Universul, septembrie 1913 (Anul 31, nr. 240-269)
1913-09-15 / nr. 254
I f Găsim! Garnisea! din Constanța — Azi, Sâmbătă, 14 Septembrie — Trupa de Comedie Franceză, Impresario Schurmann VA JUCA : p,U CE&PEAU” comedie într’un act, K W. Schurmann cu D-nii Ch. Charly, Schneider șiD-nele Walter, Reymond, S. Cray lit. ciliciv1 comedie în 2 acts, ig C. Courfellito eu D-niî Rozane, Ameline, Schneider și D-nele Walter, Sylviane Gray și Marcelle Reymond — Duminica, 15 Septembrie — Trupa de Comedie Franceză, Impresario üüehurmana VA JUCA: „LE JE IE SAIS OBOI“ s ° A“ francis ie Croisset cu D-rele Doria, Sylviane Gray, Marcelle Reymond, și Domini Schneider, Clî. Dert, Amelinc, Rozanne, etc s Iaman Astrahan, Sconks, Tălpi, albe, albastre și roșii, OpoSAU, NLutrU, Hermelina, Top, Aurel, Misam, Vidre, §amur, Yderl,etc. CX7” PLE ȚITEI IDE ZE2ST GROS se găsesc la Depozitul MAI & W1L11 Î.M ST2INHARDT BUCUREȘTI. —^Strada Sborului 4 1342 AVIS Renumita fabrică de case de bani Rainer Safe . Anunță pe numeroasa sa clientelă din România că in dorința de a da o mai mare desvoltare și extindere a afacerilor sale, a încredințat Representanța Generală și unicul Depozit pentru România, Biuroului tehnic și I industrial al d-lui I JACQUES SOLD I Strada Doamnei, 21—23 < 1346 ImFIXASra > Oprește Instantaneu fierberea mustului și il conservă ? dulce după dorință. Nu are nici un mirosi Solubil perfect și imediat. DOZA pentru un vas must un borcan . . . Lei 5.— [ FABRICA STRABA VASELOR, 49 1338 GUTA GRAVEL» ARTHITIS! — Apa de masă și de regim a artrcticilor gmM!iiililMülulUllJllIUUIÜfllUüllülllllMIIIII|J[lf|nnTn^ 1 CIOCOLATA - CACAO im-jxwmmn M BERNE (Suisse) M = Eg MARCA PREFERATA a CUNOSCĂTORILOR^Jr § = A se cere numai ^ ~ 1 A&W ■< 1 — Representanti General pentru România; == I l3zar L- sanft&o GÎSSÎ;» i lllIlllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllilllllllM 3141 Br. ERAOLIE STERIAfi VegMü ietfic ? I Eforiei Spitalelor și He SPECIALIST în BOALELE SIFILITICE și INTERNE Consult, de la 10-12 și 5-7, 22, Str. Bibescu- Vodă. Telef.2570 13‘ 8 Br. S. FRENKEL De la Facultatea de medicină din Paris Boala Genito-Urinare și vertersee — CONSULTAȚIUNI 3—6 — 5,Str. Tudor Vladimirescu 1295 Pentru ts@lna ¥ i Chitalian S3 aria Str. Lipscani 20.— Telefon 46131 Deschisă în permanență. — Consultațiuni și tratamente cu medici specialiști din București. Infecțiuni, pansamente, operațiuni etc. 1301 Dr. MefialB Docent la Facultatea de medianet Specialist pentru boli și operațiuni de Nas, GM :1 Urechi Telefon 33/74 * 1300 Sacurești (Caisa jigguargi I! Dr. A. BAH ASCH De la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier Specialist în boale de Piele și Sifilitice (lumești) Soarele părului Calea Victoriei 120 (lângă bis. Alba) Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p. m. Telefon 29/1 1220 Dr C. Albulescu Boale interne. Boale de copii Consult. 6—8 p. m. 2 Buler. Principele Mircea 2 Telefon 45.9. [Colț str. Isvor 1183 Q.@. POPESCU — AVOCAT — fost magistrat și profesor de drept comercial — 68, Strada Mavromol, 68 — (Vis-a-vis de biserica bulgară) Telefon 84/1 SALATI ■mp 8CALSL& LUI ISIS (SIFILITICE) Vindecă radical B-rut REICHSTADT Specialist tills Paris Str. Sfînilor l'S', Etaj l-iu Consult. 8—12 ; 2—7. 915 W VSAAAA'WW 'AAAAA/WW •Men» „VIAȚA“ )Griviței 107, Matache Măcelarul • Consultației pentru sate SOAIELE Tratamentul special al BO AULOH LUMEȘTI >în fiecare zi de la 8—12 și 2—9< t Un leu consultatiunea ' •CABINET DENTAR MODERN •Lucrări solide in aur, ca. cine și pîa lină 387 < Dr. MARCEL Special Boabe de stomac și intestine Consultațiuni 2—4 p. m. Strada "lelea No. G bis Telefon 23/16 302 Dr. M. LAZARQING1 MEDIC-DENTIST De la facultatea dentară din Viena Instalat cu cele mai perfecționate aparate electro-dentare, execută extracțiuni, plombe și vindecă dinții chiar cu abcese—toate fără durere— Pune duți fic și sarl pe placă și îndreptează dinții rați crescuți , după cele mai noi sisteme. Consult. 9—12 și 2—6. Strada Santu Nicolae Șelari No. â,prin strada Doamnei sau Lipscani. 1224 Ananiiasi§@bis pentru SIFîLIS B0ALBL03 VE SHSU3Í Doctor GALISVSIRI 1294 Str. Dn [UNK]*8. T Cabinet Ment «ar Strada Lipscani No. 88 vis-a/vis de bis. Sf. Gheorghe Execută după ultimele cerințe moderne: scoaterea dinților fără durere prin anestezie 2 lei Plombează de la 3 „ DI JST ȚI fixați în cauciuc dela 3 lei fixați în aur 15 „ O coroană de aur 20 „ Dinți fără placă pe cerul gurei (Bridge) specializat la Berlin în arta de a fixa briliante în dinți și coroane. Toate operațiunile garantate și fără durere.__________1359 Se vinde ocazional în Bulvardul Carol 83 etajul II, mobile de salon, dormitor, sufragerie și biurou. 1341 Tratamenul á * DUMINICA 15 SEPTEMBRIE 2 Evenimentele din străinătate —• Serviciul telegrafic al ziarului „Universul,, — Razboiul monlanez ---------—***------------ Albanezii au atacat Prizrend, au incendiat Struga, au cucerit Djako jitza și înaintează spre Ohrida — TURCII PRIVESC CU SIMPATIE MIȘCAREA ALBANEZILOR Constantinopol. 12. — Opinia publică de aci privește cu simpatie mișcarea albaneză. Albanezii cu dare de mână de aici adună bani pentru sprijinirea fraților lor. ALBANEZII SUNT COMANDAȚI DE OFIȚERI BULGARI Berlin. 12. — După cum se anunță oficial, guvernul sârb a trimis Puterilor o notă în care susține că albanezii sunt comandați în mare parte de ofițeri bulgari. Puterile sunt rugate a interveni la Sofia pentru încetarea acestor lucruri, cari fac imposibile orice relațiuni pacinice. ALBANEZII AU CUCERIT DJAKOVITZA Belgrad. 12.— Circulă sumul, necomirmat, că albanezii au cucerit Djakovitza. Albanezii înaintează pe două direcțiuni. O parte din ei, care s-a concentrat la Elbassan, a înaintat contra Ohridei, iar cealaltă, cucerind Dibra, înaintează spre Besan. Este de temut, că albanezii vor cuceri și Ohrida, unde vor face o baie de sânge. ALBANEZII . FAȚA OHRIDEI Belgrad, 12.—Indignarea este foarte mare din cauză că albanezii, cari n’au întâmpinat aproape nici o rezistență, au înaintat prea adânc în teritoriile sârbești, ocupând Gladnik și ajungând până în fața Ohridei, pe care o vor putea cuceri cu ușurință din cauză că întăriturile sârbești vor sosi abia mai târziu. SITUAȚIA GUVERNULUI PROVIZOR ALBANEZ Berlin. 12. —- Ziarul „Berliner Tageblatt“ află din Salonic, că situația guvernului provizoriu albanez este foarte serioasă. Essad pașa pregătește o administrație aparte și cere ca guvernul să se mute în Tirana, căci altfel va merge el la Valona și-l va răsturna. In prima zi a Bairamului, Essad pașa a trimis o telegramă sultanului semnând: „Un general turc credincios”. Ismail Kemal bey a confiscat această telegramă, din care cauză s-a și făcut ruptura între cei doi conducători. Essad pașa și-a însușit în Durazzo veniturile vamale în sumă de 20 mii lire turcești. Ismail Kemal strânge băni că să poată fugi în Europa. SITUAȚIA E FOARTE GRAVA Belgrad, 12. — Biuxpul presei anunță că știrea vestind că albanezii au ocupat Kucevo este inexactă. Mavropo însă a fost ocupat de albanezi, cât despre Galișnik n’au sosit încă știri oficiale dar e probabil că localitatea se află în mâinile albanezilor. Situația în regiunile de graniță ale Albaniei este foarte gravă din cauza atacurilor în masse mari ale albanezilor pe teritoriul sârbesc. Albanezii continuă incursiunilor lor, întăriri militare se trimit continu așa că, de îndată ce armata sârbă va fi sosit în regiunile atacate, ordinea va fi restabilită. (A. R.) 30000 ALBANEZI RĂSCULAȚI Belgrad, 12.— Numărul albanezilor răsculați crește mereu. Numărul lor este de 30 mii. ATROCITĂȚILE SĂVÂRȘITE DE SÂRBI — Ce povestesc refugiații albanezi — Valona, 12. — In orașele Haschi și Kranitzi sosesc zilnic refugiați din Serbia nouă. Ei afirmă că răscoala albanezilor a fost provocată de atrocitățile săvârșite de autoritățile sârbești, cari au provocat pe albanezi și au spânzurat pe cei ce se opuneau dispozițiilor lor. Trupele sârbești au pătruns în satul albanez Fschar voind să dezarmeze pe locuitori. Aceștia opunăndu-se, sârbii au distrus tot satul. Șaptezeci și două de persoane și mai mulți copii au fost închiși într'o casă, căreia i s'a dat foc. Cei închiși au murit de o moarte grozavă. Mai mult, alte sai‘e au fost de asemeni incendiate, după ce mai întâi toți locuitorii au fost omorâți cu baioneta. In foarte multe sate din jurul Djakoveț și a Ipekului, locuitorii au fost asasinați și locuințele lor devastate. INDIGNAREA PRESEI SÂRBEȘTI Semiin. 12. — Corespondentul de aci al ziarului „Budapesti Tirlap’’ aflăm că, dacă Puterile nu vor interveni în conflictul’■lbanez, se va produce o pustiire în vieți omenești și devastări și avuturi, cari vor întrece toate atrocitățile de până acum. Presa din Belgrad, în revoltată el, cere exterminarea albanezilor. Ziarul „Politika“ scrie că albanezii, înarmați de streini, trebue măcelăriți pasteu pas iar avutul lor devastat, pentru ca aceia cari s-au răzvrătit să nu uite niciodată. Ziarul „Balkan” scrie: „Albanezii și-au dat sentința, de moarte pe care o vom executa acum. PĂRERILE DIPLOMAȚIEI RUSE ASUPRA CONFLICTULUI Petersburg, 12. — Ziarul „Rieci” află că diplomația rusă nu atribue nici o importanță deosebită conflictului albanosârbesc mai ales în împrejurările de astăzi. Diplomația rusă crede că Serbia are dreptul să respingă atacurile contra granițelor sale, și în general să ia măsuri energice pentru pacificarea teritoriilor sale limitrofe. Diplomația rusă crede și are convingerea că nimeni nu va pune vreo piedică Serbiei întru aceasta. De altfel pacificarea bandelor albaneze nu este contrară principiului de independență a Albaniei. In cazul când sârbii ar fi siliți să lupte cu bande și să treacă chiar o graniță neprecizată încă, aceasta n’ar constitui evident nici un pericol pentru ideea independenței Albaniei. (A. R). ----- 4-4*4*----------—— DEZMINȚIRE Petersburg, 12. — Știrile despre pretinsa retragerea a lui Kokovzew sunt lipsite de temei. ȘEFUL STATULUI MAJOR AUSTRIAC VA DEMISIONA Viena. 12. — Șeful statului major, generalul baron Konrad de Hoetzendorf, confirmă într-un interview intențiunea de a demisiona, dar desminte comentariile presei. INDISPOZIȚIA SULTANULUI Constantinopol, 12.— (Oficial). — Sultanul suferind de gutural și indispoziții gastrice datorite răcelei, selamlâkul de mâine nu va putea avea loc, după sfatul medicilor. (A. R.) CONFERINȚA PENTRU PROIECȚIA LUCRATORILOR Cerne (Anglia). 12. — Conferința internațională pentru protecțiunea lucrătorilor s’a închis. (AR.) CONDAMNAREA ATENTATORULUI CONTRA COMISARULUI CROAȚIEI Agram. 12. — Dobcici, atentatorul contra comisarului Croației Skerlecz, a fost condamnat la 16 ani muncă silnică pentru tentativă de omor, iese majestate” și perturbare a ordinei publice. (A. R.) MAJORAREA PEDEPSELOR PENTRU SPIONAJ IN RUSIA Petersburg. 12. —■ Monitorul publică legea prin care se majorează pedepsele pentru cazurile de înaltă trădare și Sipionagiu comise de militari. (A. R). CONSULAT RUS IN ALBANIA Petersburg, 12. — Consiliul de miniștri a aprobat crearea unui consulat general pentru Albania. (A. B). SITUAȚIA ECONOMICA FINANCIARA A BULGARIEI Sofia. 12. — Agenția Bulgară spune: Camerile de comerț din regat s-au întrunit în conferință, pentru a discuta chestia moratoriului și au publicat un comunicat cu privire la situația economică financiară a Bulgariei, constatând ca grație structurei economice specifice a Bulgariei, a cărei populațiune e formată de 70 la suta mici proprietari agricoli, războiul a fost suportat fără mare tensiune, iar consecințele lui vor fi lichidate fără sguduiri simțitoare. In cursul războiului țara a dat Statului 300 milioane rechiziții, Banca Națională a sprijinit într’o largă măsură clientela sa, depozitele s’au înmulțit și mai rămâne 1 milion tone cereale de exportat. Este adevărat că cursul schimbului s’a urcat simțitor, dar după încheerea pitesei și echilibrarea balanței comerciale, grație exportului, schimbul va scădea fatal. Comunicatul exprimă convingerea că țara ’este absolut la adăpostul vericărei crize economice. (A. R.) Sofia, 12. — Termenul moratoriului a expirat astăzi fără a fi fost reînoit. (A. R). EXPLOZIE INTRU FABRICA DE CHIBRITURI — 2 morți și 30 răniți —Colonia, 12. — In uzinele fabricit de chibrituri Bariz & Njedi s-a produs o explozie. Sunt 2 morți, 15 grav răniți, 15 răniți ușor. (A. R.) ALBANEZII ÎNAINTEAZĂ IN SERBIA Belgrad. 12. — Un ukaz regal autoriză pe ministrul de războiu să convoace în parte, după trebuință, pe ofițerii de rezervă și oamenii din a doua chemare cu unitățile respective pentru o perioadă de exerciții. (A. R ) Holera în străinătate ÎN GALIȚIA Lemberg, 12. — La Oporzec au fost două cazuri noui de holeră și un deces, la Tușla un nou caz de holeră. (A. R.) UN NOU CAZ DE HOLERA LA ODESA Odesa. 12. — Un nou caz mortal de holeră a fost constatat. IA. R.) MERSUL HOLEREI IN CROAȚIA Agram, 12. — (Oficial).— Până acum au avut loc în Croația 282 cazuri de holeră, dintre cari 131 mortale. (A. B.) ---------------— ---------------FLOTA BALTICEI SPRE CHRISTIANSUND * Brest. 12. — Flota Balticei a plecat spre Christiansund. (A. R.) DESMINȚIRE OFICIALA BULGARA Sofia. 12. — Agenția bulgară este autorizată să desmintă categoric depeșa din Constantinopol către „Novoje Vremja” relatând un pretins interview cu un delegat bulgar, care ar fi zis că d-nii Sassonon, Danev și macedonenii sunt răspunzători pentru situația actuală a Bulgariei. Nici un delegat bulgar n'a ținut vreodată un atare limbagiu. (A. R.) CONFERINȚA PENTRU PACE DIN CONSTANTINOPOL Constantinopole. 12. — Un comunicat oficial arată că ședința de azi a conferinței pentru pace a tranșat chestia muftiilor spre satisfacerea ambelor părți, semnând protocolul privitor la acest punct. Ședința de mâine va avea să rezolve chestia vacalurilor, așa că tratatul de pace va putea fi semnat, în primele zile ale săptămânei viitoare. (A. B.) RUSIA CAUTA UN IMPRUMUT LA PARIS------Petersburg, 12. — Ziarul „Novoie Vremja" susține că Rusia caută să încheie la Paris un împrumut de 8 mii. 200 mii franci pentru construirea de căi ferate. BOALA SOȚIEI EX-REGELUI MANUEL München. 12. — Soția fostului rege al Portugaliei Manuel suferă de influență și a fost transportată la spital deși nu există nici un pericol iminent. Bolnana n’are friguri. Dispozițiunile de călătorie însă au trebuit să fie modificate. (A. R.) LIPSA DE ORZ IN SERBIA Belgrad, 12. — Recolta orzului find foare slabă anul acesta, ministrul agriculturei a propus guvernului să permită importul orzului fără taxe. (A. N.) —-------------♦ [UNK]o-------------- Di vorbă cu un dezertor din Bulgaria Zimnicea, 12 Septembrie Odată cu inapoiarea armatei române din Bulgaria pe podul construit peste Dunăre între Zimnicea și Șiștov, au trecut în țara noastră și mai mulți români dezertori din armata bulgară. Unul din acești dezertori încă de la 8 August s’a stabilit domiciliul provizoriu în orașul nostru. Fiind informat despre acest fapt și întâmplător găsindu-l într’un magazin de coloniale, am căutat să am cu el o convorbire, pe care o redau întocmai cititorilor acestui ziar. Mă numesc Alexandru G. Iot, mi-a spus el, român născut în com. Marnița, jud. Plevna din Bulgaria. La declararea războiului dintre statele balcanice și Turcia, fiind recrutat pentru conting. 1913 activ, am și fost incorporat în reg. 4 de infan terie din Plevna, de unde am fost trimis pe câmpul de luptă. A luat parte activă la luptele de la Adrianopol, Ceatalgea și Lule Burgas. De remarcat a fost reg. 4 infanterie din Plevna la atacurile de la Adrianopol, unde cei peste 500 de soldați români ce erau în acel regiment, în strigăte de „Ura“ cari nu mai conteneau au băgat spaima în turci, cari se retrăgeau din fața trupelor bulgare crezând că au de aface numai cu români. Odată cu el, au fost mobilizați încă un frate al lui rezervist și părintele lui, de a căror soartă nu se știe ce s’a făcut și dacă mai sunt printre cei vii. In timpul când armatele române se aflau împrejurul Sofiei, el era cu rege în Sofia, cu divizia 9-a și li se dăduse ordin de generalul Ratco Dimitrie, a trage focuri asupra armatei române. Dar atât bulgarii cât și românii, au răspuns ofițerilor că ei nu mai trag nici un foc, căci au tras destule focuri timp de 11 luni. Parte din români, spre a nu fi pedepsiți au dezertat din armată. Și mai ales cum era să tragă ei focuri contra românilor fiindcă mulți aveau legături de rudenie în țara noastră. ------------------------------- BURDUJENI înecare.— Săteanul Ilie Dumbrăveanu, din satul Prelipca, pe când se reîntorcea de la hrăni dintr’un sat vecin din Bucovina fiind beat, la trecere prin apia râului Suceava, rătăcind vadul a căzut în adâncime, înecânidu-se. Cadavrul a fost pescuit de niște săteni din satul Luncașoaia din Bucovina. In urma cercetărilor făcute, s’a dispus înmormântarea, întru cât nu sunt bănueli despre cauza morții. Explozie. — Astăzi dimineață 12 cor., pe la orele 3, la uzina din gara locală, s’a produs o teribilă explozie, în următoarele împrejurări: Pentru aranjarea presiunei gazului pentru iluminat, s’a introdus înăuntrul uzinei lampistul Victor Zafț, cu o laternă în mână. Imediat gazurile răspândite în urma defectului unei conducte, s’au aprins și s’a produs o puternică explozie. Zguduitura a fost atât de mare, încât toate geamurile de la ușile și ferestrele localului gărei a fost sfărâmate în bucăți. De asemenea s’a produs și o miare panică între locatarii gărei și personalul de serviciu, cari nu-și puteau da seamă pentru moment de cele întâmplate în jurul lor. N’au fost victime din norocire. Numai lamipistul V. Zait a suferit câteva arsuri ușoare pe față și mâini. S-a deschis o anchetă. Universul“ IN PROVINCIE ALEXANDRIA Examenul de la școala de agricultură care urma să se tină în ziua de 16 e. s’a amânat pentru ziua de 25 Sept., în urma ordonanței serviciului sanitar din localitate. Emigrați. — Aseară au trecut prin orașul nostru 2 vapoare cu refugiați turci din Bulgaria. Ei povestesc că viețuirea în Bulgaria pentru turci este cu totul imposibilă, din cauza persecuțiunii lor. Fugarii au cerut să fie trimiși în Cadrilater. ADJUD Furt de dosare. — In noaptea de 9—10 Septembrie curent, locuitorul Ioan St. Ganea, vătășelul Primăriei din comuna Orbeni-Putna, a furat 94 dosare ale judecătoriei rurale Orbeni ocolul Sascut în modul următor : Ion Ș. Ganea, avusese câteva procese ceva mlai înainte la zisa judecătorie. Pentru a scăpa de aceste procese mai ales de unul în care -și declarase semnătura din cambie în fals și de care se temea mai mult, s’a gândit că alt mijloc nu are decât a fura toate dosarele pe anul 1913, plan ce va și pus în executare în noaptea de 9—10 curent. Prin spargerea unui geam s’a introdus în sala judecătoriei, de unde a furat 94 dosare, între care și pe ale sale. Cazul fiind adus la cunoștința șefului de jandarmi din Orbeni, acesta imediat și-a îndreptat bănuelile asupra lui Ion Șt. Ganea care, apucat din scurt, fără multă ezitare, a mărturisit faptul, scoțând toate dosarele din locuința sa unde erau ascunse. Șeful secției de jandarmi din Sascut Rusu Dumitru, însărcinat cu anchetarea faptului, a înaintat pe făptuitor parchetului de Putna, împreună cu actele dresate. ■ BABADAG Militare. — Miercuri 11 Sept. Sosit în localitate batalionul III din regim. 33 Tulcea sub comanda d-lui maior C. Dragu cu garnizoana în oraș. I s’a făcut o primire frumoasă. Soldații sunt sănătoși și nu lipsește nici unul. Diverse. — De erî bate un vânt rece însoțit de ploaie. Poama s’a copt și în curând va începe culesul. Locuitorii au început arâturie de toamnă, operațiuni iar la reîntoarcerea în țară pe când făcea carantină a contractat microbul febrei tifoide. Teribila boală agravându-se pe nesimțite i-a curmat firul vieței după o scurtă zăcere, în mijlocul familiei sale aici, unde venise cu gândul di a a petrece câteva zile printre ai săi. Fatalitatea însa a voit ca Georgescu, în loc de o liniști trecătoare, să’șî O’QemnenQ 81 și eterna pace a mormântului sfârșindu-și existența ca o nouă jertfă pe altarul patriei. TG. NEAMȚ Condamnarea unui hoț.— „Universu T’ a arătat la timp curr în noaptea de 12 spre 13 Apri indivizii D-tru Griur și N. a Măriei din Vânători Noui, au comis un furt prin efracție la M- rea Secu. Prinși asupra faptului, A Măriei a reușit să fugi iar Grinr a fost prins de călugări cari l’au bătut în așa fol că după puțin timp a încetat din viață. A. Măriei predându-se a fost supus judecăței și judecătoria locală l’a condamnat astăzi la doi ani închisoare. TG.OCNA Sinucidere. Din cauza deselor, certe, ce le avea cu femeia sa, sergentul de poliție Petre Dumache a încercat era să-și pue capăt zilei, trăgându-și un foc de revolver în piept. In stare gravă el a fost transportat la spitalul local. Poliția a deschis o anchetă. ROMAN împușcat. — Individul Anton Front din comuna Doljești a înpușcat cu un glonte de revolver în pulpa piciorului, pe locuitorul Jojă Belea tot din acea comună. Pacientul se află internat la spital. Parchetul fiind înștiințat de aceasta a deschis o anchetă. Incendiu. — Locuitorul Joră M. Kokan din comuna Hălăucești i-a ars casa cu desăvârșire producându-i-ise o pagubă de 1200 lei. Casa nu era asigurată. Epidemii. — In comunele Mogoșești și Botești s’au ivit câte 2 cazuri de anghină difterică. De asemenea în comunele Cârlig și Galbeni s’au ivit câte 2 cazuri de febră tifoidă. Medicii respectivi, au luat severe măsuri pentru stingerea acestor epidemii. Examen. — La 1 Octombrie se va ține în localul prefecturei din Roman, înaintea comisiunei instituită, examenul acelora cari doresc a urma în școala de notari. Detașare. — D. Alex. Tebeica administratorul plășei Moldova a fost detașat provizoriu în aceiași calitate în teritoriul ocupat. Timpul. — In orașul nostru plouă încontinuu de vre-o 3 zile. Temperatura este foarte scăzută. MANGALIA Comunale. — Ministerul de interne validând alegerea consiliului comunal efectuată în ziua de 24 Iulie a. c. în persoane d-lor Emanuel Stănescu, Zebra, A. Mustafa, Dumitru Ionașcu, Constantin Cristescu, Ghiță Rusu, Teodor Brusalis, Sterie Gheorghiu, Petre Nencu și Ismail Sulimani Hoge, consiliul a fost convocat pentru ziua de 12 curent pentru a depune jurământul. Nouă taxe. Consiliul comunal a hotărât înființarea taxei de 20 bani de fiecare car sau căruță încărcată cu povară. De la anexarea nouei provincii comercial a luat o foarte mare desvoltare. S’au deschis prăvălii noui, în port zilnic sosesc și pleacă numeroase corăbii iar în oraș vin, căruțe cu cereale în număr foarte mare. Cârciumile și băcăniile, de unde făceau vânzare de la 50 la 200 lei zilnic, astăzi fac peste 2.000 lei. Diverse. Au fost numiți membri în comisia oborului de cereale din acest oraș d-ni: C. Cristescu, C. Pesteu și N. Stoia Cel dintâi a fost ales ca președinte. Timpul. De 2 zile o ploaia torențială cu furtună s’a lăsat asupra acestei localități, distrugând arbori, fulgerând stâlpi de telegraf, iar Pe valea Tateageacului a distrus complet grădinile de zarzavat. Apa a trecut peste pod, care e înaltă de câțiva metri. CÂMPULUNG întrunire.— In vederea adunărei generale a moșnenilor câmpulungeni care va fi în ziua de Sâmbătă 14 Septembrie,a avut loc azi în localul Obștei o întrunire pregătitoare la care au luat parte membrii consiliului de administrație precum și alți moșneni fruntași sub președinția d-lui inginer Mathew Drăghiceanu care a și descris seria cuvântărilor. Au vorbit apoi d-nii N. Negulici, Lazăr Vălimăreanu, P. Pașoiu, C. F.m. Marinescu, doctor Jugureanu și T- A. Ghica. Toți oratorii au vorbit în sensul că est bine ca obșteană vânza Statului piscurile Ciooaniului, Măgura și Gruiul cu condiția ca acestea să fie plantate iar Gruiul să fie prefăcut în parc public. Deces. — Era după amiază a încetat din viața în acest oraș oficiantul telegrafist Georgescu 1 . George, unul din cei mai apreciațî slujbași a oficiului central din Capitală. Regretatul tânăr, care se bucura de numeroase simpatii printre cunoscuții și colegii săi, a făcut actuala campanie ca ofițer în rezervă împlinindu-și în mod conștiinicios datoria pe câmpul de SLANIC PRAHOVA Călcat de tren. Era seară pe când copilul Ștefan Pandeli Mocanu traversa linia ferată spre a se duce acasă, în apropiere de gara Slănic a fost apucat pe linie de trenul de persoane No. 101 care, cu o puternică lovitură, l-a asvârlit la o distanță de 6 metri. Nenorocitul copil, în agonie, a fost trimis la infirmeria locală unde i s-a dat urgente îngrijiri de medicul respectiv. Nenorocirea se datorește faptului că copilul în vârstă de 7 ani era surdo-mut. Cazul se anchetează de d. Mihăileanu, șeful poliției locale. FOIȚA ZIARULUI „UNIVERSUL“ 14 SOȚIA CRIMINALA PARTEA UNTAI V. După masă, Antoine își luă rămas bun, de la mama sa, și plecă la Sannois repede, ca să profite de jumătatea de zi care îi mai rămânea, pentru a-și pune atelierul în ordine. Jeandron informă pe vărul eă, de rezultatul demersului făcut pe lângă D. Malterne. Cu toată făgăduiala bancherului de a nu se mai culca nearmat, cei doi oameni își puseră în sĂud a veghea cu mai multă atenția și grije, mai de când văzuseră pe cei doi derbedei suspecți dând târcoale castelului. Cei doi derbedei erau acum însoțiți de o femee, de astă dată, o femee, care părea că se bucură grozav de pregătirile cari se făceau pentru serbarea anuală care trebuia să aibă loc a doua zi Duminică. VI Piața principală din Sannois, și toate drumurile se transformaftă intr'un adevărat bulein. Un circ, două menajerii, trei teatre ambulante, căișori, loterii și alte diferite atracții pentru curioși. Dar un curent irezistibil părea că atrage mulțimea înspre castelul Malterne; și acolo avea loc un bâlciu, mai în mic dar tot bâlciu era. Oricine trecea grilajul primea câte două bonuri, cari le îngăduia să ii se dea de mâncat și de băut, după plăcere, la două bufete mari așșezate pe fiecare parte a pajiștei. Muzica cânta gratis pentru D. Malterne, căruia îi datora multă recunoștință, cu toate că acesta o răsplătea din belșug, nevroind a rămâne obligatul nimănui. Invitații d-lui Malierne erau toți pe terasă, înspre partea despre sud, dominând poarta, principală, și de unde puteau privi sosirea curioșilor. Printre invitați, avocatul Jourry, care, pentr m întâia oară se arăta la castel, după baia ce făcuse, nu perdea pe nici unul din vedere, mai ales pe cei cari soseau. Amanta sa, cântăreața de cafe-concert, Charlotta Bronowsky îl vestise că avea intenția de a veni la serbarea din Sannois, cu prietena sa Louisa Nivet, o veche camaradă de atelier a Janei Malerne. Dr. Jourry știa că cele doua femei nu prea știat regulele bunei cuviințe, și se temea de vre o ceartă. Temerile avocatului nu întârziară a se îndeplini. Charlotta și Louisa, îmbrăcate foarte elegant dar nu prea excentric, apărură, și chiar de la intrare, vroiră să silească pe portar a le da, în schimbul unui bun bacșiș, vre o duzină de bonuri. In zadar, bietul om, le explica că așa avea ordin, să nu împartă mai mult de două bonuri de persoană, în mod gratuit, și că nu putea face altfel, mai ales pentru bani. Cele două femei, în fața trefuitului încăpățânat s1 înjurară frumos și apoi se luară după mulțime până pe pajiște. Pe când invitații d-lui Marierne, împreună cu însuși bancherul, care aproape se vindecase de boală, circulați prin grupuri, Charlotta și Louiza merseră direct la Jourxy, care le și prezintă stăpânilor de casă. In zadar, avocatul căută să scape, dar fu nevoit să se execute. La început, el își duse prietenele la d. Malterne, care se găsea mai aproape, și care, în bunătatea sa, primi cu plăcere să i se prezinte o artistă așa de cunoscută ca Charlotta și o „veche camaradă’’ .a d-nei Malterne, cum avu grije, Louiza s’o spue chiar ea însăși. Bancherul bun din fire, pofti pe cele două femei, la un pahar de șampanie privat care urma după ora de muzică și care era rezervat persoanelor din familia Marierne, era servit în interiorul castelului.Când veniră la stăpâna casei, lucrurile se stricară ce tot. Jeana abia salută pe cele două femei; acest salut se dete de gândit. Când Jeana află că soțul sau poftise pe Charlotta Bronowsky și pe Louisa Nivet la șampania invitaților intimi, atunci înfuriată foc, se întoarse către Jourry și îi zise : — Știi Jourry, că aceea ce ai făcut, este o glumă urâtă. In orice caz, amintește-ți că cea mai scurtă, este și cea mai bună din glume. Deși vorbise aproape încet, frumoasa Jeana vorbise astfel ca să fie auzită de cele două prietene ale avocatului. Louisei Nivel nu ar trebui să audă mai mult, ca și cum ar fi fost mușcată de un șearpe, se întoarse repede și întrebă: — De prietena mea Charlotta o îiomina vrfta să vorbe&Lti Jeana Diggons? In fața acestei tutuele neașteptate, d-na Marterne își perdu puțin cumpătul. . — D-ră, nu-mi explic atitudinea d-voastră. Aci sunt la mine și... — Foarte bine, ești la tine; nimeni nu contestă aceasta; dar asta nu îți dă dreptul să fii cutezătoare. Te poftesc să vorbești mai frumos, dacă nu vrei să-mi dau drum gurei mele. — Nu înțeleg cuvintele d-tale. In adevăr, să fiu insultată la mine, de asemenea ființe, a! asta e prea mult! Louisa Nivet se apropia și mai mult de d-na Marterne, al cărei soț văzând discuția, aler’gă. „ . „ — Ființe, cari nu își iau pe doctorul soțului lor de amant, în ce,scop, nu se știe. Del data asta d-na Malterne rămase pe loc.ul_ Ce se petrece? întreba ban— Nimic grav, d-le! răspunsa Charlotta râzând. Prezența noastră, are nefericirea să distplacă d-nei Malterne, și cum noi nu vrem să ne impunem, mulțumindu-vă în acelaș tip de amabila d-tale invitație, vă cerem Louisa și cu mine, autorizarea de a nu profita. — In adevăr, d-nele mele, nu mai pricep nimic, ii am zăpăcit... — Nu te scuza d-le Malterne, d-ta ești bunătatea însăși, și nu-ți arăți mândria exagerată, ca unele persoane pe cari le cunosc. Charlotta are dreptate, hai sa n retragem. Cu o privire batjocoritoare către inimoasa Jeana, care se refugiase într-un cerc de prieteni ca să caute un spijin, cele doua femei o luară în direcția serbare publice, chemând pe Joujtry în toate părțile, avocați! însă văzând că vine furtunas găsise de cuviință și o șteargă .Va urma!