Universul, septembrie 1913 (Anul 31, nr. 240-269)
1913-09-01 / nr. 240
soldați de Evenimentele din străinătate — Serviciul telegrafic al ziarului UNIVERSUL ---------- O anchetă a ziarului nostru.-care e datoria publicului iată de asemenea cazuri. - ComPOT) (Untul nostru din La Sărat, întri o corespondența pe care ne-a trimis-o zilele trecute,redând o convorbire pe care a avut-o cu alte rezerviști, înapoiați din Bulgaria, între altele spunea că i s’au povestit următoarele : . . . „ Dar alte nelegiuiri cai sa comiteau sub ochii înîbxot m’au îngrozit. Soldați vornici, răniți numai la o mână sau la sa aide, eraă aruncați în gropi adânci de 3 metri și sa turna pământ paste ei, deși acești nenorociți se zvârcoleau in gropi, rugându-se să nu fie înmormântați de vii”. Sezervishii care povestea aceste grozăvii arăta corespondentului mostru că fusese pus și el să tragă pământ peste niște camarazi ai săi, cari încă nu-și dăduseră sufletul, dar că el, îngrozit de ceea ce i sa cerea să facă, a refuzat, fapt pentru care a fost bătut de superiorii săi. Un asemenea lucru, petrecut la adevăr, ar fi constituit, după cum înțelege oricine, o grozăvie excepțională, un monistiruozUtate nemaipomenită. Un redactor al ziarului nostru, d. M Negru, a fost trimis la Râmnicu-Sărat spre a ancheta, spre a vorbi cu rezervistul care spunea că a fost de față și a văzut când se îngropau oameni de vii. Iată ce ne comunică redactorul nostru cu privire la rezultatul anchetei sale : „Ajuns la R.Sărat, am căutat să-l văd pe corespondentul nostru spre a mă pune în legătură cu rezervistul care susținea că a văzut cu ochii lui oameni cari au fost îngropați de vii.După o alergare cu trăsura de aproape o oră, acasă la acest rezerviști apoi pe rând la locuința soacrei și a mamei sale, am găsit, pe la ora 1 și jumătate, în momentul când venea, acasă. E chiamă Ion Vrânceanu. E un tânăr înalt, blond, bine regat. E de meserie tâmplar. Intru de-a dreptul în chestiunea care mă făcut să-l caut. —. D-ta, care va să zică, ai văzut cum se îngropau oameni care încă mi-și dăduiseră sufletul ?.. — Am văzut grozăvii, domnule. Bătăi, fel de fel de suferințe. — Mă interesează să știu dacă ai fost de față când se îngropau oameni cari nu muriseră încă. D-ta am declarat că am văzut cu ochii d-tale asemenea lucruri, că am fost pus chiar să tragi pământ peste un om care se zbatea, și se ruga să nu fie îngropat de viu. Aș putea să-mi spui unde s’a întâmplat lucrul" acesta, cum îl chema pe om și din ce companie era? — Domnule, îmi răspunde Vrânceanu, eu sunt sergent sanitar. Am fost detașat la batalionul I compania de mitraliere a regimentului. 9 Tt.-Sărat. Miau spus niște brancardieri că un om, ordonanța căpitanului Chirie, comandantul companiei X-a, a fost îngropat de viu într'un sat, mai jos de lanița... — Cum ți-au spus, îl întrerup eu, n’ai fost din față câm l’a îngropat?... N’a spus d-ta că l-ai auzit rugându-se să nu fie îngropat de viu ?.. Omul stă îndelung pe gânduri la întrebarea categorică pe care i-o fac și la care trebuia să răspundă limpede. Îl privesc cum stă încurcat și apoi îl văd ridicând din umeri: — Doi, domnule, la drept vorbind, eu nu l-am văzut pe omul ăsta, dar am auzit, de la niște, soldați că așa s'a petrecut... Răspunsul lui nu se potrivea de loc cu ceea ce afirmase la ’nceput,ce te-a făcut atunci să spun ceea ce am spus ? De ce să susții c’am văzut, ceea ce n am văzut și nici nu s’a petrecut ?„ Vrânceanu protestează, atunci: __ s’a petrecut, domnule, miau spus oameni cari au văzut pământul misedndu-se de zvârcolirea omului care era da ddesubt Si care nu munse. — Cine-a văzut asta, omule? îl întreb,văzând că-mî spune o altă enormitate... . — Am auzit că spuneau niște cărăuși că au văzut cum se mișca pământul... — Să ne’nțelegem, ” eu. Ce adâncime avea groapa în care băgaseră pe ordonanța căpitanului Chiru de la compania X-a ? — Țigî metri din auzit că avea, domnule... _ Si cam la câtă vreme au trecut p’acolo cărăușii cari au văzut pământul mișcandu-se ? _pâî, era cam la 5 kilometri și jumătate... așa ca, trebuie să fi trecut cam după două cea SUT% — Un om băgat într’o groapă de 3 metri,acoperit cu pământ, crezi d-ta că mai mișca după două ceasuri și dacă ceea ce nu e cu putință ■ dacă ar mai mișca, cum crezi d-ta că ar putea să ridice cu el pământul înalt de 3 metri ?.. Cum se iplotrivesc toate astea ? Omul stă iar îndelung pe gânduri, după care ridică din nou din umeri — Eu, domnule, am auzit de la oameni cari au văzut cu ochii lor când l’au îngropat de viu... Un alt om, pe care l-am cercetat ca pe unu care era, arătat ca martor la această îngropare, mi-a spus limpede, aceasta dela început, că de văzut n’a văzut nimic, dar c’a auzit, a auzit de la unii cari au văzut cu ochii lor... * Declarațiile de mai sus nu mai au nevoie de niciun comentar. Suntem fericiți să arătăm convingerea noastră că zvonul că se ’ngroapă soldați de vit e sau produsul unei imaginații bolnave sau opera unor dușmani ai neamului nostru. Afirmăm ca cele de mai sus, — se natură să arunce o pată din cele mai negre asupra armatei noastre, — nu pot trece fără a fi controlate și fără a fi se afla origina. E cu desăvârșire condamnabilă ușurința cu care unii oameni își însușesc toate observațiunile răspândite de răuvoitori, ooservațiuni pe cari le transmit mai departe, fiecare punându-se chezaș pentru atenticitatea lor. Publicul are datoria să ceară totdeauna dovezi, când i se afirmă fapte grave. Cu atât mai mult el are datoria să ceară sa i se dovedească faptele ce se pun în sarcina armatei noastre, cu cât aceste afirmări sunt de natură să facă din ofițerii și din soldații noștri niște monștri ctar nu s’a mai pomenit Acei cari înclină a da crezare ■ unor asemenea fapte sa se întrebe întâi dacă fiii lor, frații sau părinții lor sunt în stare să-șî îngroape camarazii de vii.. Pentru că armata noastră e alcătuită din fiii, din frații și din părinții noștri. Și când inima lor nu se va răspunde repede la această întrebare, să ceară dovezi acelora ca« afirmă... Se vor conving» în acest chip că toți au auzit, dar că nimeni na văzut așa ceva Și e și natural să am fi văzut asemenea grozăvii, din mesnenit ce ele nu s’au petrecut. SOTICIEREA DE LA CQREMDUIRE Panica printre soldați,— Holera!?).— Alarma Noaptea trecutä soldații și subofițerii cari erau de serviciu la comenduire au trecut printr’o mare spaimă. Unul dintre soldați trecând prin fața cabinetului d-lui general doctor Papilian, a auzit înăuntru vaete, înștiințând pe ceilalți soldați, aceștia, au venit în graba la fața locului și intrând cu toții în cabinet au găsit pe sergentul Gheorghe Pârvulescu, zvârcolindu-se pe jos și văezându-se într’un mod îngrozitor. Pârvulescu, care avea crampe convulsive și vărsături, a dat de bănuit soldaților, și aceștia crezând că se află în fața unui caz de holeră, au avizat autoritățile militare și serviciul sanitar. Imediat au sosit la comenduire mai mulți ofițeri și medicul de serviciu de la camera de gardă a primăriei, împreună cu câțiva sanitari. In timpul când medicul examina pe Pârvulescu, un ofițer a găsit pe biuroni o scrisoare lăsată de Pârvulescu. În scrisoare arată că a băut o cantitate mare de otravă cu scopul de a se sinucide, din cauza că soția sa la care ținea foarte mult a fugit cu un oarecare Nicu Simionescu și cu care era în relațiune de dragoste. Pârvulescu aflase de necredința soției sale numai după fuga acesteia. Medicul venit a făcut tot posibilul și a dat nenorocitului sinucigaș ajutoarele medicale necesare iar apoi l-a transportat cu o ambulanță la spitalul militar. Se vede că sinucigașul înghițise o otravă foarte puternică, și aceasta mai devreme, căci toate ajutoarele medicale au rămas zadarnice, deoarece Gheorghe Pârvulescu a încetat din viață, scurt timp după internarea sa în spital, fără a-și fi recăpătat vreun moment cunoștința. 1---------------------------- € lui Mmms Litera“ care va apare Duminică, 1 Septembrie, cu următorii cuprinse Ecourile săptămâneî de Mestugean. In luna ramazanului de Victor Eftimiu. Din Horațiu (poezie) de Al T. Stamatdad. O reprezentație la Vidin de I. Dragoslav. Dor de soare (versuri) de Emil Maur. Convorbiri astronomice: (Astronomi improvizați) de Victor Anestin. Pc a cel aș trotuar de V. Demetrius. Spune-mi dorul și Celei îndoliate (versuri) de Leontin Iliescu. Ex-libris (știința Istoriei) de V. Albert. Omagiul trâmbițașului Roland. Aeroplanul „Albatros“. Viața artistică și literară. Pagina întâia cu o frumoasă ilustrație în culori. Numeroase gravuri în text. — Abonamentul 2,60 lei pe an — — UN NUMĂR 5 BANI — -------------+*------------- Inspecțiile d-lui ministru Budiman Romanai Corabia, 29 August Brî a sosit în inspecție” sanitară _ d. ministru Bădărău, adinterim la interne, însoțit de d. sub-director Mezincescu, după ce mai întâi au inspectat comunele contaminate de holeră de la Islaz până la Rusăneștii-de-Jos. In Corabia au vizitat spitalul și lazaretul de boieriei de sub conducerea d-lui dr. Marbé. Aci s’a urmat o aprinsă discuțiiune între d. subdirector Mezincescu și d. prefect Th. Oroveanu, relativ la neglijența direcțiunii serviciului sanitar, care este cauza întinderei și ravagiilor produse de holeră în județul Romanați. In urma intervenirei d-lui ministru Bădărău, s’a dat d-lui prefect asigurarea că toate cererile vor fi îndeplinite, iar serviciul sanitar va fi dotat cu toate cele necesare atât ca personal cât și material pentru combaterea epidemiei. . . ♦ [UNK] [UNK]—------------ -* D-mi abonați cari Ce^ schimbări de adresă, sunnt rugați cu insistență să bineveiască a trimite administrației. Odată cu cererea d-lor și etichete pe care este imprimată adresa cu care primeau ziarul până atunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întîrzia cu irianterea aiarmu» la nona ad»«»s. Agravarea conflctului chino japonez. Tokio. 29. — Japonezii au debarcat la Namking trupe pentru protectoratul caselor japoneze Un mare meeting s’a ținut în Tokio. S’a cerut că chestia mamdouxiană și cea mongoliană să fie tranșate prin arme. Ziarele cer trimiterea de trupe în China sa și demisia calimanului. Se pun în caii mari E saanestatiuni contra guvernului. (A. R.). --------------------------------DESMINȚIRE Sofia. 29. — Agenția bulgară desminte categoric știrile oficioase sârbești cu privire la tratamentul prizonierilor sârbi la Sofia. Legațiunea rusă de aci n’a făcut nici o observațiune in această privință. Departe de a fi supărați, sârbii se bucură aci de o libertate deplină și așteaptă ziua când se va face schimbul de prizonieri de război. Sunt cu atât mai false afirmațiile ce au circulat, cu cât nici nu sa construește actualmente vreo șosea la Svito și unde s’a zis că sârbii sunt puși de autoritățile bulgare să muncească. (A. R.) ZVONURILE DESPRE DEMISIA LUI BERCHTOLD SE DESffINT Viena, 29. — ., Fremdenblat” scrie: suntem autorizați să declarăm că zvonurile răspândite acum în urmă de o parte a presei, afirmând că demisia ministrului de externe este de așteptat, sunt absolut false. (A. R.). IN JURUL MASACRELOR DIN MACEDONIA O notă a agenției Grecești —Salonic,, 29. Agenția telegrafică bulgară a comunicat presei o notă declarând că Bulgaria insistă pentru ca o anchetă internațională asupra masacrelor să se facă cu toată atitudinea ostilă a Serbiei și Greciei. „Trebuie să amintim— spune, față de aceasta, agenția greacă că Grecia nu s’a opus niciodată la o anchetă, dar s’a declarat contra unei anchete făcută de persoane cunoscute ca împingând la esces bulgarofilismul. O anchetă făcută cu indulgență pentru unii și ostilitate față de alții n’ar putea stabili adevărul dorit de Grecia care n’are nimic a-și imputa. „Agenția bulgară acuză pe sârbi și greci, de atrocități în special la Kilkis, Doiran, Seres etc. Respingem cu energie aceste calomnii. ..Agenția bulgară spune că ororile comise în Macedonia sânt ușor de constatat. Au și fost constatate într’ adevăr prin miile de cadavre fotografiate de persoane autorizate și de corespondenții tuturor ziarelor străine, martori oculari a celor comise. (A. R.). UN NEGUSTOR BULGAR MALTRATAT DE GRECI Sofia, 29. —. Negustorul bulgar Spiru Kurudjieff, unul dintre bogătașii cei mai cu vază din Salonic, a fost arestat de autoritățile grecești și condus la Volo. Pe drum a fost rănit și supus la torturi. La Volo populațiunea l-a lovit cu pietre sub ochii jandarmilor care-i escortați. A fost adus în acelaș chip la Salonic unde a murit din cauza rănilor primite. (A. R.). MOARTEA PRIMARULUI GAYNOR New York, 29. — Primarul Gaynor a murit subit de apoplexie pe când călătoria cu vasul „Baltic”. (A. R.). EXPULZAREA UNOR SOCIALIȘTI BELGIENI DIN BERLIN Berlin, 29. — Ziarele spun că președintele poliției a interzis conferința socialiștilor belgieni, Huysmann și Vandersmissen asupra organizărei grevei în Belgia, și a expulsat pe cei doi belgieni. (A. B.). REVOLUȚIA DIN SAN DOMINGO San Domingo, 29. — Guvernul a ordonat blocarea porturilor Samawa, Sanchez, Puerta și Plata cari sânt favorabile revoluționarilor. (A. R.)„ ANCHETA ASUPRA ATROCITĂȚILOR SĂVÂRȘITE ÎN MACEDONIA Sofia, 29. — Mâine sosește în localitate comisiunea internațională însărcinată cu statistica atrocităților săvârșite in Macedonia. î1. CONGRESUL INTERNAȚIONAL AL CAILOR FERATE Viena. 29. — Congresul, internațional de căi ferate, convocat pentru zilele de 4 și 5 Septembrie, la Sinaia, a fost amânat din cauza holerei pentru luna Octombrie, când va fi ținut în Tirol. SITUAȚIA TINERILOR TURCI Viena. 29. — Ziarul „Politische Korespondenz" află din Constantinopol că, față de zvonurile că imediat după restabilirea păcea opoziția va începe o campanie de răsturnare contra guvernului, se afirmă că partidul tinerilor turci este cu mult mai tare decât se crede, mai ales acum după ce guvernul a putut obține Adrianopolul. Guvernul va sta mult mai lung timp la putere decât cred unii, mai ales că întreaga armată este de partea comitetului. Este adevărat că numai 30 la sută din ofițeri sunt azi partizani ai guvernului, dar în vederea curentului care predomină între soldați, se speră că ofițerii neutrali vor trece de partea comitetului. Cu toate acestea, surprize în armată nu sunt excluse, dar pentru preîntâmpinarea acestora guvernul a luat cele mai severe măsuri. O LEGĂTURĂ DE CABLU INTRE SAN GIOVANI DI MEDUA ȘI BRINEIZÎ Valona, 29. — Ministrul poștelor și al telegrafului a trimis pe inspectorul poștal Mehmed Riza Dibra la Medina, ca să înceapă tratative în vederea unei legături de cablu între San Giovani di Medna și Brindizi. Holera Iosrimă înîB IN UNGARIA Budapesta. 29. — Examenul bacteriologic a stabilit că cele șapte cazuri suspecte, de holeră sint intr’adevăr cazuri de holeră asiatică. S’au constatat 20 cazuri noi de holeră in provincie. (A. !.). in SERBIA Belgrad. 29.—■ Iată ultima statistică oficială asupra mersului lberei: de la izbucnirea epidemiei au fost 1224 cazuri S’au vindecat 370, au murit 227, rămân 577 bolnavi. (A. R). ------------*•--*-------------f -LUPTĂ INTRE POLIȚIST! ȘI BOU BANDIȚI Klauslau, 2.9. — Azi dimineață a fost găsit, împușcat și jefuit, în localul SÖV, restauratorul Schröder. Doi tineri bănuiți ca autori ai crimei și puși în urmărire, au fugit la Osterode, unde au voit să-șî schimbe hainele. Aci, în vreme ce discutat cu un negustor de haine, apăru pe neașteptate poliția, care fu însă primită cu focuri de revolver. Un muncitor a fost împușcat și un polițist grav rănit. In cele din urmă, polițiștii reușiră să pună mâna pe unul din bandiți, în timp ce celalt se baricada, într’o cameră trăgând în continuu focuri de armă. Casa fu atunci inundată de fum de pucioasă spre a se sili banditul să iasă afară. Amenințat să se înăbușe, banditul apăru la fereastră și fu împuși ANEXAREA TERITORIILOR CUCERITE DE SERBIA Belgrad. 29. — Anexarea teritoriile cucerite, care a fost anunțată alaltă era, va fi urmată de a doua proclamație, a regelui Petru, prin care se aduce la cunoștința noilor cetățeni sârbi această anexare și li se promite siguranța persoanei și averelor, libertatea religioase și egalitate în fața legilor să DERAIAREA UNUI TREN MILITAR IN RUSIA Tiflis. 29. — Un tren militar a deraiat în apropiere de stația Bihak. Trei soldați au fost grav răniți, alți șase mai ușor, mai multe vagoane au fost sfărâmate. SERBIA ARE NEVOE DE UN ÎMPRUMUT Belgrad ,29. — Serbia are nevoie arzătoare de un împrumut mai mare. Se vorbește de 500 milioane, care ar servi pentru avansurile făcute pe timpul războiului, apoi pentru construirea de poduri și edificii publice în teritoriile cucerite . Cum însă piața financiară stagnează, Serbia se va mulțumi și cu un împrumut mai mic. Ministrul de finanțe sârb tratează în prezent un împrumut de 150 milioane franci cu un grup financiar francez, și se speră că contractul referitor la acest împrumut va fi semnat, azi sau mârim EXPLICAȚIILE MINISTRULUI GRECIEI LA PARIS Paris. 29. — D. Pichon a primit azi dimineață pe d. Romanos, ministrul Greciei, care a comunicat o telegramă a guvernului său declarând că Grecia are prea mult siimțimântul celor ce datorește Franței pentru a nu face totul ce e necesar spre a împrăștia neînțelegerea dintre cele două țări. .(Havas) Un incident sângeros între asanezi și muntenegreni Cettinje, 29. — Alaltă era s ? întâmplat la Tasimm incident sângeros, care a provocat neliniște între muntene grinî. Albanezii au atacat din ascunzătorile lor un grup de călători muntenegreni, care mergeau de la Podgoritza la Tuzi. între acești călători se află și un jandarm. Doi călători au fost omorâți, iar jandarmul grav rănit, ceialalți au fugit. Jandarmul a fost dezarmat, cei morți jefuiți, iar cadavrele lor oribil mutilate. Autoritățile muntenegrene au comunicat cazul reprezantanților Puterilor, protestând. Le Cettinje, 29. — Guvernul muntenegrean a atras atențiunea Puterilor asupra cazului de la Tuzi, arătănd că incidente de felul acesta pot provoca ușor o enervare generală în popor, o enervare care ar îngreuia lucrările co misiunei internaționale însărcinată cu delimitarea graniței albaneze. ARESTAREA'UNOR PROXENEȚI' Varșovia, 29. v- Poliția a fost avizată, în secret, că într-un hotel din localitate se practică pe scară întinsă comerțul de carne vie, așa că hotelul se poate considera ca o bursă a acestei mârșave ocupațiuni. Poliția pătrunzând în hotel a arestat pe acești denaturați. Asupra lor s’a găsit suma de 70 mii ruble. CĂLĂTORIILE ÎMPĂRATULUI WILHELM München, 29. — Față de știrile publicate în ziarele engleze despre o vizită a împăratului Wilhelm la Londra, la loc competinte se declară, că împăratul nu proectează nici o călătorie în Anglia. Nu este exclus, ca împăratul să viziteze pe prințul moștenitor austro-ungar Frantz Ferdinand, în castelul acestuia din Konopiste, la sfârșitul lunii Septembrie, sau la începutul lunei Octombrie, în loc de Noembrie cum se proectase. Troppau, 29. — După hotărârea luată, împăratul Wilhelm va sosi în castelul Solza la 1 Septembrie. La 2 Septembrie va faceo vânătoare în împrejurimi, iar la 3 Septembrie va vizita, pe guvernatorul, principele Sicbnovski O FEMEE DECAPITATA IN GOANA AUTOMOBILULUI Berlin. 29. — Inginerul Hacker a făcut cu soția sa o escensiune cu automobilul. In drum le vezi,ea în față un alt automobil. Soția inginerului văzând, aceasta, și temându-se de o ciocnire, s’a sculat in picioare în momentul, când vehiculul trecea pe sub un pom. Crengile pomului au retezat complet, capul nefericitei femei. SERVICIUL BE 3 ANI IN FRANȚA Paris. 29. — Consiliul de stat ia aprobat proectul privitor la creditele extraordinare în sumă de 590.544.151 franci pentru cheltuelile necesitate prin aplicarea legei, fixând serviciul militar la trei ani. (A. R.) Organizarea măsurilor pentru combaterea, Holerei — Forțele și mijloacele sanitare concentrate nu Ju dețele contamnate. — Proprietarii și a endarii de moșii să dea concursei Patern spera că, In curând, nu vom mai avea nici un focar de holeră in țară, D. Mezincescu, subdirectorul general, al serviciului sanitar, și-a luat angajamentul da a stăvili epidemia, în cel mult 15 zile. Și energia cu care d-sa a lucrat până acum pentru apărarea sanitară a țării, e chezășie de izbândă. Din partere, direcția generală sanitară și ministerul de interne i-au pus la dispoziție toate mijloacele necesare. •1. Spre a se grăbi mersul lucrurilor, s’au concentrat în județele Mehedinți, Dolj, Romanațî, Teleorman, Olt, Vâlcea, Vlașca și Ialomița tot personalul sanitar al acestor județe și personalul sanitar disponibil la direcția sanitară. Aplicarea măsurilor a fost încredințată—sub direcțiunea d-luî Mezincescu, — inspectorilor generali sanitari: în Romanațî, d-luî dr. Dumitrescu-Brăila; în Teleorman, d-luî dr. Glineanu; in Olt, d-luî dr. Baroncea; în Vlașca, d-lui dr. Hristodorescu; în Ialomița d-luî dr. Rigani. Toate laboratoarele de bacteriologie ale armatei, în număr de șapte, cu personalul lor, și laboratoarele disponibile ale direcției serviciului sanitar, vor fi fixate în centrele cele mai contaminate pentru facerea la timp a analizelor. De asemeni s-a pus la dispoziția medicilor însărcinați cu aplicarea măsurilor, luate, tot materialul laboratoarelor de la Zimnicea și Turnu Măgurele. Regretabil e că nu se poate dispune și de materialul lazaretelor din aceste două puncte, întrucât întreg acest material— deși s’ar fi putut dezinfecta și utiliza din nou — a fost ars. In fiecare județ s’au fixat, în câte două și trei centre, depozite de material spitalicesc, dezinfectante, vaccin,—în general, tot materialul necesar combaterei epidemiei. Ministerul de razboiu a pus la dispoziția direcției sanitare, în afară de laboratoarele sale bacteriologice, o ambulanță automobil, douăzeci trăsuri de ambulanță, depozitele sale de medicamente de la Zimnicea și T.Măgurele, o mie tărgi Percy, două sute de corturi și o sută de soldați sanitari. S’a luat dispozițiunea să se facă imediat barăci în toate centrele mai bântuite tot serviciului sanitar , o concentrare a tuturor forțelor și mijloacelor posibile, in urma căreia e de așteptat sa se constate, peste 7—8 zile chiar, o simțitoare scădere a epidemiei. Intrucât e vorba însă de concursul ce ar trebui să dea proprietarii și arendașii de moșii, e de făcut constatarea tristă, că lipsesc oamenii de inimă; în afară de puține excepții onorabile, mai toți rămân nepăsători — și când nu pot face alte dificultăți serviciului sanitar, închid conacele și dau birul cu fugiții. In timpul ăsta, muncitorii țarinelor rodnice se prăpădesc în mizerie cumplită, boala pustiește satele. — „Am văzut proprietari de moșii — spunea era subdirectorul serviciului sanitar __ cari au locuințe vechi, neîntrebuindțate de ani de zile, locuințe ce ar putea servi foarte bine pentru infirmerii, și totuși le-au refuzat continuu, deși bolnavii — nefiind locuri în care să fie adăpostiți — sunt ținuți la marginea satelor în corturi; alții au lăsat să moară de foame pe proprii lor lucrători. In unele părți, proprietarii și, arendașii de moșii au plecat din sate, și au dat ordine să se închidă conacele și să nu s_ îngădine nimănui să se apropie de curțile lor, să nu se dea aimânii mei o strachină de mălai; între oamenii aceștia sens unii la cari nimeni n’ar fi putut bănui atâta lipsă ele inimă și zis judecată. Și i interesant că parte dintre ei s’au crezut în drept să se plângă de indolențe medicilor însărcinați cu combaterea epidemiei. Intre puținii cari dau concurs autorităților în combaterea epidemiei, e în primul rând proprietarul moșiei Ie. Moeai (Romanațî), d. Rioșeanu un om al cărui devotament, ale cărur sacrificii sunt de laudă care a instalat pe socoteala sa cinci barace, care se îngrijește de aproape de toți bolnavii din comună, care, de la declararea epidemiei, nu lipsește de acolo cumpără medicamente și dă medicilor tot concursul de care a nevoe“. Sunt constatări cari ar trebui luate în seamă. Epidemia se va stinge cu atât mai curând, cu cât autoritățile vor avea un mai mare concurs din partea proprietarilor și arendașilor de moșii, aceștia putând înlesni mai izolarea și îngrijirea bolnavilor. 1. Ș. — C. Curs comercial Masna Vost, corespondentă. Linii de franceză, terifiună în perfeisiune, pian, programul conservatorilui , se predau de profesoare dilomate din străinătate, informaținni strada Epic No. 87, iram>ay linia Călărași și comunal No. 16. 1203 DIRECTIUNEA ATELIERELOR Școala de țesetorie „Păianjenul Reginei“ din Ploești, face cunoscut părinților că școala se deschide la 1 Octombrie, iar înscrierile se primesc dela 5—20 Septembrie. Prospectele se trimit după cereri la cancelaria școalei, str. Justiției 42 Ploești. 1217 JospăPESCU — AVOCAT -fost magistrat și profesor de drept norrrrîal — GS, Strada Mavromol, 68 — (Vis-a-vis do biseica bulgară) T«lof«n «4/1 G&&ATI 1150 TaifiiE kiírait sis în toate straiupile‘ omorc'ale, ca’risi spre plasare intr’jmiul ei din Moldova, mai mis Do aici '*pe oni'oite do la oase mari. A se aiärosa sub: „Intropost restant, Pontra Doaml. 1234 JPöl IHsa VI kfVsl < 5*33s Grivițel 107, Malarie Măcelarii Consultații i psina i au BOTELE Tratamentul sinecial al 2 boassios Lusassa ț în fiecare zi cir la 8—12 și 2—9 Cu ieti consultații moa < . CABINET DENTAR filidEKN > cLaoră^i solids in aur, sine și platină ’ 387% 'ii î A S3 FERBE î yjf ijjn!COWTBAFACEB1H CESSTS TO7A BUT TREI |Tfflil« a i ^vMS P-OSUSS BOTE I LIlIU SĂRAT (Brăila) Cea mai veche, mai bine reputată și mai cricaee Statiuie balneară ^ — PROPRIETATEA STATULUI— Í Cereți Broșura Prospect Societății Sașa Sărat Brâna Viața eflină. ==---- Toate distracțiile ^ Băile funcționează la la întrerupere cu toată situația excepțională PASTA de DINȚI de vânzare la: PARFUMER K ARMA ClDROOVER H etc. K A. SÂRG’5 SOHN & 02. Jiena-Berliîi-Faris. 8eiv £ seftaB< i LSbl« CITIȚI MAINE DUMINECA Universul Literar” WASSERKW8 JLASid ^ f ft |iv’r^cGflSTRIC.FECfnE, PRACTICATE si marsig S?STAÜE| ^^A^CERCETAREA Sifilisului in SANGE . Essiel DzfiU. ST. LOUIS g v? JP UÖASSGRMANIN)$| erics produs medical | *i I SlSWimi^y^BOKATOMUL CHIMICOMEBIBI I LATNEC J ^^mm^Jff’&MBimiirB'mcíri wl iis m | Str.C^m^mpSräM^(Wc i5rtUitrana).Tfelefi m3 SISS __________ ____■ Semănătoarele JMMS CELE 1.4! P8LCÍSE ISSTBIMTE PESTRE COLTER* i RHbÍ£0CT -«ți» o Avant aje s Siminntic distribuită, in mod uniform, în cantitatea cerută. Grăunțele leu se vatămă, se seamănă toate cerealele fără vre-o preschimbare La mașină. Solditate extremă, numai fer și oțel. RESISTENȚA și DURATA SUPERIOARA ORICARUI ALT SISTEM chiar sub conducere puțin atentă. „ „ Hainele sent Insensibile în sanduiri și seamana bine atat proces cât și dealuri, tracțiunea mai ușoară ca in alte Aparatul destrobitor se compune din ROATE CANELATE cu O COXSRUSTIUVE SPECIALA și ESTE TULT MAI SOLID si 8<GUR DE CAT ALEEA CU LINGURIȚE UȘOR ISA PUSE LA STRÂMBARE ȘI REPERE. Come 1.7 £ 1@ se primase la: W%Se<n,0»é$tt&Frinisorul Cursei Regale 8 tó BEFESTI, stf. SHlüDAN 29 & "âcvlxs : 13BäIL -Ä*, CBA2 ■*■ "VJ&,. BOTO^«^»3iTX — iata:o<tgo se irlmu «a cerere — Evitați cu siguranță boabele contagioase dacă întrebuințați pentru copii voștri și casa voastră numai : Laptele — Mg»®#! P Condensat v- &t;.A w — Probe și Indicațiuni de întrebuințare gratuit — la Palatul Nifon. Str.”1^ &» J. Doamnei, București 630 de vânzare pretutindeni. — Prețul cutiei Lei I.ÎÎQ