Universul, noiembrie 1913 (Anul 31, nr. 301-330)

1913-11-01 / nr. 301

Smitei informați Că mult cunoscutul coafor de dame d. J. Dortheimer, Clemenței 7, s’a reîntors din Viena, Berlin, Paris, aducând ultimele noutăți pentru coafure massage, maniteur etc. 1627 REGAL La banchete, ser­bări onomastice, lo­godne, nunți, etc., in locul oii cărei șampanii se bea vi­nul­ SPUMOS le­gal al casei I. G. Șerbănescu. De vân­zare in toată țara. Cereți la magazine SPUMOSUL­ RE­GAL !Șerbănescu. Feriți-vă de imitațiuni! Depozitul general Popa-Tatu 28. București. 1601 Or. 1. Anghe­ovici —­ MEDIC PRIMAR Șeful serviciului de Isoale venerice de la spitalul Colentina S.A. MUTAT Strada Aron Florian 4 (prin strada Rotari). 1731 Salon de Coafură Pisiäe&s ü ® arta <iasă de încredere ZAHARESCU Regală IO Telefon 1­503 1605 Vi­e, pomi roditori, trandafiri calitate superioară, va­rietăți alese. Prețuri con­venabile serviciul prompt prompt și conștiincios. Condițiuni avantagioase la’ Alexandru Negrea — BOLOTEȘTI ~ Strad­a Regală. 8 Catalog la cerere 16­­5 INSTITUTUL non de băști |ucsrc.1. Str. Ilnwneasci 1 Directori: C. LUGOȘIANU și I. BOTENI, profesori la liceul «Sf. Sava». Curs primar, liceu complect, Băi, In­stalație electrică Direcția 3 g 60.Telefon­­tarul 6 g 54. ® r­otINJELATOIți [ii OBSERVAȚI BINE ■CUVÂNTUL CARE VA fi JIG­URI SFfÎL fIRE fi perfecta a Rufelor ® FARA SA LE ARDĂ. Ham­eiü La 7 Noembrie 1913 se va vinde prin licitație publică la Tribu­nalul Roman, imobila] d-In­ Za­­iraș Cobzari din centrul orașului­­ Roman, compus din 6 săli mari, 180 camere și alte atenanse, a­­vând sală de teatru, casino, ci­nematograf, berărie, restaurant, hotel și alte încăperi. Imobilul nu este încă complec­tat și pentru terminarea lui se mai necesită suma de 60—80.000 lei. Sarcini hipotecare lei 150.000. E unica construcțiune în ora­șul­ Roman, lipsit de orice alte săli de spectacol. Veniturile a­­­cestui local ar fi de minimum 30 de mii lei anual. Pentru orice informațiune de cumpărare sau închiriere a se adresa Bănciii de Credit, din Ro­man. 1560 Magazinul ii Mode PAULINA MANGIU Calea Victoriei No. 30 vis-a-vis de Poliție, în Pas­agiul Macca, face cunoscut clientelei sale că a adus modele cele mai noul și specializate în pălării de Doliu. _______________________1478 DOCTOR IN IOTim vinil medicina fin im­ Minis DENTIST Strada Sărindar No. 14 Fost asistent­­a clinică de perfec­­țiune dentară din Berlin Tratamentul cel mai prompt și con­știincios. Lucrări de artă in aur si porțelan.______________ _ '­° D 1486 Dr. Cobilovici Specialist in boale și operațiuni de Mas. Uit și UrseM Consiultațiuni 3—5 p. m. Calea Victoriei 97 (colț Fântânei) ____Telefon 30/65 1530 i­. C. ALBULESCU B­ dul Principele Mircea No. 2 (Colț cu strada Isvor) Fost medic al Spitalelor Eforiei Boale interne și boale de copii Consultații 6­8 p. m. Telefon 45/9 1543 m­. i. fchenkel De la Facultatea de medicină din Paris Boala Benito-Urioare și venerice — CONSULT­AȚI­UNI 3—6 — 5, Str. Tudore­­ Ladimirescu 1295 c. Doctor în Drept de la Fa­ult^ton din Paris ADVOCAT Consultaț­iuni: 5—6 p. m. Str. Gastracmzli?o Mo. 17 1557__________Telefon 24­­1 Policlinica „VIAȚA" Grivițel 107, Matache Măcelaru Consultațiu I pen­ru t­at. BOALELE Tratamentul special al BOALELOR LUMEȘTI d­in fiecare zi da la 8—12 și 2—9. Un leu consultațiu­nea I CABINET DENTAR MODERN > Lucrări solide în aur, ca*— cine și platină 15 9 k­. mnț. Docent la Facultatea de medicină Specialist pentru boli și ope­rațiuni de : Nas, Bat și Urs­alii Bucuroși, C­al­sa Griviței 11 Telefon 33/74 1766 Pentru bolnavi Clinica M­­illaria Str. Lipscani 20.— Telefon 40131 Consultațiuni și tratamente cu medici specialiști din București, Infecțiuni, pansamente, ope­rațiuni, analize med­icale, etc. 1765 BGCTORON­ si. mm DIN KARLSBAD practică în timpul ernei la Viena, IX Lazaretgasse 29 Consult 10—12 și 2—4 1669 Analiza slugoiul­­ pentru SIFILIS Trat­amen­ul BOALELOR VENERICEl Doctor GALIMBRI ,1294 Str. Doamnei t T . g Hr. a. Haláh­a De la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier Specialist în boale de Piele și Sifilitice (lumești) Roatele părului . Calea Victoriei 120 (lângă bis. Alba) Consult. 8—10 a. m­. și 2—5 p. m. Telefon 29 1 1220 lini! lan ele. S-re­ L­eichstadt Strada Sfinților 17. Blan I — Consultații 8—12; 2—S — Instalațiune electrică Dr. REPEZEANU Fost.medic la sp­talul Colica Consult. 2—4 si 6~8 seara Sifilis, boale de copii și interne Str. Virgiliu No. S3 658 Dr. MARCEL Specia! Boale de stomac si intestine Consultațiuni 2—4 p. m. Str­oa ‘■teica No. 3 bis 302 Telefon 23/16 Sacre* 1776 ț în rate, scoale fără durere. Plombează. Se execută lucrări artistice in aur cauciuc, porte- VINERI, 1 NOEMBRIE 1913 , Serviciul telegrafic al ziarului ,, U2VIVJEIRS U‘ *wwwww Faces greco-turcă e­­ apt îndeplinit TRATATIVEIJE Atena, 29. — Delegații turci au telegrafiat. Portes al al­ă era că Grecia refuză încheerea pe cei neadmițând condițiile tur­cești. In urma intervenției d-lui Ta­ue Ionescu însă, tratativele din­tre ministrul președinte și de­legații turci au­ fost reluate ori. când delegații turci au­ comuni­cat nouile condițiuni ale forței. In chestia vaxulurilor înțelege­­rea a fost stabilită. Se speră că pacea va fi în­cheiată în curând. Paris. 29. — Ziarul „Journal des Debats” primește din Con­s­­tantinopol știrea, că consiliul­­ de miniștri de azî după masă sa ocupat cu instrucțiunile ce trebuesc date delegaților turci pentru încheerea pacei cu Gre­cia. Cercurile bine informate afir­mă ca instrucțiunile date azî sunt definitive își menite a gră­bi încheerea pacei. ROLUL D-LUI TAKE IONEST LA STABILIREA INTELEGEREI Atena. 29. — Azi dimineață au avut loc noul întrevederi între delegații turci și d-nii Take Ionescu, Venizelos și Panaș. In ultimul moment aflu că preliminările păcei au fost de­finitiv stabilite. Azi au fost parafate procesele verbale cuprinzând articolele textului tratatului de pace Toată lumea este mulțumită și pretutindeni nu se aud de­cât cuvinte de laudă la adresa Ro­mâniei și a d-lui Take Ionescu. Se speră că Grecia va putea să demobilizeze în curând, fapt care umple de mulțumire tot poporul. Primul ministru d. Venizelos va anunța pacea Jouî, la des­chiderea Camerei. Atena. 29. —. Pentru astă sea­ră se așteaptă ratificarea păcei de către Sublima Poartă. Atena. 29. — Delegații oto­mani au conferit îndelung după a­nii azi la ministerul de externe ca delegații greci. Un acord sa­tisfăcător pe baza comprom­isn­ Inî prezentat de d. Take Ionesen a intervenit asupra mai tuturor punctelor. Cheltuelile de întreți­nere a prizonierilor turci, dife­rendul rezultat din interpretarea protocolului de predare a Salo­nicului, pagubele și perderile provenite din confiscarea vase­lor grece și a domeniului privat, vor fi deferite arbitragiului. Convențiunea a fost parafată ad referendum. (A. R.). neînțelegerile DINTRE GRECI ȘI SÂRBI Viena. 29. — „Corespondența Politică“ află din Salonic, că nouă raporturi au sosit acolo a­­supra persecuțiunilor la care este expus învățământul grec în nouăle teritorii sârbești. O îmbunătățire a situației nu este de așteptat, de­oarece sârbii de­clară că grecii nu se vor putea bucura de școli și biserici pro­prii pe teritoriul sârbesc cât timp guvernul­­ grec nu va per­mite slavilor din Macedonia să­­și facă educația în școli sârbeș­ti și să se închine în limba sla­vonă în bisericile sârbești. Ser­bia nu poate rămâne indiferen­tă față de străduințele autori­tăților grecești de a elenisa pe slavii de pe teritoriile grecești. NOUL ATAȘAT MILITAR RUS IN ROMANIA Petersburg, 29. — Atașatul militar la Londra, Semeon, a fost numit atașat militar in Ro­mânia.. (A. R.). ȘEDINȚA CAMEREI UNGARE Budapesta,# 29. — In ședința de azi după amiază a Camerei, con­tele Apponi a vorbit în numele opoziției, cerând să se scoată de pe program noua lega a presei. Spre mirarea tuturor, a răs­puns însuși contele Tit­za care a zis că consimte ca desbaterile se fie am­ânate pentru mai târ­ziu. Petersburg, 29. — (Duma). — Cadețiî propune să se interpele­ze guvernul dacă sunt adevăra­te știrile publicate de ziare, că procurorul sinodului voește să elimine mai multe chestiuni pri­vitoare la biserica ortodoxă din legislațiunea generală și să le supună numai avizului sinodu­lui. Deputatul octombrist God­­new declară că Duma trebue să veștejască actul procurorului cu o majoritate de două treimi, pen­tru ca cestiunea să fie supusă împăratului. Naționaliștii decla­ră că vor da sprijin cestiunii pentru a se face limitele legisla­­țiunii eclesiastice și laice. Interpelarea este adoptată cu 219 voturi contra 50. (A. R.). Petersburg, 29.— Duma a res­pins cu 152 v. c. 92 propunerea cadeților. de a se numi o comi­­siune în scopul elaborării unui proiect asupra egalității dreptu­­­­rilor civile. (A. R.). DIN DUMA UTike lonescu LA ATENA Atena, 29. — D. Take lonescu a donat 2000 lei pentru săracii din Atena și Pireu. Atena. 29. — Azi după amiază primul ministru Venizelos a fă­cut împreună cu d. Take lones­cu, o escursiune cu automobilul a Eleusis. Pentru mâine, d. Ta­ke lonescu a invitat pe d. Veni­zelos și ceilalți membri ai cabi­netului la o escursiune în largul mărei pe vaporul român­ Atena. 29. — D. Take Ionescu va părăsi, mâine Mercur­, capi­tala Greciei, Bucur. Drepturile româtilor din Macedonia — D. TAKE IONESCU OBȚINE NOUĂ ASIGURĂRI PENTRU RESPECTAREA LOR — Atena. 29. — După interna­­țiunile ce se dețin din m­asă po­­sitivă, pot anunța că d. Take Io­nescu a obținut nouă asigurări, în ce privește drepturile români­lor din Macedonia, precum și nouă favoruri pentru ei. Guvernul grec va supraveghia riguros ca toate libertățile ro­mânilor din Macedonia să fie garantate cu cea mai mare strictețe. Primul ministru Venizelos se va duca personal în Macedonia spre a supraveghia respectarea acestor libertăți și a lua măsurile dictate de împreju­rări. Bucur TRANȘAREA ULTIMELOR DI­FERENDE SÂRBO-BULGARE Belgrad, 29. _ Comisiunea sârbo-bulgară însărcinată să re­guleze diferendul micului fort de la Bojidaritza ‘și a terminat lucrările. Deriziunea ei este fa­vorabilă Serbiei. Aceiași comisiune este însărci­nată să reguleze noul diferend de la Taștene. (A. B.). ALEGERILE MUNICIPALE DIN BULGARIA Sofia. 29.— După informațiu­­nile sosite astă noapte, 80 la sută din rezultatele alegerilor muni­cipale sunt favorabile guvernu­lui. (A. R.). KOKOWZEW LA PARIS Paris, 29. — D. Poincaré a o­­ferit un dejun d­ luî Kokowzew. (A. R.).­­ Paris, 29. — Nubar pașa și Kokowzew au avut o întrevede­re. Kokowzew a confirmat lui Nubar pașa declarațiunile d-lui Sassonoff cu privire la acordul Puterilor privitor la reformele armenești și la hotărârea gu­vernului rus de a urmări reali­zarea lor. (A. B.). STAREA LUI KOSSUTH Budapesta. 29. — Kossuth a a­­vut erî leșinuri. Starea forțelor sale și activitatea iniunei au slă­bit. (A. R.). DIN CAMERA FRANCEZA Paris, 29. — Camera a adoptat cu 339 voturi contra 222 artico­lul din legea electorală care se inspiră din amendamentul d-lui Lefruer, luat erî în considerare și viu sprijinit de guvern. (A.R). " REDESCHIDEREA PARLA­MENTUL­UI BELGIAN Bruxelles, 29.— Parlamentul s-a redeschis. Camera a reales ca președinte pe d. SchoTaert. Senatul pe baronul Favereau. NOUĂ ISPRĂVI ALE SUFRA­­GETELOR Londra, 29.— O seră de cac­tuși din parcul Alexandra, în Manchester, a fost distrusă de o bombă. Pagubele sunt de 10.000 lire sterline. La Frenchau, lân­gă Bristol, o vilă nelocuită, a ars astă-noapte. Ambele crime sunt atribuita supragetelor. (A. I­). ÎNLESNIRI PENTRU TURCII DIN NOUILE TERITORII GRE­CEȘTI Viena. 29. — „Corespondența Politică“ află din Atena, că în nouile teritorii grecești s’au în­ființat biurouri de traduceri, ai căror funcționari vor traduce actele turcești in limba greacă și vor servi ca dragomani pen­tru turcii cari nu cunosc limba țărei. SERBATORIREA MAȘTEREI REGELUI VICTOR EMANUEL llama, 29. — Azi, ziua de naș­tere a regelui Victor Emanuel se sărbătorește în toată Italia cu defilarea trupelor; orașele sunt împodobite cu steaguri. Astă seară va fi prânz diploma­tic la Palatul Consulter, sediul ministerului afacerilor străine. M. Sa se va reîntoarce la Roma­­ peste vre-o zece zile. (A. T. I.). VIZITA ARHIDUCELUI FRANZ FERDINAND LA LONDRA Londra. 29. — Principele moș­­tenitor austro-ungar Frantz Fer­dinand sosește cu soția­ sa Sâm­bătă după amiază aci și va locui la hotelul Ritz. DUMAINE RĂMÂNE LA VIENA Paris. 29. Se anunță offi­cial, că ambasadorul francez din Viena, Dumaine, rămâne la locul säu. RAPORTURILE dintre Grecia și România — DECLARAȚIILE FĂCUTE DE D. VENIZELOS TRIMISU­LUI NOSTRU SPECIAL LA ATENA — Atena. 29. — In toate cercu­rile de aci se recunoaște cu ad­mirație rolul important pe care l’a jucat România în Balcani. Intr’o convorbire pe care am avut-o era cu primul ministru Venizelos, acesta mi-a spus că toată opinia publică greacă este astăzi pentru România, și ma­­nifestațiunile calde de simpatie făcute d-lui Take Ionescu sunt în același timp o manifestație entuziastă pentru România. Populațiunea greacă, — mi-a spus d. Venizelos — indepen­dent de amiciția mea pentru­­ Take Ionescu, a voit ca, prin primirea făcută ministrului ro­mân, să afirme marea ei do­rință de a avea cele mai bune relațiuni cu România. D Venizelos mi-a adăugat că, din toate punctele de vedere, nu există nici un motiv pentru ca amiciția greco-română să nu devie din ce în ce mai strânsă. ----------------------------------­SERBIA NU DEMOBILIZEAZĂ SIGA Belgrad. 29. — Ziarul „Tribu­na“ anunță că demobilizarea armatei nu va începe de­cât după restabilirea raporturilor diplomatice. Grație intervenției Rusiei se speră că restabilirea acestor raporturi se va produce în cu­rând. Micșorarea numărului trupe­lor la granița bulgară e impo­sibilă din cauza continuelor a­­tacuri ale bandelor bulgare. PROCESUL DIN KIEV Petersburg, 29. — O parte a presei, în frunte cu „Novoie Vremja‘‘ și „Ricci“ pretinde ener­gic reluarea procesului omoru­lui ritual, pe motiv că: Curtea cu juri de și a achitat pe incul­pat a stabilit că victima a fost omorâtă. Deci este datoria au­torităților sa descopere pe crimi­nal. Budapesta. 29. —- Evreii din Ungaria au ținut azi, azi după amiazi, o întrunire de protesta­re contra acuzațiunilor de o­­mor ritual, cu toate că Beilis a fost achitat, motivând că ei nu stă voit să influențeze asupra sentinței ci să spulbere această acuzație absurdă. La întrunire au luat­ parte și a fi vorbit mai m­ulți politiciani, între care contele Apponyi, con­tele Karolyi, Wilhelm Vazsonyi și alții. S­’a protestat contra acuzărea și acțiunea acelora, care caută prin înscenări să îndârjească rasele, una contra alteia­ DIN REICHSRATH Viena. 29. — La finele ședin­ței, ministrul președinte d. Stuergh, răspunde Sa, interpelă­rile privitoare la instituirea u­­nei comisiuni guvernamentale însărcinată cu administrațiu­­nea autonomă a Boem­iei în lo­cul comisiunii autonome a Ca­merei. Ministrul relevă starea rea a finanțelor autonome ale Boemiei din cauza nea­ctivității Camerei boemiene. Această stare deplorabilă de lucruri impedi­­că administrația autonomă a Boemiei de a-și îndeplini sarci­­nele. Pentru­­ a remedia această calamitate, guvernul a fost ne­voit să recurgă la măsuri ne­prevăzute de legi. Măsurile lua­te de guvern sunt în interesul ambelor națiuni din Boemia și nu favorizează nici nu prejudi­ciază pe nici un partid și pe nici o națiune din Boemia. Gu­vernul își ia întreagă răspunde­rea. Măsura luată accentuează trebuința de apropiere dintre cele două națiuni din Boemia pentru­­ ca noua Cameră să poată fi aleasă și să se devoteze unei munci rodnice. Ministrul, preșe­dinte face apel­la reprezentan­ții ambelor națiuni spre a spri­jini demersurile făcute de gu­vern. Camera decide cu 202 vo­turi contra 186 să deschidă d­is­­cuțiunea asupra respun­su­lui ministrului președinte, în ședin­ța de mâine. (A. R.). DEMERS PENTRU ÎNTOAR­CEREA EPISCOPIILOR BUL­GARI DIN MACEDONIA Sofia, 29. — Exarhul bulgar a cerut, prin legația rusească din Constantinopol, intervenția Rusiei pentru reîntoarcerea la posturile lor a episcopilor bul­gari din Macedonia sârbească și grecească. Exarhul a declarat că în ca­zul­­ când aceasta nu s-ar admi­te, bulgarii macedoneni vor tre­ce la­­ greco-catolicism. Ambasadorul rus a promis că va raporta guvernului sau și va­­ răspunde în scurt timp. Până la sosirea răspunsului, exarhul­ și-a amânat călătoria la Sofia, Bucur. Viscolul din America de­ Nord DOUA ORAȘE IZOLATE DE RESTUL LUMEI. PAGUBE CO­LOSALE Berlin. 29. — Despre viscolul ce bârne in America de Nord se mai primesc următoarele amă­nunte: Orașele Cleveland și Pitsburg, unde viscolul a bântuit mai ta­re, sunt aproape izolate de res­tul lum­ei, căci zăada a distrus atât linia telegrafică cât și cea telefonică. Ambele orașe sunt lip­site de lumină, căci sârma ilu­minatului electric precum și u­­zina au suferit serioase strică­ciuni. La Pitsburg zăpada este de jumătate metru, iar frigul e de 20 grade. Viscolul a aruncat în prăpăstii turme întregi de vite. Păsările au dispărut și ele. Pe lacul Ontario, în partea de sus, 5­0 de vase acoperite de ză­padă și sloiuri de gheață așteap­tă schimbarea timpului, ca să poată pleca. —K­O#­DELIMITAREA GRANIȚEI ALBANIEI Viena. 29. — După diferite co­municări, nouăle propuneri refe­ritoare la delimitarea graniței de sud a Albaniei se datoresc notelor Austro-Ungariei și Ita­liei, care tind la respectarea ho­tărârilor conferinței ambasadori­lor din Londra, care a dispus delimitarea granițelor și eva­cuarea teritoriilor albaneze. Om prelungirea Dorobanților — Unul care vrea cu orice preț să inre în pușcărie — Marți scară pe la ora 8, autorită­țile polițienești au fost incunoști­­ințate, efi pe locul Viran ce se a­­flă alături de casa cu No. 195, din str. Prelungi­rea Dorobanți­lor s’a săvârșit o crimă, in ur­mătoarele împrej­urări: Gheorghe Mihai zis Măgăruș, din str. Ștefan Negul­escu No. 20, întâlni­­n­u-se pe locul viran cu Petre Davilescu, zis Boan­­ghenu, fără nici un motiv a cău­tat ceartă cu ori­ce preț, și ce caută omu găsește. ■Ce-ii la eleven od din ce în ce mai violentă, la un moment dat Cili. Mihai zis MV-'t­r a scos un cuțit­ mare. c?-I avea asupra sa și înainte ca sulv­­isarul să se poată apăra, s-a năpustit asupra lui .ându-i un­ hiutt» lo.viturî puternice în piept Petre Davidei .1 zis Boanghi­­nu,, fără a raV. putea pronunța o vorbă, a căzut într'un sac de sânge și după câteva minute a încetat din viața. Mai mulți trecători, martori oculari al acestei crime, au să­rit asupra criminalului și l-aui dezarmat, iar­­ apoi l-au dat­­ pe mâna sergenților de oraș, care l-au condus la postul secundar Filer­ease a al circ. 3 de periferie. Ancheta Imediat după aceasta au sosit la fața locului d-niî procuror Cerchez, Kopetzky, comandan­tul sergenților de­­ oraș, inspec­torii Ralet și Andrei Ionescu și comisar Rizeanu, șeful circum­scripției. S’a constatat că moartea vic­timei a provenit din cauza unei lovituri de cuțit dată in regiunea inimei. D. procuror a dispus transpor­tarea cadavrului la Morgă, unde i se va face autopsia. Criminalul Gheorghe Mihai, zis Măgăruș, interogat personal de către d. procuror, a declarat cu un cinism revoltător, că­ a plecat aseară de acasă cu gân­dul să omoare pe cineva, căci preferă mai bine să­ intre în pușcărie de­cât să facă armata. El urma să fie înrolat "«n ziua de 16 Noembrie, Măgăruș a mai spus că, dacă nu reușea aseară să săvâr­șească un omor, ar fi făcut-o azi și ar fi lovit cu cuțitul pe cel dintâi pe care l-ar fi întâlnit, indiferent dacă ar fi fost o rudă, cunoștință sau o altă persoană, străină. Voia­ cu ori­ce preț să omoare. In decursul nontei criminalul a fost adus la poliție, iar azi va fi înaintat parchetului. ❖ Atragem atențiunea abona­ților noștri ale căror abonamente es­piră la 1 Noembrie, să se gră­bească cu rsinoirea abonamen­tului, iar acei cari nu sunt încă abonați ca „Universul“ să se gră­bească să se aboneze, având șansa de a câștiga enorma sumă de 6000 Iei în numerar, sau unul și chiar mai multe din frumoa­sele obiecte de mare preț. Tragerea premiilor va fi luna viitoare. Cu toate enormele sa­crificii făcute ds direcțiune pre­țul abonamentului a rămas fl­oc­­aș, adică un an 18 Iei, ș­ase luni 9.15, trei luni 4.85. *vyIsUHâA VIITOARE % V se va face tragerea oarelor padi oferite de ziarul ..UNIVERSUL“ abonaților săi Toți acei ce reînoesc abonamentele pe ziua de 1 Noembrie» și toată Ionica care se abo­­­­­­nează cu începere de la 1 Noembrie, ia parte la­­ tragerea marelor premii, care vor avea loc la­­ 14 Noembrie 1913 1 • 9 a­m Diferite obiecte de mare valoare­­: GRĂBIȚI-VA ȘI VA ABONAȚI! Un an: 18 Iei; șase lun! 9.15 ; trei luni 4.65 v <­­­c> › RĂSPUNSUL Unoi evreilor pământeni către Era Culturală Reprezentanța „Uniunea evrei­lor pământeni“ a trimis preșe­dintelui comitetului Central al Ligii culturale următoarea în­ Domnule Președinte: In calitate de reprezentanți ai organizațiunii politice a evre­­lor pământeni, ne veți da vot­­să supunem comitetului Central al Ligii întâmpinările noastre la comunicatul ce a publicat în ziare cu privire la chestiunea evreiască. Comunicatul ridică învinuirea că discutăm chestiunea evre­iască pe ton agresiv. Tăgă­­duim în mod formal aceasta. Nimeni nu va putea face dovada acestei afirmațiuni. Și apoi nu înțelegem de ce comitetul cen­tral al rigi­­dă atâta însemnă­tate tonului discuțiunii, care este un lucru secundar. Con­fundați violența cu demnitatea. Dacă poate fi vorba de violență, ea este în faptele de cari ne plângem și această imprimă tonului nostru un colorit de care nu noi suntem vinovați. Confuziunea aceasta deplasează chestiunea și se pune pe un te­ren cu totul fals. In schimb, comitetul afirmă că tonul pe care-l întrebuințează, românii ar fi „foarte moale“. Suntem la dispoziția cv. spre a vă­ face dovada că, imediat după mobilizare, s-a început în contra noastră și în contra în­tregii populațiuni evreo-pămân­­tene o campanie de violente și de invective, care a mers până la amenințări. Cât privește, congresul „Uniu­­nei evreilor pământeni“, despre care comunicatul vorbește ca și cum ar fi o sfidare, permite­­ți-ne să vă spunem că nu urmă­rim printr-însul altceva decât precizarea revendicărilor noas­tre și găsirea mijloacelor spre a putea apoi organiza opera de luminare a opiniei publice românești. Evrei­ pământeni, lipsiți de ori­ce drepturi, prigoniți și supuși unui regim care îi coboară la situațiunea de străini-vagabonzi, revendică cel puțin dreptul de a se putea organiza în liniște, de a discuta chestiunea care pentru ei este o chestiune de viață și de a căuta să convingă pe concetățenii lor români de dreptatea cauzei lor. Crede oare Liga culturală, care are misiu­nea de a lupta pentru izbânda libertății, că această libertate trebue să fie refuzată evreilor, pământeni ? Diy­, comunicatul spune că prin acțiunea propusă de Co­mitetul central, se tinde sa se discute chestiunea de către Ligă. Ar fi foarte bine, dacă în același timp nu s’ar arăta prin comunicat care este de pe acum părerea comitetului central a­­supra chestiunii evreești. Citind comunicatul, nimenea nu se va îndoi de ideile, sentimentele, și proectele conducătorilor Ligii. Comunicatul și felul cum este redactat, arată că comitetul central înțelege să­ se opue cu energie oricărei soluțiuni favo­rabile si ar încerca poate să se dea de către guvern chestiunii evreești. • Ne vom face totuși, datoria, Domnule Președinte, ca înainte de congresul Ligii să vă trimi­tem lucrările în cari se arată punctul de vedere al Uniunei evreilor pământeni și în care se discută­ în amănunt chestiunea evreiască. Poate că vom reuși astfel d­e a convinge pe câțiva și de dreptatea cauzei noastre și de folosul cultural-național pentru țară, de a se deslega o­­dată chestiunea evreiască în sensul revendicărilor noastre, și de sinceritatea sentimentelor noastre românești, înainte de a sfârși, mai ținem să facem o declarațiune. Dacă prin comunicatul pu­blicat sau prin alte acțiuni ce se vor ivi, unii sau alții cred poate că evreii pământeni se vor intimida , și, în consecință, vor slăbi lupta lor de emanci­pare sau vor înceta cu­­ totul de a lupta, se înșeală. Nu vom dezarma orice s’ar întâmpla. Ne vom apăra, findcă aceasta este datoria noastră, fiindcă știm că apărăm o cauză dreaptă și că lucrăm în folosul țării. Ni­menea nu va voi desigur să îm­pingă populațiunea evreiască la extrem, fiindcă minorita­rle apăsate cărora li se refuză până și dreptul, elementar, de a se or­ganiza pentru apărarea intere­selor lor, sunt silite să se apere prin orice mijloace. Primiți, vă rugăm, Domnule Președinte, asigurarea, deosebi­tei noastre considerațiuni. Reprezentanta. Uniunea Evreilor Pământeni Președinte (ss) dr. Ad. Stern Secretar (ss) S. Labin ȘeriLifa Consiliului general de Putna Focșani. 29 Octombrie Erî după amiază s-a ținut la prefectură a doua ședință ordi­nară a consiliului general­­ da Putna. Consiliul a fost presidat de d. C. Darie­ Pastia, vice­pre­ședintele consiliului general. Din partea guvernului a participat de prefect. Efibace. S-a făcut o expunere a situa­ției financiare a județului. A ur­mat ,apoi o lar­gă discuție în privința destinației ce trebue să se dea localului ocupat înainte de arestul p­reventtiv. D. I. Naum a susținut ideia infintărei unui spital pentru bolnavii de ochi, iar d. Al. C­opcescu, pentru in­­fințarea unui internat pentru elevii săraci ai liceului. Punân­­du-se la vot a fost admisă pă­rerea d-lui Popescu. S-a votat bugetul județului pe anul financiar 1914—1915. S-au deschis diferite c­edite, a­­condându-se burse pentru câțiva școlari din județ. S’a votat bugetul județului pe Duminical în comuna Mă­rășeș­­ti, unde se va permite vânzarea­ricărui fel­­ de mărfuri și vite, din comuna Suraia numai pen­tru comerțul d­e vite. In fine consiliul a donat un teren al județului din marginea nordică a orașului pe care se va ridica un spital pentru bol­navii de ochi. GRAȚIERI $1 HEDiîCSRi 3E PESSPSÉ Au fost grațiați de pedeapsa ce au a face următorii 3 con­damnați : Stancu Bălănescu, condamnat de judecătoria ocolului Buco­­veni­ (Ilfov), la o lună închi­soare; Ion Gh. Duca, din penitencia­rul Văcărești, condamnat de trib. Argeș, la un an închisoare; Dumitru I. Clenciu condamat de judecătoria Ocolului Manga­­lia, la­­ o lună închisoare. S-a i­edus­ pedeapsa următo­­­rilor condamnați : Constantin Mihăes­cu,­­din peni­tenciarul Văcărești, 6 luni din pedeapsa la care este condamnat .<­.- i­rib. Ilfov; Gh. Georgescu, din închisoarea Măgurele, 3­­ ani din pedeapsa la care este con­damnat de Curtea cu jurați din jud. Teleorman. S’a transformat în amendă pe­deapsa de 3 luni închisoare la care este condamnat Josef Șa­­ranga, de trib. Ilfov. OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO Răspunsurile cititoril­or la întrebarea: „Femeia fizicește perfectă“; Ce-a" pățit Sf. Dumitru cu ocazia mutărilor ; Pântecul Iri­nea Nae ; Pictorul; etc., sunt parte din titlurile ar­­ticolelor din „­ISEHâ8i de azi «Joi 31 c. OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOI FOITA HAPULUI „UNIVERSUL* 58 SOȚIA CRIMINALA PARTRA THLIA nii — sunt încremenit, zicea ban­cherul, nu ai putea nega că în­tre această fată și Albertina, nu este o asemănare ne­mai po­menită. Dar cum explici o lip­să totală de memorie? Alberti­na avea opt ani când a murit tata-sau. De Dumnezeu! la vâr­sta asta îți aduci foarte bine a­­minte de ori­ce! — Se înțelege, reluă Vignals. ’Cu toate acestea, modelul a fă­cut o mișcare foarte ciudată Dar numai de­cât s-a reținut. Avem oare de a face cu o pre­făcută? — Nu, zise d. Pierpont, dar asemănarea grozavă există; lu­cruri de astea s-au mai văzut. Ziaristul Charron, nu scosese nici un cuvânt până aci, pă­rea adâncit în adânci reflecții și nu asculta la prietenii săi de­cât cu o ureche. De­odată se lovi peste frunte și strigă: — A­­canalia! suntem în acte­ Anglars este unul din specia­liștii cei mai tari în boale de femei. Nu se ocupă numai de afecțiuni fizice, dar încă și de științe psychice. A fost unul din cei dintâi elevi ai lui Char­cot. — Ce vrei să zici? — Vorbește, te rog, mai lă­murit. — Dragă Wignols și d-ta ase­menea, d-le Baron, scuzați vă rog expresia de adineauri. Dar eu cred că am dat peste cheia enigmei. — ’Cum asta? —. Inchipuiți-vă că Anglars ar fi avut interes a se scăpa de Albertina. — Acest interes­­a avut, zi­se d. Pierpont, chiar de n’ar fi fost vorba de­cât a dispune în voie de venitul colosal al fetei care făpându-se mare, ]‘ar fi supărat. — Vedeți! Prin urmare, An­glars vroia să dispară fața lui un lucru foarte periculos pe vremea noastră, când poliția este în picioare la cea mai mică mișcare, chiar personală, dar necum pentru așa afacere. A­­tunci a intervenit știința spe­cială a practicianului pentru a executa un plan criminal fără pericol pentru nimeni. — Ce-a făcut Anglais? — A luat, prin sugestie, per­sonalitatea scumpei noastre Al­­bertine și i-a poruncit de a lua o alta. — Lucrul mi se pare cu ne­putință, zise Vignols neîncreză­tor. —■ Cu neputință? Citește lu­crările prietenului meu Bour­­b­illon, doctor, și îți vei schimba părerea. "Ceva mai mult, chiar pe Bourvilllon mă bizuesc ca să ne scoată, din încurcătură. Dar să facem lucrurile cu bă­gare de seamă, căci Anglais ar putea să își reia fata dacă ar ști-o că e in stăpânirea noastră. rere­a ne­­ p­une în contact cu mica Henrietă Dumont și a nu o mai pierde din vedere, până în ziua când vom decide să lu­crăm. — Foarte bine ai vorbit Char­ron! Ce zic­ baroane? —• Sunt de părerea prietenu­lui nostru Charron, dragă Vig­nols. Chiar daca îndoiala ar fi mică, trebuie să ținem socotea­lă. Pe de altă parte, dacă acum am regăsit Urma Albertinei, să nu neglijăm nimic pentru a sta în legătură cu ea. Și lucrul este foarte u­șor. — Cum? —­ Nu spuneați că mătușa, sau pseudo-m­ătușa micuței Hen­­riete, este lacomă de bani? — A dat destule dovezi. — Atunci o nimerim foarte ușor. Eu pun la dispoziția d­v. toate sumele necesarii pentru a exercita asupra bătrânei su­pravegherea cea mai folositoa­re și a o face să treacă de pat­uri, profituri și beneficii pe cari i le veți asigura. Pentru a duce această întreprindere la bun sfârșit, ne trebuie ajuto­rul d-rei Bigeois. Numai sin­gură, o femeie ar putea a se introduce în intimitatea d-nei Dumont, cum îi zi­ceți, ca să nu dea de vre­o bănuială. — Noella iubește foarte mult pe fosta sa elevă; puteți con­ta pe ea. Ca și cum ar fi chemat-o, tâ­năra profesoară apăru. Ședința de­­ pază s'a sfârșit și Henriett a plecat cu mătușa, nu însă fără a întreba dacă o va vedea și la viitoarea lecție. Aflând că tânăra fată nu va mai lipsi de la nici o ședință de aci­­ ncolo, Henriett sărise în sus de bucurie. Din momentul ce nu costa nici un ban, ma­mei Dumont îi era tot una, și primi cu plăcere ca nepoatărea să se mai distreze puțin. Adao­gă și baba că îi face­­ plăcere să. Lour­dies, copiind portretul Hen­­rietei. Bucuria acesteia ^ fu și mai mare când Noella îi zise: — Ești atât de amabilă d-nă, pentru aceasta dați-m­î voe să recunosc simaptia ce-mî arătați nepoata d-tale și d-ta, oferindu­­v& a dejuna împreună, ori de câte ori veți fi prin acest car­tier și timpul vă va îngădui. — Primim, d-ră, primim, și cu atât mai bucuroase, cu cât eram nevoite a merge să mân­căm tocmai pe malul stâng. — Azi sunteți libere? .— Nu d-ră, avem o ședință la 11 ore până la 12, dar este un caz excepțional. — Bine. Dă-mi voe să îmbră­țișez pe nepoata d-tale. La re­vedere d-ră Henrieta, pe Sâm­bătă, negreșit. Vom lua dejunul câte­ și trel­. — O! Ce fericită sunt, zise Henrietă bătând din palme. Apoi cele două femei plecară, și Noella intră în salonaș la Pictorul Lourdies intră după­­ dânsa. — Iată d-ră Bigeois, ce vrem noi dela d-ta, zise baronul. Trebuie să te pui în raport cu mama Dumont, să îî câștigi în­crederea, să faci lucrurile ast­fel în­cât să n'o mai pierzi din vedere nici odată. Lucrul s'a și făcut, d-le. Aîn presimțit însemnătatea fi­ee­stei întâlniri și m'am aran­jat așa, în­cât vom lua dejunul câte­ și­ trele de patru ori pe săptămână. Va trebui cheltuială cam multă, dar numai cu chi­pul acesta voi intra repede în intimitatea lor. — Nu te îngriji de cheltuială, dură. V’am mai spus, în alte îm­prejurări că prin intermediarul d-lui Dombre, toate cheltuelile ce se vor face pentru căutarea Albertinei, vor fi în socoteala mea­­, (Va­cma)

Next