Universul, iunie 1913 (Anul 31, nr. 148-177)
1913-06-10 / nr. 157
äM In RimMi-IOM te străinătatei ca Fondator Lusai OAZZAVILLAN VEDERI DIN SIUSTRA SUS: ȘCOALA. - JOS : BISERICA ORTODOXĂ ȘI TOĂ Timm MEBHA Telegrama Țarului,Austria,Rusia și statele balcanice Austria și România.Atitudinea României .AAAA@VV. WWWW Acei cari au avut speranța că telegrama Țarului Rusiei va fi hotărâtoare și va chema la iotul realităței pe neastâmpăratele și îndrăznețele state balcanice, sau înșelat. Evenimentele din ultimul timp au trebuit să convingă pe toată lumea că, atunci când e vorba de statele balcanice te poți aștepta, la orice. Firește că împăratul Rusiei trebue să fie mâhnit, căci atunci când a redactat telegrama in termenii cunoscuți. El conta pe succesul acestei intervențiuni energice. Așa ar fi trebuit. să fie, și în unele cercuri diplomatice de la noi se și aprecia acest succes al Rusiei și această dovadă de preponderența Rusiei la popoarele slave de la Sud. Este drept, că se atribuia acest succes tărăgănelilor puse de diplomația europeană până ce un demers colectiv și energic să se facă în Balcani. Dintr'un motiv sau altul, fapt e că telegrama Țarului a produs in lumea diplomatică, un efect, mult mai pronunțat și mai caracterizat decât ua produs acolo unde trebuia. Și cine știe dacă tocmai efectul produs in altă parte, rra împiedecat, ca el să se producă, la locul către care fusese îndreptat. Totuși, nu se poate spune că autoritatea Țarului a fost înfrântă în Balcani. Se speră încă, și optimista sunt chiar convinși,că în cele din urmă tot Țarul Rusiei, își va spune cuvântul decisiv asupra diferendului sârbo-bulgar. Acei însă, care cânză. să urmeze în această, chestie pe cei mai optimiști, spun înainte impresia, făcută la Vienă de intervenția Țarului, declarările contelui Tisza și not.a Bulgariei către Serbia, notă, pe care am, publicat-o In turgeimca este evident că în diferendul Dalflaro-sârbc, sunt în joc, în afară de interesele acestor state balcanice, și alte interese ale altor state. Nu mai este un secret astăzi,ă Rusia trimite ajutoare Serbiei, după cum nu este un secret — și mai ales pentru România nu este un secret — că Austro-Ungaria — da, Austro- Ungaria — a trimis în Bulgaria 80 de mii de puști, a trimis tunuri, a trimis cai. Și mai putem afirma ca s’a cerut la noi, autorizațiunea de a se transporta .tunuri din Austria prin țara noastră pentru Bulgaria. Fără îndoială că pentru România care a contat și contează încă pe amiciția Austriei, această atitudine a imperiului vecin față de Bulgaria, este o indicațiune care nu o poate lăsa indiferentă. Se înțelege că nu atitudinea Austriei în diferendul sârbobulgar, va lega mâinile României. Am mai spus și într’un articol precedent: România își va apăra intresele ei fără a fi la ordinele nimănui. Baca totuși a făcut impresiune la noi atitudinea Austriei față de Bulgaria, e pentru că încă nu s’a uitat ceea ce a putut transpira asupra atitudinea Austriei față de noi, prietenia ei în timpul diferendului nostru cu statul de la Sud. Și nu s’a uitat în special că atunci când s’a întrebat la Viena dacă România ar putea conta pe sprijinul Austriei, în cazul când ar fi atacată din altă parte, s’a pus o întârziere de zece zile până să se dea un răspuns și încă un răspuns care n’a umplut inima nimănui de prea multă mulțumire. Dar, desigur, nu e acum vremea, recriminărilor, nici a indiscrețiunilor mai mult sau mai puțin senzaționale. Politica externă a României este condusă cu destulă înțelepciune pentru ca să nu fie nici o teamă pentru viitor și pentru ca la adăpost de orice stingherul intenționate, statul român să se poată dezvolta în toată libertatea, milHărește și economicește. România a fost, alături de alte state civilizate, pentru pace. Ajunsă la maturitatea politică a țarilor cu o civilizație mult mai veche, România a avut conștiința că nu trebue neapărați să curgă, sânge, pentru ca independența ea economică și politică și gloria națiunei să se poată afirma. Dacă civilizația a adus întotba ei un dar de preț netăgăduit, pentru popoare, e tocmai putința ca eroismul lor să se poată afirma și pe cale pacinică. Numai acele popoare care n'au contribuit cu nimic la capitalul acumulat prin mijloacele pacinice ale civilizației, nu pot simți binefacerile păcei. Această conștiință o are încă România, și e bine să se știe că nu ea va fi vinovată dacă toate sforțările ei, cari azi nu pot fi tăgăduite, nu-și vor fi ajuns scopul. Trebue însă să se mai știe — și nu ne putem opri de a o repeta — că guvernul român este hotărât, ca, dacă focul^ _se _ va reaprinde în Balcani, să ia imediat măsuri militare. Și în acel moment, acțiunea României nu va mai fi determinată de nici o altă considerațiune, dar numai de interesele țărei. Această hotărâre nestrămutată s’a putut de altfel constata cu ocazia consiliului de miniștri când s’a hotărât mobilizarea. Toți miniștrii au fost de acord nu numai asupra necesitatei mobilizărei, dar și asupra celor ce aveau să urmeze după mobilizare. Am spus-o și într’un articol precedent: N’AVEM NICI UN FEL DE ANGAJAMENT CU NICI UNUL DIN STATELE BALCANICE. Avem însă un angajament față de noi înșine: e acela de a nu tolera, cu nici un preț, ca echilibrut în Balcani să fie astfel tulburat încât să rezulte o Bulgarie prea mare și o Serbie înăbușită. Acest angajament îl vom ține și dacă mijloacele diplomatice nu sunt suficiente, brava armată română își va face pe deplin datoria. Și în acest scop, absolut toate măsurile au și fost luate. Să nu se mai îndoiască nimeni despre aceasta și să fie atent! acei vecini cari, având poate până acum prea mult noroc, și-au perdut sentimentul realitate!. I. FERMO Marsi © meeting național de Duminică Azi, Duminică, la orele 8 și jumătate seara are loc în sala Dacia marele meeting organizat de Liga culturală pentrua protesta înpotriva persecuțiunilor la cari sunt supuși frații noștri de peste munți din partea ungurilor. La acest meeting național vor lua parte delegați ai celor aproape 100 de secțiuni ale Ligei din întreaga țară și vor fi reprezentate numeroase societăți cu drapelele lor. Vor lua cuvântul membrii ai comitetului Central și delegați ai secțiunilor. Ligei din țară. Se va da citire „Declarațiunea” probată în congresul de la Piatra N, cu adăugirile și complectările făcute de comitet și se vor da explicațiunile trebuincioase. Domnii delegați se vor întruni Duminică d. a. la ora 3 într’o ședință preliminară în localul Ligea (str. Fântânei 1), pentru a se consfătui asupra mijloacelor pentru răspândirea „Declarației” și strângerea marelui fond național cultural pentru ajutarea fraților noștri de peste Carpați. .000». 1 Incendiul din Calea Șerban-Vodă. Un incendiu s’a declarat Vineri seară la fabrica de clopote, a d-lui Nae Ionescu, zis Grecul, diin calea Șerban Vodă No. 187 din Capitala. Pe la orele 10 și jumătate sergentul din post a observat că dintr’o magazie de scânduri din curtea fabricei iese fum gros și scântei. Imediat sergentul a dat alarmă și împreună cu personalul care se mai afla în fabrică a încercat să stingă flăcările, cari amenințau să se întindă la clădirea fabricei. In timpul acesta s’au avizat pompierii și autoritățile. Scurt timp după aceasta au sosit la locul incendiului posturile de pompieri Central și Cometa. In momentul sosirea pompierilor, magazia precum și o parte a acoperișului fabricei erau în flăcări După o muncă de o oră pompierii au reușit să localizeze focul, așa că restul clădirei fabricei nu mai era în pericol După o altă jumătate de oră focul a fost complect stins. Se bănuește că focul a luat naștere, de la o lumânare aprinsă și uitată de vreun servitor în magazie. Pagubele sunt de peste 6000 lei. a PAGINI ACADEMIA ROMÂNA Românii ți armenii același origina tracica — Interesanta comunicare a unui profesor M. Iorga — Un ședința ,de Vineri a Academiei, — prezidată de d. dr. C. L Istrati, d. prof. N. Iorga a făcut o foarte interesantă comunicare „Despre Români și Armeni”. Un public numeros , ales a asistat la această comunicare. D. Iorga arată, mai întâi, cum imperiul bizantin a avut ideia romană la baza lui. Limba liturgică greacă nu exclude participarea tuturor naționalităților la conducerea imperiului. Intre aceste naționalități, armenii au jucat un rol foarte însemnat: Nerses, pe timpul lui Justinian, Bardanes care a fost și pretendent la tronul bizantin, Leon care a fost chiar împărat al Bizanțului, cum și Ioan Sinisches, unul din restauratorii imperiului, toți aceștia impreună cu alții au jucat un rol preponderent în istoria imperiului bizantin. Acest popor a rezistat vremurilor și și-a păstrat cu bărbăție naționalitatea lui din cele mai vechi timpuri și până azi. Vorbind de desvoltarea națiunei armene, eruditul nostru istoric spune că armenii erau așezați la granița nord-estică a Asiei Minore, — între influența asiatică și cea europeană și aü sămânță unică la baza lor. Există foarte multe asemănări între armeni și noi. Cultura lor, poezia populară, muzica populară, portul, civilizația lor reprezintă un admirabil: paralelism între ei și noi. . . In sprijinul acestei păreri, d. Iorga aduce mărturiile lui Langlois. Armenii sunt de origină arică, o ramură frigiană din Tracia. Elementul vechi armenesc era asiatic, format de o ramură a Hitiților, peste care s-a revărsat un strat nou, Hitiții, fiind năvăliți de ramura frigiană a armenilor așa că armenii de astăzi sunt cu totul frigienî. Iată deci originea comună tracică dintre ei și noi. Eî au eșit totdeauna biruitori din luptele lor cu asirienii și cu perșii. Arta iraniană a avut o mare influență asupra Europei și armenii au fost în Europa transmițătorii civilizației iraniane până la Saseniz, când Persia a devenit musulmană. Din amestecul iranismului cu bizantinismul, armenii au creat însă o civilizție a lor pe care au transrmis-o, in urmă, altor popoare. Romanii aveau față de ei aceeași atitudine ca și față de Daci, iar Armenii mergeau atunci pe aceiași cale ca Seleucizii, cu 1000 de ani in urmă, în Siria. D. N. IORGA Ei au dus mari lupte pentru stăpânirea Eufratului. O parte au căzut în urmă sub Perși, iar alta sub bizantini și aceasta explică cele două culturi armene, al căror amestec ciudat a imprimat armenilor o individualitate națională cu totul deosebită. Către jumătatea veacului VI d. Chr., intervine opoziția lor față de biserica grecească, în urma Conciliului de la Calcedon. Ei interzic atunci orice contact cu lumea bizantină, până și pelerinajul la locurile sfinte. Astfel, schisma lor le rupe legăturile cu Bizanțul. Armenii fac apoi deosebire și față de Georgieni și Iberieni care locuiau, la răsărit, în munți pe când armenii populau platourile. Georgienii au declarat, într-un sinod solemn, că ei sunt Calchedoni. După domnia Sarazinilor păgâni, se întronează o nouă dinastie armenească care imprimă o civilizație medievală acestui popor. . „ Caracteristica iram ca a literaturei armene , lipsa de proporție, trecerea nesimțită de la ideal la real. Mândria poporului armean se leagă de orașul Ani, cel cu 1001 de biserici. Acest oraș, azi în ruine, e foarte interesant sub raportul arhitecturei bizantine care n’a dispărut odată cu regatul național armean. Ornamentația bisericilor din Ani amintește ornamentația bisericilor noastre : o îngrămădire de podoabe care se înneacă unele pe altele. Nu trebue să presupunem însă că această asemănare provine din împrumuturi de la eî. Unul din înnoitorii Sf. Sofii a fost un armean, dar în veacul XVI-lea nu erau armeni la noi ci numai întâmplarea a realizat această asemănare între ei și noi. Ani a fost dărâmat de turcomanii din Asia Mică cari au întemeiat dinastia Seidiacizilor-In munții Ciliciei, se întâlnesc cetățile descălecărei armene, identice cu voevodatele noastre. Dacă eî ar fi întâlnit, ca și descălecătorii noștri, ținuturi locuite de armeni, ar fi creat un durabil stat armenesc. Ei n’au avut însă acest noroc istoric. O altă asemănare între ei și noi:—Moldova și Muntenia s’au format sub puterea idealului politic și comercial al apusului. —Sașii din Ardeal și Armenii din Galiția. Aceleași condiții sunt și la baza Armeniei, mici din Cilicia, cu capitala Sis, formată din drumul de Carabane, sub Cruciați. Ultimul lor stăpânitor a fost Leon al VI-lea care a fost în urmă Senior de Madrid. Fie din Armenia mare, fie din Cilicia, armenii s-au strecurat ca elemente comerciale la noi, înaintea italienilor, după ce au fost la Tătarii din Crimeia. In Moldova ei au venit odată cu descălecătoarea iar în veacul al XlII-lea găsim colonii armene și, la Suceava, unde au fost găsiți, voevozii le-a dat un administrator special. I. Iorga explică apoi cum d. Goilav de la Botoșani i-a dat un document din veacul XVIII-lea al breslei tinerilor armeni identică cu breasla Junilor din Brașov. Armenii au jucat un mare rol în Suceava, unde au fost persecutați de Ștefan Rareș pe la 1550, după turcirea fratelui sau Ilie. Părăsind Moldova, ei au mers în Ardeal. Armenii au avut la Suceava și un episcop al lor până la 1770, când au emigrat la Bistrița și Burghiul, in Ardeal. D. Iorga își încheie interesanta comunicare, vorbind de un mare intelectual armean al țarei noastre, regretatul Grigore Buicliu, fost membru al înaltei Curți de casație, care a donat Academiei un milion cu clauza ca acest fond să fie utilizat pentru învățământul limbilor orientale. D. Iorga arată ce s’a făcut la Moscova cu institutul Lazareff și speră că Academia va întrebuința fondul Buicliu potrivit destinațiunei ce îi s’a hotărât de testator. D. dr. Istrati, președintele Academiei, exprimă mulțumiri d-lui Iorga pentru interesanta-î comunicare și promite că Academia va ține seama de ce s’a vorbit. Comunicarea d-lui Pârvan s’a amânat pentru o altă zi. D. dr. Istrati a prezintat, la începutul ședinței, din partea d-lui B. B. Bellu mai multe acte și documente de boerie de pe vremea împăratului Francisc al Austriei, iar d. Iorga a dăruit Academiei o nouă lucrare în chestia Dunărei în legătură cu evenimentele de azi. Leontin Iliescu. ---------------exo-------------- GR. M. BUIGLIU care a donat Academiei Române suma de un milion lei Răspunsul Bulgariei la propunerea greacă Sofia. 7. — Răspunsul Bulgariei la propunerea greacă relativă la încetarea concentrării de trupe bulgare pe liniile grecești și reducerea simultană a efectivelor în Macedonia, amintește înaintarea nesincetată și sistematică a trupelor grece, cari alungau slabele detașamente bulgare lăsate în țară după transferarea în Tracia a trupelor bulgare cari operaseră in Macedonia, concentrarea aramatei grece cu toată artileria, mai ales după căderea laninei in regiunea Salonic, unde nu mai era acțiunea agresivă greacă în mod statornic, puțina grabă arătată de Grecia pentru fixarea priorității ocupațiunii și deschiderea negocierilor pentru care guvernul bulgar desemnase un delegat care n'a putut să se ducă la Atena din cauza refuzului guvernului grec. Relevă apoi urmările elementului bulgar în Macdonia de către greci și declară că guvernul grec ,continuând să trimită nouăe efective în Macedonia, propunerea lui este rău venită. Totuși voind să dea o probă despre dorința sa de a regula în mod pacific cesțiunile teritoriale, guvernul bulgar ar putea primi un principiu propunerea greacă, dacă guvernul grec consimte în mod prealabil la ocuparea, de îndată și comună de către armatele greacă și bulgară a teritoriilor primitiv ocupate, de trupele bulgare, precum și a teritoriilor din Macedonia sud-occidentală ocupate de trupele grece. LA SILISTRA Calarașî, 7 Iunie Astăzi după amiază la orele 3 membrii comisiunilor române a sosit la Silistra pe yachtul Stefan cel Mare, și au schimbat vizitele cu membrii comisiunilor bulgare. Mâine vor începe lucrările. ■---------------exo-------------- SPORT Dela serbarea federală a societăților de gimnastică Vorbeam în numărul trecut al ziarului despre lipsa de unitate în executarea mișcărilor la serbarea federală a societăților de gimnastică. De data aceasta voi vorbi despre „ținuta” gimnasticilor. Este intrat în spiritul oamenilor că la astfel de serbări iau parte cei mai buni gimnastici de la noi: „floarea gimnasticilor”, ca să zic așa. Ei bine! Cred că de data asta, acest lucru s’a desmințit în mare parte. Mulți dintre cei ce executau exercițiile erau slabi, fără musculatură, nepotriviți gimnasticei. Văzând acest lucru te gândeai. Ori aceștia, așa piperniciți cum îi văd sunt cei mai buni dintre alții cari trebuesc să fie mai rău (ori ! Cum ar fi trebuit să fie acel alții) ori a fost o greșeală de alegere. Ipoteza întâi este greu de susținut, pare neverosimilă: rămâne decî a doua, căci nu ași crede să nu se poată găsi în toată țara (societățile participante erau din toate părțile țărei) 200—300 tineri riguroși cu cari să te poți făli. Deci greșala e a maeștrilor, cari nu s’au gândit la impresia ce vor face asistenților niște „gimnastici”, fără înfățișare p» gimnastici. Intr’adevar nu destul ca un elev să aiba bunăvoință ca să-l aduci să se producă și să producă admirația prin ceea ce face, ci trebue să arate că e puternic, decî să dea dovada vizibilă, pipăibilă că a făcut gimnastică, s’a cultivat fiziceste. Mulți aveau trunchiul bine făcut, arăta că s’a lucrat la paralele greutăți etc. Dar toți, sau aproape toți aveau picioarele neformate, dându-ți o impresie destul de urâtă. Mijlocul de îndreptare îl voi arăta într’un număr viitor. _ Titani. Mil imniEI.WIH) 1913 Sechosia și Ministrația • • ~ — București — SITUAȚIA IN BALCANIce depinde de România Berlin, 7. — Ziarului „Lokal Anzeiger“ i se anunță din Sofia următoarele: Acțiunea aparte a Rusiei este lăudabilă, dar cea mai mare garanție a păcei este atitudinea pacinică a regelui Ferdinand. Cauza păcei este acum în măriile României, de la atitudinea ei depinde totul. Această atitudine nu a fost precizată până acum. Cheia diplomației europene este la București- Diplomația europeană așteaptă cu încordare ce hotărâre va lua guvernul român. Puterile fac sforțări disperate să câștige pe regele Carol pentru neutralitate, în căzul unui nou război în Balcani. * Berlin, 7.—In cercurile politice de aci, discursul rostit de contele Tisza în Camera ungară e explicat în sensul că Austro-Ungaria a ținut să declare încă odată în mod hotărâtor că nu este dispusă să lase Statele balcanice sub protectoratul Rusiei. In aceste cercuri se susține că nu se poate nega că Rusia căutând, să-și impue voința direct, prin persoana Țarului și-a creat o situație foarte neplăcută, deoarece Statele balcanice nu sunt dispuse să se supue protectoratului rus. . Din partea Rusiei se va încerca, probabil o lămurire a tendinței Și importanței telegramei Țarului. Un rol important în actuala situație are și România, de a carei atitudine depinde mult, chiar totul. _ ___ __ BULGARIA NU SE TEME DE UN AMESTEC AL ROMÂNIEI Viena., 7. — Ziarului „N. K. Presse“ i se comunică de către corespondentul său din Berlin . Din partea unui bărbat de stat, excelent cunoscător al chestiei balcanice, afla că Bulgaria, înainte de a trimite un delegat la Petersburg, cere garanții ca tratatul de alianță cu Serbia va fi respectat. . Din punct de vedere militar situația Bulgariei este acum mai sigură ca oricând, cu atât mai mult cu cât marșul trupelor a și început. Pe de altă parte mi se comunică din partea unei persoane care cunoaște perfect raporturile militare din Balcani că, administrația armatei bulgare a organizat două non- divizii de trupe regulate din populația teritoriilor cucerite. Un alt prilej — a continuat bărbatul de stat — am accentuat că Bulgaria nu se teme de un amestec al României în cazul unui nou război deoarece o slăbire a Bulgariei în favoarea României nu ar conveni Rusiei și o întărire a Serbiei cu sprijinul României nu ar fi aprobată de Austro-Ungaria. Din această cauză un amestec al României va fi împiedecat sau va duce la complicațiuni europene. Această ultimă eventualitate nu va reține insă Bulgaria să persiste în drepturile ei. Dar — a spus bărbatul de stat — nu cred să se ajungă la asemenea consecințe extreme. După convingerea mea, Serbia va ceda in ultimul moment. ---------------exo--------------Comisiunile române Ne-am ocupat de Salonul oficial la deschiderea lui, arătând în fugă caracterul general al operelor expuse de fiecare artist. Revenim,azi, cu date ceva mai amănunțite asupra expozițiunii artiștilor în viață. D. C. Artachino, unul din artiștii noștri consacrați, expune anul acesta la Salon o singură pânză, „Reverie”, cea dintâi din catalog. E o lucrare de forță care, după cum am mai spus și altă dată poate fi consideratâ printre cele dintâi din întreaga expoziție, multă siguranță și o liniște luminoasă, alături de un colorit distins și o perspectivă admirabilă face din această lucrare de valoare un tot armonios. D-ra tiju Alexandrina și fratele d-sale, d. Biju Leon, expun amândoi lucrări cu însușiri remarcabile. D-ra Biju, care excelează în fructe, n’ar face râu dacă s’ar ocupa de acest gen, și de natură, portretul cerând însușiri de desen pe cari d-sa nu leposedă încă îndeajuns! Are totuși un colorit foarte frumos, armonios și o siguranță care-o ajută foarte mult. D. Leon Biju, care expune de 5 ani la Salon, e un artist de viitor, îndrăgostit de viața de toate zilele din care ne înfățișează diferite momente. Toate pânzele sale sunt fapte trăite; ele dovedesc o personalitate și o muncă conștiincioasă, demnă de toată lauda. „Cosașul” (19) are un subiect emoționant în simplitatea lui distinsă. Alături de el „Orfana” (22), un foarte frumos efect, de lampă, e o lucrare care figurează cu deosebită cinste. In „Spre seară” (21) o femee, o țărancă îșî alăptează copilul pe care-l ține la sân, în vreme ce bărbatul completează o căpiță de fân. Peste el cade amurgul, ,așternându-se ca o umbră ușoară, umbra care ’nvălue țarina ’nspre seară, când se sfârșește o zi de muncă. • D. Bulgăraș Petre, un tânăr foarte bine înzestrat, dare, pe lângă însușiri artistice evidente, are o putere de muncă deosebită. E condițiunea care i se cere unui artist, spre a ajunge , și Bulgăraș va fi in curând cineva. Stăpânește desenul într’un chip surprinzător. „Lectură interesantă” (207) te farmecă și prin siguranța și prin finețea execuției. Pânze. d. Bulgăraș, are afară de o schiță de portret a poetului Nanu, „Lassitude” (10) — o femee, după bal, stând pierdută pe gânduri, înscr’un fotoliu, în singurătatea odăii, — și „Studiu” (11).Spuneam că Bulgăraș stăpânește desenul, e un avantaj foarte mare, întru cât el constituie sufletul .Și caracterul picturii. Adept al școalei vechi și sănătoase a portretiștilor cari au în sprijinul lor o technică serioasă, Bulgăraș, dând personagiilor sale un suflu de viață special, e o personalitate care te deține și care va însemna mult în pictura românească de mâine. D. N. Grimani, încă unul din artiștii de distincție, cu reputațiunea stabilită. Obosit de culorile vii ale portretelor sau ale colțurilor de natură — vie sau moartă, — te simți fericit dând peste Grimani. Are numai patru pânze. Un colorit dulce, albastru, e mijlocul în care îți înfățișează intr’un chip cu desăvârșire elegant și serios o clipă din tremurarea sufletului omenesc. Căci d. Grimani e un artist psiholog. „Miamă fericită” (45) e, în adevăr, mama cu figura cea mai duioasă și mai luminoasă din lume; ea are la sân comoara ei întreagă — copilul — spre care îșî țintește privirea, izvor de mângâieri fără de cuvinte. „Maternitatea” e un subiect foarte dificil, pentru a cărui tratare bunăvoința singură nu e de ajuns. Grimani atacă acest subiect cu ușurință și chiar cu spreferință. Pânza cu No. 47 înfățișează o altă mamă, care-șî ține și ea copilul la sân; mult mai tristă decât cea dintâi însă, ochii acesteia cată să pătrundă în viitorul necunoscut, să ghicească zilele de mâine ale pruncului pe care-l are în brațe. „Portretul doamnei Catherine Scarlat Arion” e o valoroasă lucrare de „longue haleine” , o lucrare de o eleganță și de o distincție desăvârșită, care constituie o confirmare definitivă a personalității artistice a pictorului Grimani. D. Dumitru Serafim, cu o constanță și o liniște admirabilă care l-a caracterizat, în toată viața, se arată și de asta data ca un adept neclintit al școalei clasice. A fost și vrea să rămână cu școala veche, și, la drept vorbind, nu face rău. Lucrarea sa de căpetenie anul acesta j în Franeea în fața areopagului . Curtizana greacă pe care Praxiteles o alese ca model pentru statuile Venerei, e prinsă de Serafim în momentul când heliastia o judecă pentru acuzațiunea de necredință ce i se aduce. Ochii bătrânilor judecători, înamorați de frumos sunt uimiți de armonia divină a corpului vinovatei, și o achită, având în vedere frumusețea ei. Frineea d-lui Serafim are, ca și celelalte lucrări ale sale, calitățile frumoase cu cari ne-a obișnuit de multă vreme , o cunoaștere deplină a tehnicei , și o putere de muncă cu care s ar putea mândri chiar un artist tânăr. D. Marinescu-Vâlsan expune șapte pânze, între cari două pasteluri. Marinescu-Vâlsan înfățișează și el o notă foarte distinctă și simpatică în pictura noastră , îndrăgostit de natură, pe care-și face o datorie din a o reda așa cum o vede, pare că nu vrea cu nici un chip să îngăduiască, artificialului un locșor cât de mic în opera sa. Și pentru d-sa idealizarea e artificial, — deși e vorba de idealizare în artă. Această strădanie de artist cinstit are pentru d-sa, ca om, urmări nemulțumitoare, — cai pentru orice autor care vrea să dea publicului o operă oarecare fără a avea în vedere gustul — uneori pervertit — al acestui public.Munca sa e o muncă și cinstită și apreciabilă , și în istoria picturii din România., — care se va fcri odată, — Marinescu- Vâlsan va avea un loc de onoare, ca un nedreptățit al vremei noastre. Se cuvine să remarcăm însă o surpriză pe care Marinescu- Vâlsan o face publicului. D-sa expune și două pasteluri — unul, portretul d-rului Istrati și ■altul portretul d-rului G. Andronescu. Amândouă acesta portrete au însușiri .'de o valoare deosebită, însușiri pe cari mulți poate nu i le banuiau și cari constituie pentru d-sa, ca artist, o compensație ; în acest gen, îl putem asigura, e cu de,săvârșire in gustul publicului. Intr’un număr viitor vom continua să [ ne ocupăm de lucrările de pictură expuse, după care vom vorbi despre secțiunea sculpturii și de aceea a desenului, gravurii și arhitecturii. OFICIAL DE ftilUL ACESTA M. Negru. ---------------0X0------------— Un camion ,1 hangar pentru adăpostitul și transportul aeroplanelor monoplare (tip Blériot, Nieport, Bristol) etc., etc. Este un camion, identic cu cela pentru mutat, al cărui unul din pereții laterali este format din 3 porti, articulate pe muchia de jos. In el se pune aparatul demontat, fuselajul (coada) peste care se așează tot în lung cele două aripi. Odată ajunși pe câmpul de-operație, când e necesară montatarea, se deschid cele 3 porți formând un pod ce leagă pământul cu podina hangarului, se scoate aparatul și se montează. După zbor tot camionul servește ca hangar aeroplanului montat, avându-l astfel oricând gata de zbor fără a mai fi nevoie de hangare uriașe , grele sau de corturi improprii. Cum am spus, după zbor aparatul e împins pe roate pe podina ce formează cele trei porți (fig. 3) astfel ca să intre la adăpost aripile, motorul cu heliceu, locul Pilotului cu comandele etc. rămânând afară numai coada care nu are nimic să sufere de curenții de aer (neoferind suprafețe mari) și nici de ploaie. Se închid porțile 1 și 3 rămânând afară coada prim deschizătura porței No. 2 care rămâne deschisă. Pe un astfel de camioniputem avea atelier, depozit de benzină, ulei, și piesa de schimb. Poate fi automobilul-camion, și se poate transporta cu trenul având avantajul ca la nevoe să rămâne acest camion în vagon, care tras la rampă de descărcare permite formarea unui hangar și mai ușor transportabil pe câmpul de operații. N ofer fără absolut nici o pretenție, numai cu dorința de -a-1 pune la dispoziția aviațiunei noastre și cei competinți turnatori, îl pot ușor aprecia. Erm. Oprescu conductor, serviciul tehnic, Argeș (Pitești). •. , ■—-----------oxo--------------- D. M. D. Camuniari ---------------exo--------------♦ Atragem atențiunea abonaților și cititorilor noștri, să păstreze zilnic cupoanele din pagina II-a a ziarului „Universul“* Cu aceste cupoane veți luat parte la marele premii ce se vor oferi prin tragere la sorți, în cursul lunei Iunie =■ < Noul director al prefecturei pholiției Capitalei •- - Ari