Universul, iulie 1913 (Anul 31, nr. 178-207)

1913-07-01 / nr. 178

-Declarația ministrului de interne sârb București, 29 iunie 1913 Puterea României Primii pași ai armatei româ­ne peste vechea graniță a Do­­­brogei nu au întâmpinat nici o împotrivire,—și după toate ști­rile de până acuma acelaș lu­cru se va întâmpla în cadrila­­terul întreg. Cu tot avântul războinic dela noi, care ar fi dorit poate ca, trufia bulgară să fi primit o lecție mai drastică, vom zice că­­ totuși e mai bine așa. Și este mai bine, fiindcă lecția totuși va fi fost dată și efectul ei va fi tot atât de hotărâtor, măcar că se va fi evitat o vărsare de sânge mai la urmă zadarnică și se vai fi cruțat spectacolul t­­n­ ar orori mai mult peste acelea ale războiului dintre foștii ali­ați.Nu mai puțin decât prin lupte defective armata română se va­­ fi acoperit de glorie,—ba poate și mai mult, căci renunțarea la ■orice rezistență ce oare poate Însemna, decât ultima și cea orai desăvârșită înfrângere a unei oștiri, a unei țări? „Glasul țării va fi ascultat”, «— a fost o vorbă regească ce s-a spus nu de mult. Și dacă au fost unii, dacă au fost vecinii noștri bulgari cari au avut un moment aerul de a se împotrivi acelui glas, ce ar fi trebuit de altfel să fie și pentru ei glasul rațiunii, iată că a venit pute­rea armată a României ca să-l afirme. Și s-a afirmat astfel, în­cât a amuțit orice obiecțiune, a dat îndărăt orice împotrivi­re... Nu este oare acesta echiva­lentul celei mai strălucite vic­torii ce putea să fie? Nu a purces armata română c­i să zdrobească pe vecinii noș­tri bulgari. Noi românii spn­tem , oameni mult mai drepți în sufletul nostru și mult mai res­pectuoși de aspirațiile juste ale fiecărei națiuni, decât, ca să ne luăm vreodată rol de asupri­tori. d­ar nici asuprirea, altora, și mai­­ ales în paguba menține­rii unui just echilibru față de noi, num­ putut s’o suferim, — ■și întru aceasta se rezumă toa­tă­ acțiunea noastră, acum tri­umfătoare. Strâmtorarea foști­lor ei aliați de către Bulgaria nu puteai să fie tolerata; bulga­rii trebuie să se mulțumească cu ceea ce în chip rațional li se poate cuveni. Ei pot zice că și-au atins idealul unității lor naționale;d aci se pot opri, tre­buie să se oprească. Visurile lor imperialiste, sau cele de he­gemonie balcanică, sunt cel pu­țin premature­, dacă nu pentru totdeauna imposibile. Acestea trebuiau să li se în­vedereze, și li s’au învederat, prin desfășurarea, puterii Ro­mâniei. Acesta a fost înțelesul acestei desfășurări, acesta i-a fost scopul, și—încă odată—cu atât mai bine dacă acest scop, in definitiv un scop de pace și de bună rânduială, vă putea fi atins fără vărsare de sânge pâ­nă la sfârșit. - AMĂNUNTE­­ Asupra ocupării Silistrei se vmani­dau următoarele amă­­nanunte: Trupele române au intrat in Bulgaria: Joi spre Vineri, dis­­cre­ dim­­ineață. Trupele nu știau­ că nu vor întâmpina rezistență. Când s-au concentrat trupele pe piață, a apărut subprefectul bulgar în uniformă și a comu­nicat că, din ordinul guvernu­lui, predă Silistra. Comandanții trupelor s’au dus apoi la primăria locală, unde primarul i-a primit salu­tând­u-i cu câteva cuvinte spuse în românește.* TRUPELE ROMÂNE AU ÎNA­INTAT PE TERITORIUL BUL­GAR, PE O ÎNTINDERE DE 20 KILOMETRI, IAR FRONTUL ARMATEI DE OPERAȚIUNI SE DESFAGOARA PE O ÎN­TINDERE DE 150 KILOMETRI, mație prin care declară că in numele M. S. Regelui ia in stăpânire orașul Si­listra. 9 Ministerul d­e interne a pus la dispoziție un mi­lion și jumătate spre a se lua măsuri sanitare ca trupele noastre să fie fe­rite­ de epidemiile ce ban­tue in Bulgaria. Telegrama _ ministrului de rasboi către regele Carei I), general Hârje și mi­nistrul de război, a trimis Vineri, din Silistra, urmă­toarea radiogramă : M. S. REGELUI BUCITÎI".S'n Respectuos aduc la cu­noștința Maiestății Voastre că astăzi, la orele 1i dim., cetatea Silistra a trecut sub­ sceptrul Regelui Carei. Ministru de război General Hârjeil PKtfSluI generalului Cylser I), general Calcer, co­mandantul trupelor de o­­cupațiune, a dat a procla­ Generalul Calcer 21 IUNIE 1913 • Cinc-î român, astăzi pleacă la­ război Pleacă, precum pleacă cel ce sunt eroi, Cel ce poartă nume Cel care au inimă și suflate vii. * Artist, care țara, pururi am cântat, Ca oștean la luptă plec azi devotat, Pentru ca hotarul țării să-l păzesc, Să­­ fac mai térei și să i-l măresc. * Plec la luptă, unde Voi scri simfonii In suer de gloanțe cântând armonii­ înscrise pe pagini care­ să rămână Să ■ntregească mâine „Opera română”! Ion I. Barbu ------------ vox —­—— 0» meseriilor și familiile oștenilor chemați sub arme Casa centrală a meseriilor a hotărât să vină in ajutorul so­țiilor și copiilor meseriașilor și muncitorilor, cari au fost con­centrați cu ocazia mobilizării. Astfel, sa a decis să li se dae orice medicamente, atât de la dispensariile casei Centrale cât și de la farmacii, precum și aju­torul bănesc, după" clasa de co­tizat" a­ soțului, în caz de boală a­ soției. Pe lângă acestea, casa Cen­trală fiind informată că fami­liile unor meseriași și munci­tori chemați sub drapel au ră­mas cu totul lipsite de mijloace de existența — o stare­­ de mi­zerie care poate aduce după un fel de fel de boli ,și chiar epi­demii — a decis, tocmai în sco­pul de a preîntâmpina ivirea unor asemenea boli sau epide­mii, să ajute pe familiile acelor meseriași și muncitori cu desă­vârșirii săraci. In acest scop, Casa Centrală va culege informațiuni cât mai precise și sigure pentru ci să se poată folosi de ajutoarele Ca­sei Centrale numai familiile ce­lor cu adevărat­ săraci și cari erau in conformitate cu legea asigurărilor. de al Romei fii, Vederi din Cadrilater SUS : Cazarma din Rusciuk. JOS : O vedere din Varna. Războiul din Balcani ..........- - __AAAAAAAA SERBIA ORDONA încetarea vvwvvw ostilităților Seelarafla misiisîrnlsi de interne sârb ----------Q,vn ■ M f ■ «r-, Mgrad, 23. - prisiunl ie in­terne al Serbiei, protier, a declarat că ostilitățile vor înceta peste câteva zile. Sârbii se mulțumesc cu țărmul drept al Varșanului, inclusiv localitățile 3stip și Rasovița. Sârbii au avut în acest război 40 mii de morți și răniți. Demersu­l Rusiei și Franței pentru încetarea ostilităților Belgrad 29,­­ guvernul sârb In urm­a intervenției urgente a miniștrilor Rusiei și franții, a hotărât înce­tarea imediată a ostilități­lor. Demersuri similare s’au­­ acut și ia $tena, Se uile n’a venit încă un răspuns precis ------------ x­ o­x--------— SERBIA cere despăgubiri de la Bulgari Belgrad, 29. — Se consideră ca, lucru natural ca bulgarii să­ plătească sârbilor despăgubiri pentru pierderile mari ce le-ai­ suferit in acest războiu­. Bulgaria, fiindcă ea, a înce­put războiul, t­rebue să facă vi­­tâi o propunere in acest sens. .».! j.­­ exo—. . . — , INTERVENȚIA reușită a Rusiei la Bel­grad Belgrad, 29.—D. Pasici a luat act de sfaturile Rusiei ce i s’au remis de ministrul Rusiei, de Hartwig, cu privire la pace. A declarat că va comunica cele aflate comandamentului armatei și aliaților. ------- —-----OXO————«p Tratativele turco-bulgare Con­stantinopol, 29. — Nace­­vici a prezentat eri Porței răs­punsul Bulgariei, care s-a dis­cutat apoi in consiliul extraordi­nar de miniștri, convocat de ma­rele vizir. Marele vizir a declarat apoi lui Nacevici că Turciei nu-i con­vine să amâne rezolvarea ches­­tiu­E­ui printr-un schimb intermi­nabil de note. Nacevici a răspuns că este au­torizat de guvernul său să trate­ze direct cu guvernul otoman și ca Bulgaria e gata să cedeze Turciei teritoriul de dincolo de linia Enos-Midia, în schimbinî neutra stații ii Hirgil Biiu. Iitemaa. BULGARII FUGĂRIȚI de greci Atena, 29.­­ După lupta de la Strumița, trupele s-au concen­trat în­spre Demir-Hissar, unde se adunaseră rămășițele trupelor bulgărești. Cam 44 batalioane bulgărești erau puternic retran­­șați, ocupând și înălțimile de la Vetrina. Trei divizii grecești au primit ordin să măture versantul muntelui Beles, pe țărmul drept al fluviului Strymon. Grecii au atacat aripa dreaptă a dușma­nului, gonindu-le din Kessissik. Totuși marșul infanteriei gre­cești a trebuit oprit, căci tirul tu­nurilor de asediu împedecau ar­tileria greacă să răspundă la o atare distanță. Noaptea însă, ar­tileria greacă, profitând de în­tuneric, s-a putut apropia. Di­mineața infanteria greacă a res­pins pe bulgari din Vetrina până dincolo de țărmul stâng al Stry­­monului. Bulgarii au distrus în parte podul și calea ferată. Grecii i-au urmărit pe partea dreaptă a apei și bulgarii au fost siliți astfel să părăsească în grabă pozițiile lor. Grecii au urmărit pe duș­man. Importante coloane bulgărești, venind din Iștip, s’au îndreptat în­spre Peru­si, via Strumița. O divizie greacă a atacat și îm­prăștiat aceste coloane luând 20 tunuri. Astfel armata greacă face față armatei generalului I­­vanoff înfrântă, cuprinzând 80 batalioane, și mai face față unei a patra armate bulgăreze, cu­prinzând 72 batalioane. Grecii o urmăresc și pe aceasta, ple­cată din Iștip. Ieri după amiază o secție a ar­matei a ocupat Demir-Hissar. Dușmanul a părăsit patru tu­nuri. O coloană bulgară venind din Iștip a fost împrăștiată. I s-a luat 19 tunuri. O coloană dușmană­­­mind să treacă Pe­­trisi a fost respinsă de greci. Au părăsit 15 tunuri. __—.-----.—exo--------------­ EPILOGUL TURBURARILOR MILITARE DIN FRANȚA Paris, 29. — Cariera, a înche­iat discuția nea interpelărilor cu privire la incidentele­ militare. A respins cu 323 voturi contra 7­1 ordinul de zi al socialiștilor și a adoptat cu 431 voturi con­tra 72 un ordin de zi de încre­dere, blamând manifestațiunile militare și um­bând l­epresiu­, nev. " amenințată de o revoluție Belgrad 29.—Din So­fia, unde domnește o completa ana cehie, sosesc știri grave. Populația din Întrea­ga țară este pe cale de a se revolta. Se s­porne­ș­te că s’ar fi săvârșit un atentat la viața lui Danew . -------------OXO—----------- 0 intervenție a Italiei e iminenta? Roma, 29.­­ Italia a or­ganizat o nouă flotă de război în marea Egee, or­donând ca ea să fie gata de plecare în orice mo­ment. Cercurile militare afirmă deocamdată că formarea acestei noui flote nu este în legătură cu evenimen­tele din Balcani. -------------Oxo------------­CONFIRMAREA ocupari­i orașelor Cavala și Sere» de greci Atena. 29. — D. Cmuiuriotis telegraf­iază: Am ocupat astăzi oficial Cavala. Căpitanul de marină Ch­esis a fost numit gu­vernator al orașului. Am cură­țit regiunea de comitagii și sol­dați bulgari. Entuziasmul este mare printre locuitori. Musulmanii participă la aceste sentimente. ♦ Atena. 29. — Trupele grecești au ocupat Seres. Pentru îngrijirea răniților în spital la azilul ,,Elena Doamna“ La școala­ normală din azilul Elena Doamna se organizează, sub înaltul patronaj al A. S. R. Principesa Maria și în urma autorizărea d­-lui ministru al instrucției, un spital de 150 pa­turi. Serviciul de infirmiere se va face de către absolventele școalei și de persoane din ad­ministrația interna a acestei școli, din care unele au func­ționat ca infirmiere și în răz­boiul din 18­77. Un spital al soc. „Țesă­­toarea­* Față de mobilizarea generală a armatei și spre a contribui și noi cu mijloacele noastre la­­ ajutorarea patriei, am găsit de cuviință a pune la dispozițiu­­nea ministerului de război lo­calul internatului și partea principală a gogoșeriei societa­te! ..Țesătoarea” din str. Popa L­azăr, pentru așezarea unui spital, cu un­ număr de patru­zeci paturi, înzestrate cu linge­­ria lor, privind pe minister, per­sonalul medical, medicamente­le, hrana bolnavilor și a perso­nalului precum și rufăria de corp a bolnavilor. Drept care, am semnat, au­torizând pe doamna Zoe dr. Gr. Râmniceanu, președinta comi­tetului doamnelor la societăței „Țesătoarea”, a face demersu­rile necesare. București, 2S iunie 1913. țss­ D. S. Nenițescu, Gr. G. Cantacuzino, Ion Kalinderu, L. Basset, general adj. Mavrocor­­dat, dr. C. I. Istrati, N. N. But­­culescu, A. Băicoianu, M. Blank, D. Hagi Theodorachi, D. Catar­­gi, colonel Brociner. SOLDAȚI ROMÂN din Austro-Ungaria se înrolează ca vo­luntari in România Budapesta. 29.­­ Mai mulți soldați români din regimentul 64 infanterie din Orciștie, însuflețiți de mobilizarea aruatei romane au dezertat, luând, dru­mul României spre a lupta in rândurile armatei ro­mâne. Doui din ei au fost arestați in apropierea granițe­­si aduși la Brasov. PENTRU PATRIE Ca român am tresăltat de o imensă, bucurie văzând graba cu care apărătorii Patriei au răspuns la apelul ei. Lăsăndu-șî­ copii, soții, lăsân­­du-șî pe câmp roadele muncilor și totul la voia, întâmplării, fiii României, scutul de apăra­re al acestui pământ fertil, pa­văza­ acestui potijv de pământ pentru păstrarea, căruia au că­zut. jertfă atâția viteji in tre­cutul glorios al neamului Ro­manesc, aă pornit dela căminu­­rile lor pentru, luptă. Cu­ toții lui înțeles că ori, cât. i-a.m. iubi și cu­ cât de scumpi ne-ar fi copiii și părinții, noștri, to­tuș, toate aceste iubiri vin să se confunde și­ să se reunească in iubirea de Patrie. Strămoșii noștri au conside­rat ca cea­ mai sfântă datorie, jertfirea pentru Patrie. Astfel găsim jertfirea [UNK] pentru Patrie la Eroul de la Călugă­reni, la făptuitorii lui 1821 șî 11848, la Eroii de Ici Grivița și Plevna. Astăzi, ca și în trecutul de­părtat, Țara se găsește in vre­muri grele. Un popor sălbatic, un popor asiatic, revendică­ întâetatea in Orientul­ Europei și o revendică de­sigur in detrimentul Româ­niei. Bulgarii, aliații de până cri­e ai­­ sârbilor, grecilor și munte­negrenilor, au­ ridicat­ armele, contra lor, n­onsi­b­i­cindu-i mai slabi, ca apoi să vină rândul nostru, și ei să ocupe cât mai mult teritoriu. Atât numai, că conducătorii României au ghicit la­ timp gândul lor și au dat ordin pen­tru mobilizarea­ întreg ei oaste române. Trâmbițele au sunat și fii ță­rii s'au adunat pentru a porni contra vrăjmașului. Ei au­ plecat cu aceiași nețăr­murită­ dragoste de neam, țară și tron cum porneau odinioară înaintașii lor, ei au­ plecat cu negrăită bucurie pentru că au de apărat o Patrie mândră, glo­rioasă, falnică și boga­tă, fiind­că au de apărat România, plină de viață și strălucire. Sunt încredințat că mare par­te, dintre eroii, aceștia, vor bote­za cu sângele lor noile drapele și, având de pildă, fala strămo­șească, li se va părea dulce și frumos de a muri pentru Pa­trie. Noi cei de aici, in afară de îmbărbătare, în afară de cuvin­te, îî asigurăm că vom veghia și vom avea grije asupra șoap­tei familiei lor, că vom stărui ca bogații să se grăbească a fi darnici, asigurând văduvele și orfanii celor cari se vor lupta și vor muri pentru țara lor. Cu Dumnezeu, înai­nte și cu toții să uităm totul, pentru Pa­ Craiova. Mitiță E. Petrescu- p. s. — Deși sunt fără avere și împovărat de familie, vă tri­mit 100 lei pentru ajutorarea familiilor celor mobilizați. -----------------OXO-----------------­ Grațierea militarilor condamnați pentru nesupunere și dezertare Au fost grațiați de restul o­­sândei ce mai au a face toți mi­litarii condamnați­ de către con­siliile de disciplină și de război, pentru faptele de : nesupunere, întâia dezertare și dezertare re­petată, în țară ori străinătate, cu sau fără risipire de efecte. Intervenția taratul la Sofia Petersburg, 29.­“Țarul Rusiei a trimis regelui Ferdinand o telegramă învitându-I sa fie mai conciliant și sa nu pro­voace o agravare a conflictului. Regele Bulgariei a răspuns că se apleacă în fața voinței țarului dacă va apăra până la o anumită măsură interesele Bulgariei. Prizonieri bulgari LA CALARAȘI Călărași- 29 Iunie. Aseară a fost em­s In lecelltate un­mai transport ie 159 pri­zonieri din Silistra. Majoritatea prizonie­rilor transportate sub escortă sunt turei. ----,----------ox----------—— î Bonurill m­­âini­ii Consiliul de miniștri a hotarât ca bonurile emise în schimbul animalelor și diverselor materiale rechi­ziționate pentru armata, să fie primite drept bani la toate Cassele Statului. * Supușii români aflători în Bulgaria au fost puși sub protec­­tia agenților diplomatici ai Ita­liei.* In urma intervenției marilor Puteri, guvernul nostru a pri­mit ca, staționarele ambasade­lor respective să aducă din­ Constantinopol la Constanța, corespondența diplomatică, iar de aci, prin îngrijirea guvernu­lui nostru, să fie dusă mai de­parte cu un tren special până­ la Durdujeni.­ Guvernul român a primit o­­ferta unei companii de naviga­­țiune otomană ca să facă ser­viciul de­ pasageri între Cons­­tantinopol și Constanța. •-----------------0X0----------------­ Mișcarea de la finanțe la serviciiul exterior general al finanțelor s’a­ făcut urmă­toarea mișcare: D. Vâlceanu N. Teodor, a fost numit impiegat auxiliar cl. H-a în serviciul exterior general al finanțelor,, în locul d-lui Gh. Dumitriu, demisionat. D. C. Poppa, a fost numit im­piegat auxiliar cl. II-a, la per­cepția circ. II Galați. D. Al. Brăiescu,­­a fost nu­­­mit imp. cl. II în serviciul ex­terior, repart­izându-se la per­cepția circ. 8 Capitală, în locul imipegatului cl. II a V. Vasiliu, destituit. D-ni. V. Cazaciuc, D. Mineu și­­ G. A. Tutovanu, au fost nu­miți impiegați cl. II-a, în ser­viciul exterior general al finan­țelor, în locul d-lor Andrai. Io­­nescu și G. M. Rădulescu, des­tituiți.* Au fost numiți impiegați au­xiliari cl. IIa : D-ni. Al. I. Vasiliu, la adm., financiară Botoșani, în locul d-lui V. Gheorghiu, depărtat j Ion M. Drăghescu, la Mehedinți în loc vacant, Tr. S. Sava, la administrația financiară Bu­zău, în loc vacant și C. Grigo­­riu, la Putna, în locul d-lui Va­­leriu Ionescu, înaintat. ---------------exo--------------- - Vapoare Grecești refugiate la Sulina Sul­ina, 29 Iunie. Vapoarele grecești „Kyveli“ și „Alexandra \ încărcate cu pe­trol și surpr­inse în portul Con­stanța anul trecut de războiul Balcanic, au­ fost obligate a pă­răsi acel port și s'au refugiat în portul Sulina. Aci, Comisiu­­nea Europeană le-a destinat ca lor­ de ancoraj mila 29 în apro­piere dr. Tu­lcea, x IjS TM uew

Next