Universul, august 1913 (Anul 31, nr. 209-239)
1913-08-01 / nr. 209
bulgari ar fi fost cu siguranță scuzați dacă s’ar fi abținut de la această serbare. Am ținut, însă, să luăm parte la această solemnitate, pentru a putea exprima orașului București prin mijlocirea iluștrilor reprezentanți toată admirația și toată recunoștința noastră. Am găsit în acest nobil oraș primirea cea mai demnă și ospitalitatea cea mai cavalerească. Cu toate că am venit aici după niște evenimente care au întrerupt, pentru moment, relațiunile de amiciție seculară, care uneau poporul român și poporul bulgăresc, noi nu am fost cât de puțin surprinși de simpatiile pe cari le-am întâlnit în această frumoasă Capitală. Noi cunoaștem, în adevăr, tradițiunile de ospitalitate ale orașului București. Noi o știm cu toții, câțiva dintre noi pentru că au fost dacă nu contimporan!, cel puțin foarte apropiat! de această epocă, ceilalți pentru că au studiat’o în istorie, nu! știm cu tot! — spun, — precum o știe întreaga națiune bulgară, că în vremuri, în care nu exista încă Bulgaria, București au fost azilul tuturor patrioților, care lucrau pentru creațiunea ei. Marii făptuitor! a! gândire! noastre naționale și a renașterei noastre au găsit în acest oraș nu numai toată încurajarea necesară exilului lor, dar un sprijin desinteresat și susținut cu nobleță pentru opera lor de emancipare, căci orașul București reprezintă deja, în vremea aceia libertatea în Balcani, precum astăzi România reprezintă în peninsulă spiritul European, adică concepțiuni, care exclud orice abuz și orice exagerare. Și acuma, după ce am spus recunoștința înduioșetoare pe care numele orașului București îl deșteaptă în mod invincibil în orice inimă bulgărească, dați-mi voe să vă arăt și sentimentele noastre de admirațiunie pentru acest mare oraș. Ei, vin adesea ori la București și plec totdeauna fermecat și întotdeauna pentru motive noue. Țara Românească, desigur în întregimea aî, arată calitățile extraordinare ale minunatului neam care o locuiește. Dar, în București mai cu seamă se poate vedea puterea de lucru, spiritul de ordine, gustul artistic și sporul iresistibil înspre progres, cari caracterizează pe români. Și noi, bulgarii,—ertați-mi această mândrie de noi —■ avem un neam sârguitor și bine înzestrat, care lucrează fără de răgaz și care merge cu energie în spre toate manifestările progresului. Dar ajunge ca să privim Bucurreștiul pentru a constata că am putea lua de la d-voastră exemple foarte folositoare. Aceasta va fi, cu siguranță, sarcina viitorului. Acest viitor îmi arată o apropiere între ambele noastre popoare, o colaborare în cuceririle pacifice ale civilizației și o afinitate de gândire din ce în ce mai mare și mai apropiată. Delegaților bulgari le place a crede că plăcuta idee care ne-a întrunit aci,astă-seară, este de un bun prooroc pentru acest viitor pe care îl dorim. Și, au această convingere, ridic paharul meu în sănătatea d-voastre, d-le primar, și pentru prosperitatea și gloria domniei-voastre Capitale. * Cuvintele atât de entuziaste ale delegatului Bulgariei pentru România nu au trecut neobservate și au fost de asemenea călduros aplaudate. Masa a luat sfârșit pe la orele 10 jumătate când comesenii au trecut în saloanele alăturate pentru a lua cafeaua și a mai convorbi. Ei s-au despărțit la orele 11 jumătate în mijlocul celei mai vii însuflețiri, dându-și întâlnire pentru mâine seara la banchetul „Sindicatului Ziariștilor”. După banchet membrii consiliului comunal s’au fotografiat în corpore. Rep. •----------------0X0--------------- I ORSM relativ la amnistia ofițerilor de rezervă în conformitate cu dispozitiunile înaltului decret de amnistie sub No. 4.644 din 23 iunie 1913 și ca o completare a instrucțiunilor publicate în „Monitorul Castel“ No. 30 din a. c., relativ la punerea în aplicare a menționatului decret, se face cunoscut corpurilor și serviciilor armatei, că se vor considera ca amnistiați toți militarii cari au săvârșit actul de nesupunere până in ziua când s'a decretat mobilizarea. Prin urmare, in această categorie de amnistiați vor intra atât gradele inferioare nesupuse, fie la legea recrutărei, fie la chemările ulterioare pentru instrucție sau manevre, cât și ofițerii de rezervă nesupuși ori infractori la regulele privitoare la pregătirea mobilizării. Pentru ofițerii de rezervă puși sub urmărire sau trimiși în judecată și care se găsesc in asemenea conditiuni, se vor întocmi de către corpurile de armată tablouri nominate, cari se vor înainta ministerului (serviciul personalului). -0X0- Condoleanțe familial d-rului Solomon Herman Oltenița, 30 iulie „Uniunea evreilor pământeni” secția Oltenița, a trimis familiei doctorului Herman din București, mort în timpul campaniei, următoarea telegramă: „Uniunea evreilor pământeni secția Oltenița, vă transmite profunde condoleanțe pentru moatea tragică, dar eroică, a doctorului Herman în exercițiul datoriei către țară. ..Dea Domnul să aveți consolarea că perderea dureroasă a flintei iubite, formând o dovadă strălucită despre zelul cu care iși îndeplinesc datoriile evreii pământeni, să contribue la recunoașterea dreptăței cauzei lor.“ j Comite tul Serviciul TELEGRAFIC AL ZIARULUI „UNIVERSUL“ RĂZBOI între albanezi și muntenegreni Valona, 29. — Gurakuchi, ministrul de culte albanez, a telegrafist lui Kemal Kay din Scutari următoarele : „Acum primesc știrea că la granița triburilor Hodi și Druzi a izbucnit războiul cu Muntenegrul. La Salonic a sosit marele șef al malistrilor cu 700 oameni, spre a protesta contra faptului că Muntenegrul a anexat ținutul locuit de triburile Hitia și Grazi. ~TURC!Lir va trebui să evacueze Adrianopolul și Tracia Viena. 29. — Guvernul turcesc este tot intransigent, cu toate că Puterile au căzut de acord asupra procedeului față de Turcia și ea va trebui să evacueze Adrianopolul și Tracia. Primul pas al Puterilor a fost făcut și cu toate că nu a avut nici un rezultat el se poate considera numai ca începutul acțiunei Europei. Puterile sunt dispuse a oferi Turciei compensații de natură economică. In cazul însă când Bulgaria ar fi nevoită să aducă față de Turcia sacrificii teritoriale, o va face numai în baza unor motive serioase și cu condiția ca să fie recompensată de către Serbia și Grecia de la care va trebui să obțină teritoriile locuite de bulgari precum și alte teritorii țări prezintă pentru Bulgaria interes vital. ---------------—---------------in cendiul din Constantinopol Constantinopol, 29. — Cu privire la incendiul din palatul de vară al ambasadei franceze se mai comunică următoarele amănute : Ambasadorul francez organizase o serbare de vară în palatul ambasadei, la care a fost invitat tot corpul diplomatic. Au apărut mai toți ambasadorii streini, unii cu soțiile lor. Serbarea era în toiul ei, când s’a declarat focul în vilă, răspândindu-se cu iuțeală. In câteva minute toată vila, care era construită din lemn, fu cuprinsă de flăcări. Diplomații cari asistau la serbare au luat parte, alături de echipaiul staționarului francez, la lucrările de stingere. Secretarul ambasadei franceze a intrat în foc și a salvat o parte din arhivă. El s’a ales cu răni atât de grave, încât starea lui inspiră serioase îngrijiri. Arhiva a fost în mare parte distrusă de flăcări. Până dimineața vila a fost prefăcută în cenușă. —----------0X0------------ FELICITĂRILE președintelui republicei franceze Excelenta Sad. Blondei, ministrul Franței, a avut onoarea de a fi primit în audiență de către M. S. Regele Carol spre a prezenta Suveranului felicitățile președintelui Republicei pentru fericita încheiere, a păcei. ------------exo----------- Sărbătorirea încheierei păcei la Cetinje Cetinje, 29. — îndată ce s’a primit aci știrea semnărei tratatului de la București, reprezentanții aliaților s'au prezintă, la regele Nichita exprimăndu-i respectuoase omagii. Regele Nichita viu afectat a, îmbrățișat pe reprezentanții aliaților săi. In timpul recepsiunei de la palat ,clopotele de la toate bisericile sunau și salve, de tunuri anunțau fericitul eveniment. Pe străzi o mare mulțime manifesta de bucurie. Pe străzi și în piețele publice muzicile militare intonau imnuri patriotice. Manifestanții s’au dus la palatul regal. Regele Nichita și toată familia regală a apărut în balcon. Regele a rostit un discurs înflăcărat încheind cu ctndintele : Trăiască Muntenegru, Serbia și Grecia! Trăiască regii Petru și Constantin și bravele lor armate Mulțimea s'a dus apoi la senațiunile greacă și sârbă manifestând cu entuziasm. Miniștri plenipotențiari au mulțumit manifestanților prin cuvinte înflăcărate. Toți strigau: Trăiască regele Nichita și eroii săi supuși! Seara orașul a fost iluminat. -444-GRECII DAU FOC SATELOR BULGARE Sofia. 29. — Agenția bulgară află că comandantul diviziei IX de armată bulgară telegrafiază că azi dim., grosul forțelor grecești s'a retras din Bakir Tepe, prin valea Strunei, dând foc tuturor satelor pe unde trecea. SĂRBĂTORIREA PAGEI LA SOFIA Sofia. 29. — Un Requiem pentru victimile răsboiului și un Te- Deum pentru încheierea ipacei au fost slujite în catedrala din capitală, la care au asistat Suvearii și toți miniștri. La © șir, Regele Ferdinand a fost viu alatnat. Regele s'a dus ano la palat, urmat de o mulțime enormă care l’a aclamat în loc genetic. UZINA DELEGAȚILOR PENTRU PACE LA BRAȘOV Brașov, 29. — D-nil Venizelos, asiei, Take Ionescu, C. Arion și I. Bădărău au sosit azi cu automobilul, călăuziți de căpitanul poliției de frontieră Cornel Curt Înalții oaspeți s'au înapoiat la Sinaia la orele 12. ACȚIUNEA RUSIEI CONTRA TURCIEI Paris. 29. — Ziarul „Malin" află din Petersburg că Rusia va cere guvernului francez să nu dea Turciei avansul promis de 10 i milioane. Puterile nu vor revizui tratatul dela București RUSIA RENUNȚA LA REVIZUIRE Paris. 30.— „Figaro“ anunță din Ptersburg că guvernul rus a renunțat la ideia da a insista pentru revizuirea tratatului de pace din București, fiind tsmeri serioase că, cu ocazia convocării conferinței de revizuire, ar ajunge la ordinea zilei din nou toate chestiunile balcanice, nerezolvate încă AUSTRO-UNGARIA DEMOBILIZEAZĂ LA GRANIȚA DE SUD Viena. 39. — „Militaerische Rundschau“ anunță că zilele acestea vor fi concediați rezerviștii concentrați în Bosnia, Hercegovina și Dalmația. NOTELE GUVERNULUI BULGAR CĂTRE PUTERI Sofia. 30 — Guvernul bulgar a trimis Puterilor Duminecă două note, în legătură cu indicerea păcii. In prima notă guvernul bulgar face cunoscut, Palei ver,că a fost silit să semneze tratatul de la București și își exprimă speranța că marile Puteri nu vor ratifica acest tratat, ci vor proceda la o radicală revizuire a dispozițiunilor ce cuprinde. Prim nota a doua guvernul bulgar anunță că eri, a început demobilizarea armatei bulgare. Demobilizarea insă întâmpină mari greutăți în urma prezentei turcilor în Tracia Guvernul își exprimă speranța că Europa va cere cu energie respectarea tratatului de la Londra DIPLOMAȚIA GERMANA CONDAMNA ATITUDINEA AUSTRO-UNGARIEI Viena. 30. — Corespondentul din Berlin al ziarului „Die Zeit" anunță din excelentă sursă diplomatică, că schimbul de depeșî dintre împăratul Wilhelm, și regele Carol, arată rolul pe care l-a jucat Wilhelm la încheerea păcii de la București, împăratul Wilhelm și-a câștigat mari merite la incheerea acestei păci, dovedind că opera glorioasă a lui Bismark nu a dispărut încă și că și astăzi Germania conduce destinele Europei. Germania, în rolul de mediatoare pentru reușita conferinței de la București, s'a folosit de legăturile prietenești ce le are cu regele Greciei, convingându-l să cedeze Bulgariei orașul Karasu- Kriedze cu împrejurimi. Tratativele acestea dintre Berlin, București și Atena, s'au urmat fără știrea celorlalte mari Puteri. Un înalt personaj diplomatic a declarat că Germania este foarte nemulțumită de atitudinea Austro-Ungariei, care cere revizuirea tratatului, cât timp Germania, Franța și Anglia recunosc ea. definitiv tratatul, de la București.Ministerul de externe din Berlin este foarte iritat din cauza nefericitei politici urmate de contele Berchtold. Se speră insă că monarhia austriacă va ști să se întoarcă la timp pe calea cea bună. Conducătorii politicei externe a Austro-Ungariei ar trebui să înțeleagă că in primul rând monarhia ar avea de suferit cele mai mari perderi. Acum este timpul oportun pentru Austro Ungaria Spre a intra din nou in relații de prietenie intimă cu România și Serbia. PRESA GERMANĂ DA SFATURI AUSTRIEI Berlin, 30.Ziarele de aci constată în unanimitate că este absurd să se gândească cineva la revizuirea tratatului de București. Presa atacă guvernul austriac, spunând că ar fi timpul să-și recunoască greșala și să se întoarcă din calea pe care a apucat. Ar fi mai nemerit ca Austro-Ungaria să supue unei revizuiri radicale chestiunile sale interne, și în special chestiunea slavilor de Sud. Austro-Ungaria va putea avea un aliat credincios în Bulgaria, câtă vreme Grena ar fi un puternic aliat contra Serbiei. AUSTRO-UNGARIA TREBUI SĂ FIE FOARTE MUTTUIWUA GA GERMANIA ȘI ROMANTA PRIMESC BARETA RELAȚIILE VECHI PE PRTFTFNTF,. GAROPAT.HA VRTBU E OARECARE IMPORTANȚĂ. Ziarul „Die Post" scrie că în vUriml timp s'a simțit o răcire a relațiilor dintre Austro-Ungaria și Germania. Nu este permis însă, ca, din cauza, bulgarilor să se nască vre-un diferend serios între cele două imperii. Bulgarii au început să leatilizeze Sofia. 30. — Consiliul de miniștri a adoptat planul de demobilizare, elaborat in cartierul general. Demobilizarea a început ori după amiazi: întâi vor fi__ trimiși acasă voluntarii, apoi rezervele contingentelor 1907—1911 și in genere soldații cari au c etate peste 20 de ani. Demobilizarea va dura 20 de zile și se va termina la 25 August, dată până la care și armata română trebue să evacueze Bulgaria. -444- luptele dintre malison și muntenegreni Cetinje. 30.— Asupra luptelor albanezo-muntenegrene, ce se dau de Duminică la granița de Sud a Muntenegrului se mai anunță: Două triburi malisore, Hotti și Crucii au atacat Sâmbătă in mici grupuri pe muntenegreni, care bineînțeles au răspuns la focul deschis de albanezi. Până Duminică ciocnirile izolate deveniseră o luptă înverșunată, care a durat mai multe ore. Muntenegrenii au avut 4 grav răniți și unul mai ușor. Pierderile malisorilor nu se cunosc. ---------------44*-------------- Bulgaria nu este amenințată de revoluție Sofia. 30.— Se desmint categoric știrile că Bulgaria ar fi amenințată de revoluție. * Viena. 30.— „Neues Wiener Tagblatt“ a întrebat telegrafic pe primul-ministru bulgar Radoslavoff, dacă guvernul așteaptă turburări în Sofia odată cu întoarcerea armatei, Radoslavoff în răspunsul sau asigură că totul se găsește în cea mai perfectă ordine și că temerile de tulburări nu sunt bazate. Ci întreaga țară, domnește cea mai mare liniște. ..— .... ■ ■ PANICA GRECILOR DIN BULGAR LA Atena. 30.—Populația greacă și turcă din Tracia și o parte a Macedoniei a fost cuprinsă de panică auzind că armata bulgară se va întoarce în acele ținuturi. Grecii și turcii emigrează în massă în Grecia, pricinuind astfel multă bătae de cap și greutăți guvernului elen. INCENDIUL DIN MUSTAFA PAȘA Constantinopole, 30. — Alaltăeri, în cursul incendiului din Mustafa pașa, numeroase bombe au exploadat într’o casă bulgară. Populațiunea a fost cuprinsă de panică și a fugit la Adrianopole, dar liniștindu-se s-a întors la căminele ei. REGELE FERDINAND PLEACA IN VILIGIATURA Sofia. 30. — Din anturagiul regelui Ferdinand se anunță că în curând curtea va pleca pentru mai multe săptămâni într'unul din castelele din străinătate ale regelui. Ferdinand, a cărui stare lasă mult de dorit. , El va urma acolo o cură. <*mmm JOI, 1 AUGUST 1913 — 2 Morți pentru patrie AA/WVN.SAARA/S/ .Ministerial cL © Războiiă. BULETIN DE INTORILAȚIRe I 1913, Mc 39 Ora 10 a. m. Marele cartier general comunică numele celor morți la data buletinului precedent: MORȚI Comunicați în ziua de 27 Iulie CORPUL IV ARMATA Soldații : Onițel Ioan, reg. 17 Artilerie; Poiană Neagră Petru, reg. 17 Artilerie ; Cernat Vasile reg. Bacău No. 27; Georgescu Gheorghe, bat. 1 vânători; Cosmacin Anton, bat. 4 vânători; Matei Ștefan, bat. 4 vânători; Anghelache Constantin, reg. Ștefan cel Mare No. 13 ;Cocoș Constantin, reg. 7 Rahova No. 25; Ibu Gheorghe, sergent, reg. 8 Dragoș No. 29 , soldații: Buligi Gheorghe, Zamisteanu loan, L upu Nicol ee, toți din rog. 8 Dragoș No. 29; Anghelache Ton, sg. Botoșani, No. 37, Ciobanii Gheorghe, rog. Roman No. 14 ; litaru loan, hat 4 Pioneri, Buzhigan Cihoorghii, batalionul 4 Pioneri. ETAPE Ghița Gh. Dobre, cording. 1895, com. Lapoșu, jud. Buzit, cărăuș ; Popeanu Dumitru, sergent, escadronul T tren; Bunea I. Gheorghe, din coloana 7 subsistență, cărăuș; Radu Ioan, din com. Rahovița, jud. R.Sărat, cărăuș ; Marin Nicolae, conf. 1912, reg. IV Ilfov No. 21, din com. Lipia Bojdani (Ilfov) ; Vlădoiu Ton, soldat, reg. 2 Călărași (febră tifoidă). Comunicați in ziua de 28 Iulie: CORPUL I ARMATA Stoian Dumitru,soldat, reg. Dolj No. 1; Ghiță Marin, soldat, idem; Bobocel Ton, soldat, idem; Burdoagă Grigore, soldat, reg. Vâlcea No. 2; Petrescu Gheorghe, soldați, idem; Niță Constantimi, soldat, reg. Olt. No. 3; Unsoiu Petre, soldat, reg. 1 Mehedinți No. 17; Popa Ton, idem; Musuroiu D., soldat, reg. Romanați No. 19; Petru Ion, soldat, bat. 5 vânători; Sălceanu Ion, soldat, reg. 1 roșiori; Țancu Constantin, soldat, escadronul 1 tren; Popa Eliodor- soldat, idem. CORPUL III ARMATA Gheorghe Ion, soldat, reg. Prahova No. 7; Gules Gheorghe, soldat, reg. Putna No. 10; Costică Oprea, soldat, coloanele de subsistență. CORPUL IV ARMATA Dogaru Ianoș, soldat, reg. Roman No. 14; Șendrea Gheorghe, soldat, idem; Mihalcu Gheorghe, soldat, reg. VIII Dragoș No. 29; Zamă Vasile, soldat, idem; Crânceanu Adam, soldat, idem; Tudorică Vasile, soldat, idem; Fântu Dumitru, soldat, reg. Botoșani No. 27; Bidalac Ion, soldat, idem; Porcărașu Dumitru, soldat, reg Prahova No. 25; Buță Vasile, soldat, batalionul 4 Pioneri; Chitariu Ion, soldat, idem; Pădurariu Gheorghe, soldat, reg. 8 artilerie; Ciorciun Alexandru, soldat, idem; Butuc Constantin, soldat, idem; Pintilie Dumitru, soldat, reg. 17 artilerie. Divizia I rezervă Radu Dumitru, soldat, reg. 2 călărași, (27 iulie, simptome de congestie cerebrală). CORPUL I Marin D. Marin, caporal, reg. Dolj No. 1; Țuța Gheorghe, soldat, reg. Vâlcea No. 2; Ronea Marin, soldat, reg. Vâlcea No. 2; Sandu Marin, soldat, reg . Mehedinți No. 17; Diaconescu Vasile, soldat, reg. Gorj No. 18; Andreii Nicolae, soldat, reg. Rovine No. 26; Ghebauer Nicolae, soldat, reg. Rovine No. 26; Ionele loan, soldat, reg Calafat No. 31; Riza Achim,, soldat, reg. Calafat No. 31; Pătrășcuță loan, soldat, reg. Calafat No. 31; Draga Dumitru, soldat, reg. 1 Artilerie; Călugărescu Nicolae, soldat, reg. 1 Artilerie; Ungureanu Constantin, soldat, bat. 5 vânători; Dragan Marin, soldat, bat. 5 vânători; Fata Nicolae, soldat, coloanele de subzistență; Firău Nicolae, sergent, coloanele de subzistență; Liciu Nicolae, soldat, divizionul I de obuziere; Rodăreanu Nicolae, soldat, escadronul 1 Tren. Motza Nicolae, soldat, reg. 57 infanterie rezervă; Blidaru Vasile, soldat, reg. 57 infanterie rezervă; Stoica Dumitru, soldat, reg. 61 infanterie rezervă; Nedelea Ioan, soldat, reg. 44 infanterie rezervă; Bradusol Nicolae, soldat, reg. 44 infanterie rezervă. Rectificări făcute de corpul IV 1) La reg. VII Rahova No. 25, se va citi: soldat Radu Ioan în loc de Radu Ilie. 2) La reg. VIII Dragoș No. 29, se va citi: soldat Nicorici Dumitru în loc de Nicorici Nicolae, soldat Ionl Pincu Iție în loc de Iosif Pincu Iție , caporal Foca Petra în loc de Foca Dumitru; 3) La reg. Botoșani No. 37 , se va citi : soldat Sferednic T., în loc de Ferediuc T. , soldat Baaiu Gheorghe în loc de Baum Gheorghe ; 4) La reg. Roman No. 14, se va citi: soldat Uiucă Dumitru în loc de Tiucă Dumitru, soldat Crăsnaru Gheorghe în loc de Crâșmaru Gheorghe; 5) La batalionul 4 Pioneri se va citi: soldat Rață Vasile în loc de Rato Vasile, fii La bat. 4 vânători se va citi : soldat Marica Dumitru în loc de Marica Dumitru ; 7) La reg. 1.1 Roșiori se va citi : soldat Folger Constantin, în loc de Fordea Constantin de armată DEZBATERILE REUNIUNEI AMBASADORILOR FRANȚA ADERĂ LA PROPUNERILE TRIPLEI ALIANȚE Paris. 30. — Le Matin afirmă că ministrul de externe francez, d. Pichon, a telegrafiat, ambasadorului, din Londra, d.-lui Cambon să primească propunerile cari s'au desbătut ori în reuniunea ambasadorilor, privitoare la granița de sud a Albaniei și la tranșarea chestiunei insulelor din marea Egee. ACORDUL PUTERILOR Londra. 30. — Conferința ambasadorilor a ajuns la un acord virtual asupra mai multor puncte în discuțiune. Cu privire la insulele Egee s'a propus o formulă transnețională, tinzând să concilieze propunerile Franței și Daliei. Se speră un acord asupra acestui punct mâine sau Miercuri. Celelalte chestii discutate sunt chestii de amănunt, cari nu fac dificultăți, precum ■ plata membrilor Comisiunei de control și funcționarilor, etc. S'a cercetat și rectificarea graniței de nord a Albaniei, cerută de Muntenegru. Această rectificare aprobată de d. Grey, Cambon, Benkendorff, va fi supusă și la aprobarea celorlalte guverne. ------------—444-------------- Iminenta mutare a lui Letters Berlin, 30. — Berliner Tagblatt află din Petersburg că a fost hotărâtă în mod definitiv mutarea ministrului rus din București, d. Scheco, la Viena, in calitate de ambasador. --------------444--------------EXPOZEUL D-LUI GREY ASUPRA SITUAȚIEI INTERNAȚIONALE Londra, 30.— In ședința de astăzi a Camerei comunelor, sir Eduard Grey va face un rezumat al activității reuniunea ambasadorilor, in cadrul unui amănunțit expozeu asupra situație internationale. WILHELM DEGOREAZA PE MOȘTENITORUL GREC Atena. 30. — Împăratul Wilhelm, a acordat prințului moștenitor al Greciei, Gheorghe crucea cea mare a ordinului ,,Vulturul Roșu". ÎMPRUMUTUL SERBIEI Paris. 30. — Ministrul de externe, d. Pichon, a avut o întrevedere cu ministrul Serbiei, care în numele guvernului său a solicitat concursul guvernului francez pentru realizarea unui împrumut, de 600 milioane. Serbia ar voi ca, suma de 200 milioane să o împartă invalizilor și familiilor rămase pe drumuri în urma războiului. Paris. 30. — Ministrul Serbiei a exprimat d-lui Pichon recunoștința guvernului pentru sprijinul eficace și statornic, pe care Franța nu a încetat să-l dea Serbiei în ultima criză balcanică. ORDINUL DE ZI AL REGELUI PETRU Belgrad, 30. — Politika spune că regele a adresat armatei un ordin de zi, exprimând armatei sârbești recunoștința sa pentru vitejia admirabilă arătată intru îndeplinirea datoriei naționale. Regele aduce un omagiu ofițerilor și soldaților căzuți în luptă. Făguduește o repede demobilizare. Castal din Constanța Mireille, înt 3 acte și 4 tablouri, de Gounod, pentru debutul trupei de operă comică. Teatrul Casinului din Constanța a dat Duminică seara, pentru debutul trupei sale de operă comică, o reprezentație de gală cu „Mireille" una din capo d’operile lui Gounod, care a avut un succes desăvârșit. Publicul select ce vizitează luna aceasta Constanța, care grație climei sănătoase este locul de refugiu al unei întregi caravane de vizitatori, a răsplătit cu numeroase și îndelungate aplauze, în tot îndelungul actelor, pe simpaticii pensionari ai trupei Casinului din Constanța și mai ales pe dna Revel, delicioasă în Mirp.il. In, și a cărei voce cristalină a cucerit publicul. Rolul lui Vincent a găsit în d. Rocca un interpret de prima ordine cu o voce simpatică. Foarte bine daa asemenea d-nete Stephane, Delvalat și Blondei și d-nii Despret Vallas și De Ruy în rourile secundare. Orchestra, de sub conducerea d-lui Reynaud, a secundat cu un deosebit brio pe interpret și a fost aplaudată cu entuziasm. Toate felicitările noastre distinsului șef de orchestră, E. Reynaud. Au fost mult admirate decourile, toate noi, de la casa Ronsin din Paris și costumele ireproșabile ale trupei, care a secondat în mod energic munca depusă de d. De Ruy, regizorul trupei. Deși ora când spectacolul s-a terminat era înaintată, publicul care umplea sala, a ținut să facă o manifestație de simpatie Hor de Marcay pentru spectacolele de prima ordine cu care au știut să înzestreze frumosul nostru Casino și pentru munca ce o depun pentru bunul său mers, secondați fiind de d. Ch. Charly, administratorul scenei. Pentru Joi, 1 August, s’a anunțat debutul d-rei Brigitte Regent, diva teatrului Apollo din Paris, care va da 2 reprezentați unii debutând în „La Petite Mariee” al lui Ch. Lecocq, va voi tine la curent cu debuturile și succesul lor. Corespondent ACCIDENTUL mídicBt«.5 căpitan Hancu Dobrici, 26 Iulie. Pe când medicul căpitan Hindi făcea, în interes de serviciu, drumul de la Karacut la Dobrici, caii de la trăsură speriindu-se, trăsura s’a răsturnat. D-rul Hâncu are mâna stângă frântă și capul spart. Acum se află în spitalul din Dobrici, în îngrijirea d-rului Dona. "Ca La Turtucaia Astăzi, a fost mare entuziasm In orașul nostru, d. Tancu Slăvescu, i primarul orașului Oltenița, a pus la dispoziția publicului din Turtucaia muzica primăriei Oltenița. In localitate nu există muzică, și a voit să distreze publicul, vesel de alipirea orașului la țara mamă, și todhcerea pacei.Când s'a intonat ,,Trăiască Regele“ și „Deșteaptă-te Române!", cântece interzise in timpuri trecute, pe fața tuturor se vedea o expresiune de nespusă bucurie și veselie. S’au mai ținut cuvântări elogioase pentru M. S. Regele, înțeleptul nostru conducător, urându-se sănătate Familiei regale și mândrie oțtiri românești. Confiscare de alimente Conform dispozițiunilor sanitare, era sa confiscat la una din prăvăliile cu alimente 7 kgr. salam și mai multe kgr. de costițe și cărnuri afumate, ca interzise a se pue in consumație. Diverse S a dispus punerea noilor firme, ca inscripțiile respective scrise în românește pentru vamă și la celelalte oficii ale diverselor autorități. Cele mai întinse măsuri sanitare s’au luat în tot cuprinsul regiunei acum și a orașului Turtucaia. Aici în special, unde sub dominațiunea bulgară era mare necurățenie și lipsea orice organizație modernă sanitară, s’a înființat de către autoritățile românești un control sanitar sever spre a împiedica invazia holerei. XOX Inspecțiile d-lui ministru Arion D. Arion, ministru al domeniilor, va pleca azi Miercuri, din București însoțit de șeful d-i sale de cabinet la Oltenița, unde se vor inbarca pe vaporul Principele Nicolae. De la Oltenița se va duce în inspecție la Silistra și Turtucaia iar de acolo va pleca să inspecteze pescăriile de la Sf. Gheorghe și lucrările de dragare a canalului de la Caceatina care se execută de direcția pescăriilor în scopul introducerei de apă dulci în bălțile, zise sărăturile Dranovului și popularea lor cu pește. ------------exo----------- încercare de sinucidere Dumitru Teodorof, supus bulgar, cu locuința în bulevardul Neatârnare!, în vârstă de 34 ani, a încercat să se sinucidă trăgându-și un foc de revolver calibru 12 în tâmpla dreaptă. Pricina e că nefericitul suferea, de neurastenia. Conferința pentru pace -444- Ultima întrunire a delegaților Eri înainte de amiazi delegații conferinței pentru pace au acut ultima reuniune la ministerul afacerilor străine. Delegații au semnat diferite anexe și protocoluri în legătură cu tratatul. O mică modificare a fost introdusă în protocolul relativ la frontiera sârbo-bulgară. După aceasta delegații, ale căror toate lucrări sunt terminate, și-au luat rămas bun. ie * * D. Venizelos și delegația greacă vor pleca astă seară. Azi d-sa oferă în onoarea delegaților români un dejun la care vor asista și delegațiile sârbă și greacă. SUBSCRIPȚIE pentru susținerea familiilor celor Patronii Berechet Academiei, Loco Lei 100 Ostașii secțieii ambulanței ii» X prin d. dr. 0 Vernescu ..’••• M ~ D-nul Victor, Loco. ... ” 9*^ » Sorin Albini, Loco . » * t D-na Viorica Lupșa, Loco . » 1 » Aurelia Albirui, Loco . » *0 — D-nul Archir Iancu, Loco . . a " Ina Ana Predescu, Loco . * l D-nul. Toma, Loco ... » ~’ » Corneliu, Loco ... » ' • Tomaî Lel SS&30 Suma din urmă » 29.914.05 Total general ». 21.102.35 plecați in râzboiu ----------***--------Lista No. 20 EROISMUL plutonierului C. Bârzu — O scrisoare a locot, Boureanu — Am publicat deunăzi o scrisoare a corespondentului nostru din T.Severin, care ne comunica cum că plutonierul C. Bârzu, despre care se credea că ,a dispărut într-o recunoaștere făcută cu locot, Boureanu a fost adus rănit la spitalul din localitate, unde a povestit tot ce a putit până să fie repatriat. Tot in această chestie primim de la d. locot. Boureanu următoarea scrisoare: Stimate domnule Dumitrescu. Am citit în ziarul dv. despre aparițiunea la T.Severin a plutonierului Bârzu Constantin care îl credeam pierdut pentru totdeauna. Au simțit o bucurie nespusă aflând că acest brav plutonier trăește și că voi putea avea ocaziunea a-I strânge cu dragoste mâna. Devotamentul și bravura lui eșind din cadrul ordinarului vă rog mult să faceți loc în ziarul d-voastră celor ce urmează. In tot timpul celor 3 zile cât a durat recunoașterea mea în Bulgaria, am avut ocaziunea a aprecia curajul și devotamentul lui Bârzu. Tocmai mă pregăteam să fac un raport superiorilor mei despre conduita și bravura lui Bârzu, care și-a expus de multe ori viața lui spre a o asigura pe a noastră, când am căzut și el rănit de gloanțele bulgare. Bârzu a căzut victimă datoriei pe care pot afirma că și-a făcut-o într’adevăr. Cu o zi înainte de a cădea rănit, plutonierul Bârzu fiind trimis de mine spre a cerceta niște grădini izolate ce te găseau pe dreapta noastră, după vre-o 20 de minute s’a întors cu 4 soldați bulgari, înarmați la rândul lor până in dinți.Intrebându-i cum i-a capturat mi-a spus că dând peste ei când tocmai se pregăteau să se retragă, s’a năpustit asupra lor și, intimidându-i, cu revolverul în mână i-a adus la mine. Intr’adevăr, e de relevat faptul, că fără a ști de intențiunile bulgarilor i-a capturat prin curajul său, căci ar fi putut prea ușor a fi ucis de cei 4 inși armați. Faptul mai are importanța, căci prinzând acești soldați bulgari, am aflat multe lucruri de la ei. De asemenea, în timpul nopței, după zile obositoare când parcursesem peste 100 km., plutonierul Bârzu făcea de santinelă la capul locotenetului său, spre a-i da răgaz a se odihni puțul. A doua zi cel dintâi tot Bârzu era la datorie. In fine, în ziua când Tam trimis cu știrea spre divizia mea de cavalerie, a plecat vesel și cu mult curaj, înfruntând altă sută de kilometri după alți 100 care-l făcuse în ziua aceia. Dar nu știa bietul Bârzu ce-l așteaptă! . In fine mă simți ferncit că a scăpat din nenorocire, purtându-se în mod așa de demn de un ostaș. A suferit torturi și nu a divulirat din secretele ce îi rau încredințate. Aceștia sunt eroii, aaceștia sunt martirii războaelor! Merită clar stima noastră a tuturor, iar recompensele, care-i vor veni de la sine, vor fi un imbold puternic pentru cei ce vor mai fi chemați la îndeplinirea datoriei pe câmpul de onoare. Mulțumindu-vă mult, vă rog să primiți salutările mele distinse. Locot. Boureanu ------------ dmiterea în școala „Vasile Paapa“ In ziua de 17 August ac., se va ține concurs pentru ocuparea burselor la școala de meserii a ministerului industriei din comuna Valea Boului (Prahova).Candidații trebue să fie fii de săteni, între 13—li ani vârstă și să fi absolvit cursul primar. Ei vor fi examinați medical și vor fi chestionați din geografie, aritmetică și desen. Entuziasmul pentru încheierea pasei După cum am anunțat telegrafie, aseară s’a făcut o grandiosăsă retragere cu torțe, făcută din inițiativa d-lui căpitan Ștefan Popovici, comandantul batalionului 2 teritorial și a autorității lor locale. La orele 9 seara, toate trupele sedentare, în număr de 3700 oameni, se aflau pe marea spiață a Unirei din fața palatului comunal, unde puțin mai târziu au sosit și d-ni comandor Poenaru,comandantul marinei militare locale, căpitan Ștef. Popovici și toți d-nii ofițeri din garnizoană. Dându-se ordine de începerea retragerea, în sunetele gorniștilor și trompeetților, formându-se un impozant cortegiu, cu torțe, din mijlocul pieței, au pornit pe principalele strade ale orașului. Un uraj formidabil, pornit cu entusiasm din piepturile tuturor, umplea văzduhul în aplauzele nesfârșite ale publicului, ce staționa. Toate vasele noastre din rada și canalul portului, erau pavoazate și feric iluminate, iar când manifestația a ajuns pe chei, reflectoarei marinei i-au învăluit într’o vie și grandioasă lumină, urmată de rachete și diferite artificii. Era o priveliște feerică și un entusiasm de nedescris. Strigătele de Trăiască România, Trăiască înțeleptul nostru Rege, Trăiască armata română, urmate de urale nesfârșite scoase atât din partea celor de pe uscat cât și din partea marinarilor aflați pe bordul vaselor de război. Niciodată nu s’a văzut un mai mare delir de bucurie, ca în acele momente, câ nid toată suflarea românească saluta cu entuziasm, marele eveniment istoric: semnarea păcei din București. Armata în aceeași perfectă ordine s’a înapoiat în oraș și în plața Unirei s’a încins o horă mare, iar în urmă trupele s’au retras, ducând cu ele cea mai frumoasă amintire, despre modul grandios, cum în Corabia s’a serbat ziua de 28 iulie 1913, ziua indhcerei păcei dorite. ----------------------------- Corabia LIGA pentru apropiere popoarelor balcanice Subsemnații cetățeni și ziariști de diferite naționalități, considerând marele interes ce ar avea toate popoarele din sudestul european să fie unite într’o ligă care să aibă de scop apropierea și unirea tuturor acelor popoare, declară că se angajează să lucreze, în țările lor respective, la realizarea acestui ideal. (Semnați), Jean Pelissier (secretar general al oficiului central al naționalităților), N. Dumitrescu-Câmpina (de la „Universul), A. D. Florescu, P. S. Taletov (de la „Samuprava“), Kosta Iovanovici (dela „Piemont“), C. Demetrescu (dela „Minerva”), C. Mille (dela „Adevărul”), N. Misirliu (dela „Dimineața), Melas (dela „Nea Imara”), Velco Petrovici (dela „Brank”), Milan Marianovici (dela „Libobron"), Petre Ciorăneanu (dela „Politique”), Ha Hârsu (publicista), C. S. Constante (de la „Presa")----------»»-------- Omagiile presei franceze la adresa României Paris, 30. — Journal des Débats scrie: Ziua de ei. Înseamnă o dată glorioasă pentru România. Ea înseamnă pentru Regele Carol încoronarea unei lungi domnii de înțelepciune, iar pentru țară răsplata a 35 ani de muncă răbdătoare. In criza sângeroasă, care spre fericire s’a terminat, România a apărut ca arbitră a situației și a jucat acest rol cu deopotrivă energie și moderațiu ne. România devine păzitoarea echilibrului stabilit sub auspretii« ei. Sarcina este mare da* Romă» nia est« do a o lodonltBfc