Universul, iunie 1913 (Anul 31, nr. 148-177)

1913-06-10 / nr. 157

ä­M In RimMi-IOM te străinătatei c­a Fondator Lusai OAZZAVILLAN VEDERI DIN SIUSTRA SUS: ȘCOALA. - JOS : BISERICA ORTODOXĂ ȘI TOĂ Timm MEBHA Telegrama Țarului,­Austria,Rusia și statele balcanice Austria și România.­Atitudinea României .AAAA@VV. WWWW Acei cari au avut speranța că telegrama Țarului Rusiei va fi hotărâtoare și va chema la iotul realităței pe neastâmpă­ratele și îndrăznețele state bal­canice, s­au înșelat. Evenimentele din ultimul timp au trebuit să convingă pe toată lumea că, atunci când e vorba de statele balcanice te poți aștepta, la ori­ce. Firește că împăratul Rusiei trebue să fie mâhnit, căci a­­tunci când­ a redactat telegra­ma in termenii cunoscuți. El conta pe succesul acestei inter­­vențiuni energice. Așa ar fi tre­buit. să fie, și în unele cercuri diplomatice de la noi se și apre­cia acest succes al Rusiei și a­­ceastă dovadă de preponderen­ța Rusiei la popoarele slave de la Sud. Este drept, că­ se atribuia acest succes tărăgănelilor puse de diplomația­ europeană până ce un demers colectiv și energic să se facă în Balcani. Dintr'un motiv sau altul, fapt e că telegrama Țarului a pro­dus in lumea diplomatică, un efect, mult mai pronunțat și mai caracterizat de­cât ua produs a­­colo unde trebuia. Și cine știe dacă tocmai efectul produs in altă parte, rra împiedecat, ca el să se producă, la locul către ca­re fusese îndreptat. Totuși, nu se poate spune că autoritatea­ Țarului a fost în­frântă în Balcani. Se speră încă, și optimista sunt chiar convinși,­­că în cele din urmă tot Țarul Rusiei, își va spune cuvântul decisiv asupra diferendului sârbo-bulgar. Acei însă, care câ­nză. să urmeze în această, ches­tie pe­­ c­ei mai optimiști, spun înainte impresia, făcută la Vienă de intervenția Țarului, declară­rile contelui Tisza și not.a­ Bul­gariei către Serbia, notă, pe ca­re am, publicat-o In tu­rgeimca este evident că în diferendul Dalflaro-sâr­bc, sunt în joc, în afa­ră de interesele acestor state bal­canice, și alte interese ale altor state. Nu mai este un secret astăzi,­­ă Rusia trimite ajutoare Ser­biei, după cum nu este un se­cret — și mai ales pentru Ro­mânia nu este un secret — că Austro-Ungaria — da, Austro- Ungaria — a trimis în Bulgaria 80 de mii de puști, a trimis tu­nuri, a trimis cai. Și mai putem afirma ca s’a cerut la noi, auto­­rizațiunea de a se transporta .­tunuri din Austria prin țara noastră pentru Bulgaria. Fără îndoială că pentru Ro­mânia care a contat și contează încă pe amiciția Austriei, aceas­tă atitudine a imperiului vecin față de Bulgaria, este o indicați­­une care nu o poate lăsa indife­rentă. Se înțelege că nu atitudinea Austriei în diferendul sârbo­­bulgar, va lega mâinile Ro­mâniei. Am mai spus și într’un articol precedent: România își va apăra int­­resele ei fără a fi la ordinele nimănui. Baca totuși a făcut impresiu­­ne la noi atitudinea Austriei­ fa­ță de Bulgaria, e pentru că încă nu s’a uitat ceea ce a putut transpira asupra atitudinea A­­ustriei față de noi, prietenia ei în timpul diferendului nostru cu statul de la Sud. Și nu s’a uitat în special că atunci când s’a întrebat la Viena dacă Româ­nia ar putea conta pe sprijinul Austriei, în cazul când ar fi a­­tacată din altă parte, s’a pus o întârziere de zece zile până să se dea un răspuns și încă un răspuns care n’a umplut inima nimănui de prea multă mulțu­mire. Dar, de­sigur, nu e acum vre­mea, recriminărilor, nici a indis­­crețiunilor mai mult sau mai puțin senzaționale. Politica externă a­ României este condusă cu destulă înțelep­ciune pentru ca să nu fie nici o teamă pentru viitor și pentru ca la adăpost­ de orice stingherul intenționate, statul român să se poată dezvolta în toată­ liberta­tea, milHărește și economicește. România a fost, alături de alte state civilizate, pentru pace. Ajunsă la maturitatea politică a­ țarilor cu o civilizație mult mai veche, România a avut conș­tiința că nu trebue neapărați să curgă, sânge, pentru ca indepen­dența­ ea economică și politică și gloria națiunei să se poată afir­ma. Dacă­ civilizația a adus în­­totba ei un dar de preț netăgă­duit, pentru popoare, e tocmai putința ca eroismul lor să se poată afirma și pe cale paci­­nică. Numai acele popoare care n'au­­ contribuit cu nimic la capi­talul acumulat prin mijloacele pacinice ale­ civilizației, nu pot simți binefacerile păcei. Această conștiință o are încă România, și e bine să se știe că nu ea va fi vinovată­­ dacă toate sforțările ei, cari azi nu pot fi tăgăduite, nu-și vor fi ajuns sco­pul. Trebue însă să se mai știe — și nu ne putem opri de a o re­peta — că guvernul român este hotărât, ca, dacă focul^ _se _ va reaprinde în Balcani, să ia ime­diat măsuri militare. Și în acel moment, acțiunea României nu va mai fi determinată de nici o altă considerațiune, dar numai de interesele țărei. Această hotărâre nestrămuta­tă s’a putut de altfel constata cu ocazia consiliului de miniștri când s’a hotărât mobilizarea. Toți miniștrii au fost de acord nu numai asupra necesitatei mo­­bilizărei, dar și asupra celor ce aveau să urmeze după mobili­zare. Am spus-o și într’un articol precedent: N’AVEM NICI UN FEL DE ANGAJAMENT CU NICI UNUL DIN STATELE BALCANICE. Avem însă un angajament fa­ță de noi înșine: e acela de a nu tolera, cu nici un preț, ca echi­librut în Balcani să fie astfel tulburat în­cât să rezulte o Bul­garie prea mare și o Serbie înă­bușită. Acest angajament îl vom ține și dacă mijloacele diplomatice nu sunt suficiente, brava arma­tă română își va face pe deplin datoria. Și în acest scop, absolut toate măsurile au și fost luate. Să nu se mai îndoiască nimeni despre aceasta și să fie atent! acei ve­cini cari, având poate până a­­cum prea mult noroc, și-au per­­dut sentimentul realitate!. I. FERMO Marsi © meeting național de Duminică Azi, Duminică, la orele 8 și jumătate seara are loc în sala Dacia marele­ meeting organizat de Liga culturală pentru­­a pro­testa în­potriva persecuțiunilor la cari sunt supuși frații noștri de peste munți din partea ungu­rilor. La­ acest meeting național vor lua parte delegați ai celor a­­proape 100 de secțiuni ale Ligei din întreaga țară și vor fi re­prezentate numeroase societăți cu drapelele lor.­­ Vor lua cuvântul membrii ai comitetului Central și delegați ai secțiunilor. Ligei din țară. Se va da citire „Declaraț­iun­ea” probată în congresul de la Piatra N, cu adăugirile și complectă­­rile făcute de comitet și se vor­ da explicațiunile trebuincioase. Domnii delegați se vor întruni Duminică d. a. la ora 3 într’o ședință preliminară în localul Ligea (str. Fântânei 1), pentru a se cons­fătui asupra mijloacelor pentru răspândirea „Declara­ției” și strângerea marelui fon­d național cultural pentru ajuta­rea fraților noștri de peste Car­­pați. .­­000». 1 Incendiul din Calea Șerban-Vodă. Un incendiu s’a declarat Vineri seară la fabrica de clopote, a d-lui Nae Ionescu, zis Grecul, diin calea Șerban Vodă No. 187 din Capitala. Pe la orele 10 și jumătate ser­gentul din post a observat că dintr’o magazie de scânduri din curtea fabricei iese fum gros și scântei. Imediat sergentul a dat alar­mă și împreună cu personalul care se mai afla în fabrică a în­cercat să stingă flăcările, cari amenințau să se întindă la clă­direa fabricei. In timpul acesta s’au avizat pompierii și autoritățile. Scurt timp după aceasta au sosit la locul incendiului posturile de pompieri Central și­ Cometa. In momentul sosirea pompie­rilor, magazia precum și o parte a acoperișului fabricei erau în flăcări După o muncă de o oră pom­pierii au reușit să localizeze fo­cul, așa că restul clădirei fabri­cei nu mai era în pericol După o altă jumătate de oră focul a fost complect stins. Se bănuește că focul a luat naștere, de la o­­ lumânare a­­prinsă și uitată de vre­un ser­vitor în magazie. Pagubele sunt de peste 6000 lei. a PAGINI ACADEMIA ROMÂNA Românii ți armenii același origina tracica — Interesanta comunicare a u­nui profesor M­. Iorga — Un ședința ,de Vineri a Academi­ei, — prezidată de d. dr. C. L Istrati, d. prof. N. Iorga a fă­cut o foarte interesantă comu­nicare „Despre Români și Ar­meni”. Un public numeros , ales a asistat la această comu­nicare. D. Iorga arată, mai întâi, cum imperiul bizantin a avut i­­deia romană la baza lui. Limba liturgică greacă nu exclude par­ticiparea tuturor naționalități­lor la conducerea imperiului. Intre aceste naționalități, arme­nii au jucat un rol foarte însem­nat: Nerses, pe timpul lui Jus­tinian, Bardanes care a fost și pretendent la tronul bizantin, Leon care a fost chiar împărat al Bizanțului, cum și Ioan Si­­nisches, unul din restauratorii imperiului, toți aceștia impreu­nă cu alții au­ jucat un rol pre­ponderent în istoria imperiului bizantin. Acest popor a rezistat vre­murilor și și-a păstrat cu băr­băție naționalitatea lui din cele mai vechi timpuri și până azi. Vorbind de desvoltarea națiunei armene, eruditul­ nostru istoric spune că armenii erau­ așezați la granița nord-estică a Asiei Minore, — între influența asia­tică și cea europeană și aü­ să­mânță unică la baza lor. Există foarte multe asemănări între armeni­ și noi. Cultura lor, poe­zia populară, muzica populară, portul, civilizația lor reprezintă un admirabil: paralelism între ei și noi. . . In sprijinul acestei păreri, d. Iorga aduce mărturiile lui Lan­­glois. Armenii sunt de origină arică, o ramură frigiană din Tracia. Elementul vechi­ arme­nesc era asiatic, format de­­ o ra­mură a Hitiților, peste care­ s-a revărsat un strat nou­, Hitiții, fi­ind năvăliți de ramura frigiană a armenilor așa că armenii de astăzi sunt cu totul frigienî. Iată deci originea comună tra­cică dintre ei și noi. Eî au­ e­­șit totdeauna biruitori din lup­tele lor cu asirienii și cu perșii. Arta iraniană a avut o mare influență asupra Europei și ar­menii au fost în Europa trans­­mițătorii civilizației iraniane până la Saseniz, când Persia a devenit musulmană. Din ames­tecul iranismului cu bizantinis­mul, armenii au­ creat însă o civilizție a lor pe care au transr­­mis-o, in urmă, altor popoare. Romanii aveau față de ei ace­eași atitudine ca și față de Daci, iar Armenii mergeau a­­tunci pe aceiași cale ca Seleuci­­zii, cu 1000 de ani in urmă, în Siria. D. N. IORGA Ei au dus mari lupte pentru stăpânirea Eufratului. O parte au căzut în urmă sub Perși, iar alta sub bizantini și aceasta explică cele două culturi ar­mene, al căror amestec ciudat a imprimat armenilor o individu­alitate națională cu totul deose­bită. Către jumătatea veacului VI d. Ch­r., intervine opoziția lor față de biserica grecească, în urma Conciliului de la Cal­­­c­edon. Ei interzic atunci ori­ce contact cu lumea bizantină, până și pelerinajul la locurile sfinte. Astfel, schisma lor le rupe legăturile cu Bizanțul. Armenii fac apoi deosebire și față de Georgieni și Iberieni care locuiau, la răsărit, în munți pe când armenii populau platourile. Georgienii au decla­rat, într-un sinod solemn, că ei sunt Calchedoni. După domnia Sarazinilor pă­gâni, se întronează o nouă di­nastie armenească care impri­mă o civilizație medievală aces­tui popor. . „ Caracteristica iram ca a lite­raturei armene , lipsa de pro­porție, trecerea nesimțită de la ideal la real. Mândria poporu­lui armean se leagă de orașul Ani, cel cu 1001 de biserici. Acest oraș, azi în ruine, e foarte inte­resant sub raportul arhitecturei bizantine care n’a dispărut o­­dată cu regatul național ar­mean. Ornamentația bisericilor din Ani amintește ornamentația bisericilor noastre : o îngrămă­dire de podoabe care se înneacă unele pe altele. Nu trebue să presupunem însă că această asemănare provine din împrumuturi de la eî. Unul din înnoitorii Sf. Sofii a fost un armean, dar în veacul XVI-lea nu erau armeni la noi ci numai întâmplarea a realizat această asemănare între ei și noi. Ani a fost dărâmat de turco­­manii din Asia Mică cari a­u în­temeiat dinastia Seidiacizilor-In munții Ciliciei, se întâlnesc cetățile descălecărei armene, i­­dentice­ cu voevodatele noastre. Dacă eî ar fi întâlnit, ca și des­călecătorii noștri, ținuturi lo­cuite de armeni, ar fi creat un durabil stat armenesc. Ei n’au avut însă acest noroc istoric. O altă asemănare între ei și noi:—­Moldova și Muntenia s’au format sub puterea idealului po­litic și comercial al apusului. —Sașii din Ardeal și Armenii din Galiția. Aceleași condiții sunt și la baza Armeniei, mici din Cilicia, cu capitala Sis, formată din drumul de Carabane, sub Cru­ciați. Ultimul lor stăpânitor a fost Leon al VI-lea care a fost în urmă Senior de Madrid. Fie din Armenia mare, fie din Cilicia, armenii s-au strecurat ca elemente comerciale la noi, înaintea italienilor, după ce au fost la Tătarii din Crimeia. In Moldova ei au venit odată cu descălecătoarea iar în veacul al XlII-lea găsim colonii armene și, la Suceava, unde au fost găsiți, voevozii le-a dat un administra­tor special. I­. Iorga explică apoi cum d. Goilav de la Botoșani i-a dat un document din veacul XVIII-lea al breslei tinerilor armeni i­­dentică cu breasla Junilor din Brașov. Armenii au jucat un mare rol în Suceava, unde au fost per­secutați de Ștefan Rar­eș pe la 1550, după turcirea fratelui sau Ilie. Părăsind Moldova, ei au mers în Ardeal. Armenii au avut la Suceava și un episcop al lor până la 1770, când au emigrat la Bis­trița și Burghiul, in Ardeal. D. Iorga își închei­e interesan­­ta­­ comunicare, vorbind de un mare intelectual armean al ța­rei noastre, regretatul Grigore Buicliu, fost membru al înaltei Curți de casație, care a donat Academiei un milion cu clauza ca acest fond să fie utilizat pentru învățământul limbilor orientale. D. Iorga arată ce s’a făcut la Moscova cu institutul Lazareff și speră că Academia va între­buința fondul Buicliu potrivit destinațiunei ce îi s’a hotărât de testator. D. dr. Istrati, președintele Academiei, exprimă mulțumiri d-lui Iorga pentru interesanta-î comunicare și promite că Aca­demia va ține seama de ce s’a vorbit. Comunicarea d-lui Pârvan s’a amânat pentru o altă zi. D. dr. Istrati a prezintat, la începutul ședinței, din partea d-lui B. B. Bellu mai multe acte și documente de boerie de pe vremea împăratului Fran­­cisc al Austriei, iar d. Iorga a dăruit Academiei o nouă lu­crare în chestia Dunărei în legătură cu evenimentele de azi. Leontin Iliescu. ---------------exo--------------­ GR. M. BUIGLIU care a donat Academiei Române suma de un milion lei Răspunsul Bulgariei la propunerea greacă Sofia. 7. — Răspunsul Bulga­riei la propunerea greacă relati­vă la încetarea concentrării de trupe bulgare pe liniile grecești și reducerea simultană a­ efecti­velor în Macedonia, amintește înaintarea nesincetată și sistema­tică a trupelor grece, cari alun­gau slabele detașamente bulgare lăsate în țară după transferarea în Tracia a trupelor bulgare ca­ri operaseră in Macedonia, con­centrarea aramatei grece cu toa­tă artileria, mai ales după căde­rea laninei in regiunea Salonic, unde nu mai era acțiunea agre­sivă­ greacă în mod statornic, puțina grabă arătată de Grecia pentru fixarea priorității ocu­­pațiunii și deschiderea negocie­rilor pentru care guvernul bul­gar desemnase un delegat care n'a putut să se ducă la Atena din cauza refuzului­ guvernului grec. Relevă apoi urmările elemen­tului bulgar în Macdonia de către greci și declară că guver­nul grec ,continuând să trimită nouăe efective în Macedonia, pro­punerea lui este rău­ venită. To­tuși voind să dea o­ probă despre dorința sa de a regula în mod pacific cesțiunile teritoriale, gu­vernul bulgar ar putea primi un principiu propunerea greacă, dacă guvernul grec consimte în mod prealabil la ocuparea, de îndată și comună de­­ către ar­matele greacă și bulgară a teri­toriilor primitiv ocupate, de­ tru­pele bulgare, precum și a terito­riilor din Macedonia sud-occi­­dentală ocupate de trupele grece. LA SILISTRA Calarașî, 7 Iunie Astăzi după amiază la orele 3 mem­brii comisiunilor române a sosit la Silistra pe yachtul Stefan cel Mare, și au schimbat vizitele cu membrii comisiunilor bulgare. Mâine vor începe lucrările. ■---------------exo--------------­ SPORT Dela serbarea federală a societăților de gimnastică Vorbeam în numărul trecut al ziarului despre lipsa de unitate în executarea mișcărilor la ser­barea federală a societăților de gimnastică. De data aceasta voi vorbi des­pre „ținuta” gimnasticilor. Este intrat în spiritul oame­nilor că la astfel de serbări iau parte cei mai buni gimnastici de la noi: „floarea gimnastici­lor”, ca să zic așa. Ei bine! Cred că de data asta, acest lucru s’a desminț­it în ma­re parte. Mulți dintre cei ce e­­xecutau exercițiile erau slabi, fă­ră musculatură, nepotriviți gim­nasticei. Văzând acest lucru te gândeai. Ori aceștia, așa­­ piper­niciți cum îi văd sunt cei mai buni dintre alții cari trebuesc să fie mai rău (ori ! Cum ar fi trebuit să fie acel alții) ori a fost­ o greșeală de alegere. Ipo­teza întâi este greu de susținut, pare neverosimilă: rămâne decî a doua, căci nu ași crede să nu se poată găsi în toată țara (socie­tățile participante erau din toa­te părțile țărei) 200—300 tineri riguroși cu cari să te poți făli. Deci greșala e a maeștrilor, cari nu s’au gândit la impresia ce vor face asistenților niște „gimnastici”, fără înfățișare p» gimnastici. Intr’adevar nu­­ des­tul ca un elev să aiba bună­voință ca să-l aduci să se pro­ducă și să producă admirația prin ceea­ ce face, ci trebue să arate că e puternic, decî să dea­ dovada vizibilă, pipăibilă că a­­ făcut gimnastică, s’a culti­vat fi­­ziceste. Mulți aveau trunchiul bine făcut, arăta că s’a lucrat la pa­ralele greutăți etc. Dar toți, sau aproape toți a­­veau picioarele neformate, dân­­d­u-ți o impresie destul de urâtă. Mijlocul de îndreptare îl voi a­­răta într’un număr viitor. _ Titani. Mil im­niEI.­WIH) 1913 Sechosia și Ministrația • • ~ — București — SITUAȚIA IN BALCANI­­ce depinde de România Berlin, 7. — Ziarului „Lokal Anzeiger“ i se anunță din Sofia următoarele: Acțiunea aparte a Rusiei este lăudabilă, dar cea mai mare ga­ranție a păcei este atitudinea pacinică a regelui Ferdinand. Cauza păcei este acum în mă­riile României, de la atitudinea ei depinde totul. Această atitu­dine nu a fost precizată până a­­cum. Cheia diplomației europe­ne este la București- Diploma­ția europeană așteaptă cu în­cordare ce hotărâre va lua gu­vernul român. Puterile fac sforțări disperate să câștige pe regele Carol pentru neutralitate, în căzul unui nou război în Balcani. * Berlin, 7.—In cercurile politi­ce­­ de aci, discursul rostit de contele Tisza în Camera unga­ră e explicat în sensul că Aus­tro-Ungaria a ținut să declare­ încă odată în mod hotărâtor că nu este dispusă să lase Statele balcanice sub protectoratul Ru­siei. In aceste cercuri se susține că nu se poate nega că Rusia căutând, să-și impue voința di­rect, prin persoana Țarului și-a creat o situație foarte neplăcută, de­oare­ce Statele balcanice nu sunt dispuse să se supue protec­toratului rus. . Din partea Rusiei se va încer­ca, probabil o lămurire a­ ten­dinței­ Și importanței telegra­mei Țarului. Un rol important în­ actuala situație are și România, de a carei atitudine depinde mult, chiar totul. _ ___ __ BULGARIA NU SE TEME DE UN AMESTEC AL ROMÂNIEI Viena., 7. — Ziarului „N. K­. Presse“ i se comunică de către corespondentul său din Berlin . Din partea unui bărbat de stat, excelent cunoscător al ches­tiei balcanice, afla că Bulgaria, înainte de a trimite un delegat la Petersburg, cere garanții ca tratatul de alianță cu Serbia va fi respectat. . Din punct de vedere militar situația Bulgariei este acum mai sigură ca ori­când, cu atât mai mult cu cât marșul trupelor a și început. Pe de altă parte mi se comu­nică din partea unei persoane care cunoaște perfect raporturi­le militare din Balcani că, ad­ministrația armatei bulgare a organizat două non- divizii de trupe regulate din populația te­ritoriilor cucerite. Un alt prilej — a continuat bărbatul de stat — am accentuat că Bulgaria nu se teme de un amestec al României în cazul unui nou război de­oarece o slă­bire a Bulgariei în favoarea Ro­mâniei nu ar conveni Rusiei și o întărire a Serbiei cu sprijinul României nu ar fi aprobată de Austro-Ungaria. Din această cauză un amestec al României va fi împiedecat sau va duce la complicațiuni europene. Această ultimă eventualitate nu va reține insă Bulgaria să persiste în drepturile ei. Dar — a spus bărbatul de stat — nu cred să se ajungă la asemenea consecințe extreme. După convingerea mea, Serbia va ceda in ultimul moment. ---------------exo--------------­C­omisiunile române Ne-am ocupat de Salonul ofi­cial la deschiderea lui, arătând în fugă­­ caracterul general al operelor­­ expuse d­e fiecare ar­tist. Revenim,azi, cu date ceva mai amănunțite asupra expozi­­țiunii artiștilor în viață. D. C. Artachino, unul din ar­tiștii noștri consacrați, expune anul acesta la Salon o singură pânză, „Reverie”, cea dintâi din catalog. E o lucrare de forță care, după cum am mai spus și altă dată­­ poate fi co­nside­­­ratâ printre cele dintâi din în­treaga expoziție, multă sigu­ranță și o liniște luminoasă, a­­lături de un colorit distins și o perspectivă admirabilă face din această lucrare de valoare un tot armonios. D-ra t­iju Alexandrina și fra­tele­ d-sale, d. Biju Leon, expun amândoi lucrări­ cu însușiri re­marcabile. D-ra Biju, care ex­celează în fructe, n’ar face râu dacă s’ar ocupa de acest gen, și de natură, portretul cerând însușiri de desen pe cari d-sa nu le­posedă încă îndeajuns! Are totuși un colorit foarte frumos, armonios și o siguranță care-o ajută foarte mult. D. Leon Biju, care expune de 5 ani la Salon, e un artist de viitor, îndrăgos­tit de viața de toate zilele din care ne înfățișează diferite mo­mente. Toate pânzele sale sunt fapte trăite; ele dovedesc o per­sonalitate și o muncă conștiin­cioasă, demnă de toată lauda. „Cosașul” (19) are un­ subiect emoționant în simplitatea lui distinsă. Alături de el „Orfana” (22), un foarte frumos efect, de lampă, e o lucrare care figu­rează cu deosebită cinste. In „Spre seară” (21) o femee, o ță­rancă îșî alăptează copilul pe care-l ține la sân, în vreme ce bărbatul completează o căpiță de fân. Peste el cade amurgul, ,așternându-se ca o umbră u­­șoară, umbra­­ care ’nvălue țari­na ’nspre seară, când se sfâr­șește o zi de muncă. • D. Bulgăraș Petre, un tânăr foarte bine înzestrat, dare, pe lângă însușiri artistice eviden­te, are o putere de muncă deo­sebită. E condițiunea care i se cere unui artist, spre a ajunge , și Bulgăraș va fi in curând ci­neva. Stăpânește desenul­­ în­tr’un chip surprinzător. „Lec­tură­ interesantă” (207) te far­mecă și prin siguranța și prin finețea execuției. Pânze. d. Bulgăraș, are afară de o schiță de portret a poetu­lui Nanu, „Lassitude” (10) — o femee, după bal, stând pierdu­tă pe gânduri, înscr’un fotoliu, în singurătatea odăii, — și „Studiu” (11).­­Spuneam că Bulgăraș stăpâ­nește desenul, e un avantaj foarte mare, întru cât el consti­tuie sufletul .Și caracterul pic­turii. Adept al școalei vechi și sănătoase a portretiștilor cari au în sprijinul lor o technică serioasă, Bulgăraș, dând perso­nagiilor sale un suflu de viață special, e o personalitate care te d­eține și care va însemna mult în pictura românească de mâine. D. N. Grimani, încă unul din artiștii de distincție, cu repu­­tațiunea stabilită. Obosit de cu­lorile vii ale portretelor sau ale colțurilor de natură — vie sau moartă, — te simți fericit dând peste Grimani. Are numai pa­tru pânze. Un colorit dulce, al­bastru, e mijlocul în care îți înfățișează intr’un chip cu de­săvârșire elegant și serios o cli­pă din tremurarea sufletului o­­menesc. Căci d. Grimani e un artist psih­olog. „Miamă ferici­tă” (45) e, în adevăr, mama cu figura cea mai duioasă și mai luminoasă din lume; ea are la sân comoara ei întreagă — co­pilul — spre care îșî țintește privirea, izvor de mângâieri fără de cuvinte. „Maternitatea” e un subiect foarte dificil, pentru a cărui tratare bunăvoința singură nu e de ajuns. Grimani atacă a­­cest subiect cu ușurință și chiar cu spreferință. Pânza cu No. 47 înfățișează o altă mamă, care-șî ține și ea copilul la sân; mult mai tristă de­cât cea dintâi însă, ochii a­­cesteia cată să pătrundă în vii­torul necunoscut, să ghicească zilele de mâine ale pruncului pe care-l are în brațe. „Portretul doamnei Catherine Scarlat Arion” e o valoroasă lu­crare de „longue haleine” , o lu­crare de o eleganță și de o dis­tincție desăvârșită, care consti­tuie o confirmare definitivă a personalității artistice a picto­rului Grimani. D. Dumitru Serafim, cu o con­stanță și o liniște admirabilă care l-a caracterizat, în­­ toată viața, se arată și de asta data ca un adept neclintit al școalei clasice. A fost și vrea să rămâ­nă cu școala veche, și, la drept vorbind, nu face rău. Lucrarea sa de căpetenie anul acesta j î­n Franeea în fața areopagului . Curtizana greacă pe care Pra­xiteles o alese ca model pentru statuile Venerei, e prinsă de Serafim în momentul când he­­liastia o judecă pentru acuzați­­unea de necredință ce i se adu­ce. Ochii bătrânilor judecători, înamorați­­ de frumos sunt ui­miți de armonia divină a cor­pului vinovatei,­­ și o achită, având în vedere frumusețea ei. Frineea d-lui Serafim are, ca și celelalte lucrări ale sale, ca­litățile frumoase cu cari ne-a obișnuit de multă vreme , o cu­­noaștere deplină a teh­nicei , și o putere de muncă cu care s ar putea mândri chiar un artist tânăr. D. Marinescu-Vâlsan expune șapte pânze, între cari două pasteluri. Marinescu-Vâlsan în­fățișează și el o notă foarte dis­tinctă și simpatică în pictura noastr­ă , îndrăgostit de natură, pe care-și face o datorie din a o reda așa cum o vede, pare că nu vrea cu nici un chip să în­­găduiască, artificialului un loc­șor cât de mic în opera sa. Și pentru d-sa idealizarea e artifi­cial, — deși e vorba de ideali­­zare în artă. Această strădanie­ de artist cinstit are pentru d-sa, ca om, urmări nemulțumitoare, — ca­i pentru ori­ce autor care vrea să dea­ publicului o operă oare­care fără a avea în vedere gustul — une­ori pervertit — al acestui public.­­Munca sa e o muncă și cins­tită și apreciabilă , și în istoria picturii din România., —­ care se va fcri odată, — Ma­rinescu- Vâlsan va avea un loc de onoa­re, ca un nedreptățit al vremei noastre. Se cuvine să remarcăm însă o surpriză pe care­ Marinescu- Vâlsan o fac­e publicului. D-sa expune și două pasteluri — u­­nul, portretul d-rului Istrati și ■altul portretul­­ d­-rului­­ G. An­­dronescu. Amândouă acesta portrete au însușiri .­'de o va­loare deosebită, însușiri pe cari mulți poate nu i le banuiau și cari constituie pentru d-sa, ca artist, o­­ compensație ;­ în acest­ gen, îl putem asigura, e cu de­,­săvârșire in gustul publicului. Intr’un număr viitor vom continua să [ ne­­ ocupăm de lu­crările de pictură expuse, după care vom vorbi despre secțiu­nea­­ sculpturii și de aceea a desenului, gravurii și arhitec­­turii. OFICIAL DE ftilUL ACESTA M. Negru. ---------------0X0------------— Un camion ,1 hangar pentru adăpostitul și trans­­­portul aeroplanelor monoplare (tip Blériot, Nieport, Bristol) etc., etc. Este un camion, identic cu cela pentru mutat, al cărui u­­nul din pereții laterali este for­mat din 3 porti, articulate pe muchia de jos. In el se pune a­­pa­ratul demontat, fuselajul (coada) peste care se așează tot în lung cele două aripi. Odată ajunși pe­ câmpul de­-o­perație, când e necesară monta­­tarea, se deschid cele 3­­ porți formând un pod ce leagă pă­mântul cu podi­na hangarului, se scoate aparatul și se mon­tează. După zbor tot camionul servește ca hangar aeroplanului montat, avându-l astfel ori­când gata de zbor fără a mai fi nevoie de hangare uriașe , grele sau de corturi improprii. Cum am spus, după zbor apa­ratul e împins pe roate pe podi­­na ce formează cele trei porți­ (fig. 3) astfel ca să intre la a­­dăpost aripile, motorul cu heli­­ceu, locul Pilotului cu coman­­dele etc. ră­mânând afară nu­mai coada care nu are nimic să­ sufere de curenții de aer (ne­o­­ferind suprafețe mari) și nici de ploaie. Se închid porțile 1 și­ 3 rămânând­ afară coada prim deschizătura porței No. 2 care rămâne deschisă. Pe un astfel de camion­iputem avea atelier, depozit de benzină, ulei, și piesa de schimb. Poate fi automobilul-camion, și se­­ poate transporta cu trenul având avantajul ca la nevoe să rămâne acest­­ camion în vagon, care tras la rampă de descărca­­re permite formarea unui han­gar și mai ușor transportabil pe câmpul de­­ operații. N­ ofer fără absolut nici o pretenție, numai cu dorința de -a-1 pune la dispoziția aviațiunei noastre și cei­­ competinți tu­rnatori, îl pot ușor aprecia. Erm. Oprescu conductor, serviciul teh­nic, Argeș (Pitești). •. , ■—-----------oxo---------------­ D. M. D. Cam­uniari ---------------exo--------------­♦ Atragem atențiunea abona­­ților și cititorilor noștri, să păs­­treze zilnic cupoanele din pagi­­na II-a a ziarului „Universul“* Cu aceste cupoane veți luat parte la marele premii ce se vor oferi prin tragere la sorți, în cursul lunei Iunie­ =■ < Noul director al prefecturei pho­liției Capitalei •- - Ari

Next