Universul, septembrie 1913 (Anul 31, nr. 240-269)
1913-09-16 / nr. 255
5 Bilin RI 10.10 Rauf ín StrăinătateI C GB 6 PAGINI MKmL-n. 255.l,ml ISIMMmumi UNIVERSUL CELE DIN URMĂ STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE ȘI TELEFONICE Fondator: Sülul GAZZAVILLAN tkm si Administra ia: ,r București — Brezoianu. 1| 111 TIMPUL CAMPANIEI LUS: Jurământul prizonierilor bulgari la Ferdinandovo. JOS: Un grup de ofițeri la postul mic. POLITICA EXTERNA Călătoria In Poincaré Dr Poincré a întreprins în centrul și în sud-vestul Franței o lungă călătorie, care a fost o nesfârșita ovațiune și un nod estimoniu al popularitatei sale. Dacă vorbim despre această călătorie, nu e fiindcă are vre-o însemnătate politică. In genere visitele președințiale în interiorul Franței nu pot avea semnificări demne de reținut. Ele pot fi cel mult un barometru al simpatiilor de care președintele se bucură la un moment dat, și, în vremurile de față, popularitatea d-lui Poincaré era îndeajuns cunoscută pentru ca să nu aibă nevoe de această nouă mărturie. Noi credem însă că visitele președintelui republicei merită de astă dată luarea noastră aminte din causa discursurilor pe care le-a rostit cu acest prilej. Se știe că nimic nu este mai fastidios decât discursurile ce se rostesc în asemenea ocazii. Toasturile de la banchetele oficiale, răspunsurile la adresele de bună venire, nici nu există gen oratoric mai banal și mai ingrat. Cei mai mari oratori, cei ce au reușit să ridice mulțimea prin puterea magică a cuvântului lor, cei ce au știut să domine o sală cu un gest și s’o miște până la lacrămi printr’o inflexiune a vocei, cei ce prin dialectica, lor indestructibilă au uimit adunările cele mai obișnuite cu subtilitățile argumenitațiune, toți aceștia au fost desarmațî de greutățile oratoriei oficiale. Și de câte ori au părăsit vastele sfere în care talentul lor îl ilustrase, spre a se avânta în domeniul acestui gen ,special, pe dată s’au prefăcut din oratori minunați, în cuvântători plicticoși și mediocri. D. Poincaré a știut să facă excepție la regula obștească. Orator de seamă în adunările politice, orator ascultat și admirat în pretoriile justiției, noul președinte al republicei franceze s-a dovedit și mai mare orator poate, în genul disprețuit până azi, al oratoriei oficiale. Din acest gen searbăd, care trăia încătușat în câteva formule consacrate, din care originalitatea, era proscrisă și care părea osândit să nu cunoască frumusețile înălțătoare ale aventurilor mari, el a știut să facă un gen tot atât de înaripat, de bogat în idei și în accente noi, ca și cele mai renumite dintre genurile oratorice. Și prin aceasta se poate spune nu numai că d. Poincaré a atins perfecțiunea acolo unde alții au trebuit să se mulțumească cu mediocritatea, dar că este de fapt creatorul unui gen de oratorie, ale cărui posibilități și splendori erau până astăzi nebănuite. Citiți toată colecția acestor cuvântări, dect cele mai mici până la cele mai însemnate, luați rând pe rând cele câteva cuvinte prin care mulțumea primarilor de la Yzerches și <** la Pompadour, sau prin care făcea la Agen apologia predecesorului sau d. Falberes, răsfoiți discursurile mai modeste ce le-a rostit la Brive-la-Gaillarda sau la Périgueux, și sfârșiți cu marile discursuri de la Toulouse și de la Bordeaux, veți regăsi în toate aceeași cugetare înaltă și ar fi ceași formă impecabilă. Și mai presus de toate recitiți discursul de la Universitatea din Toulouse, dacă vreți să înțelegeți cum a putut d. Poincaré să metamorfozeze discursurile oficiale. In locul fraseologiei de odinioară, întotdeauna aceeași, d. Poincaré, fără să uite niciodată obligațiunile pe care i le impuneau înalta sa magistratură, a luat penelul artistului și a zugrăvit frumusețea, peisagiilor pe care le-a străbătut sau scoborându-se în regiunile mai abstracte ale psihologiei, s’a pus să retoristituiască fisionomia sufletească a diferitelor provincii ale Franței. De toate a vorbit cu atâta fineță de observațiune, cu atâta lux de cunoștințe și de imagini, cu o atât de poetică visiune a lucrurilor și ■cu o atât de filosofică notă de melancolie, încât, fără îndoială că discursurile lui sunt niște capo d’opene care vor rămâne. Dacă porțile Academiei nu s’ar fi deschis de mult pentru el, cuvântările din ultima sa călătorie i-ar da, fără îndoială, dreptul , să șadă sub cupola aurită a Institutului. Ne-am socotit datori să facem aceste constatări cu atât mai mult cu cât nu suntem din aceia, cari, orbiți die popularitatea actuală a d-lui Poincaré, își disimulează greutățile cari îl așteaptă. Din potrivă, noi n’am uitat, nici că a fost ales cu ajutorul dreptei, nici că popularitatea lui se datorește, nu atât elementelor democratice, cât fracțiunilor reacționare, noi cunoaștem, forțele obscure și dârjele resimțiminte care se agită în potriva unora din tendințele lui, noi știm că din sufletul sau n’a dispărut încă amărăciunea pe care i-a priccinuit-o respingerea de către Senat a acelei representațiuni proporționale pentru care luptase cu atâta înverșunare, și a cărei înfăptuire îi era atât de scumpă și prin urmare avem convingerea că’l pândesc desiluzii și înfrângeri dacă cumva mai stărne să facă din înalta sa magistratură altceva decât o funcțiune representativă și o tribună care să îi dea prilejul, creând nouă genuri oratorice, să rostească discursuri ca cele dinaintea cărora ne închinăm astăzi cu o adâncă admirațiune. I. G. D. EPILOGUL colierului de perle furat la Paris Paris. 14. — Din Bruxelles se anunță că, colanul de perle furat la Paris acum 3 luni și regăsit în împrejurări misterioase, a fost cumpărat de un domn de Brigedaeil pentru suma de 3 milioane 750 mii francă. Se crede că colierul a fost cumpărat pentru baronesa de Vaughan, fosta soție morganatic***regelui Leopold. Detectivul Quadratstein, care a avut un rol dubios în această urmărire și care fusese angajat de antreprenorul de la ,,Fol>* Bergère” din Paris să fie o serie de conferințe despre poliție, a fost fluerat de publii. moar. Iarna aceasta stofa cea mai căutată n’are să fie nici mătasea, nici moarul, nici velurul de mătase subțire ca muselina. Stofa ,,dernier cri“ va fi velurul de lână... din mătase. Cu mătase pură fabricanții țes o stofă care au toate aparențele velurului de lână, cu umbre mai adânci însă și puțin mai suplă. Până acum se obișnuia să se dea luciu stofelor spre a semăna o mătase, în vreme ce stofa nu era decât o țesătură obișnuită și ieftină. Acum moda vrea să facă dintr’o stofă fină de mătase o stofă de lână. In tot cazul acesta nu e un progres din punct de vedere al economiei pentru că stofa aceasta nouă costă de la 20 lei metru la sus. Rochie de gaz alb cu puncte argintii, bondară lată din foză de tul negru perlat cu jearî, încrucișat in față catonică peste jupă de sarmeuză alb perlat. Nu trebue să credem însă că velurul nu se mai poartă decât sub aspectul acesta. In general, toate venururile se poartă. Broșeurile de catifea țesute pe fonduri de stofe diafane ca crepul de chine, muselina de mătase, gazul, vor avea mari succese pentru rochiile elegante de zi și de seară, și pentru mantile. Dantelele fine, fusul perlat, -ului broșat, sunt cele mai frumoase garnituri pentru rochiile de seară deschise. , Dantelele de aur și argint și broderiile de perle sunt foarte căutate anul acesta pentru rochiile de seară. Veziuia HOLERA IN TARA1 Direcțiunea generală a serviciului sanitar a dat ori. cu privire la mersul epidemiei, următorul: COMUNICAT ARGEȘ. — Intro comună contaminată, bolnavi vechi 12, bolnavi noui 1, rămași 13; Pitești (spit.), bolnavi noul 1, rămas 1; BRAIL A. —. In 13 comune contaminate, bolnavi vechi 83, bolnavi noul fi, morți 7, rămași 82; Brăila (lazaret), bolnavi rămași 1); BUZĂU. — In 2 ,comune contaminate, bolnavi vechi 16, bolnavi noul 3, rămași 19. CONSTANTA. *) _ In 10 comune contaminate, bolnavi vechi 12, oolnavi noul 22, morți 24,, rămași 10. DOLJ. — In 58 comune contaminate, bolnavi vechi 269, bolnavi noul 57, morți 23, însănătoșiți 5, rămași 29; Craiova (spit.), bolnavi rămași 4; GORJ. — In 2 comune contaminate, rămași 2 ; IALOMIȚA. —In 20 comune contaminaț, bolnavi vechi 81, bolnavi noul 27, morți 16, însănătoșiți 5, rămași 87; Călărași (spit.), bolnavi vechi 4, morți 1, rămași 3; ILFOV. — In 2 comune contaminate bolnavi rămași 4; București (sp. Colentina), bolnavi vechi 3, rămași 3; Oltenița spit. (bolnavi vechi 2, rămași 2; MEHEDINȚI. — In 10 comune contaminate, bolnavi rămași 30. T.Severin (spit), bolnavi rămași 6 . MUSCEL. — Intr'o comună contaminată, bolnavi vechi 1, morți 1; OLT. — In 8 comune contaminate, bolnavi vechi 104, bolnavi nouț 2, morți, însănătoșiți 78 rămași 27. *) Situația pe ultimele 3 zile, PRAHOVA. — Intr’o comună contaminată, bolnavi rămas 1, rămas 1; PUTNA. — Focșani (spit.), bolnavi rămas 1; R.SARAT. — In 9 comune contaminate, bolnavi vechi 28, bolnavi noui 6, morți 4, rămași 30; R.-Sărat (spit.), bolnavi vechi 1, bolnavi noui 1, însănătoșiți 2. ROMANATI. __ In 21 comune contaminate, bolnavi vechi 189, bolnavi noui 15, morți 11, însănătoșiți 5, rămași 188. Caracal lazaret, bolnavi vechi 63, bolnavi noul 7, morți 5, rămași 65. SUCEAVA. — Intr'o comună contaminată, bolnavi rămas 1; rămas 1. ' TECUCI. — Intr'o comună contaminată, bolnavi rămas 1; rămas 1. TELEORMAN—In 38 comune contaminate, rămași 264, ultima situație nu s'a comunicat; T.Măgurle (spit.), bolnavi vechi 7, bolnavi, noui 1, morți 1, însănătoșiți 1, rămași 6. TUTOVA. — Bârlad lazaret, bolnavi vechi 1, bolnavi noui, 3, rămași 4. VÂLCEA. — In 6 comune contaminate, bolnavi vechi 16, bolnavi runi 1, morți 1, rămași 16;R.Vâlcea (spit.), bolnavi rămaș 1. VLAȘCA. — In 8 comune contaminate, bolnavi vechi 40, bolnavi noui 10, morți 4, însănătoșiți 1, rămași ’ 45; Giurgiu (spit.), bolnavi vechi 1, bolnavi noui 1, rămași 2. TERITORIUL OCUPAT. — la 2 comune contaminate, bolnavi vechi 13, bolnavi noui 1, morți 4, rămași 13. In total, în 214 comune contaminate, bolnavi veci și noui 1435, morți 100, însănătoșiți 97, rămași 1238. VWVSĂTOARA/ COMUNICATUL DIRECTIUNEI SANITARE DAR33VITA CAZURI SUSPECTE DE HOLERA IN TARGOVIȘTE Târgoviște, 13 Sept. In mahalaua sârbilor a murit, prezentând simptomele holerei^ femeea Luxandra Olteanu. S’au trimis spre analiză defecțiunile decedatei, și s’au luat măsurile riguroase de izolarea celor cu care decedata a venit în contact. VLASGA MERSUL HOLEREI Giurgiu, 13 Sept Pe ziua de azi s’au înregistrat 18 cazuri noul, și 10 mortale din bolnavii vechi. In com. Blejești: vechi 1; rămași 1; In com. Stoinești, vechi 5; noi 3, vindecați 1, rămași 7. In com. Târnavle, vechi 6, noul 2; rămași 8. In oom. Trestenic, vechi 1; noul î; rămași 2. ■ In corn. Bujoru: vechi 7, azi nici un caz nou. In corn. Petroșani: vechi 2; rămași 2. In corn. Găujani: vechi 20; noul 9 ; morți 6; rămași 23. In corn. Gostinu: vechi 3; noul 3; morți 3; vindecați 1, rămași 2. In corn. Drăgănești: noul 1; morți 1. In Țară ARGEȘ UN nou caz SUSPECT Curtea de Argeș, 13 Sept. Lucrătorul Ion Petre Coman, de 60 ani,, fiind adus aseară din munții societății ,Argeș" la spitalul din raza orașului, azi noapte a sucombat, cu simptome holerice. Cazul fiind comunicat imediat serviciului sanitar, s’a dispus facerea autepsiei și înaintarea pentru analiză a unei porțiuni din intestinul celui decedat. S’au luat măsuri de izolare a celor cu cari venise în contact, ca măsuri de prevenire în cazul când rezultatul analizei va fi 4cfirmativ. , IALOMIȚA 3 CAZURI NOUI DE HOLERA Slobozia, 13 Septembrie. In orașul nostru holera crește din zi în zi. Pe ziua de azi am avut de înregistrat trei noui cazuri. In total avem un număr de 18 cazuri din cari 5 mortale. Am arătat că serviciul medical de combatere este insuficient față de proporții ce ia acest flagel. Un fapt care îngrijește populația de aici este o telegramă a direcției sanitare trimisă medicilor orașului de atei și prin care, face cunoscut că in cazul de schimbare a timpului, toți bolnavii de holeră să fie internați în școalele de băeți cari sunt situate chiar în centrul orașului. Toată populația protestează în cotară acestui procedeu nu tocmai chibzuit. TECUCI Tecuci, 13 Septembrie Institutul de chimie din Galați a comunicat serviciului sanitar al județului nostru ca rezultatul analizei materiilor fecale lui Bucșă C. Ion, din comuna Liești, este pozitiv. Pe ziua de azi nu s’a mai semnalat alte cazuri noui din județ. D. Dumitrie Balaban, prefectul județului, a cerut d-lor ad-torî de plășî să-î înainteze un tablou pe comune de văduvele sau copiii orfani, in contra acestui procedeu un pidemicîn de holeră., ' TELEORMAN RAVAGIILE HOLEREI Zimnicea, 13 Septembrie Pe ziua de astăzi am avut de înregistrat încă 2 cazuri de holeră. Iată și numele celor morți de această epidemie: Ivanca Dinu Văduva și Paraschiva D tru Luncan. Serviciul sanitar însărcinat cu inocularea populației orașului nostru cu ser antiholeric continuă în localul primăriei cu mare activitate. Până astăzi au fost inoculate 3500 de persoane din populația orașului care este de 7500 suflete și se speră că în câteva zile se va termina cu inocularea întregului oraș. De asemeni mulți săteni cu nevestele și copiii vin din satele vecine pentru a fi inoculați de teama grozavei holere. D. D. I. Ghielu, energicul primar al orașului nostru, își depune toate silințele pentru combaterea holerei, dând var, creolină, medicamente și punând la dispoziția serviciului sanitar trăsurile comunei, funcționari și etuva spre a desinfecta locuințele celor contaminați. Orașul a fost împărțit în 10 sectoare spre a putea fi controlat mai repede-. BUZĂU Buzău, 13 Septembrie Holera se întinde din ce în ce în județul Buzau. Avem până acum câteva comune contaminate, din care una, Smeeni, aproape de oraș, are peste 20 cazuri de holeră, din cam unele mortale. In oraș chiar s’a declarat un caz suspect care dacă se va confirma, ne va arăta că teribilul flagel a reușit să pătrundă și printre noi. Primăria a luat toate măsurile dictate de împrejurări. Prin ordonanțe explicative și prin inspecțiile dese făcute de primarul orașului, D. Demetriade, sau de ajutorii de primar, d-nii Pliniceanu și Protopopescu, se arată populațiunea modul cum trebuie să se ferească de holeră. Insă, cu străzile în mare parte desfundate, cari acum pe vreme ploioasă sunt transformate în adevărate băltoace, cu serviciile comunale neîndestulătoare, cu lipsa de canalizare, e greu să lupți contra acestei epidemii. R.-SARAT MOARTEA UNUI HOLERIC IN TREN Impresia printre călători—- Sosirea în gara locală.— înmormântarea R.-Sărat, .13 Septembrie Intr’un vagon de cl. III al trenului ce sosește dispre Focșani la 11 jum., a fost adus azi in gara locală cadavrul bulgarului Toneiu, Netcof, de fel din Șiștov (Bulgaria). El Venea din Cotești, unde era maistru zidar la școala ce se construește în aleea comună și în tren, în apropiere de Gugești, i s’a făcut zad, având puternice dureri de stomac, în urma cărora a încetat din viață, spre cea mai mare groază a pasagerilor din vagon, cari au părăsit imiediat apartamentul. A fost anunțat imediat de polițai. David,.care a luat măsuri pentru transportarea cadavrului la cimitir într’un coșciug închis. Medicul a dezinfectat vagonul în care a sucombat Netool. . S’au luat defecțiuni cari vor fi trimise astă seară la institutul bacteriologic spre analizare.» Cadavrul a fost înmormântat după amiază. Se crede că subt cin în fața unui caz de holeră. OLT EPIDEMIA II DECREȘTERE Slatina, 13 Septembrie . Epidemia de holeră ce a bântuit cu furie județul nostru pare a fi învinsă, datorită măsurilor strașnice luate de organele active și sanitare. Atât în județ cât și în oraș nu s’a mai ivit nici un caz nou și în câteva zile se crede că ea va fi stinsă.Cazurile vechi merg spre vindecare. D. medic al orașului, însoțit de subchirurg zilnic fac injecții cu ser antiholeric atât la dispensării cât și la locuințele persoanelor cari voesc să se inoculeze. DOLJ EPIDEMIA IN CREȘTERE Craiova, 14 Septembrie- Horilă progresează din nou în Dolj. Nouî comune sunt cuprinse de groaznicul flagel. Astfel, în comuna Almaș, boala a izbucnit aîastă ori și pe ziua de ori au murit cinci bolnavi. Măsurile cari se iau par infructuoase. Direcția sanitară a fost avizată. 0e la direcția săritori Consiliul sanitar superior, întruniteri d. a., sub preșidenția d-lui prof. dr. Mina Minovici, a hotărât să se facă o nouă intervențiune pe lângă Eforia spitalelor civile, ca aceasta să pună la dispoziția direcției sanitare parte din personalul său medical, medici și studente în medicină, pentru combaterea epidemiei de holeră. A fost hotărâtă de asemeni o intervenție pe lângă cele două societăți ale „Crucei Roșii“ în sensul ca și societățile acestea să dea concursul lor la combaterea epidemiei; ele ar putea da materialul și personalul sanitar de care dispun. * Astăzi va pleca în Dolj, ambulanța sanitară a doamnei Eliza J. Brătianu, spre a participa la combaterea epidemiei. Această ambulanță se va instala în centrul regiunei contaminate. ----------------♦ [UNK] [UNK] * Penis la ministraul de Justiție E vorba de pendula ministerului de justiție din Franța. Iată ce ,s’a întâmplat cu ea și dă puțin de vorbă ziarelor. Această pendulă, care bate orele pentru vizitatorii adunați în sala de așteptare a ministerului— și le bate de multă vreme —s’a oprit din mersul ei cadențat. Atunci s’a dat de știre ceasornicarului ministerului. Acesta trebui să desfacă mecanismul. Și deja peste um lucru neașteptat: pe una din roțile mari cu dinți era săpată o inscripțiune pe care n’o știa nimeni. Iată cuprinsul inscripțiunei, precum spune ziarul „Le Temps“ : „Eu, Jean Blanchet, la 22 August 1792, am văzut pe Danton profanând emblema regalității, rupând crinul care împodobea sfera pendulei”. Și istoricul acestei inscripțiuni e următorul: Danton, în timpul Revolluțiunii, fusese numai ministru al justiției. Pendula în chestiuneîmpodobită cu crinul burbonic, se afla în cabinetul său. Floarea simbolică a regalității dinastice supăra văzul tribunului revoluționar. Și intr’o zi, pe când Blanchet, ceasornicarul din acea vreme, se ocupa cu inspectareași întoarcerea pendule, Danton sări de la masa lui și smulse crinul detestat. Blanchet, deși meseriaș, păstra ascunse în sufletul lui sentimente monarchice. Indignat de gestul lui Danton, își exprimă revolta lui sufletească gravând-o pe cercul roatei dințate. —•—sm ■mg»... i însemnări , drum... - Intre București Firteeaia — Ce infațișare are Turtiscaia românească. — Cum privesc bulgarii și cum privesc turcii anexarea Dobrogei-ului la România — Duminica trecută am făcut drumul de la București la Turtucaia, cu înscărcinăra de a cunoaște răspunsul ofițerilor regimentului 40 Călugăreni la acuzațiunile pe cari o parte din presa noastră le-a formulat împotriva lor și a comandantului regimentului.... 1 .Rezultatul cercetărilor l-am expus intr’o serie de articole publicate. , -Drumul de la București la Turtucaia, e adevărat, e un drum numai de câteva ceasuri; s’ar părea că, în afară de faptele obișnuite și prea puțin însemnate, nelipsite în nici o călătorie, nu al ce să însemnezi. Și cu toate acestea, trecând Dunărea și punând piciorul pe un pământ care a fost până înalerl bulgăresc și azi e românesc, simți și vezi lucruri neîntâlnite în împrejurări și călătorii obișnuite. Drumul de la București la Oltenița îl face curai tren mixtal toată vremea, prea multă vreme chiar, ca să vezi lucruri cari nu prea interesează. La Oltenița, după ce ai obținut biletul de trecere dincolo, tex sul, intr’o barcă, cu care după un ceas de vâslire înpotriva apei, ajungi la pontonul Turtucaiei românești.In barca cu care trec la Turtucaia mai iau loc două cunoștințe din București, și doi bulgari, cari au făcut ceva cumpărăturii din Oltenița. Unu din aceștia din urmă are un chip respingător, diform și trudit și, ca și vecinul său, e îmbrăcat foarte rau purtând în cap o căciulă enormă care-i cade pe ochi. Stau la îndoială neștiind dacă am drept, să cred că în capul acela turtit și acoperit de lâna unei oi întregi se face vre-o legătură de idei. O convorbire pe care o leg cu stăpânul căciulii mă lasă uimit, el judecă; cunoaște de aproape ultimele schimbari politice întâmplate și privind mai ales Bulgaria. I chiamă Tișeu Milan, vorbește bine românește și e de fel din Viuatchioî, sat Tn depărtare de 25 kilometri de Turtucaia. Intru în vorbă cu el ocuipându-mă de opincile pe cari l © mire în mână, pe care a dat 2 lei și de care e îngrijat, neștiind dacă au să-l țină 2 luni și jumătate, prin l-au ținut altele de mai înainte. — Ești bulgar, bre, Tișcule? — Păi ce să fiu, domnule! — ’Comuna ta, Asuat chioi, e acuma românească? — E românească. — El cum ți se pare stăpânirea cea nouă? Ce zici de ea.? — Nu zic nimic! Tișcu e om prudent, cu toată căciula lui mare de oaie cărei cade grea, pe ochi. Și ca Tișcu fac toți bulgarii de sub stăpânirea cea nouă, toți tac. Desigur însă că vorbesc când sunt între ai lor, atunci vorbesc mult și pe șoptite. — Ai fost la război? — Cum să nu! Am fost la 9 asalturi. De nouă ori am intrat în joc. Il privesc deodată cu alți ochi, când îl aud înșirându-mi nume de localități cari și-au câștigat un renume sângeros: Ciortu, Ceatalgea, Bunarhisar, Kirkilisse... — Și mai fost rănit, de loc? — Numai la mâna asta — îmi arată palma, dreaptă cu o cicatrice mare,—la umărul stâng și la genunchiul drept, două răni de gloanțe și una de baionetă. Rămân pe gânduri cu ochii la el. E un brav. Barcagiul lopătează din răsputeri. Pe malul înalt și râpos se trec încet pe dinaintea ochilor, legănându-se, case de pescari săraci. Ici-colo, printr-o ușe deschisă, se văd câțiva inși, la o masă rotundă cu 3 picioare; părinții și copiii stau înprejurul unei mămăligi și a unei străchini cu ciorbă. E Duminică, și -e vremea mesei. Tișcu-al meu oftează odată: — Bine era dacă România venea mai curând, nu acuma la urmă de tot... — Cum, Tișcule, mai curând? — Să fi intrat atunci când veneam noi de la turci... Nu ne mai băteam și cu sârbii.. A murit multă lume și cu sârbii.. Și am pierdut mult, Adrianopol, Kirkilisse, Kavala— Hotărât, Tișcu are o înfățișare care înșeală; el e o confirmare strălucită a afirmațiunii că bulgarul, cât~'ce' umil, cunoaște viața de Stat a țării lui și participă efectiv la ea. Și convorbirea mea cu Tișcu durează aproape până ajungem la Turtucaia. * Țărmul Dunării are o înfățișare deosebită decât cea din trecut; au dispărut movilele de gunoi, cari ședeau înainte înșiruite, sub dominația bulgară. Priveliștea aceasta a movilelor de gunoi dealungul Dunării am văzut-o mereu și în drum spre Silistra. La punctul de graniță între Ostrov și Silistra erau de asemenea două enorme mormane de resturi de tot felul, cari acum au dispărut și ele. Oamenii care călătoresc pe Dictare pot ajunge să creadă că Statul bulgar ține ca grănicerul bulgar să fie totdeauna pe un morman de gunoi bulgăresc, atâta sunt de nedespărțite aceste două elemente... 3. ■ £ niște repede caracaterul bulgăresc, și ea, mormanele de gunoi au pierit și din cuprinsul ei. Intr’o cafenea, asist la o discuție între mai mulți soldați din reg.. 40 Călugăreni cari, vorbind de campania care s’a terminat, trec la „alt război, pe care nu se poate să nu-l facem noi curând“. N ascult cu un interes explicabil; oamenii n’au habar -că lângă el e cineva care ascultă și care poate va feri ceea ce aude.. Vorbesc cu o însuflețire care stă bine și ținutei și vârstei lor; * După 3 ceasuri de ședere în Turtucaia, am terminat și pornesc spre București. De astf^o dată barcagiul meu e un turc, Mamut Ahmet, care apasă pe topet! de 35 de ani, luptând mereu cu Dunărea turbure. Mult mai prietenos decât Tișcu,Mamut se bate odată cu pumnuil n piept când îl întreb ce zice de stăpânirea românească. — E bine, e domnule, e bine., Noi de 30 de ani și mai bine mâncămt pâine de la România. Păcat că n’ați luați’. și. Șumul. —Poate vrei să zici Șumla... — Da, da, Șumul, repetă el. Eu am fost la Șumul, e frumos acolo. — Te-au trimis bulgarii la război, Ahmet?... îl întreb. Ahmet se oprește deodată din vâslit și, uitându-se împrejur cu grije, deși n’are cine să-l audă, îmi spune, în șoaptă : — Domnule, mi se aduseseră opincile, haina și o traistă mare; dacă nu intra România, dacă mai ședea o zi România, eu mă duceam... Cuvintele din urmă „eu mă duceam” spuneau ceva mai mult decât că pleca la război; ele arătau convingerea lui că se ducea de alinelea, pentru todeacina.... . — ,Câți ani al Ahmet ? .— Am 65,. domnule. Mă gândesc cu durere la luptătorii pe care ajunsese să îi cheme Bulgaria. Se întâlneau ipe câmp nepoții cu bunicii...Dacă de la Oltenița, la Turtucaia, mergând împotriva apei, faci cu barca un ceas, de la Turtucaia la Oltenița, dus de curentul apei, faci numai un sfert de ceas, înainte de a ajunge. Ahmet, cu un respect nespus, îmi adresează o întrebare: — Poate că vă duceți departe, la Constanța, sau la București... — La București, Ahmet... ■ Barcagiul tresare. — Ai fost vreodată la București ? îl întreb. — Nu, dar are să se ducă el. — Care el ? Cu dosul mâinii își șterge sudoarea de pe frunte și-mî arată pe fiul său, un băețaș de vreo 12 sau 13 ani, în picioarele goale, care ședea la cârmă. — Ce-o să facă la București? Ahmet lasă acum lospețile din mână, își șterge din nou fruntea și stă mult pe gânduri înainte de a-mi răspunde. —Eu am 5 copii, îmi spune ’n cele din urmă. Unu e director al școlii turcești din Nicopol; a ’nvățat dreptul la Constantinopol; acum e la Adrianopol, de unde trebuie să vină curând. D-ta ești de la București, boer; poate am noroc acuma, că te-am dus cu barca... Nu se poate să-mi faci un bine mare ? — Ce e, Ahmet ? Spune. ^ — El are școala primară... Nu poate să intre la școli românești să se facă ofițer român ? — Bu cred că poate... Ochii lui Ahmet s’au luminat de -o bucurie nesfârșită. I-am dat « o însemnare »de numele și adresa mea. Și jumătatea de drum care mai rămăsese, Ahmet m’a dus repede ca o pasăre.... ■ Am ajuns la Oltenița, de aci, am pornit la București, cu un tren mixt în care călătorul are multă, prea multă vreme chiar, să vadă lucruri prea puțin interesante. M. Negru. ® -------------------------------------- lăsat de pe Lucrătorul Constantin Radovici, în vârstă de 18 ani, din str. Petre Popescu, voind să se ducă ieri dimineață la fabrica „Vulcan”, s’a aruncat într’un tren de marfă ce venea dinspre București. Punând piciorul greșit, nefericitul a alunecat între vagoane și roatele i-au tăiat piciorul drept de la gleznă. In stare gravă nefericitul a fost transportat la spitalul Filantropia. ------------------PPP----------------- Sinuciderea din casa Moților Ieri după amiază s’a sinucis la locuința sa din calea Moșilor 57, fostul cofetar Ion Popea. Nefericitul și-a tras un glonț de revolver în gură. Când i-au venit în ajutorul casei era prea târziu. Din cercetările făcute rezultă că nefericitul s’a sinucis fiindcă afacerile îi mergeau râu de la o vreme, pe lângă că mai era și chinuit de o boală de nervi. -------------------------------------