Universul, septembrie 1913 (Anul 31, nr. 240-269)

1913-09-01 / nr. 240

soldați de­­ Evenimentele din străinătate — Serviciul telegrafic al ziarului UNI­VERSUL ----------­ O anchetă a ziarului nostru.-care e datoria publicului iată d­e asemenea cazuri. - Com­­P­OT) (Untul nostru din La Sărat, întri o corespondența pe care ne-a trimis-o zilele trecute,­­redând o con­vorbire pe care a avut-o cu al­te rezerviști, îna­poiați din Bulgaria, între altele spunea că­ i s’au povestit urmă­toarele : . . . „­­ Dar alte nelegiuiri cai sa comiteau sub ochii înîbxot m’au îngrozit. Soldați vornici, răniți numai la o mână sau la sa ai­de­, eraă aruncați în gropi a­­dânci de 3 metri și sa turna pă­mânt paste ei, deși acești neno­rociți se zvârcoleau­ in gropi, ru­­gându-se să nu fie înmormân­­tați de vii”. Sezervishii care povestea a­­ceste grozăvii arăta corespon­dentului mostru că fusese pus și el să tragă pământ peste niște camarazi ai săi, cari încă nu­-și dăduseră sufletul, dar că el, în­grozit de ceea ce i sa cerea să facă, a refuzat, fapt pentru care a fost bătut de superiorii săi­­. Un asemenea lucru, petrecut la adevăr, ar fi constituit, după cum înțelege oricine, o grozăvie excepțională, un monistiruozUtate nemaipomenită. Un redactor al ziarului nos­tru­, d. M Negru, a fost trimis la Râmnicu-Sărat spre a anche­ta, spre a vorbi cu rezervistul care spunea că a fost de față și a văzut când se îngropau oa­­meni de vii. Iată ce ne comunică redacto­rul nostru cu privire la rezulta­tul anchetei sale : „Ajuns la R.­Sărat, am cău­tat să-l văd pe corespondentul nostru spre a mă pune în legă­tură cu rezervistul care susți­nea că a văzut cu ochii lui oa­meni cari au fost îngropați de vii.După o alergare cu trăsura de aproape o oră, acasă la acest rezerviști apoi pe rând la lo­cuința soacrei și a mam­ei sale,­­ am găsit, pe la ora 1 și jumă­tate, în momentul când venea, acasă. E­ chiam­ă Ion Vrânceanu. E un tânăr înalt, blond, bine regat. E de meserie tâmplar. Intru de-a dreptul în chestiu­nea care mă făcu­t să-l caut. —. D-ta, care va să zică, ai văzut cum se îngropau oameni care încă mi-și dăduiseră su­fletul ?.. — Am văzut grozăvii, dom­nule. Bătăi, fel de fel de sufe­rințe. — Mă interesează să știu dacă ai fost de față când se îngro­pau oameni cari nu muriseră încă. D-ta am declarat că am văzut cu ochii d-tale asemenea lucruri, că am fost pus chiar să tragi pământ peste un om care se zbatea, și se ruga să nu fie îngropat de viu. Aș putea să-mi spui unde s’a întâmplat lucrul" acesta, cum îl chema pe om și din ce companie era? — Domnule, îmi­ răspunde Vrânceanu, eu sunt sergent sa­nitar. Am fost detașat la bata­lionul I compania de mitraliere a regimentului. 9 Tt.-Sărat. Mi­au spus niște brancardieri că un om, ordonanța căpitanului Chirie, comandantul companiei X-a, a fost îngropat de viu în­­tr'un sat, mai jos de lanița... — Cum ți-au spus, îl întrerup eu, n’ai fost din față câm­­ l’a îngropat?... N’a­ spus d-ta că l-ai auzit rugându-se să nu fie îngropat de viu ?.. Omul stă îndelung pe gân­duri la întrebarea categorică pe care i-o fac și la care trebuia să răspundă limpede. Îl privesc cum stă încurcat și apoi îl văd ridicând din umeri: — Doi, domnule, la­ drept vor­bind, eu nu l-am văzut pe omul ăsta, dar am­ auzit, de la niște, soldați că așa s'a petrecut... Răspunsul lui nu se potrivea de loc cu ceea ce afirmase la ’n­­ceput,ce te-a făcut atunci să­­ spun ceea ce am spus ? De ce să susții c’am văzut, ceea ce n am văzut și nici nu s’a petrecut ?„ Vrânceanu protestează, atunci: __ s’a­ petrecut, domnule, mi­au spus oam­eni cari au văzut pământul misedndu-se de zvâr­colirea omului care era da dde­­subt Si care nu muns­e. — Cine-a văzut asta, omule? îl întreb,­­văzând că-mî spune o altă enormitate... . — Am auzit că spuneau niște cărăuși că au văzut cum se mișca pământul... — Să ne’nțelegem­, ” eu. Ce adâncime avea groapa în care băgaseră pe ordonanța că­pitanului Chiru de la compania X-a ? —­ Țigî metri d­in auzit că avea, domnule... _ Si cam la câtă vreme au trecut p’a­colo cărăușii cari au văzut­­ pământul mișcandu-se ? _pâî, era cam la 5 kilometri și jumătate... așa ca, trebuie să fi trecut cam după două cea­ SUT% — Un om băgat într’o groapă de 3 metri,­­acoperit cu pământ, crezi d-ta că mai mișca după două ceasuri și dacă ceea ce nu e cu putință ■ dacă ar mai mișca, cum crezi d-t­a că ar putea să ridice cu el pă­mântul înalt de 3 metri ?.. Cum se iplotrivesc toate astea ? Omul stă iar îndelung pe gân­duri, după care ridică din nou din umeri — Eu, domnule, am auzit de la oameni cari au văzut cu ochii lor când l’au îngropat de viu... Un alt om, pe care l-am cer­cetat ca pe unu care era, arătat ca martor la această îngropare, m­i-a spus limpede, aceasta dela început, că de văzut n’a văzut nimic, dar c’a auzit, a auzit de la unii cari au văzut cu ochii lor... * Declarațiile de mai sus nu mai au nevoie de niciun co­­mentar. Suntem fericiți să arătăm convingerea noastră că zvonul că se ’ngroapă soldați de vit e sau produsul unei imaginații bolnave sau opera unor dușmani ai neamului nostru. Afirmăm­ ca cele de mai sus, — se natură să arunce o pată din cele mai negre asupra ar­­matei noastre, — nu pot trece fără a fi controlate și fără a fi se afla origina. E cu desăvârșire condamna­bilă ușurința cu care unii oa­meni își însușesc toate obser­­vațiunile răspândite de răuvo­itori, oo­­servațiuni pe cari le transmit mai departe, fiecare punându-se chezaș pentru a­­tenticitatea lor. Publicul are datoria să ceară totdeauna dovezi, când i se a­­firmă fapte grave. Cu atât mai mult el are da­toria să ceară sa i se dovedească faptele ce se pun în sarcina ar­matei noastre, cu cât aceste a­­firm­ări sunt de natură să facă din ofițerii și din soldații noștri niște monștri ctar nu s’a mai pomenit Acei cari înclină a da crezare ■ unor asemenea fapte sa se în­trebe întâi dacă fiii lor, frații sau părinții lor sunt în stare să-șî îngroape camarazii de vii­.. Pentru că armata noastră e alcă­tuită din fiii, din frații și din părinții noștri. Și când inima lor nu se va răspunde repede la această în­trebare, să ceară dovezi acelora ca« afirmă... Se vor conving» în acest chip că toți au auzit, dar că nimeni na văzut așa ceva Și e și natural să am fi văzut asemenea grozăvii, din mesnenit ce ele nu s’au petrecut. SOTICIEREA DE LA CQREMDUIRE Panica printre soldați,—­ Hole­ra!?).— Alarma Noaptea trecutä soldații și subofițerii cari erau de serviciu la comenduire au trecut prin­­tr’o mare spaimă. Unul dintre soldați trecând prin fața cabinetului d-lui ge­neral doctor Papilian, a auzit înăuntru vaete, înștiințând pe ceilalți s­oldați, aceștia, au­ venit în graba la fața locului și intrând cu toții în cabinet au găsit pe sergentul Gheorghe Pâ­rvulescu, zvârco­­lindu-se pe jos și văezându-se­­ într’un mod îngrozitor. Pârvu­lescu, care avea cram­pe convulsive și vărsături, a dat de bănuit soldaților, și aceș­tia crezând­ că se află în fața u­­nui caz de holeră, au avizat au­toritățile militare și serviciul sanitar. Imediat au sosit la comendu­ire mai mulți ofițeri și medicul de serviciu de la camera de gar­dă a primăriei, împreună cu câțiva sanitari. In timpul când medicul exa­mina pe Pârvulescu, un ofițer a găsit pe biuroni o scrisoare lă­sată de Pârvulescu. În scrisoare arată că a băut o cantitate ma­re de otravă cu scopul de a se sinucide, din cauza că soția sa la care ținea foarte mult a fu­git cu un oare­care Nicu Simi­­onescu și cu care era în rela­­țiune de dragoste. Pârvulescu aflase de necredința soției sale numai după fuga acesteia. Medicul venit a făcut tot po­sibilul și a dat nenorocitului si­nucigaș ajutoarele medicale ne­cesare iar apoi l-a transportat cu o ambulanță la spitalul mi­litar. Se vede că sinucigașul înghi­țise o otravă foarte puternică, și aceasta mai de­vreme, căci toate ajutoarele medicale­­ au rămas zadarnice, de­oarece Gheorghe Pârvulescu a încetat din viață, scurt timp după internarea sa în spital, fără a-și fi recăpătat vre­un moment cunoștința. 1----------------------------­ € l­u­i Mmms Litera“ care va apare Duminică, 1 Sep­tembrie, cu următorii­ cuprins­e Ecourile săptămâneî de Mes­­tugean. In luna ramazanului de Vic­tor Eftimiu. Din Horațiu (poezie) de Al T. Stamatdad. O reprezentație la Vidin de I. Dragosla­v. Dor de soare (versuri) de Emil Maur. Convorbiri astronomice: (As­tronomi improvizați) de Victor Anestin. Pc a cel aș trotuar de V. Deme­trius. Spune-mi dorul și Celei îndo­liate (versuri) de Leontin Ili­escu. Ex-libris (știința Istoriei) de V. Albert. Omagiul trâmbițașului Ro­land. Aeroplanul „Albatros“. Viața artistică și literară. Pagina întâia cu o frumoasă ilustrație în culori. Numeroase gravuri în text. — Abonamentul 2,60 lei pe an — — UN NUMĂR 5 BANI — -------------+*-------------­ Inspecțiile d-lui ministru Budim­an Romana­i Corabia, 29 August Brî a sosit în inspecție” sani­tară _ d. ministru Bădărău, ad­­interim la interne, însoțit de d. sub-director Mezincescu, după­ ce mai întâi au inspectat comunele contaminate de holeră de la Is­laz până la Rusăneștii-de-Jos. In Corabia au vizitat spitalul și lazaretul de boieriei de sub conducerea d-lui dr. Marbé. Aci s’a urmat o aprinsă dis­­cuțiiune­­ între d. subdirector Me­zincescu și d. prefect Th. Orovea­­nu­, relativ la neglijența direc­țiunii serviciului sanitar, care este cauza întinderei și ravagii­lor produse de holeră în județul Romanați. In urma in­tervenirei d-lui ministru Bădărău, s’a dat d-lui prefect asigurarea că toate cererile vor fi îndeplinite, iar serviciul sanitar va fi dotat cu toate cele necesare atât ca per­sonal cât și material pentru combaterea epidemiei. . . ♦ [UNK] [UNK]—------------ -* D-mi abonați cari Ce^ schimbări de adresă, sunnt ru­gați cu insistență să bineveias­­că a trimite administrației. O­­dată cu cererea d-lor și etichete pe care este imprimată adresa cu care primeau ziarul până a­­tunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întîr­­zia cu irian­terea aiarm­u» la nona ad»«»s. Agravarea conflctului­ chino japonez. Tokio. 29. — Japonezii au debarcat la Namking trupe pen­tru protectoratul caselor japo­neze­ Un mare meeting s’a ținut în Tokio. S’a cerut că chestia mamdouxiană și cea mongoliană să fie tranșate prin arme. Ziare­le cer trimiterea de trupe în China sa și demisia calimanului. Se pun în caii mari E saan­esta­tiuni contra guvernului. (A. R.). --------------------------------­DESMINȚIRE Sofia. 29. — Agenția bulgară desminte categoric știrile ofici­oase sârbești cu privire la tra­tamentul prizonierilor sârbi la Sofia. Legațiunea rusă de aci n’a făcut nici o observațiune in această privință. Departe de a fi supărați, sârbii se bucură aci de o libertate deplină și aș­teaptă ziua când se va face schimbul de prizonieri de răz­boi­­. Sunt cu atât mai false a­­firmațiile ce au circulat, cu cât nici nu sa construește actual­mente vreo șosea la Svito și unde s’a zis că sârbii sunt puși de autoritățile bulgare să mun­cească. (A. R.) ZVONURILE DESPRE DEMI­SIA LUI BERCHTOLD SE DESffINT Viena, 29. — ., Fremdenblat” scrie: suntem autorizați să de­clarăm că zvonurile răspândite acum în urmă de o parte a pre­sei, afirmând că demisia minis­trului de externe este de aștep­tat, sunt absolut false. (A. R.). IN JURUL MASACRELOR DIN MACEDONIA O notă a agenției Grecești —­­Salonic,, 29.­­­ Agenția telegra­fică bulgară a comunicat presei o notă declarând că Bulgaria insistă pentru ca o anchetă in­ternațională asupra masacrelor să se facă cu toată atitudinea ostilă a Serbiei și Greciei. „Trebuie să amintim— spune, față de aceasta, agenția greacă că Grecia nu s’a opus nici­oda­tă la o anchetă, dar s’a decla­rat contra unei anchete făcută de persoane cunoscute ca îm­pingând­ la esces bulgarofilis­­mul. O anchetă făcută cu indul­gență pentru unii și ostilitate față de alții n’ar putea stabili adevărul dorit de Grecia care n’are nimic a-și imputa. „Agenția bulgară acuză pe sârbi și greci, de atrocități în special la Kilkis, Doiran, Seres etc. Respingem cu energie aces­te calomnii. ..Agenția bulgară spune că ororile comise în Macedonia sânt ușor de constatat. Au și fost constatate într’ adevăr prin miile de cadavre fotografiate de persoane autorizate și de cores­pondenții tuturor ziarelor stră­ine, martori oculari a celor co­mise. (A. R.). UN NEGUSTOR BULGAR MALTRATAT DE GRECI Sofia, 29. —. Negustorul bul­gar Spiru Kurudjieff, unul din­tre bogătașii cei mai cu vază din Salonic, a fost arestat de autoritățile grecești și condus la Volo. Pe drum a fost­­ rănit și supus­ la torturi. La Volo popu­lați­un­ea l-a lovit cu pietre sub ochii jandarmilor care-i escor­tați. A fost adus în acelaș chip la Salonic unde a murit din cauza rănilor primite. (A. R.). MOARTEA PRIMAR­UL­UI GAYNOR New­ York, 29. — Primarul Gaynor a murit subit de apo­­plexie pe când călătoria cu va­sul „Baltic”. (A. R.). EXPULZAREA UNOR SOCIA­LIȘTI BELGIENI DIN BERLIN Berlin, 29. — Ziarele spun că președintele poliției a interzis conferința socialiștilor belgieni, Huysmann și Vandersmissen a­­supra organizărei grevei în­ Belgia, și a expulsat pe cei doi belgieni. (A. B.). REVOLUȚIA DIN SAN DOMINGO San Domingo, 29. — Guver­nul a ordonat blocarea porturi­lor Samawa, Sanchez, Puerta și Plata cari sânt favorabile revo­luționarilor. (A. R.)„ ANCHETA ASUPRA ATROCI­TĂȚILOR SĂVÂRȘITE ÎN MACEDONIA Sofia, 29. — Mâine sosește în localitate comisiunea interna­țională însărcinată cu statistica atrocităților săvârșite in Mace­donia. î1. CONGRESUL INTERNAȚIO­NAL AL CAILOR FERATE Viena. 29. — Congresul, inter­național de căi ferate, convocat pentru zilele de 4 și 5 Septem­brie, la Sinaia, a fost amânat din­­ cauza holerei pentru luna Octombrie, când va fi ținut în Tirol. SITUAȚIA TINERILOR TURCI Viena. 29. — Ziarul „Politi­sche Korespondenz" află din Constantinopol că, față de zvo­­nurile că imediat după restabi­lirea păc­ea opoziția va începe o­­ campanie de răsturnare c­o­ntra guvernului, se afirmă că parti­dul tinerilor turci este cu mult mai tare de­cât se crede, mai ales acum după ce guvernul a putut obține Adrianopolul. Guvernul va sta mult mai lung timp la putere de­cât cred unii, m­­ai ales că întreaga ar­­­­mată este de partea comitetului. Este adevărat că numai 30 la sută din ofițeri sunt azi parti­zani ai guvernului, dar în ve­derea curentului care predomi­nă între soldați, se speră că o­­fițerii neutrali vor trece de par­tea comitetului. Cu toate acestea, surprize în armată nu sunt excluse, dar pentru preîntâmpinarea aces­tora guvernul a luat cele mai severe măsuri. O LEGĂTURĂ DE CABLU IN­TRE SAN GIOVANI DI ME­­DUA ȘI BRINEIZÎ Valona, 29. — Ministrul poș­telor și al telegrafului a tri­mis pe inspectorul poștal Meh­­med Riza Dibra la Medina, ca să înceapă tratative în vede­rea unei legături de cablu în­tre San­ Giovani di Medna și Brin­dizi. Holera Io­s­rim­ă înîB IN UNGARIA Budapesta. 29. — Examenul bacteriologic a stabilit că cele șapte cazuri suspecte, de holeră sint intr’adevăr cazuri de ho­leră asiatică. S’au constatat 20 cazuri noi de holeră in pro­vincie. (A. !­.). in SERBIA Belgrad. 29.—■ Iată ultima statistică oficială asupra mer­sului l­berei: de la izbucnirea epidemiei au fost 1224 cazuri S’au vindecat 370, au murit 227, rămân 577 bolnavi. (A. R­). ------------*•--*-------------f -LUPTĂ INTRE POLIȚIST! ȘI BOU­ BANDIȚI Klauslau, 2.9. — Azi diminea­ță a fost găsit, împușcat și je­fuit, în localul SÖV, restaura­torul Schröder. Do­­i tineri bănuiți ca autori ai crimei și puși în urmărire, au fugit la Oster­ode, unde au voit să-șî schimbe hainele. Aci, în vreme ce discutat­ cu un ne­gustor de haine, a­p­ăru pe neaș­teptate poliția, care fu însă pri­mită cu focuri de revolver. Un muncitor a fost împușcat și un polițist grav rănit. In cele din urmă, polițiștii reușiră să pună mâna pe unul din bandiți, în timp ce celalt se baricada, într’o cameră trăgând în continuu focuri de armă. Casa­ fu atunci inundată de fum de pucioasă spre a se sili banditul să iasă afară. Amenin­țat să se înăbușe, banditul a­­păru la fereastră și fu­ împuș­i ANEXAREA TERITORIILOR CUCERITE DE SERBIA Belgrad. 29. — Anexarea te­ritoriile cucerite, care a fost anunțată alaltă era, va fi urma­tă de a doua proclamație, a re­gelui Petru, prin care se aduce la­­ cunoștința noilor cetățeni sârbi această­­ anexare și li se promite siguranța persoanei și avere­­lor, libertatea religioase și egalitate în fața legilor să­ DERAIAR­E­A UNUI TREN MI­LIT­AR IN RUSIA Tiflis. 29. — Un tren militar a deraiat în apropiere de stația Bihak. Trei soldați au fost grav răniți, alți șase mai ușor, mai multe vagoane au fost sfărâmate. SERBIA ARE NEVOE DE UN ÎMPRUMUT Belgrad ,29. — Serbia are ne­voie arzătoare de un împrumut mai mare. Se vorbește de 500 milioane, care ar servi pentru avansurile făcute pe timpul războiului, apoi pentru cons­­truirea de poduri și edificii pu­blice în teritoriile cucerite . Cum însă piața financiară stagnează, Serbia se va mulțu­mi și cu un împrumut mai mic. Ministrul de finanțe sârb tra­tează în prezent un împrumut de 150 milioane franci cu un grup­ financiar francez, și se speră că contractul referitor la acest împrumut va fi sem­nat, azi sau mârim EXPLICAȚIILE MINISTRULUI GRECIEI LA PARIS Paris. 29. — D. Pichon a pri­mit azi dimineață pe d. Roma­nos, ministrul Greciei, car­e a comunicat o telegramă a gu­vernului său­ declarând că Gre­cia are prea mult siimțimântul celor ce datore­ște Franței pen­tru a nu face totul ce­­ e necesar spre a împrăștia neînțelegerea dintre cele două țări. .(Havas) Un incident sângeros între asanezi și muntenegreni Cettinje, 29. — Alaltă era s ?­ întâmplat la Tasi­mm incident sângeros, care a­ provocat neli­niște între m­untene grinî. Albanezii au atacat di­n as­cunzătorile lor un grup d­e călători muntenegreni, care mergeau de la Podgoritza la Tu­zi. între acești călători se află și un jandarm. Doi călători au fost omorâți, iar jandarmul grav rănit, ceialalți au fugit. Jandarmul a fost dezarmat, cei morți jefuiți, iar cadavrele lor oribil mutilate. Autoritățile muntenegrene au comunicat cazul reprezantanților Puterilor, protestând. Le Cettinje, 29. — Guvernul mun­tenegrean a­ atras atențiunea Puterilor asupra ca­zului de la Tuzi, arătănd că incidente de felul acesta pot provoca ușor o enervare generală în popor, o e­­nervare care ar îngreuia lucră­rile co misiune­i internaționale însărcinată­­ cu delimitarea gra­niței albaneze. ARESTAREA­'UNOR PROXE­NEȚI' Varșovia, 29. v- Poliția­­ a fost avizată, în secret, că în­tr-un hotel d­in localitate se practică pe scară întinsă co­merțul de­­ carne vie, așa­­ că hote­lul se poate considera ca o bursă a acestei mârșave ocupa­­țiuni. Poliția pătrunzând în hotel a arestat pe­ acești denaturați. A­­supra lor s’a găsit suma de 70 mii ruble. CĂLĂTORIILE ÎMPĂRATULUI WILHELM München, 29. — Față de știrile publicate în ziarele en­gleze despre o vizită a împăra­tului Wilhelm la Londra, la loc com­petinte se declară, că îm­păratul nu proectează nici o călătorie în Anglia. Nu este exclus, ca împăratul să viziteze pe prințul moștenitor austro-ungar Frantz Ferdinand, în castelul ac­estuia din Kono­­­­piste, la sfârșitul lunii Septem­brie, sau la începutul lunei Oc­­t­ombrie, în loc de Noembrie cum se proectase. Troppau, 29. — După hotărâ­rea luată, împăratul Wilhelm va sosi în­­ castelul Solza la 1 Sep­tembrie. La 2 Septembrie va face­­o vânătoare în împreju­rimi, iar la 3 Septembrie va vi­zita, pe guvernatorul, principe­le Sicbnovski O FE­MEE DECAPITATA IN GOANA AUTOMOBILULUI Berlin. 29. — Inginerul Ha­cker a făcut cu soția sa o e­sce­n­siune cu automobilul. In drum le­ vezi,ea în față un alt automo­bil. Soția inginerului văzând, a­ceasta, și temându-se­ de o cioc­nire, s’a sculat in picioare în momentul, când vehiculul trecea pe sub un pom. Crengile pomu­lui au­ retezat complet, capul ne­fericitei femei. SERVICIUL BE 3 ANI IN FRANȚA Paris. 29. — Consiliul de stat ia aprobat proectul privitor la creditele­­ extraordinare în sumă de 590.544.151 franci pentru chel­­tuelile necesitate prin aplicarea legei, fixând serviciul militar la trei ani. (A. R.) Organizarea măsurilor pentru combaterea, Holerei — Forțele și mijloacele sanitare concentrate nu Ju de­țele contam­nate. — Proprietarii și a endari­­i de moșii să dea concu­rsei Patern spera că, In curând­, nu vom mai avea nici un focar de holeră in țară, D. Mezincescu, subdirectorul general, al serviciului sanitar, și-a luat angajamentul da a stă­vili epidemia, în cel mult 15 zile. Și energia cu care d-sa a lucrat până acum pentru apă­rarea sanitară a țării, e cheză­șie de izbândă. Din parte­re, direcția genera­lă sanitară și ministerul de in­terne i-a­u­ pus la dispoziție toa­te mijloacele necesare. •1. Spre a se grăbi mersul lucru­rilor, s’au concentrat în județele Mehedinți, Dolj, Romanațî, Te­leorman, Olt, Vâlcea, Vlașca și Ialomița tot personalul sanitar al acestor județe și personalul sanitar disponibil la direcția sa­nitară. Aplicarea măsurilor a fost în­credințată—sub direcțiunea d-luî Mezincescu, — inspectorilor ge­nerali sanitari: în Romanațî, d-luî dr. Dumitrescu-Brăila; în Teleorman, d-luî dr. Glineanu; in Olt, d-luî dr. Baroncea; în Vlașca, d-lui dr. Hristodorescu; în Ialomița d-luî dr. Rigani. Toate laboratoarele de bacte­­riologie ale armatei, în număr de șapte, cu personalul lor, și labo­ratoarele disponibile ale direc­ției serviciului sanitar, vor fi fixate în­­ centrele cele mai­­ con­taminate pentru facerea la timp a analizelor. De asemeni s-a pus la dispo­ziția medicilor însărcinați cu a­­plicarea măsurilor, luate, tot ma­terialul laboratoarelor de la Zimnicea și Turnu Măgurele. Regretabil e că nu se poate dispune și de materialul laza­retelor din aceste două puncte, întru­cât întreg acest material— de­și s’ar fi putut dezinfecta și utiliza din nou­ — a fost ars. In fiecare județ s’au fixat, în câte două și trei centre, depozite de material spitalicesc, dezin­fectante, vaccin,—în general, tot materialul necesar combaterei e­­pidemiei. Ministerul de razboiu a pus la dispoziția direcției sanitare, în afară de laboratoarele sale bacteriologice, o ambulanță au­­t­omobil, douăzeci trăsuri de ambulanță, depozitele sale de medicamente de la Zimnicea și T.­Măgurele, o mie tărgi Percy, două sute de corturi și o sută de soldați sanitari. S’a luat dispozițiun­ea să se facă imediat barăci în toate centrele mai bântuite tot se­rviciului sanitar , o concentrare a tuturor for­țelor și mijloacelor posibile, in urma căreia e de așteptat sa se constate, peste 7—8 zile chiar, o simțitoare scădere a epidemiei. Intru­cât e vorba însă de­­ con­cursul ce ar trebui să dea pro­prietarii și arendașii de mo­șii, e de făcut constata­rea tristă, că lipsesc oa­menii de inimă; în afară de puține ex­cepții onorabile, mai toți rămân nepăsători — și când nu pot face alte dificultăți ser­viciului sanitar, închid conacele și dau birul cu fugiții. In timpul ăsta, muncitorii țarinelor rod­nice se prăpădesc în mizerie cumplită, boala pustiește satele. — „Am văzut proprietari de moșii — spunea era subdirecto­rul serviciului sanitar __ cari au locuințe vechi, neîntrebuind­țate de ani de zile, locuințe ce ar putea servi foarte bi­ne pentru infirmerii, și totu­și le-au refuzat continuu, deși bolnavii — nefiind locuri în care să fie adăpostiți — sunt ținuți la marginea satelor în corturi; alții au lăsat să moară de foame pe proprii lor lucră­­­tori.­­ In unele părți, proprieta­rii și,­ arendașii de moșii au ple­cat din sate, și au dat ordine să se închidă conacele și să nu s_ îngădine nimănui să se apropie de curțile lor, să nu se dea ai­­mânii mei o strachină de mă­­lai; între oamenii aceștia sens unii la cari nimeni n’ar fi pu­­tut­ bănui atâta lipsă ele inimă și zis judecată. Și­ i interesant că parte dintre ei s’au crezut în drept să se plângă de indolențe medicilor însărcinați cu comba­terea epidemiei. Intre puținii cari dau concurs autorităților în combaterea epidemiei, e în pri­mul rând proprietarul moșiei Ie. Moeai (Romanațî), d. Rioșeanu un om al cărui devotament, ale cărur sacrificii sunt de laudă care a instalat pe socoteala sa cinci barace, care se îngrijește de aproape de toți bolnavii din comună, care, de la declararea epidemiei, nu lipsește de acolo cumpără medicamente și dă me­di­cilor tot concursul de care a nevoe“. Sunt constatări cari ar trebui luate în seamă. Epidemia se va stinge cu atât mai curând, cu cât autoritățile vor avea un mai mare concurs din partea pro­­prietarilor și arendașilor de moșii, aceștia putând înlesni mai izolarea și îngrijirea bol­navilor. 1. Ș. — C. Curs comercial Mas­na Vost, corespondentă. Linii d­e franceză, t­erifiună în perfeisiune, pian, programul conservatoril­ui , se predau de profesoare di­lomate din străinătate, informa­ținni strada Ep­ic No. 87, iram>ay linia Călă­rași și comunal No. 16. 1203 DIRECTIUNEA ATELIERELOR Școala de țesetorie „Păianje­nul Reginei“ din Ploești, face cunoscut părinților că școala se deschide la 1 Octombrie, iar în­scrierile se primesc dela 5—2­0 Septembrie. Prospectele se trimit după ce­reri la cancelaria școalei, str. Justiției 42 Ploești. 1217 JospăPESCU — AVOCAT -fost magistrat și profesor de drept n­orrrrîal — GS, Strada Mavromol, 68 — (Vis-a-vis do bise­ica bulgară) T«lof«­n «4/1 G&&ATI 1150 TaifiiE kiírait sis în toate straiupi­­le‘ om­orc'ale, ca’risi spre plasare intr’jm­iul ei din Moldova, m­ai mis Do aici '*p­e oni'oi­te do la oase mari. A se aiärosa sub: „Intropost restant, Pontra Doaml. 1234 JPöl­ IHsa VI kfVsl < 5*3­3­s Grivițel 107, Malarie Măcelarii Consultații­ i psina i au­ BOTELE Tratamentul sinecial al 2 boassios Lusassa ț în fiecare zi cir la 8—12 și 2—9­ Cu ieti consultații moa < . CABINET DENTAR filidEKN > cLaoră^i solids in aur,­­ sine și platină ’ 387% 'ii î A S3 FER­­BE î yjf ijjn!COWTBAFACEB1H CESSTS TO7A BUT TREI |Tfflil« a i ^vMS P-OSUSS BOTE I LIlIU SĂRAT (Brăila) Cea mai veche, mai bine repu­tată și mai cricaee Statiuie balneară ^ — PROPRIETATEA STATULUI— Í Cereți Broșura Prospect Societății Sașa Sărat Brân­a Viața eflină. ==---- Toate distracțiile ^ Băile funcționează la la întrerupere cu toată situația­­ excepțională PA­S­T­A de DIN­ȚI de vânzare la: PARFUMER K­­ ARMA Cl­DROOVER H etc. K A. SÂRG’5 SOHN & 02. Jiena-Berliîi-Faris. 8eiv £ seftaB< i LSbl« CITIȚI MAINE DUMINECA Universul Literar” WASSERKW8 JLASid ^ f­­ ft |­iv’r^cGflSTRIC.FECfn­­E, PRACTICATE si marsig S?STAÜE| ^^A^CERCETA­REA Sifilisului in SANGE . Essiel DzfiU. ST. LOUIS g v? JP UÖASSGRMANIN)$| eri­cs produs medical | *i I SlSWimi^y^BOKATOMUL CHIMICO­MEBIBI I LATN­EC J ^^mm^Jff’&MBimiirB'mcíri wl­ iis m | Str.C^m^m­pSräM^(Wc­ i5rtUitrana).Tfelefi m3 SISS __________ ____■ Semănătoarele JMMS CELE 1.4! P8LCÍSE ISSTBIMTE PESTRE COLTER* i RHbÍ£0CT -«ți» o Avant aje s Siminntic distribuită, in m­od uniform, în cantitatea cerută. Grăunțele leu se vatămă, se seamănă toate cerealele fără vr­e-o preschimbare La mașină. Sol­ditate extremă, numai fer și oțel. RESISTENȚA și DU­RATA SUPERIOARA ORI­CARU­I ALT SISTEM chiar sub conducere puțin atentă. „ „ Ha­inele sent Insensibile în sanduiri și seamana bine atat p­­­roc­­es cât și dealuri, tracțiunea mai ușoară ca in alte Ap­aratul destrob­itor se compune din ROATE CANELATE cu O COXS­RUSTIU­VE SPECIALA și ESTE TU­­LT MAI SOLID si 8<GUR DE CAT ALEEA CU LINGURIȚE UȘOR ISA PUSE LA STRÂMBARE ȘI REPERE. Come 1.7 £ 1@ se primase la: W%Se<n,0»é$tt&Frinisorul Cursei Regale 8 tó BEFESTI, stf. SHlüDAN 29 & "âcvlxs : 13BäIL -Ä*, CBA2 ■*■ "VJ&,. BOTO^«^»3iTX — iata:o<tgo se irlmu «a cerere — Evitați cu siguranță boabele contagioase dacă în­trebuințați pentru copii voștri și casa voastră numai : Laptele — Mg»®#! P Condensat v- &­t;.­A w — Probe și Indicațiuni de întrebuințare gratuit — la Palatul­­ Nifon. Str.­­”1^ &» J. Doamnei, București 630 d­e vânzare pretutindeni. — Prețul cutiei Lei I.ÎÎQ

Next