Universul, iulie 1913 (Anul 31, nr. 178-207)

1913-07-22 / nr. 199

CONFERINȚA PENTRU PACE N­ina 51 si­ a SA­ W Ședința plenară Vineri după amiază, în orele 4, delegațiunile s’au întrunit din nou la ministerul de interne sub prezi­denția d-lui Titu Maiorescu. După ce s’a citit protocolul ședinței precedente, d. Tonceff, primul delegat bulgar a­­ luat cunoștință de cererile greco-sârbe și de cele românești. Delegațiunea bulgară a adăugat că asupra acestor propuneri continuă discuțiunile în particular și că astăzi Bulgarii va formula contra propuneri. Ședința a fost apoi ridicată și delegaț­iun­ile au ră­­mas în convorbiri,­­particulare. întrevederea de vineri seara ai­­m­en seară, la orele­­­ și jumătate, delegatiunea bulgară a acut­ o consfătuire cu delegați­u­nea sârbă la hotel Palace. Consfătuirea l­a final int­run salon al hotelului. Rezultatul acestei­ consfătuiri nu poată fi considerat cea multumitor. Deleg­ațiunile ritm vâzut încă de a­­cord­, deși un început sa făcut. Astfel, după in­­formațiunile ce avem, Serbia ar fi cedat din pretentiunile ei care mergeau până la Struma și ar fi admis ca frontiera ei să se întindă până la defileul care desparte cele două văi ale celor două­­ cursuri de apă i­ard­ar și Struma, adică până la de­fileul denumit ,­spartagiul afleloPr. Delegatiunea sârbă insă nu se arată de loc dispusă sa cedeze Bulgariei nici una din localitățile ocupate de eif si adică Istip, Goceana, Radovița, Strimița pe care delegatiunea bulgară le pretinde. • Propunerea bulgară nu va fi de­sigur ultimul cu­vant. Față de pretentiunile mărime ale Sârbilor și­ Grecilor, și propunerea bulgară va cuprinde minimum de concesiuni. Este probabil că Bulgaria va căuta să ochite frontierele propuse de Rusia. ■ I. 1. —­­o.HÎ măsuri de preîntâmpinare — Trei razori -suspecte de holeră, mm! în Capitală, două în eon» ȘtefăneșU din» Ilfov. — Direcția sanitară, vada pu­blicității, iar timp, cazurile de holeră ce, eventual, v­e on stat». — ■ Holera ne amenință. O avem în apropierea granițelor noastre — și o cu tot dinadinsul de te­mut. Dacă vom fi feriți de o in­­vaziune a­ acestei epidemii în ța­ră, aceasta se va datori numai nimstirilor ce direcțiunea, gene­­rială’a, serviciului sanitar va pu­tea lua la timp, cu toată liber­tatea de acțiune necesară.­Pen­tru acest cuvânt toate măsurile d­ te rigoare trebuesc înlesnite, fără nici o rezervă. Direcția sa­nitară, întru­cât o privește, în­țelege să-și facă datoria, cu tot zelul de care e nevoe — deși ser­viciul sanitar a fost în bună parte dezorganizat cu prilejul Uiobilizărei armatei . " Plecat de Luni dim. din Bu­curești, d. prof. dr. Mezincescu a­ vizitat Luni, Marți și Mercur­ de la Vârciorova în jos porturile și principalele localități atât de pe malul stâng, c­ât și de pe ma­lul drept al Dunărei, până la T.­Măgurele, Nicopoli și Plevna,­­înteresându-se de starea sanita­ră a­ acestor localități și de apli­carea măsurilor necesare pentru preîntâmpinarea holerei. Cu acest prilej, d-sa vizitând și­ cartierul general al armatei, a avut acolo o consfătuire cu ministrul de război și cu d-ni. general dr. Papilian, șeful ser­viciului sanitar al armatei și a prof. dr. I. Cantacuzino, savan­tul nostru bacteriolog, care se află înrolat­­ ca ofițer în rezervă. Consfătuirea avută a urmat a­­supra condițiunilor de ordin sa­nitar în care se va putea face reintrarea armatei în țara. • Ca măsură primă de prevede­re, nu s’au mai lăsat deschise comunicației cu țările trans-du­­năr­ene de­cât porturile Turnu- Severin pentru Serbia, Bechet, Corabia, T.­Măgurele, Giurgiu, Oltenița, Călărași și Cernavodă, pentru Bulgaria. Toate aceste porturi au fost prevăzute cu etuve și materialul de dezinfecție necesar. * Ca urmare inspecțiunei făcute de d. prof. Mezincescu dealun­­gul Dunărei, s’a hotărât, între altele, ca toți călătorii cari­ vor intra in țară, venind din tăvile balcanice, să fie ținuți, în por­turile prin care vor intra, în ob­servație medicală timp de cinci zile, și în urmă vizitați, alte cin­ci zile, de medici, ia, domicilii, în localitățile în care se vor sta­bili. Această măsură se va aplica riguros și pentru căruțașii cari fac transporturi peste Dunăre. " * . Spre a se putea pune în prac­tică, la timp,, toate măsurile ce »8 iau, direcțiunea generală sa­nitară, a ceru­t demobilizarea tuturor inspectorilor sanitari și ia­­ modicilor de porturi, înrolați ca ofițeri în rezervă. * Ele s’au semnalat direcției ge­nerale a serviciului sanitar trei cazuri suspecte de holeră, unul în Capitală, două în comuna Ște­­fănești din Ilfov la distanță de 10 k­m. de București. In Capitală, s’a îmbolnăvit,­­rî dim., curierul oficiului poș­tal de la gara­ Filaret, având simptomele tipice ale holerei. Văzut, la ora 9 dim. de d. prof. dr. Mezincescu, a fost izolat la spitalul Colentina. . La oficiul poștal s’a făcut desinfecțiunea necesară. Rezultatul analizei bacteriolo­gice a dejecțiilor acestui bolnav se va­ cunoaște astăzi la aflU&IL. Celelalte două cazuri suspecte sunt în comuna Ștefănești. Imediat ce direcția generală a serviciului sanitar a fost a­­nunțată despre aceste cazuri, au­ plecat în localitate d-niî prof. dr. Mezincescu, subdirectorul ge­neral al serviciului sanitar și prof. d­r. Sion, medicul primar ad-interim al județului Ilfov. Bodnavii au fost găsiți în car­tierul țigănesc din com­. Șteffi­­nești, sunt doi țigani, căruțași înapoiați de curând din Bulga­ria, unde au făcut transporturi pentru armată. Ei au fost ime­diat izolați și sa făcut dezinfec­ția locuințelor lor. Au­ fost izolați de asemeni și cunoscuții lor cu cari au ve­nit în contact. • S’a putut­ tot deodată evita contaminarea regimentului 68 de infanterie, sosit er­ă și canto­nat în acea localitate. Toți oa­menii acestui regiment au fost scoși în marginea comunei și i­­zolați în mici grupuri sub paza unei patrule de milițieni, cu re­comandarea de a nu părăsi lo­calitatea fără avizul serviciului sanitar. Analiza bacteriologică a de­jecțiilor­­ acestor doi bolnavi se va cunoaște tot astăzi la araia­­zi, ca și pentru­­ celalt bolnav. Direcțiunea­ generală a servi­ciului sanitar, de acord cu mi­nisterul de interne, a luat hotă­rârea să publice la timp, fără nici o întârziere, buletine cu pri­vire la­­ cazurile de holeră, ce e­­ventual s’a­r constata. Pentru prevenirea holerei, principala condițiune de reușită, fiind sa se înlăture posibilitatea formarea 'focarelor de holeră, să sperăm, că energicele măsuri ce se iau de direcțiunea serviciului sanitar­ vor fi suficiente să facă față acestei principale ce­rințe și, prin urmare, primejdiei ce ne amenință. — I. S. — C. -------------------------------­ Ajutorarea familiilor personalului C. i i­. mobilizat — O modificare — Se aduce la cunoștința între­gului personal următoarele: 1) Sporul de la din salariu se plătește cu începere de la 1/11 iulie a. c- pentru acei care se gaseau în zona armatei la­ acea dată ; iar pentru acei aduși ul­terior, de la data­ sosirei lor pe această zonă care cuprinde li­niile indicate în circulara No.­­7.162 B din 16 iulie 1913. 2) Pentru personalul vizat la punctul 1 nu se va face reține­rea de 10% pentru pensie nici din salariu, nici de sporul de Vs, ci numai reținerea de 3 % pentru salarii mai mari de 200 lei lunar, atât din salariul pro­priu zis, cât și din sporul de V.. Pentru personalul participant la casa de ajutor însă, se va face reținerea de 5% numai a­supra salariului propriu zis. 3) Sporul de V.­. din salariu ș­­in demnitatea de războiu­ se vor decompta în sarcina cap. 2 art. 2. In listele de­ plată, ce se vor întocmi deosebit pentru persona­lul plătit de la cap. 1 art 1 de acela plătit de la cap. 1 art. 1 bis, se va­ trece în rubrica retri­buțiunilor, separat ce­le 3 feluri de retribuțiuni, adică salariul brut, sporul de pr. și indemnita­tea de război in coloane deose­bite.-------------♦ [UNK] [UNK]--------------- . SERVICIUL TELEGRAFIC al ziarului „Universul“ încetarea luptelor la­­ Vid­in­" Belgrad, 19. — Armistițiul a întrerupt lupta pe tot frontul de la Vidin până la Traxevo Selo pe râul Bregalnița. La Vidin trupele sârbești au bombardat orașul asediat în noaptea de la 17—18 corent. Lupta de ori a ținut de dim. până la amiazi. La ora aceasta, comandantul trupelor sârbești de Tim­ok a trimis parlamentari spre a înștiința pe inamic că armistițiul a început azi la a­­miazi. ..... 1— Midera Bosforului a fost fie scurtă durată Petersburg, 19. în privin­ța șlirei după care Poarta a in­terzis trecerea Bosforului vase­lor de comerț. Agenția Wasinik e autorizată să declare că într’a­­devăr Bosforul a fost închis în mod temporar de guvernul turc, din cauza câtorva schimbări in serviciul b­inurilor cari ocrotesc Bosforul. Trecerea a fost oprită timp de câteva ore numai, apoi circulația vapoarelor a fost res­tabilită. Totuși, guvernul ru­ a atras atenția Portei că închide­rea Bosforului a fost nelegală, deși de scurtă durată. ---------------*+*---------------­Situația ilară a beligeranților Din sursă autorizată greceas­că ni se comunică următoarel­e>: Faptele relatate, in depeșa ve­nită din Sofia sunt departe, de a fi crude, in­ ce­ privește situa­­ția militară: astfel armata grea­că se găsește la 20 kilometri din­colo de­­ ieșirea­ nordică a de­fi­­leelor d­e la Kresna; ea a urmă­rit pe­ inamic, care după ce a in­cendiat orașul, airmata, a tre­cut peste vechile fruntarii. E de asemenea, inexact că par­lamentari greci pentru, armisti­țiu,­­ar fi­­ prezentat la 6 ldl. pe frontul pirot-Vlasina, având, din vedere că această linie care, se găsește, ta partea de ruși • a teatrului războiului, este ocupa­tă pe toată­ întinderea sa de că­tre armata sârbească. -----------—,—,-----------­ATACURILE BULGARILOR AU FOST RESPINSE Belgrad. 19— Bulgarii au încercat la Pi­rot și Decani două atacuri care au fost zădărnicite deși desperate. La Egri Palanka, folosindu-se de toate forțele lor, bulgarii au reușit pentru un moment să îna­inteze cu liniile de antegardă, dar focul bane nutrit al artile­riei sârbești a zădărnicit ulti­ma lor încercare. Bulgarii au atacat trei alte pozițiuni sârbești din Grion, dar au fost pretutindeni res­pinși cu pierderi enorme. SÂRBII DEZMINT PRETINSE­LE VICTORII BULGARE.!" Belgrad, 19. — Biuroul presei, desminte iu modul cel mai ener­gic și cel mai categorii știrile telegrafiate. din Sofia privitoare la­ pretinse succese bulgare in te­ritoriul sârbesc și cu pierderi mari din partea sârbilor. E de­ a­­semenea falsă, știrea că trupele bulgare au înaintat spre Coceani. S'a întâmplat tocmai contrariul, după cum a anunțat ultima noastră telegramă- Biroul pre­sei mai declară că aceste­ știri false sunt niște manevre în aju­nul negocierilor păce­i. RUSIA ȘI VIITOARELE GRA­NIȚE DIN BALCANI Paris. 19. — „Figaro­­ află din Petersburg. Rusia este ferm­ hotărâtă să lu­creze ca Bulgaria să obtie Cava­­la și insula Thasos. Deasemenea nu este c­ontra cedarei unui drum la marea­ Egee pentru Serbia. In ce privește granița dintre Grecia și Bulgaria, Rusia va in­terveni pentru linia Ele­uteron- Cavala, iar în caz extrem Eski- Cavala. Se afirmă că în această privin­ță există deplin acord între Rusia și Austro-U­ngaria. CUM E PRIVITA SITUAȚIA LA PARIS — Condițiile Turciei pentru ce­darea Adrianopolului —­­ Paris. 19. — In cercurile poli­tice și diplomatice de act, situația e privită cu același optimism. Suspendarea­ ostilităților e so­cotită ca un moment hotărâtor pentru tratativele din București. Se crede că Turcia va admite redarea Adrianopolului sub ur­mătoarele­ condițiuni: 1) Neutralizarea, Adrianopolu­lui și distrugerea forturilor; 2) Instalarea unui reprezen­tant­ religios al Sultanului; 3) Regularea liniei Enos, stabi­lite la Londra, în favoarea Tur­ciei. Marile Puteri să admită o ridi­care a tarifului vamal cu 1 la sută. RUSIA NU SE AMESTECA IN REZOLVAREA CONFLIC­TULUI Berlin. 19.— Ziarului „Lokal­anzeiger“ i se comunică din Pe­tersburg. In consiliul de miniștri de ert, Sassonov a fost pentru neames­tecul Rusiei în rezolvarea con­flictului din Balcani. Ceilalți miniștri s’au declarat de acord. DEZASTRUL DIN TraciA Turin. 19. — Corespondentul ziarului „Stampa“, care a înso­țit pe turci în noua­ lor campa­nie, anunță că Tracia nu mai e le recunoscut. Satele înfloritoare au dispărut la desăvârșire, drumurile sunt pline de morminte și stațiile de cale ferată au fost distruse. 25 MILIOANE PENTRU EVA­CUAREA SCUTURILOR Londra, 19.—. Azi se­ află că am­ba­sad­orii au hotarât să a­­cor­de Muntenegrului un îm­prumut de 23 milioane, pen­tru evacuarea Scuturilor. SUVERANII SPANIOLI LA PARIS Paris, 1Ș. — Suveranii spanio­li au­ sosit, aci la, ora. 6 și un sfert seara, venind din Londra, LUNI, 22 MNIE 1913 3 NEAPOLE IMPRESII După patru ani m’am reîntors la Neapole pentru zece zile. In această lungă despărțire de o­­rașul care ’mi place mai mult decât toate orașele văzute, am pus teama de decepție, frica de-a nu mă întoarce în locul favorit răii pregătită sufletește și printr’o prizmă rea să-mi spulber cel mai frumos vis. A­­poi, mi se spusese:—vei vedea că entusiasmul se va duce.­­8ea­­pele văzut a doua oară își pier­de din farmec. Surădeam neîncrezătoare la vorbele astea dar își făceau pu­țin efectul; îmi cuprinsese spi­ritul de­ o îndoială pe care liber­tatea firei mele greu de suges­tionat o privea ca un venin, ca un­ germen de distrugere. Ori­care ar fi însă cauza, e sigur că nu mă mișcăm din loc. Locuind la Roma, la­ patru ore de dis­tanță de Neapole, prin urmare în apropiere continuă de ispita acestei călătorii, cu 75 la sută reducere de drum de fer; ani de zile am refuzat controlul pro­priilor m­ele impresii culese un an întreg metropola napolitană unde odinioară am­ trăit și am fost fericită. I’ar ca arătarea dintâi, cu far­mecul noutății, cu surpriza de-a te găsi în locul făcut pentru tine în care­ orice manifestare răs­punde întregului to ü că, îmi a­­jungea. Mă plimbam din loc în loc,­­de câte ori schimbam tre­cător casa, orașul, țarii—cu do­uă trei tablouri scumpe cari îmi reprezentau golful, o colină din Neapole, o vedere oarecare cu caracter pronunțat napoli­­tan, și mi se părea că duceam, cu mine și în mine tot adevărul vieții și toată poezia lumii. Ce’mî mai trebui? mă între­bam și nu voiam să mai iau tre­nul să­ mă ducă într’un paradis care se restrânsese odată în­­ su­fletul meu­ și nu-l mai părăsise. Un oraș nu e ca o fii­nță iubită nu îmbătrânește, nu poate "să se schimbe decât în bine, nu poate să pară altul decât acela, care l’am lăsat, sau care ințelegăn­­du-l ai prevăzut că va, deveni. Și așa au trecut luni și rot In cari Neapole se estompase ca un vis sau ca o icoană veche, iar eu inconștient, încet, încet nu mă mai vedeam, nu mă­ mai regăseam luată de curentul u­­nui patriotism care nu mi-a a­­du­s decât decepții. De­oarece falșii patrioți cu cari ești nevoit să lupți, parcă ar vrea «’omoa­re în tine până și dragostea de țară! Acum m­’am­ vindecat­ de lup­­i?, și mă întorc, la matcă, la su­fletul meu­ dintâi cu aceeași lu­mină dulce ce se lasă dintr’o conștiință tihnită și di­n dragos­tea de­ a trăi. Văzându-mă însă așa de neschimbată, m­i-am zis într’o zi de primăvară când soa­rele lucea mai mult și frunzele păreai­ mai verzi­—dac’ași ple­ca? dac’ași lua trenul pentru Neapole? Și mi-am strâns fru­mușel un muc pachet, mi-am să­rutat copii, și­ am plecat, cu ar­mele întinse ln văzduhul cel mai înalt. De mult nu mai plecasem din Rom­a cu­ atâta ordine. Oda­ia o pregătisem curată, nu ca pentru plecare dar ca pentru întoarcere, toate­ afacerile mă­runte ale vieței la locul lor, cu drepturile lor, copiii sănătoși și veseli; iar eu ca scăpată din­­tr’un vis urât: trei ani de lupte simțeam că mă răsplăteam sin­gură, regăsindu-mă întreagă. O mare de lumină mă cuprindea ca din toate părțile și individua­litatea mea se restrângea, și se mărea în acelaș timp. Aproape o beție, ca o fericire anormală care nu-țî este dat s’o simți. Cu gândul acesta din urmă, înfricoșat și temător, năs­cut din experiența vieței și din nenoroc, am vrut să-mi stăpâ­nesc entuziasmul și m’am urcat în tren, cuminte, serioasă, cu gânduri de disciplină, riguroa­să prin care visele nu mor dar sunt fericite să nu fie rănite... Apoi, îmi murmuram:—în defi­nitiv visul meu un vis de fru­musețe, pentru ce l’așî mângâia cu voința de-a nu-l pierde? Cu pleoapele aproape închise, ve­deam deja marea zbătându-se, apoi lină, apoi legănată de un vânt ușor izbindu-se de pietre, de țărână, în murmurul valu­rilor sale și în tremurul sufle­tului său! Imaginea asta natu­rală mă împăca cu tot pămân­tul. Se vede că sunt un copil al mării, că sunt făcută din mare. Nicăeri nu mă simt fizicește și moralmente mai bine decât în apropierea ei. Și mergeam a­­cum spre dânsa... In compartimentul vagonului meu erau trei napolitani necu­noscuți. N’am scos o vorbă, se­­rindu-mă să vorbesc cu ei. Dar ascultam — și în cele patru ceasuri de tovărășie tăcută câ­te n’am aflat­­ . Vorbeau de schimbarea orașului înfrumuse­țat, de nouile quartiere napoli­tane , de metropolitanul care se construește; de companiile teatrale cari se schimb, de ar­tiștii cari se perind , de politica locală — sau mai bine zis de lipsa de politică,, căci napolita­­nii nu fac politică — de avân­tul industriei, de portul lor și câte ști mai câte. Un întreg jurnal vorbitor care parcă se desfășura într’adins pentru mi­ne. Astfel că am sosit la Nea­pole a tot știutoare de preface­rile realizate și de întâmplările din urmă. Când am ajuns era noapte. Nimeni nu an’aștept­a și nici nu știam unde voi des­cinde. Am pogorât, la hotel de Londra care dă pe piața pri­măriei și­ are în față pe Castel Noutro, istoricul castel, al Nea­­­polul­ui. Fereastra odăii mele dădea p­e piață și la h­ din noapte se înălțau strigăte în­târziate, o larmă, ce se ridica parcă din cele trei străzi (ce se desfăceau in evantai) ca­ un concert improvizat și primitiv. Original și simpatic, îmi zisei, dar, de­sigur c’aci ,nu se doar­me, nu-î chip de dormit. Și așa a fost. N’am închis ochii de zgomot și a doua zi m’am pus în căutarea vechei mele gazde hotărâtă să-mi schimb locuin­ța. In căutarea asta nu era nu­mai gândul practic care mă conducea. Era și Recunoștința către trecut. Pare că. mă vedeam, acum pa­­ti­u_finii_intre cele_două femei, indh­­ tinere, din insula, Cap­ri, cu obrajii albi, cu ochii lor ne­gri, cu părul lor întunecat des­părțit in două pe fruntea ca de ceară. Pe cea mai tânără, Giu­­seppina, o iubeam. Avea un su­flet de copil, de-o simplitate și sinceritate rară, iar chipul cu trăsăturile frumoase, clasice, pfirpa, tabloul Magdalena al lui Carlo Dolci din Florența. Când seara nu veneam la­ masă și mă găsea în balcon privind­ la mare sau la colina verde al că­rei vârf strălucea de diadema felinarelor aprinse, pasul ei mă deslipira ușor d­in reverie și blândă vocea ei îmi glăsui­a,­ c­­aT(H­­c târziu) vino de mă­­nâncă. Și de cele mai multe ori nu mă­ înduplecam și mâncam singură pe balcon, întinsă pe un scaun, mai mult privind la stele de­cât la­ farfuria mea. , Giuseppina îmi ținea tovără­șie. Câte­odată îmi istorisea, de Capri, de locuitorii și obiceiu­rile insulei, de viața lui Maxim Gorky care trăește acolo, de lu­­­nca care vine, de trandafirii în­ floare, de migdalii cari în­floresc, de nopțile cu lună... Și vocea cădea înceată, senină, fă­ră un tremur, ca frumusețile simple, spuse natural, cu gând curat, din inimă curată... Iar ei, par­că mă legănam într’o fericire ușoară, la­­ îndemâna­ tuturor și prin urmare a mea. De atunci sunt patru ani! O voi mai găsi? Pensiunea asta mai există ? Și cu capul ridicat, căutam cu ochii inscripția în via ,parco Margh­erita. Și-am găsit-o , dar la câteva case de­părtare, într’un palat nou cu ferestrele dând direct spre ma­re. Când m’au văzut aproape au plâns. Mi-am și ales apoi C odăiță și seara m­’am întins într’un ,pa­t mie aproape de co­pil, cu ochii țintuiți spre ma­rea care se vedea, sub o ploaie de raze de lună care îmbrăcau­ culcușul și pereții albi et o .lu­miniț­ele argint, strălucitoare, vie. Dimineața pervazul balco­nului de fier, lăsa să se între­vadă, cerul, luciul apei și ulti­ma limbă de. pământ care se zărește din Nea,pole­­șină în larg. Partea aceasta se cheamă Capo Posillipo și formează cel din­ urmă popas al dumnezeeș­­t­i plimbări pe malul mării na­politane. Tramvaiele și-au­ fă­cut din ea ultima stațiune. Pu­țin mai înainte se mai­ c­prese la restaurantele pitorești Stella d'Oro și Azeglia iar în drumul lor mai au­ o oprire de seamă înaintea pal­a­tului don 'Anna­­­ , palat nelocuit, vechiu, tacâ­ic, piivcS, parte din decorul natu­r­ii «î­eșind din scoborâșul dru­­mul n, ca din spuma valurilor sau ca din adâncurile a­pel ce n’ar mai avea sfârșit... Zăbre­­jfile d­­e sus ale balconului meu format, o ramă «emerită drept­unghiulară porțiune), acesteia <în natură existentă, de pictură vie. Și era atâta nemișcare sau eternitate în frumusețea asta de culori că parcă îmi retina să ini iad mâna spre tablou­, sigură ea l’așî putea atinge și­ așeza sub ochii ulei. Ce curios fenomen îmi ziceam cea m­a reușită operă, omeneas­că se zice că este aceea, când poți copia exact natura. Și când natura e frumoasă ca un vis e așa­ de frumoasă că ți se pare o copie umană, un tablou mate­rial, o lucrare de pictor concre­tă și desăvârșită, un spirit ma­terializat și limitat de noi. Noi copifim natura sau natura, ne restrânge pe noi? Sufletul nos­tru o pătrunde sau sufletul na­­tiv.Eol ne străbate ? Dar, aci în Neapole ești dispus la­ filosofie c­a și la poesie, la acțiune ca și la vis. E o îmbina, o de elemente diferite ce devin aceleași ca re­zultat. Căci nu mai simți de­cât dorul de viață și dragostea de a­­devăr, de a trăi in adevăr. De la cel mai umil și cel mai fin napoli­­tan vei găsi impresiurea since­­rităței. Iar în tine se deșteaptă spontaneitatea Mimei care te a­­propie mai mult de Dumenezi. In astfel de dispoziție nu am­­isco­­borât spre mare. Era o zi fru­moasă fără nor afară de cel ca­re se vede necontenit deasupra lui Yesuviu. Vulcanul acum­ a este liniș­tit și majestatea lui e nu numai impunătoare dar mai ales de­ o eleganță fără pereche. De alt­fel golful întreg, cu orașul pe coastă și coline, are un carac­ter suprem de aristocrație, de finețe și delicateță. Ce forță mare să fii tare și poet — să fii oraș modern puternic și joc de poesie! Drumul ce conduce spre Posillipo e de nedescris. Ci­ne l-a văzut îl știe, cine nu-l cu­noaște să-și închipue că Dum­nezeu a făcut acest loc pentru El. E ceva divin în frumusețea iasta naturală făcută din imen­sitatea mării, din culoarea al­bastră a atmosferei ce învăluia Vesuviul, din cerul ce pictat u­­șor ce pare că îmbrățișează tot cuprinsul într’o jale diafană ca o sărutare dulce de culori nea­semuite... Golful, larg, oval, arti­stic, tăiat ca ’n plin de o mână de maestru, seara e o feerie. Lu­minile electrice de pe cheia, în șir lung întinzându-se pe mal, de departe micșorate le-ar lua drept un colan de nestimate strălucind pe umeri de zeiță sau sirenă. Iar licăririle tremură­toare ale caselor suprapuse pe colină, par licurici scântectori, juvaeruri răzlățite, praf de ste­le... Un vânt ușor adie vara, când clopotele răsun și soarele cade. Apoi când noaptea s’a lăsat și vântul devine ceva mai tare pare că te îmbeți în aerul răcit, sărat ce-țî bate chipul, ființa întreagă. Când am ajuns la Pasillipo te oprești. Restau­rantul Stella d'oro e mai mult o terasă acoperită, cu vederea liberă spre orizont. Panorama jocului se desfășură ochiului în întregime. (Va urma). --------------------------------— ♦ D-nii abonați cari cer schimbări de adresă, sunt ru­gați cu insistență să binevoias­­că a trimite administrației, o­­d­ată cu cererea d-lor și eticheta pe cars este imprimată adresa cu care primeau ziarul până a­­tunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întâr­zia cu trimitrea ziarului la noua adresă, . v ... Elena Bacaloglu nu Facem cunoscut Tuturor Automobiliștilor! Că depozitul PNEUMATICELOR I „Prowodnik-Columb" neîntrecut in rezistența CALITATIV GARANTATA Brlpezini este asortat cu toate modelele și dimensiunile și se alia la: Societatea Anonimă GOLUMB — BUCUREȘTI, Calea Victoriei No. 102 — DEPOZITARI pentru PROVINCIE: Plugul Motor „STOCK si cel mai perfecționat Plug cu Motor, de construcția, cea mai ingenioasă, sistemul dovedit cel m­i propriu, dând rezultate intr’adevar surprinzătoare putând servi la: A­rat, Drapat, Semănat și Secerat P­lugul Motor „STOCK“ are avantage enorme față de pluguri cari se servesc de tractoare ose­bite ceea ce se dovedește prin răspândirea lui in toate părțile lumei și prin premiarea lui cu cele mai mari distinctiuni EL ESTE DE CONSTRUCȚIE­­ = Solidă, Ușoară și Simplă , necesitând pentru conducere un singur om IM ROMAMIA ȘI BULGARIA IM FUNCȚIUNE LA DOMWI­­A* K­MM Vistra, Viziru­,­Brăila) C. Popp. Moșia Băleni prin Gara Maria (Covurlui­) Sada Manea, Gura Padinei (Rom­anați) St. C. Prejbeanu, Sălcuța (Dolj) Bilenteasa, Audia, Deliu, Bondrea (Romanați) Ștefan Negruzi, Averești (Fălciu) K. Băbuleanu, Strejești (Romanați) Frații Kelevitsch, Zar Boris Zelo, Dobritseh (Bulg.) A. Constantineacu, Grojdibod (Romana­ți) Frații Kudovi, Katschame (Bulgaria) Chkptiaa Comdurache. Deleni (OU) Ferma Statului Kablnk­, Sehuml (Bulgaria) Cataloage si oferte avantagioase din toate punctele de vedere a se cere la Reprezentanța genei SOCIETATE ZVONiMA E­ugenia Reblei, boicu­bști Filmi­ele : Braila, Constanța, Craiova și Varna si a primit, acum un mare transport de marfă Friederich G. Mayer, Craiova, CL Barbu­lescu, Piatra-Neamț, Heinrich Gelber, Roman. Xiculescu - Cod­m­ani, Alesandr I. Boifist, Giurgiu, Th. Radulescu, Ploești. Soc. de Com.­­ Industrie, R.-Sar S. H. Albala, T.-Severin, I. Albescu, R.­Vâlcea, Leopold Beldman, Botoșani, V. Al. Macedonsky, Brăila, Mihail M. Miss, T.-Jiu, F.­­etzer, Soco­­ia, I AI. P. Anastasiu, Tecuci, fap. SM. Dim­itriu, Constanti. D-na I. Hirsch, Pitești, at. I­IM. Peczenik, Galați, Inș­. I. Pascu ,­ Co., Loco, deta Filiala, Iassy Gh. I. Popescu, Focșani, și de fabrica­­țiune nouă r MUSAI BUCUREȘTI.-Str­­isipari No. 5. Tel. 44­47 FA­JBÎN­CA. de TMAS XJI­X , EXECUTĂ ■“ 629 CUPEURI, TRASURI, CABRIOLETE, LANDOANE, LANDONETE Mare Specialitate de 1 Caroserie de Automobile și Vopsitul în ori­ce culori Medaliat la 1906 cu Medalia de Aur Primește ori­ce fel de repa­rați­uni cu prețurile cele mai convenabile cura asi Duminică UNIVERSUL PTEBAD

Next