Universul, octombrie 1913 (Anul 31, nr. 270-300)
1913-10-01 / nr. 270
> \ $ íüüTRfi H8LERII Nu mâncați fructe proaspete și cereți de la Magazinul 1.O sbami GNP0TU1 s===AMERICARE JPElla»ICI CJAI«E PEmm Cutia mare de un Ugr. L. 2.75 Asortați-vă din vreme 1337 SEMNE defOG depozitat,Dealul Sipira" Str. 13 Septembrie,Ms. 4. — Telefon :*7,8» Propr.: üh. V. Theodorescu “tei 41 fag » '»■ 41 servete, sparte și transportate Comarnic le se fac la : Direct la Depozit, telefon 2783 1396 La ziarul ..Universul1' La băcănia Șerbanescu sub hotel Stegîna, calea ____Rahovei_______ Lazar L. Sanft & Co. BUCUREȘTI - Calea Victoriei No. 188 _______Telefon 40.0 momosm I e f&twril ia Blenoragie * ***■*gst ■ Znxrmi șl ssurgers *«* ' Sf&pfflS €®S mai .«cort KcvXtîrmător pentru RintchT ASS a colBsnuat de swedU,«ii sei mai distinși Liceul Praness-Român Fondat la anul 1895 de I. CUXCIU și C. POPA LISSEANU J Bucureștii.Calea J Plevnei So ■arsuri mimere, liceu complect, nu toate cele trei secțiuni, preparațiuni pentru sein ui iomere idh). înscrierile se fac de pe acum. Prospecte la cerere. Directori: G. Popa-Lisseanu, profesor Ialie. Lázár, slt. Knongen și V. Colgeag, profesor la gimnaziulȘimai, și 1/ pandtr, profesor la școala superioară de comerț. . 12/1kiadimii Română La 15 și 16 Octombrie 1913, se vor vinde prin licitație publică, cu oferte închise, mai multe bunuri mici de pe moșiile Otteteliș și Bătășanî, din jud. Vâlcea. Intrarea în posesie se va face la 23 Aprilie 1914. Amatorii se pot adresa Academiei, București, calea Victoriei 135, de unde se vor trimite condițiunile licitației. ______1401 STOROITEI COMUN a tramvador Buzești face cunoscut că la următoarele intersecții de străzi: 1) Str. Orientului, colț cu str. Teilor. 2) Str. Memoriei, colț cu str. Dionisie. 3) Str. Labirint, colț cu str. Mircea Vodă. 4) Str. Labirint, colț cu calea Văcărești, are instalate semnalizări optice, cari Atâta ziua cât și noptea, prin ajutorul unei lămpi roșii, avizează vehiculele și trecătorii ce vin pe străzile normale liniilor de tramvai, de apropierea unui vagon din o parte sau din alta. Tramvaiul cu cai, celelalte vehicule în publicul sunt rugați a fi atenți la aceste semnalizări. No. 13.644/E. — 21 Sept. 1913 1.155 Da închiriat 0 prăvălie, Calea Griviței 10. — A se adresa d-lui Maori, în interiorul imobilului. 148 ~DEtIN" lilOAT în Str. Negustori 36 i apartament compus : 4 camere, vesticul, bac, pod, spălat, cameră de servitori, gaz, parchete. A sa adresa : Societatea Naționala, Str. Paris (Doamnei) No. 12. 1133 Casa Dotation«! © astei DE ÎNCHIRIAT în curte o casă confortabilă compusă din 11 camere spațioase, dependințe, gaz, apă și canal, în strada Lueger No. 22. Doritorii se vor adresa la cancelaria Casei Delațiunii Oaste!, intre orele 8 și 1 p. m. 15U DOAMNA-DOCTOR TRANGÜ-RAINER Fost șef de clinică obstetrizală și chirurg al Eforiei Spitalelor si-a reluat consumînțiinele. FACERI: BOLI la FEMEI rH’RDRAF. — STRADA SCAUNE 32 — Cons. 1—7 jum. d. a. Telef. 1097 1503 CASA RURALA Marți 1 Octombrie 1913 se va ține licitație la administr moși Bârlăiești comuna Epureni, jud.’ Tutova pentru vânzarea spre exploatare a 125 ha. padure, concurența începând dela 16.000 lei. Joii 3 Octombrie 1913 licitație la administrația moșiei Măeișeni, comuna Corni, jud. Covurlui și la Casa Rurala, str. Paris 1, București, pentru vânzarea a 137 ha. pădure, concurența începând de la 14146 lei. Direcțiunea jâotmsrr.xwsuwuejmfâ. maiamiriseaKtsvtmvKms’aaBaKaaaamsMf mmww m iKiiiiT unic apartament, primul ctagiu, trei camere, bucătărie, electricitate, tout a legout, sobe porțelan. B-d. Carol 76. Adresa: I. Stratulat. Primăverea 33, ora 1—3 d. a. 1488 Moșioară « Vând și arendez 150 pogoane pământ grădinărie arabil afectată Credit. Județul Prahova, plasa Gâlpa aproape Ploești, gară apropiere, comuna toate autoritățile pe moșie, informațiuni Hotel Dacia la portar. 1501 Se caută ■» ■ PEȚITOARfi Soriți la ziar: „Comorașu* 1500 SOfJi O wiie altoite ți sealtoite Dori lorii se voi* adresa D lui N. S. MAMI LH V. Vilești. Cataloage gratuit la cerere. 1432 OVĂZ SE " “ SĂMĂNȚĂ calitate superioară, varietate scandinavă, se găsește de vânzarea Administrația moșiei Roznov (Jud. Neamț)._______1332 mm I Țîgâi și încr*ușetul*i deme 1‘inos, de vânzare la moșia Muculești, gara Mărculești. 1453 Dactilopaf bine plătit care cunoaște bine mașina de scrie YOST No. 15, poate găsi foc imediat la ziarul „UNIVERSUL”. ■Poliîliston „mnHi ) Grivițel 107, Matarie Măcelărit? ” Consulta fiu i penru alt BOALELE . Tratamentul special al ȘCOALELOR LUMEȘTI . Prin docare zi ilit la 8—12 și 2—9 ‘ Un leu comunicatirie» 'CABINET DENTAR MODERN ’Laetă,î solids in aur, care duc st planssâ ‘ $87, SWWwWWVVVWvV SAA/AA/ mim lumișîî (»IFILITHE) Videcă radical Bi’fil fl. lElSüáTACT Specialist din Faris Str. înfiii lor 17, tltaj f-iu Consult. 8--12 . 2—7. 945 seTscgesc Boalele Lumești (SIHISTICI) La Policlinica SAVATATEA Dr. M. D. STARATOPOL București, Str. General Florescu 9 (In aripa tneaptă a spitalului folisab.. Notați bine adresa: Nu intrați Până ce nu citiți pe firmă „SANATATEA“ Dr. Stamatopol, căci unde nu a scris un nume de medic acolo bolnavii sunt tratați de persoane fără diplomă de doctor.ă 413 gâleâ mmm 1000 lifl. 1 SUFERINZILOR de HERNIE Agentul General al Bandajelor Bariere rămâne 10 zile la București. Nerăbdarea manifestată de suferinzii de hernie de a aștepta 2 ani returnarea Agentului ■general al Bandagelor Barrere, probează deplina conftanța ce o au în acest aparat. . Acei ce nu-1 cunosc încă și ears suferă de martiragiul herniei și de aparatele defectuoase nu au decât a veni de a-i încerca, e uoi agentul probând că acest Bandaj fură rival menține fără nici o jenă, toate herniile, chiar cele mai voluminoase, îl vor putea adopta și se angajează a va urna costul acelora rari nu vor fi satisfăcuți. Centura Maîllol-Barrere este centura ideală care asigură la dame menținerea la loc a tuturor organelor,fără nicio jenă. Agentul general al Bandajelor Bariere rămâne la București de. Joi 3 Octombrie până Sâmbătă 12 Octombrie la Corop Saar General de Optică, 104 Calea Victoriei Încercare gratuită.— Vindecare garantată doi copii 1505 WrÂUt _ Pepisiena de vițe altoite Î'»|S ~ « Pomi fructiferi - proprie'stea |-lui IBNM I. INES 69 SACUENI (DAMBOVIȚA) 10 ktm, departe de Târgoviște care are de vânzare 300.000 vițe altoite superioare și pomi fructiferi -----PROSPECTE LA CERERE-------EX.'WETX.A. 15iJi OMIS S1UT0RIH de pădure de primul rang pentru reconvarescenp și boale de plămâni ușoare Tratare individuală — cură alimentară — băi de soare — cabinet «de raze Röntgen — signale de lumină, in sonerie — instalație permanentă de apă caldă și rece in odăile de sud— PROSPECT AMĂNUNȚIT GRATIS -- 1333! A SE FERÎ DE CONTRAFACERI Cereiî mimai adevărata PUDRA si CREMĂ GERMANDnr g. FRUMUSEȚE I EIGÎEHI. SI, — TI, , , • Fabricată de 11IGNOT-BOUCHERI PARSUMBUa 19, Rue Vivienne A SE FERI DE CONTRAFACERI Bătrâna nu răspunde un cuvânt. Se întoarce și-și sărută roaiba pe botul negru, apoi trece și ea umilită — și dă căpăstrul unui ostaș. Atuncea, ridică ochii și zece încet: „O clăti, — cine știe dacă s’o mai întoarce la nou“, încep a trece apoi, hotărâți și câiniî, plăești de la munte. Ei toți își dau caii, nu se tocmesc, și se întorc spre tabăra de care, cu mâinile în chimirurî și cu pălăriile pe-o sprinceană. Unul face semn cu ochiul spre comandantul de brigadă, care privește mișcat acest spectacol, și spune cătră un tovarăș, zâmbind: „Ia uită-te, măi cuscre, cum îl râde barba!“* In cazarmă. S’au desfundat magaziile cu îmbrăcăminte, cu arme și muniții. Cei dintâi concediați sosiți așteaptă să fie îmbrăcați și să-și primească povara de luptă. Ofițeri zoriți aleargă în toate părțile, primesc și dau ordine. La cancelaria mobilizării zece mii de capete s’aîi îmbulzit așteptându-șî rândul. E prima, zi de mobilizare, și s’a înfățișat toată lumea. Intr’adevăr, râde barba domnului comandant de brigadă. La „infirmerie“ doctorul primește zeci de oameni, înfrigurat și ostenit, îî dezbracă, îî ciocănește, îi cercetează. E un om negricios și tânăr, cu îmfățișare simpatică. Deși a grăbit, privește cu luare aminte pe oameni, îl iscodește și se interesează de toate ale vieții lor. „Câți frați mai ai, întreabă el pe unul. — Doi. — Ați făcut oastea? — Unul, s’a dus la călărași. •— Bun! „zice încet doctorul, bătându-l ușor cu palma peste spate. Se înfățișează altul. Se descheie. Domnul doctor se pleacă și observă, lung o rană la coasta stângă, o rană largă, abia cicatrizată. Ridică capul, privește în ochi pe țăran. Ii zice încet: „Tu aî caz de scutire. —• Nu se poate, domnule doftor, răspunde liniștit omul. Eu știe că-s tare, și mărg. Apoi, măi băde, ranai î abia vindecată. Așa scrie la carte, nu te pot lua. — Trăiți, domnule doctor, ea esta raport, nu se poate să rămân..." E un om simplu, cu privirea blândă și cam rușinoasă. Alături de el, așteaptă um gospodar negricios, cu privirea dusă și întristată. Doctorul trece la el și-l întreba zâmbind: „Dar tu c‘e stai așa pe gânduri? și de ce țes ochii roși? —* Apoi, domnule doctor,, n am dormit, și mi-a fost tara jele, când m’am despărțit de copiii... — Așa? și câți copiii ai tu? — Șase, domnule căpitan... — Harî! (doctorul dă din cap și apleacă privirile în pământ, apoi iar îl privește drept). Mi se pare mie, zice el domol, că dumneata, ai suferit... — Dă, domnule doctor, — ca omul... — Ai avea caz de scutire... ai șase copii și nu ești tocmai zdravăn... — Ba de ce? slavă Domnului, Iz zdravăn, trăiți domnule capitan! — Cum? nu vraî să te întorci acasă?...“ Omul răspunde cu hotărâre : „Nu mă fac eu de râs, domnule doftor. De-acu mă duc înainte cu ceilalțil!...“ Ciudat doctor și ciudați oameni! Iubite prietene, în ziua aceea de 23 Iunie, soarele era învăluit de i’puri și nu devărsa vaze, dar lucea în privirile și în sufletele unui întreg popor necunoscut! Starea timpului și a semănăturilor La ministerul de interne sau mai primit următoarele rapoarte : Föleni.... A plouat bine. Semănăturile de toamnă se fac cu multă activitate. Culesul viilor al căror rod este bun, se face pretutindeni. Mehedinți. — Timpul In acest județ a fost călduros. Semănăturile de toamnă au fost bune. S’a terminat cu treieratul păroaselor și se continuă cu întorsurile pentru semănăturile de toamnă. S’a început culesul viilor. Tutova. — Timpul în acest județ a fost bun ceeia ce a înlesnit facerea arăturilor .Porumbuburile și viile au început să se culeagă. ■Suceava.— impus în acest județ este răcoros. •La munci, agricole, se continuă cu inseratul păioaselor, culesul cartofilor, fasolei și cânepei, cum și cu aratul și semănatul de toamnă. . Porumbul este în mare parte copt, și s’a început culesul lui. Pășunele sunt abundente. Neamțu Timpul a fost bun și răcoros cu puțină Toamnă în plășile Piatra și Războeni. Porumbul e aproape copt și bun. Trepratul păioaselor și cositul fânețelor sunt aproape terminate. Se activează cu arăturile și semănăturile de toamnă. — Serviciul telegrafic al ziarului ,,T73 WIVMIt STJZ,l‘ — MARȚI, 1 OCTOMBRE «- 2 Catastrofa vasului american „Volturno“ — Vaporul cn flăcări. 521 pasageri au fost salvați. Nu se cunoaște soarta altor 236 persoane — Liverpool, 28.— Societatea de navigațiune „Kinhard Line” a primit o telegramă prin care i se anunță că pe vaporul „Volturno", care face cursa între Rotterdam și New York, a isbucnit un puternic incendiu, pe mare, în urma căruia 521 de pasageri au fost nevoiți să se refugieze pe 10 vapoare venite într’ajutor. Se afirmă că 221 pasageri lipsesc. * Liverpool, 28. Azi la orele 1i 20 societatea de navigatiune „Kimard Line” a primit o mare onigramă de pe.vasul cj„Carmania”, prin care i se anunță că pe vasul Volturno a isbucnit, în cursul călătoriei spre New York, pe la gradul 2S—25, de latdmilne, un incendiu puternic. Vasul incendiat, a dat semnale de alarmă prin telegrafie fără fir și 10 vapoare au sosit în ajutor ridicând 521 pasageri. După cele spuse de șeful alimentarei vaporului, se găseau pe vas 24 călători de clasa I, 540 de clasa Iii a și un personal de 90 oameni, in total 657 din cari lipsesc 236. Berlin, 28.— Asupra catastrofei vaporului „Posturno", ziarul ,,Lokalanzeiger" primește din Londra următoarele amănunte: Cei o mie de pasageri al celor 10 vase cari au venit in ajutorul vasului incendiat au fost ■martori involuntari ai unor scene sfâșietoare. Nefericiții pasageri de pe vaporul „Posturno" vedeau, pericolul care Ü amenința și se dădeau la fapte desperate,mai ales că cele 10 vase sosite în ajutor eră fi puse in imposibilitate a se apropia de vasul incendiat din cauză că nutrea era foarte agitată și deci bărcile de salvare nu puteau fi lansate. De pe vasul incendiat se ridicau spre cerul înnorat, valuri dese de fum, pe care vijelia le împrăștia intr'o clipă. La un moment dat se ridică spre ‘ișer o săgeată de foc, pui de scântei sboară prin lupt coși când o uriașii, rachetă ar fi fost lansată. Era un nou pericol: cazanul vasului incendiat explodase. „ Atie scenic îngrozitoare se petrec până ce intunerecul acopere marea; scenele nu se mai păd apoi, iar furtuna înăbușe țipetele desperate ale victimelor. Spre ziuă o parte a vaporului se mai ținea pe suprafața apei, iar pasagerii stateau în vârf ghemuiți căzuți intr'o letargie și nepăsare care te făcea ■ să plângi. Furtuna se potolise nițel și toate cele 10 vase sosite înlr ajutor și-au lansat bărcile de salvare, salvând ce mai era de salvat. Câte familii nu vor cădea in doliu, câte«mame nu vor deplânge copiii penițî in valuri, căci după constatările de până aCumí 236 din călători au pierit, căzând probabil pradă catastrofei. Acesta este un număr aproximativ. Vaporul „pollurno" era proprietatea societăței de navigație canadiene și transporta in mare parte pasageri ruși ♦ Londra, 28. Știrea catastrofei a fost telegrafiată de un colaborator al ziarului „Evening News” din Londra, care era în drum spre casă,și a marconigrafiat știrea ziarului său, imediat. Londra, 28. — Asupra catastrofei , vasului „Volturno", se mai comunica următoarele amănunte : Căpitanul vasului, după ce a dat semnalul de alarmă, văzând pericolul, a ordonat lansarea bărcilor de salvare, dar din cauza furtunei numai două au putut pleca pe când chhiulia. s' au p rostumat. Când catastrofa a ajuns la cunoștința pasagerilor, aceștia au fost cuprinși, de o panica de nedescris. Asupra cauzei catastrofei lipsește orice știre. Se crede insă că incendiul a izbucnit in una din magaziile vaporului. Viena. 28. — Ziarul „Neues Wiener Tagblatt” află asupra catastrofei următoarele : Vasul, după cum s’a stabilit, ducea pasageri ruși, austriaci și unguri. Știrea că printre victime se găsesc și austro-ungari este deci adevărată. Brema, 28.— Vaporul „Grosser Kurtur” din societatea Nordeutscher Lloyd, a radiotelegrafiat că vaporul „Volturno” arde in largul măreț în urma linei violente explozie la partea dinainte, care ar fi omorât pe mai mulți pasageri și marinari, si vapoare au sosit pe locul dezastrului, in urma apelurilor prin telegrafia fără fir, dar din cauza furtunei apropierea vapoarelor era imposibilă; numai bărcile de salvare au salvat in total 523 persoane; 109 persoane mai lipsesc. Succesul telegrafiei fără fir e mare. -------------«î fr»-------------COCCOCOCCOCO' Conîitetul greco-turc PRESA TURCA ȘI CONFLICTUL CU GRECIA Constantinopol. 28. — Ziarul „Tanin“, ocupându-se de conflictul cu Grecia, scrie că Turcia trebue să aștepte până când va fi lansat noul dreadnought turc când Turcia va deveni și pe mare destul de tare pentru a se putea expune chestia insulelor. MSGR. NETZHAMMER LA VIENA Viciat, .28.—Arhiepiscopul catolic din București, Migr Nctzhammer,a sosit aci. (A. K.) RECHEMAREA ATAȘATULUI MILITAR AUSTRO-UNGAR DIN BUCUREȘTI Viena, 28. — ,,Corespondența militară" află că cercurile militare asigură cum că atașatul militar austro-ungar din București, colonelul Hramlovici, va fi rechemat în curând și numit șef de biurou la statul major general .A. B.) MERSUL HOLEREI IN SERBIA Belgrad, 28....- Starea epidemiei de holeră în Serbia e următoarea : numărul total al holericilor 591; cazuri noul 27; vindocați, 77; decese 8; rămân 533. -—---------------------------CONCEDIUL MARCHIZULUI PALAVICINI Frankfurt, 28. — Marchizul Palavicini, ambasadorul Austro-Ungariei la Constantinopol, și-a început azi concediul de o lună și călătorește prin " Constanța--București la Viena. Faptul că ambasadorul pleacă in concediu, i se atribue o deosebită importanță și se explică în felul că în Bălrâni domnește liniște perfectă și că pacea este asigurată. RETRAGEREA LUI DRAGOMIS DIN POSTUL DE GUVERNATOR AL MACEDONIEI Salonic, 28: — D. Dragomis, fostul guvernator general in Macedonia grecească se va retrage în curând din cauza sănătatei sale șubrede. Succesorul său va fi probabil consilierul de stat Stergiadeff. După altă versiune ministrul de interne va avea pentru moment interimatul acestui post. O hotărâre definitivă se va lua în cursul zilelor viitoare. ÎMPRUMUTUL MUNTENEGRULUI Paris. 28: -r- Ziarele află din Cetinje ,că ministrul Franței ar fi înștiințat guvernul muntenegrean ca Franța nu ar face nici o obiecțiune la emisiunea unui împrumut de 6 milioane la Bursa din Paris. (A. R.) DECLARAȚIILE D-LUI PICHON ASUPRA CĂLĂTORIEI PREȘEDINTELUI POINCARE Paris, 28. D. Piinori, fiind întrebat, în privința călătoriei președintelui Poincaré, a declarat că această călătorie a președintelui, după cea din Londra, precum și trimiterea din partea guvernului britanic a unui cuirasat la Carthagena, sunt probă nour de raporturile strânse de amiciție care unesc în aceleași intențiuni pașnice Anglia, Spania și Franța. Pacea generală nu poate decât să câștige de pe urma acestei politici, iar în ceea ce privește interesele Franței, do sunt atât de evident legate de această politică, încât e de prisos a mai stăbit. (A. R.) PANICA INTATJN TEMPLU ISRAELIT _ 11 femei omorâte ._ Lemberg, 28.— Ziarele află din Radziekow că în timpulunei slujbe religioase în templul Israelit din satul Choiojow, sa produs o panică. 15 femei au fost omorâte, mai sunt o mulțime de răniți. J . Lemberg, 28. —- Referitor la catastrofa, din templul israelit de la Cholorow, se anunță că panica a fost provocată de blamarea unei femei. Lumea se grămădea spre eșifi; femei au fost grav rănite și altele ușor. ADUNAREA membrilor partidului național român din Ungaria Budapesta. 28.— Ziarul „Keleti Értesíte“ anunță că adunarea membrilor partidului național român a început azi sub președinția lui Gheorghe Popp de Băsești. După discursul de descindere al președintelui, s-a început discuția asupra situației politice in general și despre situația internă a partidului. Nu s’a luat încă nici o hotărâre. Discuția va continua mâine. Despre schimbarea programului partidului nici vorbă nu a fost, căci aceasta cade in sarcina congresului. TURNEUL TRUPEI VICTOR ANTONESCU IN ARDEAL Budaesta, 28 —Ziarul „Keleti Értesítő” află din Alba Iulia, că trupa dramatică compusă, din artiști ai teatrului Național din București, condusă de Victor Antonescu, a sosit acolo și a fost primită cu ovațiuni și entuziasm de către fruntașii români din localitate. Prima reprezentație va avea loc mâine. »iar»---*-----— *— UN MOȘIER JEFUIT IN TREN Cracovia, 2S.— Moșierul Lorsky, în călătoria sa de la Berlin la Cracovia, a făcut cunoștință cu doi domni și o doamnă. Pe drum unul dintre domni i-a oferit o țigare care l -a adormit. După ce s-a deșteptat, a observat că ii lipsește portofelul cu 10 mii coroane. El a reclamat cazul poliției care a pornit o anchetă severă fără să fi dat de urma îndrăzneților hoți. LICITAȚIA AVEREI LUI 1O HAN ORTH Berlin, 28. — Eli s'a terminat licitația averei rămase de pe urma fostului arhiduce austriac Tolian Ortli, care emigrase sub simplul nume de Iohan Ortli. In ultima zi a licitațiunea s’a realizat suma de 80 mii mărci. MOARTEA CAPELMAESTRULUI FRANZ ZIEGLER Viena, 28. — Kapellmaestrul teatrului „An der Wien”, Franz Ziegler, care este bine cunoscut și la București a încetat aci din viață în vârstă de 39 ani în urma unui cancer. LUPTA ELECTORALA DIN ITALIA — La Neapole s’au produs tulburări sângeroase — Roma, 28.— La Neapole lupta electorală,, dintre partizanii candidatului liberal Gargiuli și ai celui radical ■Bernardino, a degenerat în scandal și bătac, așa că a trebuit să intervină poliția ca să-l despartă. Șase partizani ai lui Bernardino au fost grav răniți. . După ,și poliția, a imprăștiat mulțimea, strada era plină de pălării, gulere, manșete, butoni, mâneci. LUPTA INTRE UN ÎMBLÂNZITOR ȘI UN TIGRU Paris. 28. — Intr’o menagerie, pe când îmblânzitorul de animale, făcea producție cu doi tigrii, unul din aceștia i-a sărit în ceafă, făcându-i o rană gravă. Un servitor văzând că îmblânzitorul este atacat și nu se poate debarasa de tigru, i-a întins prin gratiile cu acei un revolver, cu care îmblânzitorul făcând o ultimă sforțare a doborât fiara la pământ. ATENTAT CONTRA UNUI DIRECTOR DE ȘANTIER Triest,. 28 — Azi, un lucrător concediat a comis un atentat contra fostului său director de șantier naval, inginer König, trăgând asupra lui două focuri de revolver, fără a’i nimeri însă. Atentatorul s’a sinucis. CALATORIA UNEI FETIȚE DE 4 ANI. Londra, 28. — O fetiță de o frumusețe vara, abia in vârstă de 4 ani, cu numele Richem a făcut călătoria până la Hoboken ca pasageră de clasa a treia, singură singurică. Fetița, care devenise odorul tuturor pasagerilor, avea legată de gât o tăbliță cu inscripția : „Călătoresc în California unde mă așteaptă mămica, care mă va pupa de nenumărate ori, altă lume străină însă o rugată a mă scuti de sărutări“. Sosită la Hoboken fetița a fost dată în îngrijirea unei femei până la sosirea mamei ei. NOUILE STATUTE ALE JOCKEY-CLUBULUI AUSTRIAC Viena, âS.—«Direcțiunea Jockey Clubului austriac a elaborat noul statute de curse și pariuri, prin cari se speră că se vor putea evita pierderi inutile din partea publicului, care a fost exploatat de câțiva, bukmakeri. lin«it de conștiință. SPIONUL RUS DIN LEMBERG Lemberg, 28. — Spionul Krzmenitzky a fost predat parchetului după ce și-a recunoscut vina. El este de 4 ani și a fost timp de 21 ani funcționar la căile ferate. Sârbii au masacrat pe alfe deezi — ACUZAȚIILE lui Herbert AUBREY — Londra, 28.— Ziarul „Times” a publicat în ziua de 25 Sept. o scrisoare a însărcinatului de afaceri sârb din Londra, care respingea acuzațiile aduse sârbilor de către Aubrey Herbert, membru al Camerei remânelor. Astăzi, „Times” publică o scrisoare de răspuns a lui Herbert Aubrey, datată Portofino 4» ,0'kd. și care i spune:: „Din mărturiile adunate de Miss Durham, Mr. Mac Burn și de mine personal, în diverse părți ale țarei, am stabilit că sârbii au masacrat sistematic pe albanezii de ambele sexe atât dincolo cât și dincoace de noua graniță. Dacă guvernul sârb respinge aceste acuzațiuni atunci leacul stă în mâna lui. Să invite străinii imparțiali la o anchetă la fața locului --------- Un monument pentru soldați căzuți în timpul campaniei. Suntem rugați să publicăm următoarele: Bic Director, Datoria unui neam, este să-și cinstească eroii, mărturisind vremurilor viitoare că acei rămași în urmă nu uită pe cei plecați. In sufletele noastre vibrează puternic durerea despărțirea, de cei căzuți pentru patrie, și din potop de lacrămî se înfiripă un gând senin, simbol al veciniciei aduceri aminte. Noi, camarazii, soldați, gradați și ofițeri ai regimentului 80 infanterie de rezervă, însuflețit de avântul și eroismul exemplar al camarazilor noștri morți în campania recentă, considerând ca una din cele mai sfinte datorii înfăptuirea unui monument comemorativ și ajutorarea familiilor acestor eroi, ne-am constituit într’un comitet de inițiativă îndeplinind formele legale. Domnule director, ați îmbrățișat și ați dat concursul efectiv tuturor chestiunilor mari și de interes general. Suntem convinși că ne veți sprijini cu toată căldura deschizând o listă de subscripție în prețiosul d-stră ziar, contribuind prin aceasta la înfăptuirea celei mai sfinte datorii pe care societatea și regimentul 80 o are față de traia acestui regiment și familiile lor.Comitetul de inițiativă pentru ajutorarea familiilor și ridicarea monumentului comemorativ ostașilor din reg. 80 se compune după cum urmează: Președinte: D. locot.-col. Victor Bodovici, din reg. Mihai Viteazu 6. Vice-președinți:. D-niî capiii. H. Geamie, din reg. M. V. G și invocatul Stoenescu Virgiliu, str. Toamnei 9 bis. Casier: Magistrat, Gh. Nicolescu-Bolintin, Uranus 7. Secretar. Locotenent Vasile D. Chiru, dela serviciul geografic al armatei. Membri: D-niî maior Drăghici, Oltenița; avocații Verkesen, Banca Națională Focșani, Zamfirei, minsterul, domeniilor, locot. M. Grigoriu, Silivestru 16; avocat Stefănescu Victor, comuna lance. Brăila; avocat Lorentz Al., str .Piața Amizei; sub.-locotenenți Rădulescu Șt., reg. M. V. 6; Chirițescu I., reg. 21 Ilfov și Pancu Gh., din reg. M. V. 6; doctor Mandrin, comuna Bălcești prin Balș; medici Șt. Petrescu, Hagiești Ilfov, Lazarovici Teilor 92 și Warthmann' Oltenița; avocat I. C. Negoescu, Splaiul Carol No. 7; profesor Oscar Lăzărescu, Lueger 23; magistrat Const. Georgescu, Câmpulung, Săvulescu I, str. Labirint ‘54; Marinescu C. str. Chiristigiu 20; Marinescu P. Târgoviște, Mateaș, str. General Ipătescu 16; Vârgolici, str. Berzei 35; Scriitorul N. Beldiceanu, ministerul cultelor; Anghelescu Ștefan str. Dionisie 84, pictorul Anastasescu Pompiliu, spitalul Colentina și dr. Cobășianu Coi*» reliu, Banca Românească. -----------------------------------------------— D-niî abonați cari cer schimbări de adresă, sunt rugați cu insistență să binevoiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pa care este imprimată adresa cu care primeau ziarul până atunci, spre a se putea da curs repede cereril cr și a nu se intrzia cu trimiterea ziarului la noua adresă. FOIȚA ZIARULUI „UNIVERSUL“ 29 SOȚIA CRIMINALA PARTEA DOUA Nii îmi răspunse, cu oarecare aș-i prins să fac ceie necesarii, căci va plăti până la Meaux, dacă trebue, cu condiție însă să se poată da jos la Esbly. I! răspunse! că avea dreptul să se dea jos unde avea plăcere. Cum timpul trecea, lua suplimentul, și instala pe di-nul și fetița în compartimentul închiriat, fără a mai mă ocupa de ei. Sunt convins că acest original morăcănos nu era altul moșul d-ta-re AllSt'ami. D-ta ce zici? — Sunt și eu absolut de părerea d-tale. Zic că biletul călătorilor era pentru Esbly cu destinația? !— .Nu mă înșel, din cauza micei scene din compartimentul închiriat. Acum, cli la inginer, țin să vă spun că persoanele în chestiune, scoborându-se la Esbly, au putut prea bine să nu rămână în acest orășel. Mai multe trăsurieî fac serviciul regulat între gară și localitățile din vecinătate. ’Știu,' Dureț. Am făcut numeroase partide înspre acea parte. ■M am dus de mai multe ori, cu bicicleta, până la Villiers-Sur Marin. Cercetările, vor fi pentru mine mai ușoare ca pentru un altul. Cunosc admirabil localitatea. — Atunci, atât mai bine, d-le inginer. Sunt încântat că n’am fost de folos. — Tot fumător ești, Duret? — Tot, d-le Domine. — Să știi dar, dragul meu că am să-ți trimit o cutie de țigări, și o țigaretă de chihlibar ca să le fumezi. Apoi strângând mâna umple satului încântat de întâlnire, inginerul, fără întârziere, luă un bilet pentru Esbly, unde ajunse tocmai la vremea dejunului. Inginerul întrebă ha po unul ba pe un altul până în sfârșit la Pilai, legendarul birjar, al birjei din Crecy. Cum îi dete inginerul un pahar de vin, acestă începu să îi înșire: — Nu mai căuta mai departe, d-le, ce sunt omul id.tale. Cu mama Dumont aî d-ta de ,a face. Am să te duc cu acolo. —- Intre noi,ce este cu mama asta Dumont? — Ce să-ți spun, d-le? Eu nu am obiceiul să mă amestec în afacerile altora. Unii o vorbesc de bine, alții de râu, asta îi privește. Pentru mine, măicuța asta face un meșteșug care mie nu-mi place. Ca să iei sume de bani nu glumă, și să îngrijești prost de sărmanii copilași, asta nu e treabă. — Vrea să zică, nu e mare școală de capul acestei mame Dumont?. — Nu zic asta. Nu o cred în stare să facă râu «uniilor care îl crește. » Singurul reproș pe care îl poți face, este că nu se ocupă de el îndeajuns. De altfel, ai să vezi și d-ta singur. Probabil că merg să vezi vreunul din copii. — Tocmai și la ce oră plecăm? — Peste o jumătate de ceas. Aștept trenul de Paris. Să dau de mâncare la cai. —■ Ne-am înțeles. —- Oprește-mă și mie un loc în trăsura d tale. Peste o jumătate de oră, în adevăr, diligența înțesată de călător o pornise înspre direcția Crecy-en Brie. D. Combre, adâncit în gândurile sale, nu observa fermecătoarea priveliște care i-o oferea pozițiile pe unde trecea. Călătorul se întreba numai dacă dorințele sale aveau să se îndeplinească. Urma pe care o apucase era -ea o argintistă? Va găsi la mama Dumont, cum o numise vizitiul Tibi, pe mica Albertina? Tânărul inginer dorea din suflet să răușească, căci sfârșise toate mijloacele de cai dispune pe linia de Est. In sfârșit diligența începuse, a se apropia de Villiers sur-Morin, acum se îndrepta spre drumul drept care, de la podul din Villiers, intra în Crecy. Diligența se goli, dintre toți călătorii, rămaseră, numai de Dombre, pe care îl duse intr’o mahala dosnică, și se opri în fața unei case mari împrejmuită, de o grădină închisă de un zid. Inginerul după ce se informă de la Tibi, la ce oră pleacă înapoi spre Paris, se duse și sună la poarta principală. Ar trebui să sune de mai multe ori, până să obțină un răspuns. In sfârșit, se auzi deschizându-se o ferestruie și o vo I ■r» în i' n ]> re a fi * — Vreau să vorbesc cu d-na Dumont. . — Din partea cui? — Pentru afaceri foarte grabnice , și foarte însemnate. — Bine, așteaptă să ți se deschidă. Se auzi zgomotul unui drug de fier care se ridica și poarta se deschise lăsând să apara o femee în vârstă, care, cum văzu că inginerul a intrat, se furișă repede pentru a încuia cu aceeași grijă poarta. Fără a adresa cel mai mic cuvânt femeia, care era chiar d-na Dumont în persoană, o luă înainte și conduse pe oaspete sau în vorbitor, care era foarte elegant mobilat. 2 Cum luă loc inginerul își expuse scopul vizitei sale fără cea mai mică ocolire; el cugetase bine și văzuse că era cea mai bună tactică. — De ce s’ar fi a, , 1 *1 de baronul Pierpont, marele bancher, parizian, pe care cred că din nume trebue să îl cunoști; Idalisul m’a trimis p pentru aepoata d-saie Albertina, pe care ți-a încredințat-o acum trei ani prin doctorul Abglars. — Mi se pare că te înșeli, d-le Nu am printre elevele mele nici una cu numele Albertina.— Doamnă, te rog să t-e gândești bine înainte de a-mi da un răspuns definitiv. D. baron Pierpont nu este omul care se mulțumește cu puțin. Este foarte puternic, d-nă, și la nevoe ți ar putea arăta puterea sa... j. ai aia —----------4+-------------Cititîmâne llai fl ’ ZIARUL Științelor genulare