Universul, noiembrie 1913 (Anul 31, nr. 301-330)
1913-11-01 / nr. 301
Smitei informați Că mult cunoscutul coafor de dame d. J. Dortheimer, Clemenței 7, s’a reîntors din Viena, Berlin, Paris, aducând ultimele noutăți pentru coafure massage, maniteur etc. 1627 REGAL La banchete, serbări onomastice, logodne, nunți, etc., in locul oii cărei șampanii se bea vinul SPUMOS legal al casei I. G. Șerbănescu. De vânzare in toată țara. Cereți la magazine SPUMOSUL REGAL !Șerbănescu. Feriți-vă de imitațiuni! Depozitul general Popa-Tatu 28. București. 1601 Or. 1. Angheovici — MEDIC PRIMAR Șeful serviciului de Isoale venerice de la spitalul Colentina S.A. MUTAT Strada Aron Florian 4 (prin strada Rotari). 1731 Salon de Coafură Pisiäe&s ü ® arta <iasă de încredere ZAHARESCU Regală IO Telefon 1503 1605 Vie, pomi roditori, trandafiri calitate superioară, varietăți alese. Prețuri convenabile serviciul prompt prompt și conștiincios. Condițiuni avantagioase la’ Alexandru Negrea — BOLOTEȘTI ~ Strada Regală. 8 Catalog la cerere 165 INSTITUTUL non de băști |ucsrc.1. Str. Ilnwneasci 1 Directori: C. LUGOȘIANU și I. BOTENI, profesori la liceul «Sf. Sava». Curs primar, liceu complect, Băi, Instalație electrică Direcția 3 g 60.Telefontarul 6 g 54. ® rotINJELATOIți [ii OBSERVAȚI BINE ■CUVÂNTUL CARE VA fi JIGURI SFfÎL fIRE fi perfecta a Rufelor ® FARA SA LE ARDĂ. Hameiü La 7 Noembrie 1913 se va vinde prin licitație publică la Tribunalul Roman, imobila] d-In Zairaș Cobzari din centrul orașului Roman, compus din 6 săli mari, 180 camere și alte atenanse, având sală de teatru, casino, cinematograf, berărie, restaurant, hotel și alte încăperi. Imobilul nu este încă complectat și pentru terminarea lui se mai necesită suma de 60—80.000 lei. Sarcini hipotecare lei 150.000. E unica construcțiune în orașul Roman, lipsit de orice alte săli de spectacol. Veniturile acestui local ar fi de minimum 30 de mii lei anual. Pentru orice informațiune de cumpărare sau închiriere a se adresa Bănciii de Credit, din Roman. 1560 Magazinul ii Mode PAULINA MANGIU Calea Victoriei No. 30 vis-a-vis de Poliție, în Pasagiul Macca, face cunoscut clientelei sale că a adus modele cele mai noul și specializate în pălării de Doliu. _______________________1478 DOCTOR IN IOTim vinil medicina fin im Minis DENTIST Strada Sărindar No. 14 Fost asistenta clinică de perfecțiune dentară din Berlin Tratamentul cel mai prompt și conștiincios. Lucrări de artă in aur si porțelan.______________ _ '° D 1486 Dr. Cobilovici Specialist in boale și operațiuni de Mas. Uit și UrseM Consiultațiuni 3—5 p. m. Calea Victoriei 97 (colț Fântânei) ____Telefon 30/65 1530 i. C. ALBULESCU B dul Principele Mircea No. 2 (Colț cu strada Isvor) Fost medic al Spitalelor Eforiei Boale interne și boale de copii Consultații 68 p. m. Telefon 45/9 1543 m. i. fchenkel De la Facultatea de medicină din Paris Boala Benito-Urioare și venerice — CONSULTAȚIUNI 3—6 — 5, Str. Tudore Ladimirescu 1295 c. Doctor în Drept de la Fault^ton din Paris ADVOCAT Consultațiuni: 5—6 p. m. Str. Gastracmzli?o Mo. 17 1557__________Telefon 241 Policlinica „VIAȚA" Grivițel 107, Matache Măcelaru Consultațiu I penru tat. BOALELE Tratamentul special al BOALELOR LUMEȘTI din fiecare zi da la 8—12 și 2—9. Un leu consultațiunea I CABINET DENTAR MODERN > Lucrări solide în aur, ca*— cine și platină 15 9 k. mnț. Docent la Facultatea de medicină Specialist pentru boli și operațiuni de : Nas, Bat și Ursalii Bucuroși, Calsa Griviței 11 Telefon 33/74 1766 Pentru bolnavi Clinica Millaria Str. Lipscani 20.— Telefon 40131 Consultațiuni și tratamente cu medici specialiști din București, Infecțiuni, pansamente, operațiuni, analize medicale, etc. 1765 BGCTORON si. mm DIN KARLSBAD practică în timpul ernei la Viena, IX Lazaretgasse 29 Consult 10—12 și 2—4 1669 Analiza slugoiul pentru SIFILIS Tratamenul BOALELOR VENERICEl Doctor GALIMBRI ,1294 Str. Doamnei t T . g Hr. a. Haláha De la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier Specialist în boale de Piele și Sifilitice (lumești) Roatele părului . Calea Victoriei 120 (lângă bis. Alba) Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p. m. Telefon 29 1 1220 lini! lan ele. S-re Leichstadt Strada Sfinților 17. Blan I — Consultații 8—12; 2—S — Instalațiune electrică Dr. REPEZEANU Fost.medic la sptalul Colica Consult. 2—4 si 6~8 seara Sifilis, boale de copii și interne Str. Virgiliu No. S3 658 Dr. MARCEL Specia! Boale de stomac si intestine Consultațiuni 2—4 p. m. Stroa ‘■teica No. 3 bis 302 Telefon 23/16 Sacre* 1776 ț în rate, scoale fără durere. Plombează. Se execută lucrări artistice in aur cauciuc, porte- VINERI, 1 NOEMBRIE 1913 , Serviciul telegrafic al ziarului ,, U2VIVJEIRS U‘ *wwwww Faces greco-turcă e apt îndeplinit TRATATIVEIJE Atena, 29. — Delegații turci au telegrafiat. Portes al ală era că Grecia refuză încheerea pe cei neadmițând condițiile turcești. In urma intervenției d-lui Taue Ionescu însă, tratativele dintre ministrul președinte și delegații turci au fost reluate ori. când delegații turci au comunicat nouile condițiuni ale forței. In chestia vaxulurilor înțelegerea a fost stabilită. Se speră că pacea va fi încheiată în curând. Paris. 29. — Ziarul „Journal des Debats” primește din Constantinopol știrea, că consiliul de miniștri de azî după masă sa ocupat cu instrucțiunile ce trebuesc date delegaților turci pentru încheerea pacei cu Grecia. Cercurile bine informate afirmă ca instrucțiunile date azî sunt definitive își menite a grăbi încheerea pacei. ROLUL D-LUI TAKE IONEST LA STABILIREA INTELEGEREI Atena. 29. — Azi dimineață au avut loc noul întrevederi între delegații turci și d-nii Take Ionescu, Venizelos și Panaș. In ultimul moment aflu că preliminările păcei au fost definitiv stabilite. Azi au fost parafate procesele verbale cuprinzând articolele textului tratatului de pace Toată lumea este mulțumită și pretutindeni nu se aud decât cuvinte de laudă la adresa României și a d-lui Take Ionescu. Se speră că Grecia va putea să demobilizeze în curând, fapt care umple de mulțumire tot poporul. Primul ministru d. Venizelos va anunța pacea Jouî, la deschiderea Camerei. Atena. 29. —. Pentru astă seară se așteaptă ratificarea păcei de către Sublima Poartă. Atena. 29. — Delegații otomani au conferit îndelung după anii azi la ministerul de externe ca delegații greci. Un acord satisfăcător pe baza compromisn Inî prezentat de d. Take Ionesen a intervenit asupra mai tuturor punctelor. Cheltuelile de întreținere a prizonierilor turci, diferendul rezultat din interpretarea protocolului de predare a Salonicului, pagubele și perderile provenite din confiscarea vaselor grece și a domeniului privat, vor fi deferite arbitragiului. Convențiunea a fost parafată ad referendum. (A. R.). neînțelegerile DINTRE GRECI ȘI SÂRBI Viena. 29. — „Corespondența Politică“ află din Salonic, că nouă raporturi au sosit acolo asupra persecuțiunilor la care este expus învățământul grec în nouăle teritorii sârbești. O îmbunătățire a situației nu este de așteptat, deoarece sârbii declară că grecii nu se vor putea bucura de școli și biserici proprii pe teritoriul sârbesc cât timp guvernul grec nu va permite slavilor din Macedonia săși facă educația în școli sârbești și să se închine în limba slavonă în bisericile sârbești. Serbia nu poate rămâne indiferentă față de străduințele autorităților grecești de a elenisa pe slavii de pe teritoriile grecești. NOUL ATAȘAT MILITAR RUS IN ROMANIA Petersburg, 29. — Atașatul militar la Londra, Semeon, a fost numit atașat militar in România.. (A. R.). ȘEDINȚA CAMEREI UNGARE Budapesta,# 29. — In ședința de azi după amiază a Camerei, contele Apponi a vorbit în numele opoziției, cerând să se scoată de pe program noua lega a presei. Spre mirarea tuturor, a răspuns însuși contele Titza care a zis că consimte ca desbaterile se fie amânate pentru mai târziu. Petersburg, 29. — (Duma). — Cadețiî propune să se interpeleze guvernul dacă sunt adevărate știrile publicate de ziare, că procurorul sinodului voește să elimine mai multe chestiuni privitoare la biserica ortodoxă din legislațiunea generală și să le supună numai avizului sinodului. Deputatul octombrist Godnew declară că Duma trebue să veștejască actul procurorului cu o majoritate de două treimi, pentru ca cestiunea să fie supusă împăratului. Naționaliștii declară că vor da sprijin cestiunii pentru a se face limitele legislațiunii eclesiastice și laice. Interpelarea este adoptată cu 219 voturi contra 50. (A. R.). Petersburg, 29.— Duma a respins cu 152 v. c. 92 propunerea cadeților. de a se numi o comisiune în scopul elaborării unui proiect asupra egalității drepturilor civile. (A. R.). DIN DUMA UTike lonescu LA ATENA Atena, 29. — D. Take lonescu a donat 2000 lei pentru săracii din Atena și Pireu. Atena. 29. — Azi după amiază primul ministru Venizelos a făcut împreună cu d. Take lonescu, o escursiune cu automobilul a Eleusis. Pentru mâine, d. Take lonescu a invitat pe d. Venizelos și ceilalți membri ai cabinetului la o escursiune în largul mărei pe vaporul român Atena. 29. — D. Take Ionescu va părăsi, mâine Mercur, capitala Greciei, Bucur. Drepturile româtilor din Macedonia — D. TAKE IONESCU OBȚINE NOUĂ ASIGURĂRI PENTRU RESPECTAREA LOR — Atena. 29. — După internațiunile ce se dețin din masă positivă, pot anunța că d. Take Ionescu a obținut nouă asigurări, în ce privește drepturile românilor din Macedonia, precum și nouă favoruri pentru ei. Guvernul grec va supraveghia riguros ca toate libertățile românilor din Macedonia să fie garantate cu cea mai mare strictețe. Primul ministru Venizelos se va duca personal în Macedonia spre a supraveghia respectarea acestor libertăți și a lua măsurile dictate de împrejurări. Bucur TRANȘAREA ULTIMELOR DIFERENDE SÂRBO-BULGARE Belgrad, 29. _ Comisiunea sârbo-bulgară însărcinată să reguleze diferendul micului fort de la Bojidaritza ‘și a terminat lucrările. Deriziunea ei este favorabilă Serbiei. Aceiași comisiune este însărcinată să reguleze noul diferend de la Taștene. (A. B.). ALEGERILE MUNICIPALE DIN BULGARIA Sofia. 29.— După informațiunile sosite astă noapte, 80 la sută din rezultatele alegerilor municipale sunt favorabile guvernului. (A. R.). KOKOWZEW LA PARIS Paris, 29. — D. Poincaré a oferit un dejun d luî Kokowzew. (A. R.). Paris, 29. — Nubar pașa și Kokowzew au avut o întrevedere. Kokowzew a confirmat lui Nubar pașa declarațiunile d-lui Sassonoff cu privire la acordul Puterilor privitor la reformele armenești și la hotărârea guvernului rus de a urmări realizarea lor. (A. B.). STAREA LUI KOSSUTH Budapesta. 29. — Kossuth a avut erî leșinuri. Starea forțelor sale și activitatea iniunei au slăbit. (A. R.). DIN CAMERA FRANCEZA Paris, 29. — Camera a adoptat cu 339 voturi contra 222 articolul din legea electorală care se inspiră din amendamentul d-lui Lefruer, luat erî în considerare și viu sprijinit de guvern. (A.R). " REDESCHIDEREA PARLAMENTULUI BELGIAN Bruxelles, 29.— Parlamentul s-a redeschis. Camera a reales ca președinte pe d. SchoTaert. Senatul pe baronul Favereau. NOUĂ ISPRĂVI ALE SUFRAGETELOR Londra, 29.— O seră de cactuși din parcul Alexandra, în Manchester, a fost distrusă de o bombă. Pagubele sunt de 10.000 lire sterline. La Frenchau, lângă Bristol, o vilă nelocuită, a ars astă-noapte. Ambele crime sunt atribuita supragetelor. (A. I). ÎNLESNIRI PENTRU TURCII DIN NOUILE TERITORII GRECEȘTI Viena. 29. — „Corespondența Politică“ află din Atena, că în nouile teritorii grecești s’au înființat biurouri de traduceri, ai căror funcționari vor traduce actele turcești in limba greacă și vor servi ca dragomani pentru turcii cari nu cunosc limba țărei. SERBATORIREA MAȘTEREI REGELUI VICTOR EMANUEL llama, 29. — Azi, ziua de naștere a regelui Victor Emanuel se sărbătorește în toată Italia cu defilarea trupelor; orașele sunt împodobite cu steaguri. Astă seară va fi prânz diplomatic la Palatul Consulter, sediul ministerului afacerilor străine. M. Sa se va reîntoarce la Roma peste vre-o zece zile. (A. T. I.). VIZITA ARHIDUCELUI FRANZ FERDINAND LA LONDRA Londra. 29. — Principele moștenitor austro-ungar Frantz Ferdinand sosește cu soția sa Sâmbătă după amiază aci și va locui la hotelul Ritz. DUMAINE RĂMÂNE LA VIENA Paris. 29. Se anunță official, că ambasadorul francez din Viena, Dumaine, rămâne la locul säu. RAPORTURILE dintre Grecia și România — DECLARAȚIILE FĂCUTE DE D. VENIZELOS TRIMISULUI NOSTRU SPECIAL LA ATENA — Atena. 29. — In toate cercurile de aci se recunoaște cu admirație rolul important pe care l’a jucat România în Balcani. Intr’o convorbire pe care am avut-o era cu primul ministru Venizelos, acesta mi-a spus că toată opinia publică greacă este astăzi pentru România, și manifestațiunile calde de simpatie făcute d-lui Take Ionescu sunt în același timp o manifestație entuziastă pentru România. Populațiunea greacă, — mi-a spus d. Venizelos — independent de amiciția mea pentru Take Ionescu, a voit ca, prin primirea făcută ministrului român, să afirme marea ei dorință de a avea cele mai bune relațiuni cu România. D Venizelos mi-a adăugat că, din toate punctele de vedere, nu există nici un motiv pentru ca amiciția greco-română să nu devie din ce în ce mai strânsă. ----------------------------------SERBIA NU DEMOBILIZEAZĂ SIGA Belgrad. 29. — Ziarul „Tribuna“ anunță că demobilizarea armatei nu va începe decât după restabilirea raporturilor diplomatice. Grație intervenției Rusiei se speră că restabilirea acestor raporturi se va produce în curând. Micșorarea numărului trupelor la granița bulgară e imposibilă din cauza continuelor atacuri ale bandelor bulgare. PROCESUL DIN KIEV Petersburg, 29. — O parte a presei, în frunte cu „Novoie Vremja‘‘ și „Ricci“ pretinde energic reluarea procesului omorului ritual, pe motiv că: Curtea cu juri de și a achitat pe inculpat a stabilit că victima a fost omorâtă. Deci este datoria autorităților sa descopere pe criminal. Budapesta. 29. —- Evreii din Ungaria au ținut azi, azi după amiazi, o întrunire de protestare contra acuzațiunilor de omor ritual, cu toate că Beilis a fost achitat, motivând că ei nu stă voit să influențeze asupra sentinței ci să spulbere această acuzație absurdă. La întrunire au luat parte și a fi vorbit mai mulți politiciani, între care contele Apponyi, contele Karolyi, Wilhelm Vazsonyi și alții. S’a protestat contra acuzărea și acțiunea acelora, care caută prin înscenări să îndârjească rasele, una contra alteia DIN REICHSRATH Viena. 29. — La finele ședinței, ministrul președinte d. Stuergh, răspunde Sa, interpelările privitoare la instituirea unei comisiuni guvernamentale însărcinată cu administrațiunea autonomă a Boemiei în locul comisiunii autonome a Camerei. Ministrul relevă starea rea a finanțelor autonome ale Boemiei din cauza neactivității Camerei boemiene. Această stare deplorabilă de lucruri impedică administrația autonomă a Boemiei de a-și îndeplini sarcinele. Pentru a remedia această calamitate, guvernul a fost nevoit să recurgă la măsuri neprevăzute de legi. Măsurile luate de guvern sunt în interesul ambelor națiuni din Boemia și nu favorizează nici nu prejudiciază pe nici un partid și pe nici o națiune din Boemia. Guvernul își ia întreagă răspunderea. Măsura luată accentuează trebuința de apropiere dintre cele două națiuni din Boemia pentru ca noua Cameră să poată fi aleasă și să se devoteze unei munci rodnice. Ministrul, președinte face apella reprezentanții ambelor națiuni spre a sprijini demersurile făcute de guvern. Camera decide cu 202 voturi contra 186 să deschidă discuțiunea asupra respunsului ministrului președinte, în ședința de mâine. (A. R.). DEMERS PENTRU ÎNTOARCEREA EPISCOPIILOR BULGARI DIN MACEDONIA Sofia, 29. — Exarhul bulgar a cerut, prin legația rusească din Constantinopol, intervenția Rusiei pentru reîntoarcerea la posturile lor a episcopilor bulgari din Macedonia sârbească și grecească. Exarhul a declarat că în cazul când aceasta nu s-ar admite, bulgarii macedoneni vor trece la greco-catolicism. Ambasadorul rus a promis că va raporta guvernului sau și va răspunde în scurt timp. Până la sosirea răspunsului, exarhul și-a amânat călătoria la Sofia, Bucur. Viscolul din America de Nord DOUA ORAȘE IZOLATE DE RESTUL LUMEI. PAGUBE COLOSALE Berlin. 29. — Despre viscolul ce bârne in America de Nord se mai primesc următoarele amănunte: Orașele Cleveland și Pitsburg, unde viscolul a bântuit mai tare, sunt aproape izolate de restul lumei, căci zăada a distrus atât linia telegrafică cât și cea telefonică. Ambele orașe sunt lipsite de lumină, căci sârma iluminatului electric precum și uzina au suferit serioase stricăciuni. La Pitsburg zăpada este de jumătate metru, iar frigul e de 20 grade. Viscolul a aruncat în prăpăstii turme întregi de vite. Păsările au dispărut și ele. Pe lacul Ontario, în partea de sus, 50 de vase acoperite de zăpadă și sloiuri de gheață așteaptă schimbarea timpului, ca să poată pleca. —KO#DELIMITAREA GRANIȚEI ALBANIEI Viena. 29. — După diferite comunicări, nouăle propuneri referitoare la delimitarea graniței de sud a Albaniei se datoresc notelor Austro-Ungariei și Italiei, care tind la respectarea hotărârilor conferinței ambasadorilor din Londra, care a dispus delimitarea granițelor și evacuarea teritoriilor albaneze. Om prelungirea Dorobanților — Unul care vrea cu orice preț să inre în pușcărie — Marți scară pe la ora 8, autoritățile polițienești au fost incunoștiințate, efi pe locul Viran ce se află alături de casa cu No. 195, din str. Prelungirea Dorobanților s’a săvârșit o crimă, in următoarele împrejurări: Gheorghe Mihai zis Măgăruș, din str. Ștefan Negulescu No. 20, întâlninu-se pe locul viran cu Petre Davilescu, zis Boanghenu, fără nici un motiv a căutat ceartă cu orice preț, și ce caută omu găsește. ■Ce-ii la eleven od din ce în ce mai violentă, la un moment dat Cili. Mihai zis MV-'tr a scos un cuțit mare. c?-I avea asupra sa și înainte ca sulvisarul să se poată apăra, s-a năpustit asupra lui .ându-i un hiutt» lo.viturî puternice în piept Petre Davidei .1 zis Boanghinu,, fără a raV. putea pronunța o vorbă, a căzut într'un sac de sânge și după câteva minute a încetat din viața. Mai mulți trecători, martori oculari al acestei crime, au sărit asupra criminalului și l-aui dezarmat, iar apoi l-au dat pe mâna sergenților de oraș, care l-au condus la postul secundar Filerease a al circ. 3 de periferie. Ancheta Imediat după aceasta au sosit la fața locului d-niî procuror Cerchez, Kopetzky, comandantul sergenților de oraș, inspectorii Ralet și Andrei Ionescu și comisar Rizeanu, șeful circumscripției. S’a constatat că moartea victimei a provenit din cauza unei lovituri de cuțit dată in regiunea inimei. D. procuror a dispus transportarea cadavrului la Morgă, unde i se va face autopsia. Criminalul Gheorghe Mihai, zis Măgăruș, interogat personal de către d. procuror, a declarat cu un cinism revoltător, că a plecat aseară de acasă cu gândul să omoare pe cineva, căci preferă mai bine să intre în pușcărie decât să facă armata. El urma să fie înrolat "«n ziua de 16 Noembrie, Măgăruș a mai spus că, dacă nu reușea aseară să săvârșească un omor, ar fi făcut-o azi și ar fi lovit cu cuțitul pe cel dintâi pe care l-ar fi întâlnit, indiferent dacă ar fi fost o rudă, cunoștință sau o altă persoană, străină. Voia cu orice preț să omoare. In decursul nontei criminalul a fost adus la poliție, iar azi va fi înaintat parchetului. ❖ Atragem atențiunea abonaților noștri ale căror abonamente espiră la 1 Noembrie, să se grăbească cu rsinoirea abonamentului, iar acei cari nu sunt încă abonați ca „Universul“ să se grăbească să se aboneze, având șansa de a câștiga enorma sumă de 6000 Iei în numerar, sau unul și chiar mai multe din frumoasele obiecte de mare preț. Tragerea premiilor va fi luna viitoare. Cu toate enormele sacrificii făcute ds direcțiune prețul abonamentului a rămas flocaș, adică un an 18 Iei, șase luni 9.15, trei luni 4.85. *vyIsUHâA VIITOARE % V se va face tragerea oarelor padi oferite de ziarul ..UNIVERSUL“ abonaților săi Toți acei ce reînoesc abonamentele pe ziua de 1 Noembrie» și toată Ionica care se abonează cu începere de la 1 Noembrie, ia parte la tragerea marelor premii, care vor avea loc la 14 Noembrie 1913 1 • 9 am Diferite obiecte de mare valoare: GRĂBIȚI-VA ȘI VA ABONAȚI! Un an: 18 Iei; șase lun! 9.15 ; trei luni 4.65 v <c> › RĂSPUNSUL Unoi evreilor pământeni către Era Culturală Reprezentanța „Uniunea evreilor pământeni“ a trimis președintelui comitetului Central al Ligii culturale următoarea în Domnule Președinte: In calitate de reprezentanți ai organizațiunii politice a evrelor pământeni, ne veți da votsă supunem comitetului Central al Ligii întâmpinările noastre la comunicatul ce a publicat în ziare cu privire la chestiunea evreiască. Comunicatul ridică învinuirea că discutăm chestiunea evreiască pe ton agresiv. Tăgăduim în mod formal aceasta. Nimeni nu va putea face dovada acestei afirmațiuni. Și apoi nu înțelegem de ce comitetul central al rigidă atâta însemnătate tonului discuțiunii, care este un lucru secundar. Confundați violența cu demnitatea. Dacă poate fi vorba de violență, ea este în faptele de cari ne plângem și această imprimă tonului nostru un colorit de care nu noi suntem vinovați. Confuziunea aceasta deplasează chestiunea și se pune pe un teren cu totul fals. In schimb, comitetul afirmă că tonul pe care-l întrebuințează, românii ar fi „foarte moale“. Suntem la dispoziția cv. spre a vă face dovada că, imediat după mobilizare, s-a început în contra noastră și în contra întregii populațiuni evreo-pământene o campanie de violente și de invective, care a mers până la amenințări. Cât privește, congresul „Uniunei evreilor pământeni“, despre care comunicatul vorbește ca și cum ar fi o sfidare, permiteți-ne să vă spunem că nu urmărim printr-însul altceva decât precizarea revendicărilor noastre și găsirea mijloacelor spre a putea apoi organiza opera de luminare a opiniei publice românești. Evrei pământeni, lipsiți de orice drepturi, prigoniți și supuși unui regim care îi coboară la situațiunea de străini-vagabonzi, revendică cel puțin dreptul de a se putea organiza în liniște, de a discuta chestiunea care pentru ei este o chestiune de viață și de a căuta să convingă pe concetățenii lor români de dreptatea cauzei lor. Crede oare Liga culturală, care are misiunea de a lupta pentru izbânda libertății, că această libertate trebue să fie refuzată evreilor, pământeni ? Diy, comunicatul spune că prin acțiunea propusă de Comitetul central, se tinde sa se discute chestiunea de către Ligă. Ar fi foarte bine, dacă în același timp nu s’ar arăta prin comunicat care este de pe acum părerea comitetului central asupra chestiunii evreești. Citind comunicatul, nimenea nu se va îndoi de ideile, sentimentele, și proectele conducătorilor Ligii. Comunicatul și felul cum este redactat, arată că comitetul central înțelege să se opue cu energie oricărei soluțiuni favorabile si ar încerca poate să se dea de către guvern chestiunii evreești. • Ne vom face totuși, datoria, Domnule Președinte, ca înainte de congresul Ligii să vă trimitem lucrările în cari se arată punctul de vedere al Uniunei evreilor pământeni și în care se discută în amănunt chestiunea evreiască. Poate că vom reuși astfel de a convinge pe câțiva și de dreptatea cauzei noastre și de folosul cultural-național pentru țară, de a se deslega odată chestiunea evreiască în sensul revendicărilor noastre, și de sinceritatea sentimentelor noastre românești, înainte de a sfârși, mai ținem să facem o declarațiune. Dacă prin comunicatul publicat sau prin alte acțiuni ce se vor ivi, unii sau alții cred poate că evreii pământeni se vor intimida , și, în consecință, vor slăbi lupta lor de emancipare sau vor înceta cu totul de a lupta, se înșeală. Nu vom dezarma orice s’ar întâmpla. Ne vom apăra, findcă aceasta este datoria noastră, fiindcă știm că apărăm o cauză dreaptă și că lucrăm în folosul țării. Nimenea nu va voi desigur să împingă populațiunea evreiască la extrem, fiindcă minoritarle apăsate cărora li se refuză până și dreptul, elementar, de a se organiza pentru apărarea intereselor lor, sunt silite să se apere prin orice mijloace. Primiți, vă rugăm, Domnule Președinte, asigurarea, deosebitei noastre considerațiuni. Reprezentanta. Uniunea Evreilor Pământeni Președinte (ss) dr. Ad. Stern Secretar (ss) S. Labin ȘeriLifa Consiliului general de Putna Focșani. 29 Octombrie Erî după amiază s-a ținut la prefectură a doua ședință ordinară a consiliului general da Putna. Consiliul a fost presidat de d. C. Darie Pastia, vicepreședintele consiliului general. Din partea guvernului a participat de prefect. Efibace. S-a făcut o expunere a situației financiare a județului. A urmat ,apoi o largă discuție în privința destinației ce trebue să se dea localului ocupat înainte de arestul preventtiv. D. I. Naum a susținut ideia infintărei unui spital pentru bolnavii de ochi, iar d. Al. Copcescu, pentru infințarea unui internat pentru elevii săraci ai liceului. Punându-se la vot a fost admisă părerea d-lui Popescu. S-a votat bugetul județului pe anul financiar 1914—1915. S-au deschis diferite cedite, acondându-se burse pentru câțiva școlari din județ. S’a votat bugetul județului pe Duminical în comuna Mărășești, unde se va permite vânzarearicărui fel de mărfuri și vite, din comuna Suraia numai pentru comerțul de vite. In fine consiliul a donat un teren al județului din marginea nordică a orașului pe care se va ridica un spital pentru bolnavii de ochi. GRAȚIERI $1 HEDiîCSRi 3E PESSPSÉ Au fost grațiați de pedeapsa ce au a face următorii 3 condamnați : Stancu Bălănescu, condamnat de judecătoria ocolului Bucoveni (Ilfov), la o lună închisoare; Ion Gh. Duca, din penitenciarul Văcărești, condamnat de trib. Argeș, la un an închisoare; Dumitru I. Clenciu condamat de judecătoria Ocolului Mangalia, la o lună închisoare. S-a iedus pedeapsa următorilor condamnați : Constantin Mihăescu,din penitenciarul Văcărești, 6 luni din pedeapsa la care este condamnat .<.- irib. Ilfov; Gh. Georgescu, din închisoarea Măgurele, 3 ani din pedeapsa la care este condamnat de Curtea cu jurați din jud. Teleorman. S’a transformat în amendă pedeapsa de 3 luni închisoare la care este condamnat Josef Șaranga, de trib. Ilfov. OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO Răspunsurile cititorilor la întrebarea: „Femeia fizicește perfectă“; Ce-a" pățit Sf. Dumitru cu ocazia mutărilor ; Pântecul Irinea Nae ; Pictorul; etc., sunt parte din titlurile articolelor din „ISEHâ8i de azi «Joi 31 c. OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOI FOITA HAPULUI „UNIVERSUL* 58 SOȚIA CRIMINALA PARTRA THLIA nii — sunt încremenit, zicea bancherul, nu ai putea nega că între această fată și Albertina, nu este o asemănare nemai pomenită. Dar cum explici o lipsă totală de memorie? Albertina avea opt ani când a murit tata-sau. De Dumnezeu! la vârsta asta îți aduci foarte bine aminte de orice! — Se înțelege, reluă Vignals. ’Cu toate acestea, modelul a făcut o mișcare foarte ciudată Dar numai decât s-a reținut. Avem oare de a face cu o prefăcută? — Nu, zise d. Pierpont, dar asemănarea grozavă există; lucruri de astea s-au mai văzut. Ziaristul Charron, nu scosese nici un cuvânt până aci, părea adâncit în adânci reflecții și nu asculta la prietenii săi decât cu o ureche. Deodată se lovi peste frunte și strigă: — Acanalia! suntem în acte Anglars este unul din specialiștii cei mai tari în boale de femei. Nu se ocupă numai de afecțiuni fizice, dar încă și de științe psychice. A fost unul din cei dintâi elevi ai lui Charcot. — Ce vrei să zici? — Vorbește, te rog, mai lămurit. — Dragă Wignols și d-ta asemenea, d-le Baron, scuzați vă rog expresia de adineauri. Dar eu cred că am dat peste cheia enigmei. — ’Cum asta? —. Inchipuiți-vă că Anglars ar fi avut interes a se scăpa de Albertina. — Acest interesa avut, zise d. Pierpont, chiar de n’ar fi fost vorba decât a dispune în voie de venitul colosal al fetei care făpându-se mare, ]‘ar fi supărat. — Vedeți! Prin urmare, Anglars vroia să dispară fața lui un lucru foarte periculos pe vremea noastră, când poliția este în picioare la cea mai mică mișcare, chiar personală, dar necum pentru așa afacere. Atunci a intervenit știința specială a practicianului pentru a executa un plan criminal fără pericol pentru nimeni. — Ce-a făcut Anglais? — A luat, prin sugestie, personalitatea scumpei noastre Albertine și i-a poruncit de a lua o alta. — Lucrul mi se pare cu neputință, zise Vignols neîncrezător. —■ Cu neputință? Citește lucrările prietenului meu Bourbillon, doctor, și îți vei schimba părerea. "Ceva mai mult, chiar pe Bourvilllon mă bizuesc ca să ne scoată, din încurcătură. Dar să facem lucrurile cu băgare de seamă, căci Anglais ar putea să își reia fata dacă ar ști-o că e in stăpânirea noastră. rerea ne pune în contact cu mica Henrietă Dumont și a nu o mai pierde din vedere, până în ziua când vom decide să lucrăm. — Foarte bine ai vorbit Charron! Ce zic baroane? —• Sunt de părerea prietenului nostru Charron, dragă Vignols. Chiar daca îndoiala ar fi mică, trebuie să ținem socoteală. Pe de altă parte, dacă acum am regăsit Urma Albertinei, să nu neglijăm nimic pentru a sta în legătură cu ea. Și lucrul este foarte ușor. — Cum? — Nu spuneați că mătușa, sau pseudo-mătușa micuței Henriete, este lacomă de bani? — A dat destule dovezi. — Atunci o nimerim foarte ușor. Eu pun la dispoziția dv. toate sumele necesarii pentru a exercita asupra bătrânei supravegherea cea mai folositoare și a o face să treacă de paturi, profituri și beneficii pe cari i le veți asigura. Pentru a duce această întreprindere la bun sfârșit, ne trebuie ajutorul d-rei Bigeois. Numai singură, o femeie ar putea a se introduce în intimitatea d-nei Dumont, cum îi ziceți, ca să nu dea de vreo bănuială. — Noella iubește foarte mult pe fosta sa elevă; puteți conta pe ea. Ca și cum ar fi chemat-o, tânăra profesoară apăru. Ședința de pază s'a sfârșit și Henriett a plecat cu mătușa, nu însă fără a întreba dacă o va vedea și la viitoarea lecție. Aflând că tânăra fată nu va mai lipsi de la nici o ședință de aci ncolo, Henriett sărise în sus de bucurie. Din momentul ce nu costa nici un ban, mamei Dumont îi era tot una, și primi cu plăcere ca nepoatărea să se mai distreze puțin. Adaogă și baba că îi face plăcere să. Lourdies, copiind portretul Henrietei. Bucuria acesteia ^ fu și mai mare când Noella îi zise: — Ești atât de amabilă d-nă, pentru aceasta dați-mî voe să recunosc simaptia ce-mî arătați nepoata d-tale și d-ta, oferinduv& a dejuna împreună, ori de câte ori veți fi prin acest cartier și timpul vă va îngădui. — Primim, d-ră, primim, și cu atât mai bucuroase, cu cât eram nevoite a merge să mâncăm tocmai pe malul stâng. — Azi sunteți libere? .— Nu d-ră, avem o ședință la 11 ore până la 12, dar este un caz excepțional. — Bine. Dă-mi voe să îmbrățișez pe nepoata d-tale. La revedere d-ră Henrieta, pe Sâmbătă, negreșit. Vom lua dejunul câte și trel. — O! Ce fericită sunt, zise Henrietă bătând din palme. Apoi cele două femei plecară, și Noella intră în salonaș la Pictorul Lourdies intră după dânsa. — Iată d-ră Bigeois, ce vrem noi dela d-ta, zise baronul. Trebuie să te pui în raport cu mama Dumont, să îî câștigi încrederea, să faci lucrurile astfel încât să n'o mai pierzi din vedere nici odată. Lucrul s'a și făcut, d-le. Aîn presimțit însemnătatea fieestei întâlniri și m'am aranjat așa, încât vom lua dejunul câte și trele de patru ori pe săptămână. Va trebui cheltuială cam multă, dar numai cu chipul acesta voi intra repede în intimitatea lor. — Nu te îngriji de cheltuială, dură. V’am mai spus, în alte împrejurări că prin intermediarul d-lui Dombre, toate cheltuelile ce se vor face pentru căutarea Albertinei, vor fi în socoteala mea, (Vacma)