratoriei diplomatice, el a arătat că Austro-Ungaria nu poate să admită ca Rusia singura să se amestece în rezolvarea neînțelegerilor actuale dintre statele balcanice. Cu alte cuvinte conflictul balcanic intră intr-o nouă fază. Până acum era circumscris între foștii aliați. Astăzi ei trec pe al doilea plan, antagonismul austro-rus ocupă locul de căpetenie. Ne reîntoarcem iarăși la starea de lucruri de astă iarnă, la primejdia unei complicațiuni europene derivând din criza orientală. După renunțarea Serbiei de a mai ocupa un port la Adriatica și după consimțirea Rusiei la înființarea unei Albanii autonome, conflictul austrorus părea închis și pacea europeană definitiv asigurată. Telegrama Țarului a repus chestiunea în întregimea ei și a reînviat toate temerile de odinioară. Austro-Ungaria a văzut, poate nu atât în termenii telegramei Țarului, cât în impresia pe care a produs-o posibilitatea pentru Rusia de a exercita asupra statelor balcanice, un ascendent, attâ de puternic încât influența ei în peninsulă să devie cu desăvârșire neînsemnată. Discursul contelui Tisza înseamnă un fel de notificare că monarhia Austro-Ungară nu este dispusă să primească această situație de inferioritate. Dealtminteri ceea ce a îmboldit pe contele Tisza să intervie în chip atât de energic e că știa că va găsi la Sofia un reazim puternic. Diplomația bulgară era nu numai jignită de tonul telegramei lui Nicolae II dar avea cunoștință de dispozițiunile Rusiei care sunt mai mult în favoarea Serbiei și care, dacă diferendul ar fi ajuns să fie supus arbitragiului Țarului, s-ar fi manifestat pe față în potriva pretențiilor bulgărești. Luând această atitudine Austro-Ungaria Urmărea două stopuri deodată: pe de o parte dădea Serbiei o nouă lovitură, și a știut că toată politica ei tinde la micșorarea și dacă se poate la strivirea regatului sârbesc, iar pe de altă parte la accentuarea apropiere care s’a operat de câtva timp între Austria și Bulgaria. Intr’adevăr astăzi statele balcanice nu mai au interese similare, care să le constrângă a gravita toate în jurul Rusiei. Bulgaria are mai mult interesul să se unească cu Austria din a cărei lichidare nu are nimic de revendicat, pe când Serbia are tot interesul să dorească descompunerea monarhiei Habssburgilor fiindcă numai astfel poate ajunge la deplna ei întregire etnică. In schimb, prin ambițiunile lor asupra Constantinopolului, interesele bulgarilor se ciocnesc cu ale rușilor, pe când prin pretențiile lor asupra teritoriilor sârbești din Austro-Ungaria interesele sârbilor concordă in totul cu interesele și cu ambițiunile diplomației moscovite. Așa fiind o deci firesc ca să se desemneze de pe acum două curente opuse în peninsula balcanică și ca Austria să fi tinut a o dovedi Rusiei în momentul în care țarul revendica pentru el dreptul exclusiv de a interveni în neînțelegerile dintre statele balcanice. Ce are să resulte în cele din urmă din noul conflict austrorus? E probabil că și de altădată marile Puteri vor reuși să liniștească lucrurile și să împedece izbucnirea unei conflagrațiuni generale. In ce privește însă criza balcanică propriu zisă, intrarea în joc a Austriei și a Rusiei sau va fi neputincioasă să impedice războiul sau va sili părțile să ajungă la o Înțelegere pașnică, cu singura deosebire că în acest caz pacea nu se va datori numai intervenției Țarului ci se va face sub auspiciile Austriei și ale Rusiei dacă nu sub auspiciile Europei întregi prin mijlocirea vreunui nou aeropat, cum a fost spre pildă conferința ambasadorilor de la Londra. In orice caz deocamdată ne găsim în fața unei situațiuni care nu este lipsită de gravitate și care prezintă un interes deosebit mai cu seamă pentru aceia pe cari îi privește de aproap echilibrul viitor al peninsulei balcanice: un fî’VJI" î. G. D. ori vor ui minmi Procesul raflisnalii iuteiii. Caiman Fischer — Bel și corespondentul nostru — Cernăuți, 8 Iunie Cititorii ziarului nostru își reamintesc desigur senzaționalul furt, prin spargere comis acum> luni la rafinăria de băuturi spirtoase Caiman Fischer din localitate, cu care ocazie spărgătorii au furat frumuși ca sumă de aproape 100.000 cor. Amănuntele acestui furt, senzațional, publicate de „Universul” au produs atunci mare senzație atât în cercurile comerciale locale, cât și în România, unde d. Calmann Fischer este bine cunoscut. Am arătat atunci că imediat ce serviciul nostru de siguranță a fost încunoștiințat de comiterea acestui furt, a luat cele mai întinse măsuri pentru urmărirea și prinderea îndrăzneților pungași și grație vigilenței prefectului de poliție de consilier Tarangul, în mai puțin de 48 ore, întreaga Iuanda a fost descoperită, arestată și înaintată parchetului local. Cu această ocazie s'a și descoperit aproape întreaga sumă furată, lucru ce de asemenea, a fost comentat cu deosebită satisfacție de întreaga populație bucovineană, cu atât mai mult cu cât autorii furtului au fost spărgători dintre cei mai rafinați, cari au înscenat „operația’’ într’un mod atât de subtil încât descoperirea lor părea aproape imposibilă. Nici o urmă, nici cel mai neînsemnat indiciu n'a rămas la locul spargere!, care ar fi putut cduce autoritățile pe urma rǎufăcătorilor. Cu toate acestea, grație măsurilor serioase, luate de aparatul srviciului nostru de siguranță, pungașii au fost descoperiți, chiar mai curând de cum se credea. In primele momente pungașii negau cu încăpățânare că ei ar fi autorii spargrei, și cu toate că li s'au adus, dovezi zdrobitoare de vinovăție, totuși , ei continuau în a susține ca n au nici măcar ideie de cele ce li se impută. Mai cu seamă autorul principal, un vechin pușcărian, cunoscut sub numele de Maijudiîi dovedea un cinism revoltător, prin aceea că dădea niște răspunsuri, cari, uimeau pe cei însărcinați cu instrucția afacerii. Pungașul nu sa sfiit să declare reprezentanților autorităților că un zadar le este ce încercare: de la el nu afla nimic, chiar dacă l-ai da pe mâna călăului. Și. „meșterul” și-a ținut cuvântul, păstrând un mutism revoltător. Nimeni și nimic n’a fost în stare să-l scoată din acest mutism. Instrucția, se pusese aproape pe gânduri căci toate încercările pentru a-l face săvorbească au rămas infructuoase. Marsuchi n’a făcut nici o declarație. . „ . După vigw0 4? saptămani de închisoare celulară, preventivă, pungașul văzând că muțenia simulării sale n’are să-i fie de nici un folos și pentru a dovedi autorităților că e consecvent cu sine însuși ,,și-a făcut omul seama”. Intru dimineață, Pe când un gardian făcea, inspecția printre celule, Marsuchi a fost găsit spânzurat de gratiile celulei sale. . Odată cu trecerea, acestuia , din rândurile celor vii, instrucția a luat o întorsătura bruscă. Toți ceilalți autori, întreaga bandă, au făcut mărturisiri complete, arătând în toate amănuntele felul cum au săvârșit îndrăzneață spargere. Din declarațiunile lor și din cercetările poliției s-a stabilit în mod neîndoios că autorii principali au fost: Decedatul Marjuchi și pungașii Pulak și Maxim Babi, a căror fotografii au și fost la timp publicate în „Universul ”, iar ceilalți arestați între cari și o femeie, soția unui cunoscut pungaș actualmente în America, ca complici. După terminarea instrucției, întreaga bandă a fost trimisă în judecata curții cu jurați pentru delictul de furt prin spargere. Acest interesant proces fiind sorocit pentru actuala sesiune a juraților, de două zile desbaterile lui au atras un foarte numeros public curios la palatul curții cu jurați. Astăzi târziu noaptea s-a pronunțat verdictul. Pulak și Babi au fost condamnați la câte 5 ani de închisoare celulară, înăsprită cu câte o zi de post în fiecare lună, iar ceilalți acuzați achitați. Verdictul a fost primit cu aplauze de către numeroasa asistență care a urmărit desbaterile cu un vădit interes, până târziu noaptea. ---------—oxo-------------- Sigmo Iarăși dintrun leu doar Un țiran încăput pe mâna unor escroci, își vinde și vitele de mancă ca să dea bani escrocilor. Craiova. 8 Iunie Dintre toate genurile de escrocherii cea care se practică pe o scară mai întinsă și face mai multe victime e „dintr’un leu doi”. Covârșitor de mare e numărul nenorociților ce cad în mrejele escrocilor, care-î ademenesc cu perspective de câștiguri nepermise spre a-i jefui și de puținul cean. Și victimele escrocilor de acest gen sunt în general oameni săraci, cari d’abia își dus viața de azi pe mâine și cari ajung în sapă de lemn când au încăput pe mâinile înșelătorilor. Dar te miri, după câte se arată prin gazete, cum de se mai găsesc naivi cari să se lase să fie înșelați, întrun chip așa de primitiv ! N’au auzit și ei că afacerea cu „dintr’un iou doi” e o hoție sadea? Cum poate să fie cineva așa de mărginit să crează că, escrocii, de ar ști să facă dintr’un leu doi, s’ar pricopsi el singuri, ce zor ar avea să îmbogățească și pe alții ? De unde până unde dragostea pentru unul pe care nu l’a cunoscut niciodată, sâ vie la el acești „meșteri" să-l facă avut? Puțină judecată de ar fi la mijloc escrocii s’ar lăsa de meseria lor.Scrisei rândurile de mai sus, înainte de a face descrierea unui fapt de escrocherie, de acest gen, cu speranța că ele, căzând sub ochii multora, vor feri pe mulți de a m ar putea fi înșelați. Căci iată ce-a pățit bietul Dinu Udroiu din comuna Pleșoiu- Milovan : Acum vre-o săptămână intră în comuna Pleșoiu trei meșteri cismari, Ilie Ion, Mitică Ion și Marin Crăciun. Că acești cismari umblau mai mult după pingeleață decât să pun pingele, se va vedea îndată. Dinu Udroiu a chemat și el meșterii să-i repare o pereche de cisme, să-i găsească iamna cu ele bune. - „Ce mai umbli drta, îi zise Crăciun, să cârpești lucru, vechiu ce tot vechiu are să fie; de ne-ai asculta pe noi ai putea să-ți cumperi altele noi, să-ți cumperi și haine și să-ți mai răanâe și bani din belșug”. - „Bine, dar cum ?” - „Ai ceva bani ? nu mulți ne trebue. Ilie .a fost ucenic, când era copil, intr’o tarapanp, și se pricepe să facă bani; dintr’un leu face doi, dintr’o sută două, ș’apoi din două patru și ne pricopsim toți”. Adunați, cine știe cu câtă trudă, avea sărmanul om 160 lei pe care i-au luat țiganii. Unul din ei s’a dus la târg să cumpere material, iar a doua zi a început operația. Ca totdeauna și acum s’a greșit combinația din căleală, așa că trebuia alți bani. Pune Udroiu în car câțiva saci de porumb și se întoarce de la târg cu alți bani. Afurisita de căleală iar se strică, deci alte parale. De unde însă să se ia căci economiile se dusese, porumbul tot ,așa.. Ia atunci nenorocitul boii de funie, se duce la târg cu eî, îî vinde și cu cei 280 de lei prinși pe dânșii se întoarce și-î dă iarăși escrocilor, cari au înțeles că de la Udroiu de acum nu mai au ce stoarce. Când căleaia era pe foc, Crăciun dă „din greșeală” peste cazan și-l răstoarnă; afacerea se stricase pentru a treia oară. D’abia atunci și-a venit în fire Udroiu și a priceput că încăpuse pe mâna unor tâlhari. Cu ei de piept s’a dus la jandarmi unde bineînțeles au fost închiși. Au să intre în pușcărie escrocu, e drept, dar ce folosește sărmanul" Udroiu după urma condamnării lor, căci el rămâne erpit c e sărac, și fără vite ca să-și poată măcar agonisi pâinea lui și a familiei. Iată unde ajung cei ce urmăresc înavuțire pe căi piezișe N. Ciccadia De la C. F. E. D. Zaharia Vasilescu, șef de gară clasa V făcând funcția de subșef în stația Ploești, a fost înaintat în postul de controlor clasa V și permutat la serviciul central de mișcare. M. Horeangă, șef de stațiune din București (BM) a fost permutat în calitate de șef de magazie la Ploești. Constantin Miculescu, sub-șef de secție clasa IV la secția 3-a de întreținere din Caracal, a fost permutat în aceiași calitate la inspecția I Întreținere din Craiova. Șeful de tren Vasile Lupașcu, împreună cu conductorul Constantin V. Stângă, și frânării Marin N. Mihalcea, și Sandu Petrescu, toți din stația Pitești, au fost destituiți din serviciu de către comisiunile locale de disciplină, pentru violarea a două vagoane. ---------------pxs—----------- Buletinul atmosferic al Institutului Meteorologic Duminică, 9 iunie 1913 IN ȚARA.— Era și peste noapte a mai plouat în toată țara; în localitățile de munte ploaia a fost foarte abundentă, cantitățile de apă variind între 20 mm. și 40 mm. Mai pretutindeni ploaia a fost însoțită și de manifestațiuni electrice. Temperatura s’a coborât în toată țara, așa că numai la T. Măgurele și T. Severin termometrul a atins în cursul zilei 30 gr. Temperaturile minime au oscilat noaptea între 18 gr. la Constanța și 10 gr. la Dorohoi. Astăzi dimineață piloaia continuă în multe localități din Moldova, pe când în Muntenia s’a înseninat,. Presiunea atmosferică s'a coborât puțin fiind în mijlociu către 760 mm. ----------xox|_____ _ Curierul băilor •ACUL SARAT Vizitatorii sosiți in stațiune de la n „ 1 Mai—1 Iunie ''‘«nitiu % din', Spania Porti-A úi, *rai(ilvania), d. Colo V’ ndU,'la- <® rTăila), familia co- fili n (Iași), d-na Evdochia Predescu (Bacui-oatî), d-na, BunTDp C1iD,cea B,u (București), d-na E. Pand.de (egm. Hurdagi, iud laloiu) d-na Domnica Sfatn (Galați), p,na Flonea Ancescu (București) d’ Gheorghe Sttidulescu (Ploești), d Gh Florescu (com. Ciocile jud. Brăila) familia Nicolae V. Emanoiliu avoin. Drea Stătescu (Cer Mihail Lupescu, inginer (București), d-na Marieta Iagăru (comuna Stanești, jud. Tutovra), d-na G. Orleanu (Galați), d-na M. I. Neprteaou (București), d-na Maria Vasimmirauva)’ £’ P Bancotescu (Brăila), d na Pia Doroian (București), d-na și d. Paul von Rannsen București), d-na Henry Rubinstein (Galați) d-na H. Juster (Galați), dumse Î Arhide (com. Hurdugi,iudi ^)im Janette Kauffbuam (Galați), d na H. Ștefan (Galați), dim Mana Șemanescu (București), d na Sevastita Alexin (T.Severin), d-na Aimee Karlamysches (Galați), d-na și d. Alexandru Calciu, rentier (Huși), d-na Aurelia Vernescu (com. Urleasca,jud. Brăila), d. Constantin Niculescu, consilier Curtea de casație și justiție (București), d-na Eufroenia Radovici (com. Bubaești, jud. Vaslui), d Eufreniu N. Donici, magistrat (R.Vâlcea), d-na Ecaterina Rădulescu Draffulin (Focșani), d-na Eugenie Stoijov (Galati), d-na F. Hellene Bilch (Filipești de Pădurie, jud. Prahova), d na D. A. Brun (București), d-na Georgeta Marinescu (Craiova), d-na și d. George A. Stelniceanu (București), d-na N. N. Grigormide (Bârlad), dra Măndica Green (Iași), d-na Marie Bassel (Ploești), d-na Mana Georgescu (Focșani), d na Lucreția Ciocăiani (P.Neamțu), d-na Marioara Ștefănescu-Zănoagă (București), dna Mari Sterea (Galați), d-na Maria M. Stărculescu (Galați), d na Maria Botez (Galați), d-na Filoftea maior Sach‘>lari (Galați), d-na Marita, Georgescu (com. Mitreni, jud. Ilfov), dna Maria Nechifor (Botoșani), dna Rosa Goldstein (Focșani), d. Const. Petrescu (Buzău), dna Maria I. Ionescu (Craiova)). 020- Remediă excelent contra tuturor țoalelor la Găini și alte păsări de curte, este praful MICHAELIS TJSÎf Depozit general : 896 Drogueria „Câirnele Negru“ Str. Academiei 4, București — Se expediază in toată țara — VITICULTORI Stropitoare de vil, Piatră vânătă, Rafie albă de Majunga, Prăfuitoare de pucioasă, Lămpii de acetilenă, maieftin ca oriunde la depozitul special : 1. PONERAIMI& Co. Piles« 887 Galați Cunoscutul preparator special d. N. Georgescu este autorizat de Ministerul Instructurei Publice a prepara în Iulie și August la Galați elevi absolvenți de curs primar cari voesc a concura la șc. Normală, Seminar, liceu etc. Notat! adresa: N. Georgescu Str. Eminescu No. 56 Galați. Până acum au reușit la concurs următorii elevi preparați de d. N. Georgescu. Istrati Cosim Cudalbi-Co- Gheoiighe Horii n-1. Seminar .vurluî. 2. NorinaLrr Buzoianu d u ș au í - Í al omi ta. 3. Liceu Vântu Vasile Galați Stroicei 7. 4. Normala Roman Eugeniu Var Iezi- Covurluiu. 5. Comerciala Periam Gheorghe Potul-Constanta. 6. Seminar Pisică Gheorghe Perișortei , Brăila. 7. Liceu Manolescu Gheorghe Galați Str. Izraelită 54. Meserii Constantinescu Spiridon Galați, Str. Cazărmei 117. 9. Normala. Constantinescu Sotir Galați, Str. Cazarmei 117. 10. Liceu Buluc Ion Slobozia Conachi Covurluiu. 11. Seminar Comănescu D. Nicolae Piscu-Covurluiu. 12. Liceu Cilimet. Aurel Galați Str. Traian 75. 13. Comerciala Spiridon Zenovi-Cataloi Tulcea. 14. Normala-fete Iași. Popa Maria Ardeleni-Covurluiu cu media 10. 15. Liceu Dumitriu Constantin Fântânele-Covurlui. 16. Normala Vasilescu Petre Dichilești-Constanța. 17. Liceu Bran Nicolae Galați, Str. Română 110. 18. Dumitriu Dumitru Galați Str. Cazărmei 20. 19. Seminar Hogaș Ene Smulțî-Covurluiü. 20. Meserii Vasiliu Nicolae Azaclau- Tulcea. 21. Liceu Negoiuți Anton Cudalbi-Covurluiu. 22. Comerciala Gold Artur Galați Str. Tecuciu 24. 23. Normala Mândrescu Pascu Fântânele-Covurluia. 24. Seminar Goga Nicolae Băleni-Covurluiu. . Liceu Tulcea, Xantopol Nicolae, Tulcea. 26. Meserii Mătăsari Ion Galați Str. Română. 27. Liceu Brăileanu Vasile Lupești- Covurluiu. 28. Seminar Comănescu M. Nicolae Independența-Covurluiă. 29. Normala Bacalum Ion Foltești Covurluih. . . 30. Comerciala Chiriac Traian Str. Cazărmea 101. ■ _ 31. Externat Blebea Aneta Str. Traian 7. 32. Niceul Stoenescu Ghiță Galați Str. Balabaru 92. 33. Seminari Niculescu Ion Cavaclav- Constanța. 34. Comerciala Georgalas Ștefan Str. Domnească. 35. Liceu Dragomir Hristache Roșcani-Covurluia. 36. Normala Manolache Ion șani-Ialomița. 37. Comercialii* Gianiloni Alexandru Galați Str. Mazepa 12. 38. Seminar Dobrescu Nicolae Cochirlia-Constanța. 39. Normala Ionescu Niculae Lapoși- Buzău. 40. Comerciala Mairaac Alexandru Str. Traisan 170. 41 Seminar Bucur Ion Engimahale- Constanța. 42. Liceu Bradea Ion Galați Str. Diminetei . 43. Liceu Ionescu Virgil Galati Str. Balaban, Bordu- Crima din Turnu Severin Turnu Severin. 9. — Mecanicul Mucioniu, provocătorul nenorocire de elî, fiind insultat de proprietarul Mutescu, acestuia i se răspunde cu lovituri de către tovarășul mecanicului anume Istrate Pavel. Proprietarul răspunse trăgând un foc de revolver cauzând moartea lui 1 Istrate Pave BiIii Lk—. - .. SINGURA APA ALCALIMA TUHKA POUSUES SIEGERméná ---------------- 1 Apa de regim neîntrecuta pa MIBBIS PEPT KIARTgITKI-NEURASTBik D £ H\ZA/VZ/\RE\ CfrjiARMACII'DfíOGIfEffiJ si MAGAZINE d k COLOMJALL HEPRESSNTAMT penii, vROMA HTA: J.LIEUZE CAIEA DOROBANȚIlOR, 102 ) Banca -020------In cunoștiințare Domnii acționari cari au participat la ultimele două emisiunmi simt inștiințați că vărsâmântul al doilea de-: Lei 150.70 — pentru fiecare acțiune din emisiunea a ll-a și Lei 153.80 — pentru fiecare acțiune din emisiunea ă llia se va face la 18 Iunie 1913 (1 iulie) la Casa Centrală, la Sucursalele și Agențiile Băncei, cum și la Băncile la cari au făcut subscrierile. După trecerea acestui termen se va plăti o dobândă de întârziere de 40 la suta pe an, iar după 30 zile de la data fixată pentru plata vărsământului, acțiunile subscrise se vor vinde din comptul subscriitorului, fără punere în întârziere, somațime sau are formalitate judecătorească. Titlurile provizorii se eliberează în fiecare zi de tecru între orele 4—6 p. m. Sunt rugați Domnii acționari a observa că, termenele la cari varsamintele al Ill-lea și al IV-lea au aii efectuate și cuantumul acestor vărsăminte sunt indicate prin titlurile provizorii. Ca urmare, altă înștiințare nu se va mai face și cu acțiunile pentru cari aceste vărsâminte nu vor fi făcute la timp, se va urma cam.piui' sus s’a arătat ' : '. v.DIRECȚIUNEA CELE MAI UȘOARE CELE MAI SOLIDE CELE MAI SIMPLE Secerătoare simple sai legate. SarLinteșii sfoară de Manila este Original ȘI SE GĂSEȘTE LA Comerțul Românesc București — Calea Rahovei No. 3. Craiova’ — Strada Kogălniceanu, Brăila — D. L. Kirschen represenknt, Campiniu No. 38. Tulcea — D. B. N. Aradk. Constanța — Strada Carol No. 214 Iași 7), ■ A. Thalv reprezentant: PODGORENI!!..! .uați măsuri pentru rodul muncii voastre ! Instalați din vre, mmm de beteni mm CĂPTUȘITE CU STICLE Pentru planuri, devize, etc. A se adresa Mal BROTMANIa*8“"* A ân Reclama este suflet șii comerțului Strada Rada S, 862 casei Lipscan! 81 173~310 1 VANTURATOARE! VÂNDUTE PÂNĂ LA FINELE ANII.IT FUI 2 :9 Celebrele tipări originale Clayton No. 8 I Hosherr Schrantz Ro. 7 (albastre) 8 aeistre este in soliditate și porîecom © if Furnisabile prompt din depositele proprii ale fabricelor M Bosherr-Schrantz Clayton ShutŰeworhi G. | BUCUREȘTI, Calea Dorobanților No. 67 se reTi rfe imitațiuni inferioare, ele sunt I CRAIOVA, Calea Bucovăț No. 20—26 foarte scumpe oricât ar fi de eftine | BRĂILA, Bulevardul Cuza No. 79 Rugăm observați bine firma noastră, pe fa §|| ROȘIORH-DE VlDE, Calea Vezii No. — A^elația in toate orașele principele — H