Universul, august 1913 (Anul 31, nr. 209-239)

1913-08-01 / nr. 209

bulgari ar fi fost cu siguranță scuzați dacă s’ar fi abținut de la această serbare. Am ținut, însă, să luăm par­te la această solemnitate, pen­tru a putea exprima orașului București prin mijlocirea iluș­trilor reprezentanți toată admi­rația și toată recunoștința noa­stră. Am găsit în acest nobil oraș primirea cea mai demnă și os­pitalitatea cea mai cavalerească. Cu toate că am venit aici după niște evenimente care au întrerupt, pentru moment, re­­lațiunile de amiciție seculară, care uneau poporul român și poporul bulgăresc, noi nu am fost cât de puțin surprinși de simpatiile pe cari le-am întâl­nit în această frumoasă Capi­tală. Noi cunoaștem, în adevăr, tradițiunile de ospitalitate ale orașului București. Noi o știm cu toții, câțiva dintre noi pen­tru că au fost dacă nu contim­poran!, cel puțin foarte apro­piat! de această epocă, ceilalți pentru că au studiat’o în isto­rie, nu! știm cu tot! — spun, — precum o știe întreaga națiu­ne bulgară, că în vremuri, în care nu exista încă Bulgaria, București au fost azilul tutu­ror patrioților, care lucrau pen­tru creațiunea ei. Marii făptuitor! a! gândire! noastre naționale și a renaște­rei noastre au găsit în acest oraș nu numai toată încuraja­rea necesară exilului lor, dar un sprijin desinteresat și susți­nut cu nobleță pentru opera lor de emancipare, căci orașul Bu­curești reprezintă deja, în vre­mea aceia libertatea în Balcani, precum astăzi România repre­zintă în peninsulă spiritul Eu­ropean, adică concepțiuni, care exclud orice abuz și orice exa­gerare. Și acuma, după ce am spus recunoștința înduioșetoare pe care numele orașului București îl deșteaptă în mod invincibil în orice inimă bulgărească, da­­ți-mi voe să vă arăt și senti­mentele noastre de admir­ațiunie pentru acest mare­ oraș. Ei, vin adesea ori la Bucu­rești și plec totdeauna fermecat și în­totdeauna pentru motive noue. Țara­ Românească, desigur în întregimea aî, arată calitățile extraordinare ale minunatului neam care o locuiește. Dar, în București mai cu sea­mă se poate vedea puterea de lucru, spiritul de ordine, gus­tul artistic și sporul iresistibil în­spre progres, cari caracteri­zează pe români. Și noi, bulgarii,—ertați-mi a­­ceastă mândrie de noi —■ avem un neam sârguitor și­ bine în­zestrat, care lucrează fără d­e răgaz și care merge cu energie în spre toate manifestările pro­gresului. Dar ajunge ca să privim Bu­­curreștiul pentru a constata că am putea lua de la d-voastră exemple foarte folositoare. Aceasta va fi, cu siguranță, sarcina viitorului. Acest viitor îmi arată o apro­piere între ambele noastre po­poare, o colaborare în cuceririle pacifice ale civilizației și o afi­nitate de gândire din ce în ce mai mare și mai­­ apropiată. Delegaților bulgari le place a crede că plăcuta idee care ne-a întrunit aci,­astă-seară, este de un bun prooroc pentru acest viitor pe care îl dorim. Și, au această convingere, ri­dic paharul meu în sănătatea d-voastre, d-le primar, și pen­tru prosperitatea și gloria dom­­niei-voastre Capitale. * Cuvintele atât de entuziaste a­­le delegatului Bulgariei pentru România nu au trecut neobser­vate și au­ fost de asemenea căl­duros aplaudate. Masa a luat sfârșit pe la orele 10 jumătate când comesenii au trecut în saloanele alăturate pentru a lua cafeaua și a mai convorbi. Ei s-au despărțit la orele 11 jumătate în mijlocul celei mai vii însuflețiri, dându-și întâlni­re pentru mâine seara la ban­­­chetul „Sindicatului Ziariștilor”. După banchet membrii consi­liului comunal s’au fotografiat în corpore. Rep. •----------------0X0---------------­ I ORSM­ relativ la amnistia ofițeri­lor de rezervă în­­ conformitate cu dispozitiu­nile înaltului decret de amnistie sub No. 4.644 din 23 iunie 1913 și ca o completare a instrucțiu­nilor publicate în „Monitorul Castel“ No. 30 din a. c., relativ la punerea în aplicare a mențio­natului decret, se face cunoscut corpurilor și serviciilor arm­atei, că se vor considera ca amnistiați toți militarii cari au săvârșit ac­tul de nesupunere până in ziua când s'a decretat mobilizarea. Prin urmare, in această cate­gorie de amnistiați vor intra atât gradele inferioare nesupuse, fie la legea recrutărei, fie la chemă­rile ulterioare pentru instrucție sau manevre, cât și ofițerii de re­zervă nesupuși ori infractori la regulele privitoare la pregătirea mobilizării. Pentru ofițerii de rezervă puși sub urmărire sau trimiși în ju­decată și care se găsesc in ase­menea conditiuni, se vor întocmi de către corpurile de armată ta­blouri nominate, cari se vor înainta ministerului (serviciul personalului). -0X0- Condoleanțe familial d-rului Solomon Herman Oltenița, 30 iulie „Uniunea evreilor pământeni” secția Oltenița, a trimis familiei doctorului Herman din Bucure­ști, mort în timpul campaniei, următoarea telegramă: „Uniunea evreilor pământeni secția Oltenița, vă transmite pro­funde condoleanțe pentru moa­tea tragică, dar eroică, a docto­rului Herman în exercițiul da­toriei către țară. ..Dea Domnul să aveți conso­larea că perderea dureroasă a flintei iubite, formând o dova­dă strălucită despre zelul cu ca­re iși îndeplinesc datoriile evreii pământeni, să contribue la recu­noașterea dreptăței cauzei lor.“ j C­omite tul Serviciul TELEGRAFIC AL ZIARULUI „UNIVERSUL“ RĂZBOI între albanezi și muntene­­greni Valona, 29. — Gurakuchi, mi­nistrul de culte albanez, a tele­grafist lui Kemal Kay din Scu­tari următoarele : „Acum primesc știrea că la granița triburilor Hodi și Druzi a izbucnit războiul cu Munte­­negrul. La Salonic a sosit marele șef al malistrilor cu 700 oameni, spre a protesta contra faptului că Muntenegrul a anexat ținu­tul locuit de triburile Hitia și Grazi. ~TURC!Lir va trebui să evacueze Adria­­nopolul și Tracia Viena. 29. — Guvernul turcesc este tot intransigent, cu toate că Puterile au căzut de acord asu­pra procedeului față de Turcia și ea va trebui să evacueze A­­drianopolul și Tracia. Primul pas al Puterilor a fost făcut și cu toate că nu a avut nici un rezultat el se poate con­sidera numai ca începutul ac­țiunei Europei. Puterile sunt dispuse a oferi Turciei compensații de natură e­­conomică. In cazul însă când Bulgaria ar fi nevoită să aducă față de Turcia sacrificii teritori­ale, o va face numai în baza unor motive serioase și cu con­diția ca să fie recompensată de către Serbia și Grecia de la care va trebui să obțină teritoriile lo­cuite de bulgari precum și alte teritorii țări prezintă pentru Bulgaria interes vital. ---------------—---------------­in cendiul din Constantinopol Constantinopol, 29. — Cu pri­vire la incendiul din palatul de vară al ambasadei franceze se mai comunică următoarele amă­­nute : Ambasadorul francez organi­zase o serbare de vară în pala­tul ambasadei, la care a fost in­vitat tot corpul diplomatic. Au apărut mai toți ambasa­dorii streini, unii cu soțiile lor. Serbarea era în toiul ei, când s’a declarat focul în vilă, răs­­pândindu-se cu iuțeală. In câte­va minute toată vila, care era construită din lemn, fu cuprin­să de flăcări. Diplomații cari asistau la ser­bare au luat parte, alături de e­­chipa­iul staționarului francez, la lucrările de stingere. Secretarul ambasadei franceze a intrat în foc și a salvat o par­te din arhivă. El s’a ales cu răni atât de grave, în­cât starea lui inspiră serioase îngrijiri. Arhiva a fost în mare parte distrusă de flăcări. Până dimineața vila a fost prefăcută în cenușă. —----------0X0------------­ FELICITĂRILE președintelui republicei fran­ceze Excelenta Sa­d. Blondei, mi­nistrul Franței, a avut onoarea de a fi primit în audiență de că­tre M. S. Regele Carol spre a prezenta Suveranului felicitățile președintelui Republicei pentru fericita încheiere, a păcei. ------------exo-----------­ Sărbătorirea încheierei păcei la Cetinje Cetinje, 29. — îndată ce s’a primit aci știrea semnărei tra­tatului de la București, repre­zentanții aliaților s'au prezintă,­ la regele Nichita exprimăndu-i respectuoase omagii. Regele Nichita viu afectat a, îmbrățișat pe reprezentanții a­­liaților săi. In timpul recepsiunei de la pa­lat ,clopotele de la toate biseri­cile sunau și salve, de tunuri anunțau fericitul eveniment. Pe­ străzi o mare mulțime ma­nifesta de bucurie. Pe străzi și în piețele publice muzicile mili­tare intonau imnuri patriotice. Manifestanții s’au dus la pa­latul regal. Regele Nichita și toată fami­lia regală a apărut în balcon. Regele a rostit un discurs în­flăcărat încheind cu ctn­dintele : Trăiască Muntenegru, Serbia și Grecia! Trăiască regii Petru și Constantin și bravele lor ar­mate Mulțimea s'a dus apoi la sena­­țiunile greacă și sârbă manifes­tând cu entuziasm. Miniștri plenipotențiari au mulțumit manifestanților prin cuvinte înflăcărate. Toți strigau: Trăiască regele Nichita și eroii săi supuși! Seara orașul a fost iluminat. -444-GRECII DAU FOC SATELOR BULGARE Sofia. 29. — Agenția bulgară află că comandantul diviziei IX de armată bulgară telegrafiază că azi dim., grosul forțelor gre­cești s'a retras din Bakir Tepe, prin valea Strunei, dând foc tu­turor satelor pe unde trecea. SĂRBĂTORIREA PAGEI LA SOFIA Sofia. 29. — Un Requiem pen­tru victimile răsboiului și un Te- Deum pentru încheierea ipacei au fost slujite în catedrala din ca­pitală, la care au asistat Suve­ar­ii și toți miniștri. La © șir, Regele Ferdinand a fost viu a­latnat. Regele s'a dus ano­ la palat, urmat de o mulțime e­normă care l’a aclamat în loc genetic. UZINA DELEGAȚILOR PEN­­TRU PACE LA BRAȘOV Brașov, 29. — D-nil Venizelos, asiei, Take Ionescu, C. Arion și­­ I. Bădărău au sosit azi cu au­tomobilul, călăuziți de căpitanul poliției de frontieră Cornel Curt Înalții oaspeți s'au înapoiat la Sinaia la orele 12. ACȚIUNEA RUSIEI CONTRA TURCIEI Paris. 29. — Ziarul „Malin" a­­flă din Petersburg că Rusia va cere guvernului francez să nu dea Turciei avansul promis de 10 i milioane. Puterile nu vor revizui tratatul dela București RUSIA RENUNȚA LA REVIZUIRE Paris. 30.— „Figaro“ anunță din Ptersburg că guvernul rus a renunțat la ideia da a insista pentru revizuirea tratatului de pace din București, fiind tsmeri serioase că, cu ocazia convocării conferinței de revizuire, ar ajun­ge la ordinea zilei din nou­ toate chestiunile balcanice, nerezolva­­te încă­ AUSTRO-UNGARIA DEMOBI­LIZEAZĂ LA GRANIȚA DE SUD Viena. 39. — „Militaerische Rundschau“ anunță că zilele a­­cestea vor fi concediați rezerviș­tii concentrați în Bosnia, Herce­govina și Dalmația. NOTELE GUVERNULUI BUL­GAR CĂTRE PUTERI Sofia. 30 — Guvernul bulgar a trimis Puterilor Duminecă două note, în legătură cu indicerea păcii. In prima notă guvernul­ bul­gar face cunoscut, Palei ver,că a­ fost silit să­ semneze tratatul de la București și își exprimă spe­ranța­ că marile Puteri nu vor ratifica acest tratat, ci vor pro­ceda la o radicală revizuire a dispozițiunilor ce cuprinde. Prim nota a doua guvernul bulgar anunță că eri, a început demobilizarea armatei bulgare. Demobilizarea insă întâmpină mari greutăți în urma prezentei turcilor în Tracia Guvernul își exprimă speranța că Europa va cere cu energie respectarea tra­tatului de la Londra DIPLOMAȚIA GERMANA CON­DAMNA ATITUDINEA AUS­­TRO-UNGARIEI Viena. 30. — Corespondentul din Berlin al ziarului „Die Zeit" anunță din excelentă sur­să diplomatică, că schimbul de depeșî dintre împăratul Wilhelm, și regele Carol, arată rolul pe care l-a jucat Wilhelm la închee­­rea păcii de la București, împăratul Wilhelm și-a câști­gat mari merite la incheerea a­­cestei păci, dovedind că opera glorioasă a lui Bismark nu a dis­părut încă și că și astăzi Germa­nia conduce destinele Europei. Germania, în rolul de media­toare pentru reușita conferinței de la București, s'a folosit de le­găturile prietenești ce le are cu regele Greciei, convingându-l să cedeze Bulgariei orașul Karasu- Kriedze cu împrejurimi. Tratativele acestea dintre Ber­lin, București și Atena, s'au ur­mat fără știrea celorlalte mari Puteri. Un înalt personaj diplomatic a declarat că Germania este foar­te nemulț­umită de atitudinea Austro-Ungariei, ca­re cere revi­zuirea tratatului, cât timp Ger­mania, Franța și Anglia recu­nosc ea. definitiv tratatul, de la București.­­Ministerul de externe din Ber­lin este foarte iritat din cauza ne­fericitei politici urmate de conte­le Berch­t­old. Se speră insă că monarh­ia austriacă va ști să se întoarcă la timp pe calea cea bună. Conducătorii politicei externe a Austro-Ungariei ar trebui să înțeleagă că in primul rând mo­narh­­ia ar avea de suferit cele mai mari perderi. Acum este timpul oportun pentru Austro Ungaria Spre a intra din nou in relații de prietenie intimă cu Ro­mânia și Serbia. PRESA GERMANĂ DA SFA­TURI AUSTRIEI Berlin, 30.­­Ziarele de aci con­stată în unanimitate că este ab­surd să se­ gândească cineva la revizuirea tratatului de Bucu­rești. Presa atacă guvernul austriac, spunând că ar fi timpul să-și recunoască greșala și să se în­toarcă din calea pe care a apu­cat. Ar fi mai nemerit ca Aus­­tro-Ungaria să supue unei revi­zuiri radicale chestiunile sale­ interne, și în special chestiunea slavilor de Sud. Austro-Ungaria va putea avea un aliat credincios în Bulgaria, câtă vreme Grena ar fi un pu­ternic aliat contra Serbiei. AUSTRO-UNGARIA TRE­BUI SĂ FIE FOARTE MU­T­TU­­IWU­A GA GERMANIA ȘI RO­­MANTA PRIMESC BA­RET­A RELAȚIILE VECHI PE PRTF­­TFNTF,. GA­ROP­A­T.H­A VRTBU E OARECARE IMPORTANȚĂ. Ziarul „Die Post" scrie că în vUriml timp s'a­ simțit o răcire a­ relațiilor dintre Austro-Unga­­ria și Germania. Nu este per­mis însă, ca, din cauza, bulgari­lor să se nască vre-un diferend serios între cele două imperii. Bulgarii au început să leatilizeze Sofia. 30. — Consiliul de mi­niștri a adoptat planul de de­mobilizare, elaborat in cartierul general. Demobilizarea a început ori după amiazi: întâi vor fi__ tri­miși acasă voluntarii, apoi re­zervele contingentelor 1907—1911 și in genere soldații cari au c etate peste 20 de ani. Demobilizarea va dura 20 de zile și se va termina la 25 Au­gust, dată până la care și ar­mata română trebue să evacueze Bulgaria. -444- luptele dintre malison și muntenegreni Cetinje. 30.— Asupra luptelor albanezo-muntenegrene, ce se dau de Duminică la granița de Sud a Munte­negrului se mai a­­nunță: Două triburi malisore, Hotti și Crucii au atacat Sâmbătă in mici grupuri pe muntenegreni, care bine­înțeles au răspuns la focul deschis de albanezi. Până Duminică ciocnirile izolate de­veniseră o luptă înverșunată, care a durat mai multe ore. Muntenegrenii au avut 4 grav răniți și unul mai ușor. Pierderile malisorilor nu se cunosc. ---------------44*--------------­ Bulgaria nu este ame­nințată de revoluție Sofia. 30.— Se desmint cate­goric­ știrile că Bulgaria ar fi amenințată de revoluție. * Viena. 30.— „Neues Wiener Tagblatt“ a întrebat telegrafic pe primul-ministru bulgar Ra­­doslavoff, dacă guvernul aș­teaptă turbur­ări în Sofia odată cu întoarcerea armatei, Radoslavoff în răspunsul sau asigură că totul se găsește în cea m­ai perfectă ordine și că temerile de tulbur­ări nu sunt bazate. Ci întreaga țară, dom­nește cea mai mare liniște. ..— .... ■ ■ PANICA GRECILOR DIN BUL­­GAR LA Atena. 30.—Populația greacă și turcă din Tracia și o parte a Macedoniei a fost cuprinsă de panică auzind că armata bul­gară se va întoarce în acele ți­nuturi. Grecii și turcii emigrea­ză în massă în Grecia, pricinu­ind astfel multă bătae de ca­p și greutăți guvernului elen. INCENDIUL DIN MUSTAFA PAȘA Constantinopole, 30. — Alaltă­­eri, în cursul incendiului din Mustafa pașa, numeroase bom­be au exploadat într’o casă bul­gară. Populațiunea a fost cu­prinsă de panică și a fugit la Adrianopole, dar liniștindu-se s-a întors la căminele ei. REGELE FERDINAND PLEACA IN VILIGIATURA Sofia. 30. — Din anturagiul re­gelui Ferdinand se anunță că în curând curtea va pleca pen­tru mai m­­ulte săptămâni în­­tr'unul din castelele din străi­nătate ale regelui. Ferdinand, a cărui stare lasă mult de dorit. , El va urma acolo o cură. <*mmm JOI, 1 AUGUST 1913 — 2 M­orți pentru patrie AA/WVN.­­SAARA/S/ .Mi­nisterial cL © Răz­boiiă. BULETIN DE INTORILAȚIRe I 1913, Mc 39 Ora 10 a. m. Marele cartier general comu­nică numele celor morți la da­ta buletinului precedent: MORȚI Comunicați în ziua de 27 Iulie CORPUL IV ARMATA Soldații : Onițel Ioan, reg. 17 Artilerie; Poiană Neagră Petru, reg. 17 Artilerie ; Cernat Vasile reg. Bacău No. 27; Georgescu Gh­eorghe, bat. 1 vânători; Cos­macin Anton, bat. 4 vânători; Matei Ștefan, bat. 4 vânători; Anghelache Constantin, reg. Ște­fan cel Mare No. 13 ;­­Cocoș Con­stantin, reg. 7 Rahova No. 25; Ibu Gheorghe, sergent, reg. 8 Dragoș No. 29 , soldații: Bulig­i Gheorghe, Zamisteanu loan, L upu Nicol ee, toți din rog. 8 Dragoș No. 29; Anghelache Ton, sg. Botoșani, No. 37, Ciobanii Gheorghe, rog. Roman No. 14 ; litaru loan, hat 4 Pioneri, Buz­­higan Cihoorghii, batalionul 4 Pioneri. ETAPE Ghița Gh. Dobre, cording. 1895, com. Lapoșu, jud­. Buzit, cără­uș ; Popeanu Dumitru, sergent, escadronul T tren; Bunea I. Gheorghe, din coloana 7 subsis­­tență, cărăuș; Rad­u Ioan, din com­. Rahovița, jud. R.­Sărat, cărăuș ; Marin Nicolae, conf. 1912, reg. IV Ilfov No. 21, din com. Lipia Bojdani (Ilfov) ; Vlă­­doiu Ton, soldat, reg. 2 Călărași (febră tifoidă). Comunicați in ziua de 28 Iulie: CORPUL I ARMATA Stoian Dumitru,­­soldat, reg. Dolj No. 1; Ghiță Marin, soldat, idem; Bobocel Ton, soldat, idem; Burdoagă Grigore, soldat, reg. Vâlcea No. 2; Petrescu Gheorghe, so­ldați, idem; Niță Const­antimi, soldat, reg. Olt. No. 3; Unsoiu Petre, soldat, reg. 1 Mehedinți No. 17; Popa Ton, idem; Musu­­roiu D., soldat, reg. Romanați No. 19; Petru Ion, soldat, bat. 5 vânători; Sălceanu Ion, soldat, reg. 1 roșiori; Țancu Constantin, soldat, escadronul 1 tren; Popa Eliodor- soldat, idem. CORPUL III ARMATA Gheorghe Ion, soldat, reg. Pra­hova No. 7; Gules Gheorghe, sol­dat, reg. Putna No. 10; Costică Oprea, soldat, coloanele de sub­sistență. CORPUL IV ARMATA Dogaru Ianoș, soldat, reg. Ro­man No. 14; Șendrea Gheorghe, soldat, idem; Mihalcu Gheorghe, soldat, reg. VIII Dragoș No. 29; Za­mă Vasile, soldat, idem; Crân­­ceanu Adam, soldat, idem; Tu­do­rică Vasile, soldat, idem; Fântu Dumitru, soldat, reg. Botoșani No. 27; Bidalac Ion, soldat, idem; Porcărașu Dumitru, soldat, reg Prahova No. 25; Buță Vasile, sol­dat, batalionul 4 Pioneri; Chita­­riu Ion, soldat, idem; Pădurariu Gheorghe, soldat, reg. 8 artile­rie; Ciorciun Alexandru, soldat, idem; Butuc Constantin, soldat, idem; Pintilie Dumitru, soldat, reg. 17 artilerie. Divizia I rezervă Radu Dumitru, soldat, reg. 2 călărași, (27 iulie, simptom­e de congestie cerebrală). CORPUL I Marin D. Marin, caporal, reg. Dolj No. 1; Țu­ța Gheorghe, sol­dat, reg. Vâlcea No. 2; Ronea Marin, soldat, reg. Vâlcea No. 2; Sandu Marin, soldat, reg . Me­hedinți No. 17; Diaconescu Vasi­le, soldat, reg. Gorj No. 18; An­dreii Nicolae, soldat, reg. Rovi­ne No. 26; Ghebauer Nicolae, sol­dat, reg. Rovine No. 26; Ionele loan, soldat, reg Calafat No. 31; Riza Achim,, soldat, reg. Calafat No. 31; Pătrășcuță loan, soldat, reg. Calafat No. 31; Draga Du­mitru, soldat, reg. 1 Artilerie; Că­­lugărescu Nicolae, soldat, reg. 1 Artilerie; Ungureanu Constan­tin, soldat, bat. 5 vânători; Dra­gan Marin, soldat, bat. 5 vână­tori; Fata Nicolae, soldat, coloa­nele de subzistență; Firău Nico­lae, sergent, coloanele de subzis­tență; Liciu Nicolae, soldat, divi­zionul I de obuziere; Rodăreanu Nicolae, soldat, escadronul 1 Tren. Motza Nicolae, soldat, reg. 57 infanterie rezervă; Blidaru Vasi­le, soldat, reg. 57 infanterie re­zervă; Stoica Dumitru, soldat, reg. 61 infanterie rezervă; Nede­­lea Ioan, soldat­, reg. 44 infante­rie rezervă; Bradusol Nicolae, sol­dat, reg. 44 infanterie rezervă. Rectificări făcute de corpul IV 1) La reg. VII Rahova No. 25, se va citi: soldat Radu Ioan în loc de Radu Ilie. 2) La reg. VIII Dragoș No. 29, se va citi: soldat Nicorici Dumitru în loc de Ni­­corici Nicolae, soldat Ionl Pincu Iție în loc­ de Iosif Pincu Iție , caporal Foca Petra în loc de Foca Dumitru; 3) La reg. Bo­toșani No­. 37 , se va citi : soldat Sferednic T., în loc de Ferediuc T. , soldat Baaiu Gheorghe în loc de Baum Gheorghe ; 4) La reg. Roman­ No. 14, se va citi: soldat Uiucă Dumitru în loc de Tiu­că Dumitru, soldat Crăsnaru Gheorghe în loc de Crâșmaru Gheorghe; 5) La batalionul 4 Pioneri se va citi: soldat Rață Vasile în loc de Rato Vasile, fii La bat. 4 vânători se va­­ citi : soldat Mari­ca Dumitru în loc de Marica Dumitru ; 7) La reg. 1.1 Roșiori se va citi : soldat Folger Constantin, în loc de Fordea Constantin­ de armată DEZBATERILE REUNIUNEI AMBASADORILOR FRANȚA ADERĂ LA PROPU­NERILE TRIPLEI­ ALIANȚE Paris. 30. — Le Matin afirmă că ministrul de externe francez, d. Pichon, a telegrafia­t, ambasa­dorului, din Londra­, d.-lui Cam­­bon să primească propunerile cari s'au desbătut ori în reuniu­nea ambasadorilor, privitoare la granița de sud a Albaniei și la tranșarea chestiunei insulelor din marea Egee. ACORDUL PUTERILOR Londra. 30. — Conferința am­basadorilor a ajuns la un acord virtual asupra mai multor punc­te în discuțiune. Cu privire la insulele Egee s'a propus o for­mulă transneț­ională, tinzând să concilieze propunerile Franței și Daliei. Se speră un acord asu­pra­ acestui punct mâine sau Miercuri. Celelalte chestii discu­tate sunt chestii de amănunt, cari nu fac dificultăți, precum ■ plata membrilor Comisiunei de control și funcționarilor, etc. S'a cercetat și rectificarea gra­niței de nord a Albaniei, cerută de Muntenegru. Această rectifi­care aprobată de d. Grey, Cam­­bon, Benkendorff, va fi supusă și la aprobarea celorlalte gu­verne. ------------—444--------------­ Iminenta mutare a lui Letters Berlin, 30. — Berliner Tag­blatt află din Petersburg că a fost hotărâtă î­n mod definitiv mutarea ministrului rus din Bu­curești, d. Scheco, la Viena, in calitate­ de ambasador. --------------444--------------­EXPOZEUL D-LUI GREY A­­SUPRA SITUAȚIEI INTERNA­ȚIONALE Londra, 30.— In ședința de astăzi a Camerei comunelor, sir Eduard Grey va face un rezu­mat al activității reuniunea am­basadorilor, in cadrul unui amă­nunțit expozeu asupra situație internationale. WILHELM DEGOREAZA PE MOȘTENITORUL GREC Atena. 30. — Împăratul Wil­helm, a acordat prințului moș­tenitor al Greciei, Gheorghe cru­cea cea mare a ordinului ,,Vulturul Roșu". ÎMPRUMUTUL SERBIEI Paris. 30. — Ministrul de ex­terne, d. Pichon, a avut o între­vedere cu ministrul Serbiei, ca­re în numele guvernului său a solicitat concursul guvernului francez pentru realizarea unui împrumut, de 600 milioane. Ser­bia ar voi ca, suma­ de 200 mi­lioane să o împartă invalizilor și familiilor rămase pe drumuri în urma războiului. Paris. 30. — Ministrul Serbiei a exprimat d-lui Pichon recunoș­tința guvernului pentru spriji­nul eficace și statornic, pe care Franța nu a încetat să-l dea Ser­biei în ultima criză balcanică. ORDINUL DE ZI AL REGELUI PETRU Belgrad, 30. — Politika spu­ne că regele a adresat armatei un ordin de zi, exprimând ar­matei sârbești recunoștința sa pentru vitejia admirabilă ară­tată intru îndeplinirea datoriei naționale. Regele aduce un oma­giu ofițerilor și soldaților căzuți în luptă. Făguduește o repede­­­ demobilizare. Castal din­ Constanța Mireille, înt 3 acte și 4 tablo­uri, de Gounod, pentru debutul trupei de operă comică. Teatrul Casinului din Cons­tanța a dat Duminică seara, pen­tru debutul trupei sale de operă comică, o reprezentație de gală cu „Mireille" una din capo d’o­­perile lui Gounod, care a avut un succes desăvârșit. Publicul select ce vizitează luna aceasta Constanța, care grație climei să­nătoase este locul de refugiu al unei întregi caravane de vizita­tori, a răsplătit cu numeroase și îndelungate aplauze, în tot înde­lungul actelor, pe simpaticii pensionari ai trupei Casinului din Constanța și mai ales pe dna Revel, delicioasă în Mirp.il. In, și a cărei voce cristalină a cucerit publicul. Rolul lui Vin­cent a găsit în d. Rocca un in­terpret de prima ordine cu o voce simpatică. Foarte bine daa a­semenea d-nete Stephane, Del­­valat și Blondei și d-nii Despret Vallas și De Ruy în rourile se­cundare. Orchestra, de sub conducerea d-lui Reynaud, a secundat cu un deosebit brio pe interpret­ și a fost aplaudată cu entuziasm. Toate felicitările noastre distin­sului șef de orchestră, E. Rey­naud. Au fost mult admirate deco­urile, toate noi, de la casa Ron­­sin din Paris și costumele ire­proșabile ale trupei, care a se­condat în mod energic munca depusă de d. De Ruy, regizorul trupei. Deși ora când spectacolul­­ s-a terminat era înaintată, publicul care umplea sala, a ținut să fa­că o manifestație de simpatie Hor de Marcay pentru specta­colele de prima ordine cu care au știut să­ înzestreze frumosul nostru Casino și pentru munca ce o depun pentru bunul său­ mers, secondați fiind de d. Ch. Charly, administratorul scenei. Pentru Joi, 1 August, s’a a­­nunțat debutul d-rei Brigitte Regent, diva teatrului Apollo din Paris, care va da 2 reprezenta­ți unii debutând în „La­ Petite Mariee” al lui Ch. Lecocq, va voi tine la curent cu de­­­buturile și succesul lor. Corespondent ACCIDENTUL mí­dicBt«.5 căpitan Hancu Dobrici, 26 Iulie. Pe când medicul căpitan Hin­di făcea, în interes de serviciu, drumul de la Karacut la Do­­brici, caii de la trăsură speriin­­du-se, trăsura s’a răsturnat. D-rul Hâncu are mâna stângă frântă și capul spart. Acum se află în spitalul din Dobrici, în îngrijirea d-rului Dona. "Ca La Turtucaia Astăzi, a fost mare entuziasm In orașul nostru, d. Tancu Slă­­vescu, i primarul orașului Olteni­ța, a pus la dispoziția publicului din Turtucaia muzica primăriei Oltenița. In localitate nu­­ există muzică, și a voit să distreze pu­blicul, vesel de alipirea orașului la țara mamă, și todhcerea pa­cei.Când s'a intonat ,,Trăiască Re­gele“ și „Deșteaptă-te Române!", cântece interzise in timpuri tre­cute, pe fața tuturor se vedea o expresiune de nespusă bucurie și veselie. S’au mai ținut cuvântări elo­gioase pentru M. S. Regele, în­țeleptul nostru conducător, urân­­du-se sănătate Familiei regale și mândrie oțtiri românești. Confiscare de alimente Conform dispozițiunilor sani­tare, era sa confiscat la una din prăvăliile cu alimente 7 kgr. salam și mai multe kgr. de costițe și cărnuri afumate, ca interzise a se pue in consumație. Diverse S a dispus punerea noilor fir­me, ca inscripțiile res­pectiv­e scrise în românește pentru vamă și la celelalte oficii ale diverselor autorități. Cele mai întinse măsuri sani­tare s’a­u luat în tot cuprinsul regiunei acum și a orașului Turtucaia. Aici în special, unde sub domi­­națiunea bulgară era­ mare ne­curățenie și lipsea orice organi­­z­ație modernă sanitară, s’a în­ființat de către autoritățile ro­mânești un control sanitar se­ver spre a împiedica invazia ho­lerei. X­O­X Inspecțiile d-lui ministru Arion D. Arion, ministru al domenii­lor, va pleca azi Miercuri, din București însoțit de șeful d-i sale de cabinet la Oltenița, unde se vor inbarca pe vaporul Princi­pele Nicolae. De la Oltenița se va duce în in­specție la Silistra și Turtucaia iar de acolo va pleca să inspect­e­ze pescăriile de la Sf. Gheorghe și lucrările de dragare a canalu­lui de la Caceatina care se exe­cută de direcția pescăriilor în scopul introducerei de apă dulci în bălțile, zise sărăturile Drano­vului și popularea lor cu pește. ------------exo-----------­ încercare de sinucidere Dumitru Teodorof, supus bul­gar, cu locuința în bulevardul Neatârnare!, în vârstă de 34 a­ni, a încercat să se sinucidă trăgân­­du-și un foc de revolver calibru 12 în tâmpla dreaptă. Pricina e că nefericitul suferea, de neurastenia. Conferința pentru pace -444- Ultima întrunire a delegaților Eri înainte de amiazi delegații conferinței pentru pace au acut ultima reuniune la ministerul afaceri­lor străine. Delegații au semnat diferite anexe și protocoluri în legătură cu tratatul. O mică modificare a fost introdusă în protocolul relativ la frontiera sârbo-bulgară. După aceasta delegații, ale căror toate lucrări sunt terminate, și-au luat rămas bun. ie * * D. Venizelos și delegația greacă vor pleca astă seară. Azi d-sa oferă în onoarea delegaților români un dejun la care vor asista și delegațiile sârbă și greacă. SUBSCRIPȚIE pentru susținerea familiilor celor Patronii Berechet Academiei, Loco Lei 100 Ostașii secție­ii ambulanței ii»­ X prin d. dr. 0 Verne­scu ..’••• M ~ D-nul Victor, Loco. ... ” 9*^ » Sorin Albini, Loco . » * t D-na Viorica Lupșa, Loco .­­ » 1 » Aurelia Albirui, Loco . » *0 — D-nul Ar­chir Iancu, Loco . . a " I­­na Ana P­rede­scu, Loco . * l D-nul­­. Tom­a, Loco ... » ~’ » Corneliu, Loco ... » ' • Tomaî Lel SS&30 Suma din urmă » 29.914.05 Total general ». 21.102.35 plecați in râzb­oiu ----------***--------­Lista No. 20 EROISMUL plutonierului C. Bârzu — O scrisoare a locot, Boureanu — Am publicat deunăzi o scrisoare a corespondentului nostru din T.­Seve­­rin, care ne comunica cum că pluto­nierul C. Bârzu, despre care se credea că ,a dispărut într-o recunoaștere fă­cută cu locot, Boureanu­ a fost adus rănit la spitalul din localitate, unde a povestit tot ce a putit până să fie re­patriat. Tot in această chestie primim de la d. locot. Boureanu următoarea scri­soare: Stimate domnule Dumitrescu. Am citit în ziarul dv. despre aparițiunea la T.­Severin a plu­tonierului Bârzu Constantin ca­re îl credeam pierdut pentru tot­deauna. Au simțit o bucurie ne­spusă aflând că acest brav plu­tonier trăește și că voi putea a­­vea ocaziunea a-I strânge cu dra­goste mâna. Devotamentul și bravura lui eșind din cadrul or­dinarului vă rog mult să faceți loc în ziarul d-voastră celor ce urmează. In tot timpul celor 3 zile cât a durat recunoașterea mea în Bulgaria, am avut ocaziunea a aprecia curajul și devotamentul lui Bârzu. Tocmai mă pregăteam să fac un raport­ superiorilor mei despre conduita și bravura lui Bârzu, care și-a expus de multe ori viața lui­­ spre a o asi­gura pe a noastră, când am că­zut și el rănit­ de gloanțele bul­gare. Bârzu a căzut victimă da­toriei pe care pot afirma că și-a făcut-o într’adevăr. Cu o zi îna­inte de a cădea rănit, plutonie­rul Bârzu fiind trimis de mine spre a cerceta niște grădini izo­­la­te ce te găseau pe dreapta noastră, după vre-o 20 de minute s’a întors cu 4 soldați bulgari, înarmați la rândul lor până in dinți.Intrebându-i cum i-a cap­turat mi-a spus că dând peste ei când tocmai se pregăteau să se retragă, s’a năpustit asupra lor și, intimidându-i, cu revol­verul în mână i-a adus la mine. Intr’adevăr, e de relevat faptul, că fără a ști de intențiunile bulgarilor i-a capturat prin cu­rajul său, căci ar fi putut prea ușor a fi ucis de cei 4 inși ar­mați. Faptul mai are importanța, căci prinzând acești soldați bul­gari, am aflat multe lucruri de la­ ei. De asemenea, în timpul nopței, după zile obositoare când par­cursesem peste 100 k­m., pluto­nierul Bârzu făcea de santinelă la capul locotenetului său, spre a-i da răgaz a se odihni puțul. A doua zi cel dintâi tot Bârzu era la datorie. In fine, în ziua când Tam tri­mis cu știrea spre divizia mea de cavalerie, a plecat vesel și cu mult curaj, înfruntând altă sută de kilometri după alți 100 care-l făcuse în ziua aceia. Dar nu știa bietul Bârzu ce-l așteap­tă! .­­ In fine mă simți ferncit că a scăpat din nenorocire, purtân­­du-se în mod așa de demn de un ostaș. A suferit torturi și nu a di­­vulirat din secretele ce­ î­i rau în­­credințate. Aceștia­­ sunt eroii, a­­aceștia sunt martirii războaelor! Merită clar stima noastră a tu­turor, iar recompensele, care-i vor veni de la sine, vor fi un im­bold puternic pentru cei ce vor mai fi chemați la îndeplinirea datoriei pe câmpul de onoare. Mulțumindu-vă mult, vă rog să primiți salutările mele dis­tinse. Locot. Boureanu ------------­ dmiterea în școala „Vasile Paapa“ In ziua de 17 August a­­c., se va ține concurs pentru ocupa­rea burselor la școala de mese­rii a ministerului industriei din comuna Valea Boului (Praho­va).­­Candidații trebue să fie fii de săteni, între 13—li ani vârs­tă și să fi absolvit cursul pri­mar. Ei vor fi examinați medi­cal și vor fi chestionați din geo­grafie, aritmetică și desen. En­tuziasmul pentru încheierea pasei După cum am anunțat telegra­­fie, aseară s’a făcut o grandiosă­să retragere cu torțe, făcută din inițiativa d-lui căpitan Ștefan Popovici, comandantul batalio­nului 2 teritorial și a­ autorității lor locale. La orele 9 seara, toate trupele sedentare, în număr de 3700 oa­meni, se aflau pe marea spiață a Unirei din fața palatului co­munal, unde puțin mai târziu au sosit și d-ni­ comandor Poe­­naru,­­comandantul marinei mi­litare locale, căpitan Ștef. Popo­vici și toți d-nii ofițeri din gar­nizoană. Dându-se ordine de în­ceperea retragerea, în sunetele gorniștilor și trompeetților, for­­mându-se un impozant cortegiu, cu torțe, din mijlocul pieței, au pornit pe principalele strade ale orașului. Un uraj formidabil, pornit cu entusiasm din pieptu­rile tuturor, umplea văzduhul în aplauzele nesfârșite ale publi­cului, ce­­ staționa. Toate vasele noastre din rada și canalul portului, erau pavoa­zate și feric iluminate, iar când manifestația a ajuns pe chei, re­flectoarei marinei i-au învăluit într’o vie și grandioasă lumină, urmată de rachete și diferite ar­tificii. Era o priveliște feerică și un entusiasm de nedescris. Strigătele de Trăiască România, Trăiască înțeleptul nostru Rege, Trăiască armata română, urma­te de urale nesfârșite scoase a­­tât din partea celor de pe uscat cât și din partea marinarilor a­­flați pe bordul vaselor de război. Nici­odată nu s’a văzut un mai mare delir de bucurie, ca în a­­cele momente, câ nid toată sufla­rea românească saluta cu entu­ziasm, marele eveniment istoric: semnarea păcei din București. Armata în aceeași perfectă ordi­ne s’a înapoiat în oraș și în pla­ța Unirei s’a încins­­ o horă mare, iar în urmă trupele s’au retras, ducând cu ele cea mai frumoasă amintire, despre modul grandios, cum în Corabia s’a serbat ziua de 28 iulie 1913, ziua indhcerei păcei dorite. -----------------------------­ Corabia LIGA pentru apropiere popoa­relor balcanice Subsemnații cetățeni și zia­­riști de diferite naționalități, considerând marele interes ce ar avea toate popoarele din sud­­estul european să fie unite în­tr’o ligă care să aibă de scop a­­propierea și unirea tuturor ace­lor popoare, declară că se anga­jează să lucreze, în țările lor respective, la realizarea acestui ideal. (Semnați), Jean Pelissier (se­cretar general al oficiului cen­tral al naționalităților), N. Du­­mitrescu-Câmpina (de la „Uni­versul), A. D. Florescu, P. S. Ta­­letov (de la „Samuprava“), Kos­ta Iovanovici (dela „Piemont“), C. Demetrescu (dela „Minerva”), C. Mille (dela „Adevărul”), N. Misirliu (dela „Dimineața), Me­­las (dela „Nea Imara”), Velco Pe­­trovici (dela „Brank­”), Milan Marianovici (dela „Libobron"), Petre Ciorăneanu (dela „Politi­que”), Ha Hârsu (publicista), C. S. Constante (de la „Presa")­­----------»»--------­ Omagiile presei franceze la adresa României Paris, 30. — Journal des Dé­­bats scrie: Ziua de ei. Înseamnă o dată glorioasă pentru România. Ea înseamnă pentru Regele Ca­rol încoronarea unei lungi dom­nii de înțelepciune, iar pentru ța­ră răsplata a 35 ani de muncă răbdătoare. In criza sângeroasă, care spre fericire s’a terminat, România a apărut ca arbitră a situației și a jucat acest rol cu deopotrivă energie și moderațiu­ ne. România devine păzitoarea e­­chilibrului stabilit sub auspretii« ei. Sarcina este mare da* Romă» nia est« do a o lodonltBfc

Next