Universul, octombrie 1913 (Anul 31, nr. 270-300)

1913-10-01 / nr. 270

> \ $ íüüTRfi H8LERII Nu mâncați fructe proa­spete și cereți de la Ma­gazinul 1.O­ sbami GN­P0TU1 s===AMERICARE JPE­lla»ICI CJAI«E PEmm Cutia mare de un Ugr. L. 2.75 Asortați-vă din vreme 1337 SEMNE defOG depozitat,Dealul Sipira" Str. 13 Septembrie,­­Ms. 4. — Telefon :*7,8» Propr.: üh. V. Theodorescu “tei 41 fag » '»■ 41 ser­vete, sparte și trans­portate Comarnic le se fac la : Direct la Depozit, tele­­­­fon 27­83­­ 1396 La ziarul ..Universul1' La băcănia Șerbanescu sub h­otel Stegîna, calea ____Rahovei_______ La­zar L. Sanft & Co.­­ BUCUREȘTI - Calea V­ic­toriei No. 188 _______Telefon 40.0 momosm I e f­&twril ia Blenoragie * ***■­­*gst ■­ ­Znxrmi șl ssurgers *«* ' Sf&pfflS €®S mai .«cort KcvXtîrmător pentru RintchT A­SS a colBsnuat de swedU,­«ii sei mai distinși Liceul Praness-Român Fondat la anul 1895 de I. CUXCIU și C­. POPA LISSEANU J Bucureștii.Calea­ J Plevnei So ■arsuri m­imere, liceu complect, nu toate cele trei secțiuni, preparațiuni pen­tru sein ui io­mere idh). înscrierile se fac de pe acum. Prospecte la ce­rere. Directori: G. Popa-Lisseanu, pro­fesor Ia­lie. Lázár, slt. K­nongen și­­ V. Colgeag, profesor la gimnaziulȘim­ai, și 1/­ pandtr, profesor la școala su­perioară de comerț. . 12/1­kiadimii Română La 15 și 16 Octombrie 191­3, se vor vinde prin licitație publică, cu oferte închise, mai m­ulte bu­nuri m­ici de pe moșiile Ottete­­liș și Bătășanî, din jud. Vâlcea. Intrarea în posesie se va face la 23 Aprilie 1914. Amatorii se pot adresa Acade­miei, București, calea Victoriei 135, de unde se vor trimite con­­dițiunile licitației. ______1401 STOROITEI COMUN a tramvador Buzești face cunoscut că la următoarele intersecții de străzi: 1) Str. Orientului, colț cu str. Teilor. 2) Str. Memoriei, colț cu str. Dionisie. 3) Str. Labirint, colț cu str. Mircea­ Vodă. 4) Str. Labirint, colț cu calea Văcărești, are instalate semnalizări optice, cari Atâta ziua cât și noptea, prin ajutorul unei lămpi roșii, avizează vehicul­ele și trecătorii ce vin pe străzile normale linii­lor de tramvai, de apropierea unui vagon din o parte sau din alta. Tramvaiul cu cai, cele­lalte vehicule în publicul sunt rugați a fi atenți la aceste semnalizări. No. 13.644/E. — 21 Sept. 1913 1.155 Da închiriat 0­­ prăvălie, Calea Gr­iviței 10. — A se adresa d-lui Maori, în interiorul imo­bilului. 148­ ~DEtIN" l­ilOAT în Str. Negustori 36 i apar­tament compus : 4 camere, vesticul, bac, pod, spălat­, ca­meră de servitori, gaz, par­chete. A sa adresa : Societatea Naționala, Str. Paris (Doam­­nei) No. 12. 1133 Casa Dotation«! © astei DE ÎNCHIRIAT în curte o casă­ confortabilă compusă din 11 camere spațioase, dependințe, gaz, apă și canal, în strada Lueger No. 22. Doritorii se vor adresa la cancelaria Casei De­lațiunii Oaste!,­ intre orele 8­ și 1 p. m. 15U DOAMNA-DOCTOR­­ TRANGÜ-RAINER Fost șef de clinică obstetrizală și chirurg al Eforiei Spitalelor si-a reluat consumînțiinele. FACERI: BOLI la FEMEI rH’RDRA­F. — STRADA SCAUNE 32 — Cons. 1­—­7 jum. d. a. Telef. 10­97 1503 CASA RURALA Marți 1 Octombrie 1913 se va ține licitație la ad­ministr moși Bârlăiești co­muna Epureni, jud.’ Tu­­tova pentru vânzarea spre exploatare a 125 ha. pa­dure, concurența înce­pând dela 16.000 lei. Joii 3 Octombrie 1913 licitație la administrația moșiei Măeișeni, comuna Corni, jud. Covurlui și la Casa Rurala, str. Paris 1, București, pentru vânzarea a 137 ha. pădure, con­curența începând de la­­ 14146 lei. Direcțiunea jâotmsrr.xwsuwuejmfâ. maiamiriseaKtsvtmvKms’aaBaKaaaamsMf mmww m iKiiiiT unic apartament, primul ctagiu, trei camere, bucătărie, electrici­tate, tout a l­egout, sobe porțe­lan. B-d. Carol 76. Adresa: I. Stratulat. Primăverea 33, ora 1—3 d. a. 1488 Moșioară « Vând și arendez 150 pogoane pământ grădinărie arabil afecta­tă Credit. Județul Prahova, pla­sa Gâl­­pa aproape Ploești, gară apropiere, comuna toate autori­tățile pe moșie, inform­ațiuni Ho­tel Dacia la portar. 1501 Se caută ■» ■ PEȚITOARfi Soriți la ziar: „Comorașu­* 1500 SOfJi O wiie altoite ți sealtoite Dori lorii se voi* adresa D lui N. S. MAMI LH V. Vi­­lești. Cataloage gratuit la cerere. 1432 OVĂZ SE " “ SĂMĂNȚĂ calitate superioară, varietate scandinavă, se găsește de vânza­re­­a Administrația moșiei Roz­­nov (Jud. Neamț)._______1332 mm I Țîgâi și încr*ușetul*i deme­ 1‘inos, de vânzare la moșia M­uculești, gara Mărcu­­leșt­i. 1453 Dactilopaf bine plătit care cunoaște bine mașina de scrie YOST No. 15, poate găsi foc imediat la ziarul „UNIVERSUL”. ■Poliîliston „mnHi ) Grivițel 107, Matar­ie Măcelărit? ” Consulta fiu i pen­ru­­ alt BOA­LELE . Tratamentul special al Ș­COALELOR LUMEȘTI . P­rin docare zi ilit la 8—12 și 2—9 ‘ Un leu comunicatirie» 'CABINET DENTAR MODERN ’Laetă,î solids in aur, car­­­e d­uc st plan­ssâ ‘ $87, S­WWwWWVVVWvV SAA/­­AA/ mim lumișîî (»IFILITH­E) Vi­decă radical B­i’fil fl. lElSüáTACT Specialist din Faris Str. înfi­ii lor 17, tltaj f-iu Consult. 8--12 . 2—7. 945 seTscgesc B­o­alele Lumești (SIHISTICI) La Policlinica SAVATATEA Dr. M. D. STARATOPOL București, Str. General Florescu 9 (In aripa tn­eaptă a spitalu­lui folisab.. Notați bine adresa: Nu intrați Până ce nu citiți pe firmă „SA­­NATATEA“ Dr. Stamatopol, că­­ci unde nu­ a scris un nume de medic acolo bolnavii sunt tra­tați de persoane fără diplomă de doctor.­ă 413 gâleâ mmm 1000 lifl­. 1 SUFERINZILOR de HERNIE Agentul General al Bandajelor Bariere rămâne 10 zile la București. Nerăbdarea manifestată de suferinzii de her­nie de a aștepta 2 ani returnarea Agentului ■general al Bandage­lor Barrere, probează de­plina conftanța ce o au în acest a­parat. . Acei ce nu-1 cunosc încă și ears suferă de martiragiul herniei și de aparatele defectuoase nu au de­cât a veni de­ a-i încerca, e uoi agen­tul probând că acest­­ Bandaj fură rival men­ține fără nici o jenă, toate herniile, chiar cele mai voluminoase, îl vor putea adopta și se an­gajează a va urna costul­ acelora rari nu vor­ fi satisfăcuți. Centura Maîllol-Barrere este centura ideală care asigură la dame menținerea la loc a tuturor organelor,fără nicio jenă. Agentul general al Bandajelor Bariere rămâne la­ Bucu­rești de. Joi 3 Octombrie până Sâmbătă 12 Octombrie la Corop Saar General de Optică, 104 Calea Victoriei Încercare gratuită.— Vindecare garantată doi copii 1505 WrÂUt­ _ Pepisiena de vițe altoite Î'»|S ~ « Pomi fructiferi - proprie'stea |-lu­i IBN­M I. IN­ES 69 SACUENI (DAMBOVIȚA) 10 ktm, departe de Târgo­vi­ște care are de vânzare 300.000 vițe altoite su­perioare și pomi fructiferi -----PROSPECTE LA CERERE-------EX.'WETX.A. 15iJi­­ OMIS S1UT0RIH de pădure de primul rang pentru reconvarescenp și boale de plămâni ușoare Tratare individuală — cură alimentară — băi­­ de soare — cabinet «de raze Röntgen — signale­­ de lumină, in sonerie — instalație permanentă­­ de apă caldă și rece in odăile de sud­­— PROSPECT AMĂNUNȚIT GRATIS -- 1333! A SE FERÎ DE CONTRA­FA­CERI Cereiî mimai adevărata PUDRA si CREMĂ GERMANDnr g. FRUMUSEȚE I EIGÎEHI. SI, — TI, , , • Fabricată de 11IGNOT-BOUCHERI PARSUMBUa 19, Rue Vivienn­e A SE FERI DE CONTRAFACERI Bătrâna­­ nu răspunde un­­ cu­vânt. Se întoarce și-și sărută roaiba pe botul negru, apoi tre­ce și ea umilită — și dă căpăs­trul unui ostaș. A­tun­cea, ridică ochii și zece încet: „O clăti, — cine știe dacă s’o mai întoarce la nou­“, încep a trece apoi, hotărâți și câiniî, plăești de la munte. Ei toți își dau caii, nu se tocmesc, și se întorc spre tabăra de care, cu mâinile în chimirurî și cu pălăriile pe-o sprinceană. Unul face semn cu ochiul spre comandantul d­e brigadă, care privește mișcat acest spectacol, și spune cătră un tovarăș, zâm­bind: „Ia uită-te, măi cuscre, cum îl râde barba!“* In cazarmă. S’au desfun­dat magaziile cu îmbrăcăminte, cu arme și muniții. Cei dintâi con­cediați sosiți așteaptă să fie îm­brăcați și să-și primească pova­ra de luptă. Ofițeri zoriți alear­gă în toate părțile, primesc și dau ordine. La cancelaria mobi­lizării zece mii de capete s’aîi îmbulzit așteptându-șî rândul. E prima, zi de mobilizare, și s’a în­fățișat toată lumea. Intr’adevăr, râde barba dom­nului comandant de brigadă. La „infirmerie“ doctorul pri­mește zeci de oameni, înfrigurat și ostenit, îî dezbracă, îî ciocă­nește, îi cercetează. E un om negricios și tânăr, cu îmfățișare simpatică. De­și­ a grăbit, prive­ște cu luare aminte pe oameni, îl iscodește și se interesează d­e toate ale vieții lor. „Câți frați mai ai, întreabă el pe unul. —­ Doi. — Ați făcut oastea? — Unul, s’a dus la călărași. •— Bun! „zice încet doctorul, bătându-l ușor cu palma peste spate. Se­ înfățișează altul. Se des­cheie. Domnul doctor se pleacă și observă, lung o rană la coas­ta stângă, o rană largă, abia ci­catrizată. Ridică capul, privește în ochi pe țăran. Ii zice încet: „Tu aî caz de scutire. —• Nu se poate, domnule dof­tor, răspunde liniștit omul. Eu știe că-s tare, și mărg. Apoi, măi băd­e, ranai­ î a­­bia vindecată. Așa scrie la carte, nu te pot lua. — Trăiți, domnule doctor, ea es­ta­ raport, nu se poate să ră­mân..." E un om simplu, cu privirea blândă și cam rușinoasă. Alături de el, așteaptă um gos­podar negricios, cu privirea du­să și­ întristată. Doctorul trece la el și-l întreba zâmb­ind: „Dar tu c‘e stai așa pe gân­duri? și de ce țes ochii roși? —* Apoi, domnule doctor,, n am­ dormit, și mi-a fost tara jele, când m­’am despărțit de copiii... — Așa? și câți copiii ai tu? — Șase, domnule căpitan... — Harî! (doctorul dă din cap și apleacă privirile în pământ, a­­poi iar îl privește drept). Mi se pare mie, zice el domol, că dum­neata, ai suferit... — Dă, domnule doctor, — ca omul... — Ai avea caz de scutire... ai șase copii și nu ești tocmai zdra­văn... — Ba de ce? slavă Domnului, Iz zdravăn, trăiți d­om­nule ca­pi­­tan! — Cum? nu vraî să te întorci acasă?...“ Omul­ răspunde cu hotărâre : „Nu mă fac eu de râs, domnu­le doftor. De-acu mă duc înainte cu ceilalțil!...“ Ciudat doctor și ciudați oa­meni! Iubite prietene, în ziua aceea de 23 Iunie, soarele era învăluit de i’puri și nu d­evărsa vaze, dar lucea în privirile și în sufle­tele unui întreg popor necunos­cut! Starea timpului și a semănăturilor La ministerul de interne sau mai primit următoarele ra­poarte : Föleni.... A plouat bine. Se­mănăturile de toamnă se fac cu multă activitate. Culesul viilor al căror rod este bun, se face pretutindeni. Mehedinți. — Timpul In acest județ a fost călduros. Semănătu­rile de toamnă au fost bune. S’a terminat cu treieratul păroaselor și­ se continuă cu­­ întorsurile pentru semănăturile de toamnă. S’a început culesul viilor. Tutova. — Timpul în acest ju­deț a fost bun ceeia ce a înles­nit facerea arăturilor .Porumbu­­burile și viile au început să se culeagă. ■Suceava.— impus în acest județ este răcoros. •La munci, agricole, se conti­nuă cu inseratul păioaselor, cu­lesul cartofilor, fasolei și câne­pei, cum și cu aratul și­ semăna­tul de toamnă. . Porumbul este în mare parte copt, și s’a început culesul­ lui. Pășunele sunt abundente. Neamțu­­­ Timpul a fost bun și răcoros cu puțină Toamnă în plășile Piatra și Războeni. Po­rumbul e aproape copt și bun. Trepratul păioaselor și cositul fânețelor sunt aproape termi­nate. Se activează cu arăturile și se­mănăturile de toamnă. — Serviciul telegrafic al ziarului ,,T73 WIVMIt STJZ,l‘ — MARȚI, 1 OCTOMBRE «-­ 2 Catastrofa vasului american „Volturno“ — Vaporul cn flăcări. 521 pasageri au fost salvați. Nu se cunoaște soarta altor 236 persoane — Liverpool, 28.— Societatea de navigațiune „Kinhard Line” a primit o telegramă prin care i se anunță că pe vaporul „Vol­­turno", care face cursa între Rotterdam și New­ York, a isbuc­­nit un puternic incendiu, pe ma­re, în urma căruia 521 de pa­sageri au fost nevoiți să se re­fugieze pe 10 vapoare venite în­­tr’ajutor. Se afirmă că 221 pasageri lipsesc. * Liverpool, 28. Azi la orele 1i 20 societatea de navigatiune „Kimard Line” a primit o m­ar­­e onigramă­­ de pe­.vasul cj­­„Car­man­ia”, prin care i se anunță că pe vasul Volturno a isbuc­­nit, în cursul călătoriei spre New­ York, pe la gradul 2S—25, de lat­dmilne, un incendiu pu­ternic. Vasul incendiat, a dat semnale de alarmă prin telegra­fie fără fir și 10 vapoare au sosit în ajutor ridicând 521 pa­sageri. După cele spuse de șeful ali­­m­­entarei vaporului, se găseau pe vas 24 călători de clasa I, 540 de clasa Iii a și un perso­nal de 90 oameni, in total 657 din cari lipsesc 236. Berlin, 28.— Asupra catastro­fei vaporului „Posturno", ziarul ,,Lokalanzeiger" primește din Londra următoarele amănunte: Cei o mie de pasageri al ce­lor 10 vase cari au­ venit in a­­jutorul vasului incendiat au­ fost ■martori involuntari ai unor scene sfâșietoare. Nefericiții pa­sageri de pe vaporul „Postur­­no" vedeau, pericolul care Ü amenința și se dădeau la fapte desperate,­­mai ales că cele 10 vase sosite în ajutor eră fi puse in imposibilitate a se apropia de vasul incendiat din cauză că nutrea era foarte­ agitată și deci bărcile de salvare nu pu­teau fi lansate. De pe vasul in­cendiat se ridicau spre cerul în­norat, valuri­ dese de fum, pe­­ care vijelia le împrăștia intr'o clipă. La un moment dat se ridică spre­ ‘ișer o săgeată de foc, pui de scântei sb­oară prin lupt co­și când o uriașii, rachetă ar fi fost lansată. Era un nou­ peri­col: cazanul vasului incendiat explodase. „ Atie scenic îngrozitoare se pe­trec până ce intunerecul acope­­re marea; scenele nu se mai păd apoi, iar furtuna înăbușe țipe­tele desperate ale victimelor. Spre­ ziuă o parte a vaporu­lui se mai ținea pe suprafața apei, iar pasagerii stateau în vârf ghemuiți căzuți intr'o le­targie și nepăsare care te făcea ■ să plângi. Furtuna se potolise nițel și toate cele 10 vase sosite înlr­ a­­jutor și-au­ lansat bărcile de salvare, salvând ce mai era de salvat. Câte familii nu vor cădea in doliu, câte«mame nu vor de­plânge copiii penițî in valuri, căci după constatările de până aCumí 236 din călători au pierit, căzând probabil pradă catas­trofei. Acesta este un număr aproximativ. Vaporul „pollurno" era pro­prietatea societăței de navigație canadiene și transporta in ma­re parte pasageri ruși ♦ Londra, 28.­­ Știrea catastro­fei a fost telegrafiată de un co­laborator al ziarului „Evening News” din Londra, care era în drum spre casă,și a marconigra­­fiat știrea ziarului său, imediat. Londra, 28. — Asupra catas­trofei , vasului „Volturno", se mai­ comunica următoarele amănun­te : Căpitanul vasului, după ce a dat semnalul de alarmă, văzând pericolul, a ordonat­ lansarea băr­cilor de salvare, dar din cauza fu­rtu­nei numai două au putut pleca pe când c­hhiuli­a. s' au p ros­tumat. Când­ catastrofa a­ ajuns la cunoștința pasagerilor, aceș­tia au fost cuprinși, de o panica de­ nedescris. Asupra cauzei catastrofei lip­sește orice știre. Se crede insă că incendiul a izbucnit in una din magaziile vaporului. Vie­na. 28. — Ziarul „Neues Wiener Tagblatt” află asupra­­ catastrofei următoarele : Vasul, după cum s’a stabilit, ducea pasageri ruși, austriaci și unguri. Știrea că printre victime se găsesc și austro-ungari este deci adevărată. Brema, 28.— Vaporul „Gros­ser Kurtur” din societatea Nor­deutscher Lloyd, a radiotelegra­­fiat că vaporul „Volturno” ar­de in largul măreț în urma li­nei violente explozie la partea dinainte, care ar fi omorât pe mai mulți pasageri și marinari, si vapoare au­ sosit pe locul de­zastrului, in urma apelurilor prin telegrafia fără fir, dar din cauza furtunei apropierea vapoarelor era imposibilă; numai bărcile de salvare au salvat in total 523 persoane; 109 persoane mai lipsesc. Succesul telegrafiei fără fir e mare. -------------«î­ fr»------------­-COCCOCOCCOCO' C­onîitetul greco-turc PRESA TURCA ȘI CONFLIC­­TUL CU GRECIA Constantinopol. 28. — Ziarul „Tanin“, ocupându-se de con­flictul cu Grecia, scrie că Turcia trebue să aștepte până când va fi lansat noul dreadnought turc când Turcia va deveni și pe mare destul de tare pentru a­ se putea expune chestia insulelor. MSGR. NETZHAMMER LA VIENA Viciat, .28.—Arhiepiscopul cato­lic din București, Migr Nctzha­­mmer,­­a sosit aci. (A. K.) RECHEMAREA ATAȘATULUI MILITAR AUSTRO-UNGAR DIN BUCUREȘTI Viena, 28. — ,,Corespondența militară" află că cercurile mi­litare asigură cum că­ atașatul militar austro-ungar din Bu­curești, colonelul Hramlovici, va fi rechemat în curând și nu­mit șef de biurou la­ statul ma­jor general .A. B.) MERSUL HOLEREI IN SERBIA Belgrad, 28­....- Starea epide­miei­ de holeră în Serbia e ur­mătoarea : numărul total al ho­­lericilor 591; cazuri noul 27; vin­d­ocați, 77; decese 8; rămân 533. -—­---------------------------­CONCEDIUL MARCHIZULUI PALAVICINI Frankfurt, 28. — March­iz­ul Palavicini, ambasadorul Aus­­tro-Ungariei la­ Constantinopol, și-a început azi concediul de o lună­ și călătorește prin " Cons­­tanța­--București­­ la Viena. Faptul că ambasadorul plea­că in concediu, i se at­ribue o deosebită importanță și se ex­plică în felul că în Băl­râni domnește­ liniște perfectă și că pacea este asigurată. RETRAGEREA LUI DRAGOMIS DIN POSTUL DE GUVERNA­TOR AL MACEDONIEI Salonic, 28: — D. Dragomis, fostul guvernator general in Ma­cedonia grecească se va retra­ge în curând din­­ cauza sănăta­tei sale șubrede. Succesorul său va fi probabil consilierul de stat Sterg­iad­eff. După altă versiune ministrul de interne va avea pentru moment interimatul acestui post. O hotărâre definitivă se va lua în cursul zilelor viitoare. ÎMPRUMUTUL MUNTENE­­GRULUI Paris. 28: -r­- Ziarele află din Cetinje ,că ministrul Franței ar fi înștiințat guvernul muntene­grean ca Franța nu ar face nici o obiecțiune la emisiunea unui­ împrumut de 6 milioane la Bursa din Paris. (A. R.) DECLARAȚIILE D-LUI PI­CHON ASUPRA CĂLĂTORIEI PREȘEDINTELUI POINCARE Paris, 28.­­ D. Piin­­ori, fiind întrebat, în privința călătoriei președintelui Poincaré, a­ decla­rat că această călătorie a pre­ședintelui, după cea din Lon­dra, precu­m­ și trimiterea din partea guvernului britanic a­­ u­­nui cuirasat la Carthagena, sunt probă nour de raporturile strânse de amiciție care unesc în aceleași intențiuni pașnice Anglia, Spania și Franța. Pa­cea generală nu poate decât să câștige de pe urma acestei poli­tici, iar în ceea ce privește inte­resele Franței, do sunt atât de evident legate de această politi­că, încât e de prisos a mai stă­b­­it. (A. R.) PANICA INTATJN TEMPLU ISRAELIT _ 11 femei omorâte­­­ ._ Lemberg, 28.­— Ziarele află­ din Radziekow că în timpul­­un­ei slujbe religioase în templul Is­raelit din satul Choiojow, sa produs o panică. 15 femei au fost omorâte, mai sunt­­ o mul­țime de răniți. J . Lemberg, 28. —- Referitor la cata­strofa, di­n templul israelit de la Cholorow, se anunță că pa­nica a fost provocată de blama­rea unei femei. Lumea se grămă­dea spre eșifi; femei au fost grav rănite și altele ușor. ADUNAREA membrilor partidului național român din Ungaria Budapesta. 28.— Ziarul „Ke­leti Értesíte“ anunță că aduna­rea membrilor partidului națio­nal r­omân a început azi sub președinția lui Gheorghe Popp de Băsești. După discursul de descindere al președintelui, s-a început dis­cuția asupra situației politice in general și despre situația in­ternă a partidului. Nu s’a luat încă nici o hotă­râre. Discuția va continua mâine. Despre schimbarea programu­lui partidului nici vorbă nu a fost, căci aceasta cade in sar­cina congresului. TURNEUL TRUPEI VICTOR ANTONESCU IN ARDEAL Budaesta, 28 —Ziarul „Keleti Értesítő” află din Alba Iulia, că trupa dramatică compusă, din artiști ai teatrului Național din București, condusă de Vic­tor Antonescu, a sosit acolo și a f­ost primită cu ovațiuni și entuziasm de către fruntașii ro­mâni din localitate. Prima re­prezentație va avea loc mâine. »iar»---*-----— *— UN MOȘIER JEFUIT IN TREN Cracovia, 2S.— Moșierul Lor­­sky, în călătoria sa de la­ Berlin la Cracovia, a făcut cunoștință cu doi domni și o doamnă. Pe drum unul dintre domni i-a o­­ferit o țigare care l -a adormit. După ce s-a deșteptat, a obser­vat că ii lipsește portofelul cu 10 mii coroane. El a reclamat cazul poliției care a pornit o anchetă severă fără să­ fi dat de urma îndrăzneților hoți. LICITAȚIA AVEREI LUI 1O­ HAN ORTH Ber­lin, 28. — Eli s'a terminat licitația averei rămase­ de pe urma fostului arh­iduce aus­triac Tolian Ortli, care emigrase sub simplul nume de Iohan Ortli. In ultima zi a licitațiunea s’a realizat suma de 80­ mii mărci. MOARTEA CAPELMAESTRU­­LUI FRANZ ZIEGLER Vien­a, 28. — Kapellmaestrul teatrului „An der Wien”, Franz Ziegler, care este bine cunoscut și la București a încetat aci din viață în vârstă de 39 ani în ur­ma unui cancer. LUPTA ELECTORALA DIN ITALIA — La Neapole s’au produs tul­burări sângeroase — Rom­a, 28.­— La Neapole lup­ta electorală,, dintre partizanii candidatului liberal Gargiuli și ai celui radical ■Bernardino, a degenerat în scandal și bătac, așa că a trebuit să intervină po­liția ca să-l despartă. Șase par­tizani­ a­i lui Bernardino au fost grav răniți. . După ,și poliția, a im­prăștiat mulțimea, strada era plină de pălării, gulere, manșete, butoni, mâneci. LUPTA INTRE UN ÎMBLÂNZI­TOR ȘI UN TIGRU Paris. 28. — Intr’o menagerie, pe când îmblânzitorul de ani­male, făcea producție cu doi tigrii, unul din aceștia i-a să­rit în ceafă, făcându-i o rană gravă. Un servitor văzând că îmblân­zitorul este atacat și nu se poate debarasa de tigru, i-a întins prin gratiile cu a­cei un revolver, cu care îmblânzitorul făcând o­­ ultimă sforțare a doborât fiara la pământ. ATENTAT CONTRA UNUI DI­RECTOR DE ȘANTIER Triest,. 28­ — Azi, un lucrător concediat a comis un atentat contra fostului său director de șantier naval, inginer König, trăgând asupra lui două focuri­ de revolver,­­ fără a’i nimeri însă. Atentatorul s’a sinucis. CALATORIA UNEI FETIȚE DE 4 ANI. Londra, 28. — O fetiță de o frumusețe­­ vara, abia in vârstă de 4 ani, cu numele Richem a făcut călătoria până la Hoboken ca pasageră de clasa a treia, singură­ singurică. Fetița, care devenise odorul tuturor pasagerilor, avea legată de gât o tăbliță cu inscripția : „Călătoresc în California unde mă așteaptă mămica, care mă va pupa de nenumărate ori, altă lume străină însă o rugată a mă­ scuti de sărutări“. Sosită la Hoboken fetița a fost dată în îngrijirea unei fe­mei până la sosirea­­ mamei ei. NOUILE STATUTE ALE JOC­­KEY-CLUBULUI AUSTRIAC Viena, âS.—«Direcțiunea Jockey Clubului austriac a elaborat noul statute de curse și pariuri, prin cari se speră că se vor pu­tea evita pierderi inutile din partea publicului, care­­ a fost exploatat de câțiva, bukmakeri. lin«it­ de conștiință. SPIONUL RUS DIN LEMBERG Lemberg, 28. — Spionul Krz­­menitzky a fost predat parche­tului după ce și-a recunoscut vina. El este de­­ 4 ani și a fost timp de 21 ani funcționar la căile ferate. Sâ­rbii au masacrat pe alfe deezi — ACUZAȚIILE lui Herbert AUBREY — Londra, 28.— Ziarul „Times” a publicat în ziua de 25 Sept. o scrisoare a însărcinatului de afaceri sârb din Londra, care respingea acuzațiile aduse sâr­bilor de către Aubrey Herbert, membru al Camerei remânelor­. Astăzi, „Times” publică­­ o scrisoare de răspuns a lui Her­bert Aubrey, datată Portofino 4» ,0'kd­. și care i spune:: „Din mărturiile adunate­­ de Miss Durham, Mr. Mac Burn și de mine personal, în diverse părți ale țarei, am stabilit că sârbii au­ masacrat sistematic pe albanezii de ambele sexe a­­tât dincolo cât și dincoace de noua graniță. Dacă guvernul­­ sârb respinge aceste acuzați­­uni atunci leacul stă în mâna lui. Să invite străinii imparți­ali la o anchetă la fața locului ---------­ Un monument pentru soldați căzuți în timpul campaniei. S­untem rugați să publicăm următoarele: B­ic Director, Datoria unui neam, este să-și cinstească eroii, mărturisind vremurilor viitoare că acei ră­mași în urmă nu uită pe cei plecați. In sufletele noastre vibrează puternic durerea despărțirea, de cei căzuți pentru patrie, și din potop de lacrămî se înfiripă un gând senin, simb­o­l al veciniciei aduceri aminte. Noi, camarazii, soldați, gra­dați și ofițeri ai regimentului 80 infanterie de rezervă, însu­flețit­ de avântul și eroismul exemplar al camarazilor noștri morți în campania recentă, con­siderând­ ca u­na din cele mai sfinte datorii înfăptuirea unui monument comemorativ și aju­torarea familiilor acestor eroi, ne-am constituit într’un comi­tet de inițiativă îndeplinind for­mele legale. Domnule director, ați îmbră­țișat și ați dat­­ concursul efec­tiv tuturor chestiunilor mari și de interes general. Suntem convinși că ne veți­ sprijini cu toată căldura deschi­zând o listă de subscripție în prețiosul d-stră­ ziar, contri­buind­ prin aceasta la înfăptui­rea celei mai sfinte datorii pe care societatea și regimentul 80 o­ are față de t­raia acest­ui regi­ment și familiile lor.­­Comitetul de inițiativă pen­tru­­ ajutorarea familiilor și ri­dicarea monumentului comemo­rativ ostașilor din­ reg­. 80 se compune după­ cum urmează­: Președinte: D. locot.-col. Vic­tor Bo­dovici, din reg. Mihai Vi­­teazu 6. Vice-președinți:. D-niî capiii. H. Geamie, din reg. M. V. G și invocatul Stoenescu Virgiliu, str. Toamnei 9 bis. Casier: Magistrat, Gh. Nicoles­­cu-Bolintin, Uranus 7. Secretar.­ Locotenent Vasile D. Ch­iru, dela serviciul geografic al armatei. Membri: D-n­iî maior Dră­­ghici, Oltenița; avocații Verk­es­en, Banca Națională Focșani, Zamfirei, minsterul, domeniilor,­ locot. M. Grigoriu, Silivestru 16; avocat Stefănescu Victor, comu­­­­na lance. Brăila; avocat Loren­tz Al., str .Piața Amizei; sub.-loco­­tenenți­ Rădulescu Șt., reg. M. V. 6; Chirițescu I., reg. 21 Il­fov și Pancu Gh., din reg. M. V. 6; doctor Mandrin, comuna Bălcești prin Balș; medici­ Șt. Petrescu, Hagiești Ilfov, Lazaro­­vici Teilor 92 și Warth­mann' Ol­tenița; avocat I. C. Negoescu, Splaiul Carol No. 7; profesor Oscar Lăzărescu, Lueger 23; ma­gistrat Const. G­eorgescu, Câm­pulung, Săvulescu I, str. La­birint ‘54; Marinescu C. str. Chi­­ristigiu 20; Marinescu P. Târ­­goviște, Mateaș, str. General Ipătescu 16; Vâr­golici, str. Ber­zei 35; Scriitorul N. Beldiceanu, ministerul cultelor; Anghelescu Ștefan str. Dionisie 84, pictorul Anastasescu Pompiliu, spitalul Colentina și­ dr. Cobășianu Coi*» r­eliu, Banca Românească. -----------------------------------------------— D-niî abonați cari cer schimbări de adresă, sunt ru­gați cu insistență să binevoias­­că a trimite administrației, o­­dată cu cererea d-lor și eticheta pa care este imprimată adresa cu care primeau ziarul până a­­tunci, spre a se putea da curs repede cereril cr și a nu se intr­­zia cu trimiterea ziarului la noua adresă. FOIȚA ZIARULUI „UNIVERSUL“ 29 SOȚIA CRIMINALA PARTEA DOUA Nii îmi răspunse, cu oarecare aș-i prins să fac ceie necesarii, căci va plăti până la Meaux, dacă trebu­e, cu condiție însă să se poată da jos la Esbly. I! răsp­un­se! că avea dreptul să se dea jos unde avea plăcere. Cum timpul trecea, lua­ suplimentul, și ins­tala­ pe di-nul și fetița în com­partimentul închiriat,­ fără a mai mă ocup­a de ei. Sunt con­vins că acest original morăcă­­nos nu era altul moșul d-ta-re­ AllSt­'am­i. D-ta ce zici? — Sunt și eu absolut de păre­rea d-tale. Zic­ că biletul călăto­rilor era pentru Esbly cu desti­nația? !— .Nu mă înșel, din cauza micei scene din compartimentul închiriat. Acum, cli­ la inginer, țin să vă spun că persoanele în­­ chestiu­ne, scoborându-­se la Esbly, au putut prea bine să nu rămână în acest orășel. Mai multe trăsu­­rieî fac serviciul regulat între gară­ și localitățile din vecinăta­te. ’Știu,' Dureț. Am făcut nu­meroase partid­e înspre acea par­te. ■M am­ dus de mai multe ori, cu bicicleta, până la Villiers-Sur Marin. Cercetările, vor fi pentru mine mai ușoare ca pentru un altul. Cunosc admirabil localitatea. — Atunci, atât mai bine, d-le inginer. Sunt încântat că n’am fost de folos. — Tot fumător ești, Duret? — Tot, d-le Domine. — Să­ știi dar, dragul meu că am să-ți trimit o cutie de țigări, și o țigaretă de chihlibar ca să le fumezi. Apoi strângând mâna umple satului încântat de întâlnire, in­ginerul, fără întârziere, luă un b­ilet pentru Esbly, unde ajunse tocmai la vremea dejunului. Inginerul­ întrebă ha­ po unul ba pe un altul până în sfârșit la Pilai, legendarul birjar, al birjei din Cr­ecy. Cum îi dete inginerul un pa­­har de vin, acestă începu să­ îi înșire: — Nu mai căuta mai departe, d-le, ce sunt omul id.tale. Cu mama Dumont aî d-ta de ,a fa­ce. Am să te duc cu acolo. —- Intre noi,­­ce este cu mam­a asta Dumont? — Ce să-ți spun, d-le? Eu nu am obiceiul să mă amestec în afacerile altora. Unii o vorbesc de bine, alții de râu, asta îi pri­vește. Pentru mine, măicuța as­ta face un meșteșug care mie nu-mi place. Ca să iei sume de bani nu glumă, și să îngrijești prost de sărmanii copilași, asta nu e treabă. — Vrea să zică, nu e mare școală de capul acestei mame Dumont?. — Nu zic asta. Nu o cred în­­ stare să facă râu «uniilor care îl crește. » Singurul reproș pe care îl poți face, este­­ că nu se ocupă de el în­deajuns. De altfel, ai să vezi și d-ta singur. Probabil că­ merg­ să vezi vre­unul din copii. — Tocmai­ și la ce oră plecăm? — Peste o jumătate de ceas. Aștept trenul de Paris. Să dau de mâncare la cai. —■ Ne-am înțeles. —- Opreș­­te-mă și mie un loc în trăsura d tale. Peste o jumătate de oră, în adevăr, diligența înțesată de că­lător­ o pornise înspre direcția Crecy-en Brie. D. Combre, adâncit în gându­rile sale, nu observa fermecă­toarea priveliște care i-o oferea pozițiile pe unde trecea. Călăto­rul se întreba numai dacă­­ do­rințele­­ sale aveau să se înde­plinească. Urma pe care o apu­ca­se era -ea o arg­intistă? Va găsi la mama Dumont, cum o numise vizitiul Tibi, pe mica Albertina? Tânărul inginer dorea din su­flet să răușească, căci sfârșise toate mijloacele de cai­ dispune pe linia de Est. In sfârșit diligența începuse­­, a se apropia de Villiers sur-Morin, acum se îndrepta spre drumul drept care, de la podul din V­il­­liers, intra în Crecy. Diligența se goli, dintre toți călătorii, rămaseră, numai de Dombre, pe care îl duse intr’o mahala dosnică, și se opri în fața unei case mari împrejmuită, de o grădină închisă de un zid. Inginerul după ce se informă de la Tibi, la ce oră pleacă îna­poi spre Paris, se duse și sună la poarta principală. Ar trebui să sune de mai multe ori, până să obțină un­ răs­puns. In­­ sfârșit, se auzi des­­chizându-se o ferestruie și o­ vo­ I ■­­r» î­n i­­' n ]­> re a fi * — Vreau să vorbesc cu d-na Dumont. . — Din partea cui? — Pentru afaceri foarte grab­nice , și foarte însemnate. — Bine, așteaptă să ți se des­chidă. Se auzi zgomotul unui drug de fier care se ridica și poarta se deschise lăsând­ să apara o femee în vârstă, care, cum văzu că inginerul a intrat, se furișă repede pentru a încuia cu ace­­eași grijă poarta. Fără a adresa cel mai mic cuvânt feme­ia, care era chiar d­-na Dumont în persoană, o luă înainte și conduse pe oaspete sau în vorbitor, care era foarte ele­gant mobilat. 2 Cum luă­ loc inginerul își ex­puse scopul vizitei sale fără cea mai mică ocolire; el cugetase bine și văzuse că era cea mai bună tactică. — De ce s’ar fi a­, , 1 *1 de baronul Pierpont, marele ban­cher, parizian, pe care cred că din nume trebue să îl cunoști; Idalisul m’a trimis p pentru a­e­­poata d-saie Albertina, pe care ți-a încredințat-o acum trei ani prin doctorul Ab­glars. — Mi se pare că te înșeli, d-le Nu am printre elevele mele nici una cu numele Albertina.­­— Doamnă, te rog să t-e gân­dești bine înainte de a-mi da un răspuns definitiv. D. baron Pierpont nu este omul care se mulțumește cu puțin. Este foar­te puternic, d-nă, și la nevoe ți ar putea arăta puterea sa..­­. j. ai aia­ —----------4+-------------­Cititî­mâ­ne llai fl ’ ZIARUL Științelor genulare

Next