Universul, iulie 1913 (Anul 31, nr. 178-207)
1913-07-22 / nr. 199
CONFERINȚA PENTRU PACE Nina 51 si a SA W Ședința plenară Vineri după amiază, în orele 4, delegațiunile s’au întrunit din nou la ministerul de interne sub prezidenția d-lui Titu Maiorescu. După ce s’a citit protocolul ședinței precedente, d. Tonceff, primul delegat bulgar a luat cunoștință de cererile greco-sârbe și de cele românești. Delegațiunea bulgară a adăugat că asupra acestor propuneri continuă discuțiunile în particular și că astăzi Bulgarii va formula contra propuneri. Ședința a fost apoi ridicată și delegațiunile au rămas în convorbiri,particulare. întrevederea de vineri seara aimen seară, la orele și jumătate, delegatiunea bulgară a acut o consfătuire cu delegațiunea sârbă la hotel Palace. Consfătuirea la final intrun salon al hotelului. Rezultatul acestei consfătuiri nu poată fi considerat cea multumitor. Delegațiunile ritm vâzut încă de acord, deși un început sa făcut. Astfel, după informațiunile ce avem, Serbia ar fi cedat din pretentiunile ei care mergeau până la Struma și ar fi admis ca frontiera ei să se întindă până la defileul care desparte cele două văi ale celor două cursuri de apă iardar și Struma, adică până la defileul denumit ,spartagiul afleloPr. Delegatiunea sârbă insă nu se arată de loc dispusă sa cedeze Bulgariei nici una din localitățile ocupate de eif si adică Istip, Goceana, Radovița, Strimița pe care delegatiunea bulgară le pretinde. • Propunerea bulgară nu va fi desigur ultimul cuvant. Față de pretentiunile mărime ale Sârbilor și Grecilor, și propunerea bulgară va cuprinde minimum de concesiuni. Este probabil că Bulgaria va căuta să ochite frontierele propuse de Rusia. ■ I. 1. —o.HÎ măsuri de preîntâmpinare — Trei razori -suspecte de holeră, mm! în Capitală, două în eon» ȘtefăneșU din» Ilfov. — Direcția sanitară, vada publicității, iar timp, cazurile de holeră ce, eventual, ve on stat». — ■ Holera ne amenință. O avem în apropierea granițelor noastre — și o cu tot dinadinsul de temut. Dacă vom fi feriți de o invaziune a acestei epidemii în țară, aceasta se va datori numai nimstirilor ce direcțiunea, generială’a, serviciului sanitar va putea lua la timp, cu toată libertatea de acțiune necesară.Pentru acest cuvânt toate măsurile d te rigoare trebuesc înlesnite, fără nici o rezervă. Direcția sanitară, întrucât o privește, înțelege să-și facă datoria, cu tot zelul de care e nevoe — deși serviciul sanitar a fost în bună parte dezorganizat cu prilejul Uiobilizărei armatei . " Plecat de Luni dim. din București, d. prof. dr. Mezincescu a vizitat Luni, Marți și Mercur de la Vârciorova în jos porturile și principalele localități atât de pe malul stâng, cât și de pe malul drept al Dunărei, până la T.Măgurele, Nicopoli și Plevna,înteresându-se de starea sanitară a acestor localități și de aplicarea măsurilor necesare pentru preîntâmpinarea holerei. Cu acest prilej, d-sa vizitând și cartierul general al armatei, a avut acolo o consfătuire cu ministrul de război și cu d-ni. general dr. Papilian, șeful serviciului sanitar al armatei și a prof. dr. I. Cantacuzino, savantul nostru bacteriolog, care se află înrolat ca ofițer în rezervă. Consfătuirea avută a urmat asupra condițiunilor de ordin sanitar în care se va putea face reintrarea armatei în țara. • Ca măsură primă de prevedere, nu s’au mai lăsat deschise comunicației cu țările trans-dunărene decât porturile Turnu- Severin pentru Serbia, Bechet, Corabia, T.Măgurele, Giurgiu, Oltenița, Călărași și Cernavodă, pentru Bulgaria. Toate aceste porturi au fost prevăzute cu etuve și materialul de dezinfecție necesar. * Ca urmare inspecțiunei făcute de d. prof. Mezincescu dealungul Dunărei, s’a hotărât, între altele, ca toți călătorii cari vor intra in țară, venind din tăvile balcanice, să fie ținuți, în porturile prin care vor intra, în observație medicală timp de cinci zile, și în urmă vizitați, alte cinci zile, de medici, ia, domicilii, în localitățile în care se vor stabili. Această măsură se va aplica riguros și pentru căruțașii cari fac transporturi peste Dunăre. " * . Spre a se putea pune în practică, la timp,, toate măsurile ce »8 iau, direcțiunea generală sanitară, a cerut demobilizarea tuturor inspectorilor sanitari și ia modicilor de porturi, înrolați ca ofițeri în rezervă. * Ele s’au semnalat direcției generale a serviciului sanitar trei cazuri suspecte de holeră, unul în Capitală, două în comuna Ștefănești din Ilfov la distanță de 10 km. de București. In Capitală, s’a îmbolnăvit,rî dim., curierul oficiului poștal de la gara Filaret, având simptomele tipice ale holerei. Văzut, la ora 9 dim. de d. prof. dr. Mezincescu, a fost izolat la spitalul Colentina. . La oficiul poștal s’a făcut desinfecțiunea necesară. Rezultatul analizei bacteriologice a dejecțiilor acestui bolnav se va cunoaște astăzi la aflU&IL. Celelalte două cazuri suspecte sunt în comuna Ștefănești. Imediat ce direcția generală a serviciului sanitar a fost anunțată despre aceste cazuri, au plecat în localitate d-niî prof. dr. Mezincescu, subdirectorul general al serviciului sanitar și prof. dr. Sion, medicul primar ad-interim al județului Ilfov. Bodnavii au fost găsiți în cartierul țigănesc din com. Șteffinești, sunt doi țigani, căruțași înapoiați de curând din Bulgaria, unde au făcut transporturi pentru armată. Ei au fost imediat izolați și sa făcut dezinfecția locuințelor lor. Au fost izolați de asemeni și cunoscuții lor cu cari au venit în contact. • S’a putut tot deodată evita contaminarea regimentului 68 de infanterie, sosit eră și cantonat în acea localitate. Toți oamenii acestui regiment au fost scoși în marginea comunei și izolați în mici grupuri sub paza unei patrule de milițieni, cu recomandarea de a nu părăsi localitatea fără avizul serviciului sanitar. Analiza bacteriologică a dejecțiilor acestor doi bolnavi se va cunoaște tot astăzi la araiazi, ca și pentru celalt bolnav. Direcțiunea generală a serviciului sanitar, de acord cu ministerul de interne, a luat hotărârea să publice la timp, fără nici o întârziere, buletine cu privire la cazurile de holeră, ce eventual s’ar constata. Pentru prevenirea holerei, principala condițiune de reușită, fiind sa se înlăture posibilitatea formarea 'focarelor de holeră, să sperăm, că energicele măsuri ce se iau de direcțiunea serviciului sanitar vor fi suficiente să facă față acestei principale cerințe și, prin urmare, primejdiei ce ne amenință. — I. S. — C. ------------------------------- Ajutorarea familiilor personalului C. i i. mobilizat — O modificare — Se aduce la cunoștința întregului personal următoarele: 1) Sporul de la din salariu se plătește cu începere de la 1/11 iulie a. c- pentru acei care se gaseau în zona armatei la acea dată ; iar pentru acei aduși ulterior, de la data sosirei lor pe această zonă care cuprinde liniile indicate în circulara No.7.162 B din 16 iulie 1913. 2) Pentru personalul vizat la punctul 1 nu se va face reținerea de 10% pentru pensie nici din salariu, nici de sporul de Vs, ci numai reținerea de 3 % pentru salarii mai mari de 200 lei lunar, atât din salariul propriu zis, cât și din sporul de V.. Pentru personalul participant la casa de ajutor însă, se va face reținerea de 5% numai asupra salariului propriu zis. 3) Sporul de V.. din salariu șin demnitatea de războiu se vor decompta în sarcina cap. 2 art. 2. In listele de plată, ce se vor întocmi deosebit pentru personalul plătit de la cap. 1 art 1 de acela plătit de la cap. 1 art. 1 bis, se va trece în rubrica retribuțiunilor, separat cele 3 feluri de retribuțiuni, adică salariul brut, sporul de pr. și indemnitatea de război in coloane deosebite.-------------♦ [UNK] [UNK]--------------- . SERVICIUL TELEGRAFIC al ziarului „Universul“ încetarea luptelor la Vidin" Belgrad, 19. — Armistițiul a întrerupt lupta pe tot frontul de la Vidin până la Traxevo Selo pe râul Bregalnița. La Vidin trupele sârbești au bombardat orașul asediat în noaptea de la 17—18 corent. Lupta de ori a ținut de dim. până la amiazi. La ora aceasta, comandantul trupelor sârbești de Timok a trimis parlamentari spre a înștiința pe inamic că armistițiul a început azi la amiazi. ..... 1— Midera Bosforului a fost fie scurtă durată Petersburg, 19. în privința șlirei după care Poarta a interzis trecerea Bosforului vaselor de comerț. Agenția Wasinik e autorizată să declare că într’adevăr Bosforul a fost închis în mod temporar de guvernul turc, din cauza câtorva schimbări in serviciul binurilor cari ocrotesc Bosforul. Trecerea a fost oprită timp de câteva ore numai, apoi circulația vapoarelor a fost restabilită. Totuși, guvernul ru a atras atenția Portei că închiderea Bosforului a fost nelegală, deși de scurtă durată. ---------------*+*---------------Situația ilară a beligeranților Din sursă autorizată grecească ni se comunică următoarele>: Faptele relatate, in depeșa venită din Sofia sunt departe, de a fi crude, in ce privește situația militară: astfel armata greacă se găsește la 20 kilometri dincolo de ieșirea nordică a defileelor de la Kresna; ea a urmărit pe inamic, care după ce a incendiat orașul, airmata, a trecut peste vechile fruntarii. E de asemenea, inexact că parlamentari greci pentru, armistițiu,ar fi prezentat la 6 ldl. pe frontul pirot-Vlasina, având, din vedere că această linie care, se găsește, ta partea de ruși • a teatrului războiului, este ocupată pe toată întinderea sa de către armata sârbească. -----------—,—,-----------ATACURILE BULGARILOR AU FOST RESPINSE Belgrad. 19— Bulgarii au încercat la Pirot și Decani două atacuri care au fost zădărnicite deși desperate. La Egri Palanka, folosindu-se de toate forțele lor, bulgarii au reușit pentru un moment să înainteze cu liniile de antegardă, dar focul bane nutrit al artileriei sârbești a zădărnicit ultima lor încercare. Bulgarii au atacat trei alte pozițiuni sârbești din Grion, dar au fost pretutindeni respinși cu pierderi enorme. SÂRBII DEZMINT PRETINSELE VICTORII BULGARE.!" Belgrad, 19. — Biuroul presei, desminte iu modul cel mai energic și cel mai categorii știrile telegrafiate. din Sofia privitoare la pretinse succese bulgare in teritoriul sârbesc și cu pierderi mari din partea sârbilor. E de asemenea falsă, știrea că trupele bulgare au înaintat spre Coceani. S'a întâmplat tocmai contrariul, după cum a anunțat ultima noastră telegramă- Biroul presei mai declară că aceste știri false sunt niște manevre în ajunul negocierilor păcei. RUSIA ȘI VIITOARELE GRANIȚE DIN BALCANI Paris. 19. — „Figaro află din Petersburg. Rusia este ferm hotărâtă să lucreze ca Bulgaria să obtie Cavala și insula Thasos. Deasemenea nu este contra cedarei unui drum la marea Egee pentru Serbia. In ce privește granița dintre Grecia și Bulgaria, Rusia va interveni pentru linia Eleuteron- Cavala, iar în caz extrem Eski- Cavala. Se afirmă că în această privință există deplin acord între Rusia și Austro-Ungaria. CUM E PRIVITA SITUAȚIA LA PARIS — Condițiile Turciei pentru cedarea Adrianopolului — Paris. 19. — In cercurile politice și diplomatice de act, situația e privită cu același optimism. Suspendarea ostilităților e socotită ca un moment hotărâtor pentru tratativele din București. Se crede că Turcia va admite redarea Adrianopolului sub următoarele condițiuni: 1) Neutralizarea, Adrianopolului și distrugerea forturilor; 2) Instalarea unui reprezentant religios al Sultanului; 3) Regularea liniei Enos, stabilite la Londra, în favoarea Turciei. Marile Puteri să admită o ridicare a tarifului vamal cu 1 la sută. RUSIA NU SE AMESTECA IN REZOLVAREA CONFLICTULUI Berlin. 19.— Ziarului „Lokalanzeiger“ i se comunică din Petersburg. In consiliul de miniștri de ert, Sassonov a fost pentru neamestecul Rusiei în rezolvarea conflictului din Balcani. Ceilalți miniștri s’au declarat de acord. DEZASTRUL DIN TraciA Turin. 19. — Corespondentul ziarului „Stampa“, care a însoțit pe turci în noua lor campanie, anunță că Tracia nu mai e le recunoscut. Satele înfloritoare au dispărut la desăvârșire, drumurile sunt pline de morminte și stațiile de cale ferată au fost distruse. 25 MILIOANE PENTRU EVACUAREA SCUTURILOR Londra, 19.—. Azi se află că ambasadorii au hotarât să acorde Muntenegrului un împrumut de 23 milioane, pentru evacuarea Scuturilor. SUVERANII SPANIOLI LA PARIS Paris, 1Ș. — Suveranii spanioli au sosit, aci la, ora. 6 și un sfert seara, venind din Londra, LUNI, 22 MNIE 1913 3 NEAPOLE IMPRESII După patru ani m’am reîntors la Neapole pentru zece zile. In această lungă despărțire de orașul care ’mi place mai mult decât toate orașele văzute, am pus teama de decepție, frica de-a nu mă întoarce în locul favorit răii pregătită sufletește și printr’o prizmă rea să-mi spulber cel mai frumos vis. Apoi, mi se spusese:—vei vedea că entusiasmul se va duce.8eapele văzut a doua oară își pierde din farmec. Surădeam neîncrezătoare la vorbele astea dar își făceau puțin efectul; îmi cuprinsese spiritul de o îndoială pe care libertatea firei mele greu de sugestionat o privea ca un venin, ca un germen de distrugere. Oricare ar fi însă cauza, e sigur că nu mă mișcăm din loc. Locuind la Roma, la patru ore de distanță de Neapole, prin urmare în apropiere continuă de ispita acestei călătorii, cu 75 la sută reducere de drum de fer; ani de zile am refuzat controlul propriilor mele impresii culese un an întreg metropola napolitană unde odinioară am trăit și am fost fericită. I’ar ca arătarea dintâi, cu farmecul noutății, cu surpriza de-a te găsi în locul făcut pentru tine în care orice manifestare răspunde întregului to ü că, îmi ajungea. Mă plimbam din loc în loc,de câte ori schimbam trecător casa, orașul, țarii—cu două trei tablouri scumpe cari îmi reprezentau golful, o colină din Neapole, o vedere oarecare cu caracter pronunțat napolitan, și mi se părea că duceam, cu mine și în mine tot adevărul vieții și toată poezia lumii. Ce’mî mai trebui? mă întrebam și nu voiam să mai iau trenul să mă ducă într’un paradis care se restrânsese odată în sufletul meu și nu-l mai părăsise. Un oraș nu e ca o ființă iubită nu îmbătrânește, nu poate "să se schimbe decât în bine, nu poate să pară altul decât acela, care l’am lăsat, sau care ințelegăndu-l ai prevăzut că va, deveni. Și așa au trecut luni și rot In cari Neapole se estompase ca un vis sau ca o icoană veche, iar eu inconștient, încet, încet nu mă mai vedeam, nu mă mai regăseam luată de curentul unui patriotism care nu mi-a adus decât decepții. Deoarece falșii patrioți cu cari ești nevoit să lupți, parcă ar vrea «’omoare în tine până și dragostea de țară! Acum m’am vindecat de lupi?, și mă întorc, la matcă, la sufletul meu dintâi cu aceeași lumină dulce ce se lasă dintr’o conștiință tihnită și din dragostea de a trăi. Văzându-mă însă așa de neschimbată, mi-am zis într’o zi de primăvară când soarele lucea mai mult și frunzele păreai mai verzi—dac’ași pleca? dac’ași lua trenul pentru Neapole? Și mi-am strâns frumușel un muc pachet, mi-am sărutat copii, și am plecat, cu armele întinse ln văzduhul cel mai înalt. De mult nu mai plecasem din Roma cu atâta ordine. Odaia o pregătisem curată, nu ca pentru plecare dar ca pentru întoarcere, toate afacerile mărunte ale vieței la locul lor, cu drepturile lor, copiii sănătoși și veseli; iar eu ca scăpată dintr’un vis urât: trei ani de lupte simțeam că mă răsplăteam singură, regăsindu-mă întreagă. O mare de lumină mă cuprindea ca din toate părțile și individualitatea mea se restrângea, și se mărea în acelaș timp. Aproape o beție, ca o fericire anormală care nu-țî este dat s’o simți. Cu gândul acesta din urmă, înfricoșat și temător, născut din experiența vieței și din nenoroc, am vrut să-mi stăpânesc entuziasmul și m’am urcat în tren, cuminte, serioasă, cu gânduri de disciplină, riguroasă prin care visele nu mor dar sunt fericite să nu fie rănite... Apoi, îmi murmuram:—în definitiv visul meu un vis de frumusețe, pentru ce l’așî mângâia cu voința de-a nu-l pierde? Cu pleoapele aproape închise, vedeam deja marea zbătându-se, apoi lină, apoi legănată de un vânt ușor izbindu-se de pietre, de țărână, în murmurul valurilor sale și în tremurul sufletului său! Imaginea asta naturală mă împăca cu tot pământul. Se vede că sunt un copil al mării, că sunt făcută din mare. Nicăeri nu mă simt fizicește și moralmente mai bine decât în apropierea ei. Și mergeam acum spre dânsa... In compartimentul vagonului meu erau trei napolitani necunoscuți. N’am scos o vorbă, serindu-mă să vorbesc cu ei. Dar ascultam — și în cele patru ceasuri de tovărășie tăcută câte n’am aflat . Vorbeau de schimbarea orașului înfrumusețat, de nouile quartiere napolitane , de metropolitanul care se construește; de companiile teatrale cari se schimb, de artiștii cari se perind , de politica locală — sau mai bine zis de lipsa de politică,, căci napolitanii nu fac politică — de avântul industriei, de portul lor și câte ști mai câte. Un întreg jurnal vorbitor care parcă se desfășura într’adins pentru mine. Astfel că am sosit la Neapole a tot știutoare de prefacerile realizate și de întâmplările din urmă. Când am ajuns era noapte. Nimeni nu an’aștepta și nici nu știam unde voi descinde. Am pogorât, la hotel de Londra care dă pe piața primăriei și are în față pe Castel Noutro, istoricul castel, al Neapolului. Fereastra odăii mele dădea pe piață și la h din noapte se înălțau strigăte întârziate, o larmă, ce se ridica parcă din cele trei străzi (ce se desfăceau in evantai) ca un concert improvizat și primitiv. Original și simpatic, îmi zisei, dar, desigur c’aci ,nu se doarme, nu-î chip de dormit. Și așa a fost. N’am închis ochii de zgomot și a doua zi m’am pus în căutarea vechei mele gazde hotărâtă să-mi schimb locuința. In căutarea asta nu era numai gândul practic care mă conducea. Era și Recunoștința către trecut. Pare că. mă vedeam, acum patiu_finii_intre cele_două femei, indh tinere, din insula, Capri, cu obrajii albi, cu ochii lor negri, cu părul lor întunecat despărțit in două pe fruntea ca de ceară. Pe cea mai tânără, Giuseppina, o iubeam. Avea un suflet de copil, de-o simplitate și sinceritate rară, iar chipul cu trăsăturile frumoase, clasice, pfirpa, tabloul Magdalena al lui Carlo Dolci din Florența. Când seara nu veneam la masă și mă găsea în balcon privind la mare sau la colina verde al cărei vârf strălucea de diadema felinarelor aprinse, pasul ei mă deslipira ușor din reverie și blândă vocea ei îmi glăsuia, caT(Hc târziu) vino de mănâncă. Și de cele mai multe ori nu mă înduplecam și mâncam singură pe balcon, întinsă pe un scaun, mai mult privind la stele decât la farfuria mea. , Giuseppina îmi ținea tovărășie. Câteodată îmi istorisea, de Capri, de locuitorii și obiceiurile insulei, de viața lui Maxim Gorky care trăește acolo, de lunca care vine, de trandafirii în floare, de migdalii cari înfloresc, de nopțile cu lună... Și vocea cădea înceată, senină, fără un tremur, ca frumusețile simple, spuse natural, cu gând curat, din inimă curată... Iar ei, parcă mă legănam într’o fericire ușoară, la îndemâna tuturor și prin urmare a mea. De atunci sunt patru ani! O voi mai găsi? Pensiunea asta mai există ? Și cu capul ridicat, căutam cu ochii inscripția în via ,parco Margherita. Și-am găsit-o , dar la câteva case depărtare, într’un palat nou cu ferestrele dând direct spre mare. Când m’au văzut aproape au plâns. Mi-am și ales apoi C odăiță și seara m’am întins într’un ,pat mie aproape de copil, cu ochii țintuiți spre marea care se vedea, sub o ploaie de raze de lună care îmbrăcau culcușul și pereții albi et o .luminițele argint, strălucitoare, vie. Dimineața pervazul balconului de fier, lăsa să se întrevadă, cerul, luciul apei și ultima limbă de. pământ care se zărește din Nea,poleșină în larg. Partea aceasta se cheamă Capo Posillipo și formează cel din urmă popas al dumnezeești plimbări pe malul mării napolitane. Tramvaiele și-au făcut din ea ultima stațiune. Puțin mai înainte se mai cprese la restaurantele pitorești Stella d'Oro și Azeglia iar în drumul lor mai au o oprire de seamă înaintea palatului don 'Anna , palat nelocuit, vechiu, tacâic, piivcS, parte din decorul naturii «îeșind din scoborâșul drumul n, ca din spuma valurilor sau ca din adâncurile apel ce n’ar mai avea sfârșit... Zăbrejfile de sus ale balconului meu format, o ramă «emerită dreptunghiulară porțiune), acesteia <în natură existentă, de pictură vie. Și era atâta nemișcare sau eternitate în frumusețea asta de culori că parcă îmi retina să ini iad mâna spre tablou, sigură ea l’așî putea atinge și așeza sub ochii ulei. Ce curios fenomen îmi ziceam cea ma reușită operă, omenească se zice că este aceea, când poți copia exact natura. Și când natura e frumoasă ca un vis e așa de frumoasă că ți se pare o copie umană, un tablou material, o lucrare de pictor concretă și desăvârșită, un spirit materializat și limitat de noi. Noi copifim natura sau natura, ne restrânge pe noi? Sufletul nostru o pătrunde sau sufletul nativ.Eol ne străbate ? Dar, aci în Neapole ești dispus la filosofie ca și la poesie, la acțiune ca și la vis. E o îmbina, o de elemente diferite ce devin aceleași ca rezultat. Căci nu mai simți decât dorul de viață și dragostea de adevăr, de a trăi in adevăr. De la cel mai umil și cel mai fin napolitan vei găsi impresiurea sincerităței. Iar în tine se deșteaptă spontaneitatea Mimei care te apropie mai mult de Dumenezi. In astfel de dispoziție nu amiscoborât spre mare. Era o zi frumoasă fără nor afară de cel care se vede necontenit deasupra lui Yesuviu. Vulcanul acum a este liniștit și majestatea lui e nu numai impunătoare dar mai ales de o eleganță fără pereche. De altfel golful întreg, cu orașul pe coastă și coline, are un caracter suprem de aristocrație, de finețe și delicateță. Ce forță mare să fii tare și poet — să fii oraș modern puternic și joc de poesie! Drumul ce conduce spre Posillipo e de nedescris. Cine l-a văzut îl știe, cine nu-l cunoaște să-și închipue că Dumnezeu a făcut acest loc pentru El. E ceva divin în frumusețea iasta naturală făcută din imensitatea mării, din culoarea albastră a atmosferei ce învăluia Vesuviul, din cerul ce pictat ușor ce pare că îmbrățișează tot cuprinsul într’o jale diafană ca o sărutare dulce de culori neasemuite... Golful, larg, oval, artistic, tăiat ca ’n plin de o mână de maestru, seara e o feerie. Luminile electrice de pe cheia, în șir lung întinzându-se pe mal, de departe micșorate le-ar lua drept un colan de nestimate strălucind pe umeri de zeiță sau sirenă. Iar licăririle tremurătoare ale caselor suprapuse pe colină, par licurici scântectori, juvaeruri răzlățite, praf de stele... Un vânt ușor adie vara, când clopotele răsun și soarele cade. Apoi când noaptea s’a lăsat și vântul devine ceva mai tare pare că te îmbeți în aerul răcit, sărat ce-țî bate chipul, ființa întreagă. Când am ajuns la Pasillipo te oprești. Restaurantul Stella d'oro e mai mult o terasă acoperită, cu vederea liberă spre orizont. Panorama jocului se desfășură ochiului în întregime. (Va urma). --------------------------------— ♦ D-nii abonați cari cer schimbări de adresă, sunt rugați cu insistență să binevoiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe cars este imprimată adresa cu care primeau ziarul până atunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimitrea ziarului la noua adresă, . v ... Elena Bacaloglu nu Facem cunoscut Tuturor Automobiliștilor! Că depozitul PNEUMATICELOR I „Prowodnik-Columb" neîntrecut in rezistența CALITATIV GARANTATA Brlpezini este asortat cu toate modelele și dimensiunile și se alia la: Societatea Anonimă GOLUMB — BUCUREȘTI, Calea Victoriei No. 102 — DEPOZITARI pentru PROVINCIE: Plugul Motor „STOCK si cel mai perfecționat Plug cu Motor, de construcția, cea mai ingenioasă, sistemul dovedit cel mi propriu, dând rezultate intr’adevar surprinzătoare putând servi la: Arat, Drapat, Semănat și Secerat Plugul Motor „STOCK“ are avantage enorme față de pluguri cari se servesc de tractoare osebite ceea ce se dovedește prin răspândirea lui in toate părțile lumei și prin premiarea lui cu cele mai mari distinctiuni EL ESTE DE CONSTRUCȚIE = Solidă, Ușoară și Simplă , necesitând pentru conducere un singur om IM ROMAMIA ȘI BULGARIA IM FUNCȚIUNE LA DOMWIA* KMM Vistra, Viziru,Brăila) C. Popp. Moșia Băleni prin Gara Maria (Covurlui) Sada Manea, Gura Padinei (Romanați) St. C. Prejbeanu, Sălcuța (Dolj) Bilenteasa, Audia, Deliu, Bondrea (Romanați) Ștefan Negruzi, Averești (Fălciu) K. Băbuleanu, Strejești (Romanați) Frații Kelevitsch, Zar Boris Zelo, Dobritseh (Bulg.) A. Constantineacu, Grojdibod (Romanați) Frații Kudovi, Katschame (Bulgaria) Chkptiaa Comdurache. Deleni (OU) Ferma Statului Kablnk, Sehuml (Bulgaria) Cataloage si oferte avantagioase din toate punctele de vedere a se cere la Reprezentanța genei SOCIETATE ZVONiMA Eugenia Reblei, boicubști Filmiele : Braila, Constanța, Craiova și Varna si a primit, acum un mare transport de marfă Friederich G. Mayer, Craiova, CL Barbulescu, Piatra-Neamț, Heinrich Gelber, Roman. Xiculescu - Codmani, Alesandr I. Boifist, Giurgiu, Th. Radulescu, Ploești. Soc. de Com. Industrie, R.-Sar S. H. Albala, T.-Severin, I. Albescu, R.Vâlcea, Leopold Beldman, Botoșani, V. Al. Macedonsky, Brăila, Mihail M. Miss, T.-Jiu, F.etzer, Socoia, I AI. P. Anastasiu, Tecuci, fap. SM. Dimitriu, Constanti. D-na I. Hirsch, Pitești, at. IIM. Peczenik, Galați, Inș. I. Pascu , Co., Loco, deta Filiala, Iassy Gh. I. Popescu, Focșani, și de fabricațiune nouă r MUSAI BUCUREȘTI.-Strisipari No. 5. Tel. 4447 FAJBÎNCA. de TMAS XJIX , EXECUTĂ ■“ 629 CUPEURI, TRASURI, CABRIOLETE, LANDOANE, LANDONETE Mare Specialitate de 1 Caroserie de Automobile și Vopsitul în orice culori Medaliat la 1906 cu Medalia de Aur Primește orice fel de reparațiuni cu prețurile cele mai convenabile cura asi Duminică UNIVERSUL PTEBAD