Universul, decembrie 1913 (Anul 31, nr. 331-359)

1913-12-01 / nr. 331

Evenimentele din străinătate —— Servieta­ telegrafic­ai ziarnlca „Universal“ —­­wwwww--­ ^la delegația^ungara^ delațiunile dintre România și Austro-Ungaria “41 ---­--­- Discuții asupra situației românilor din ^Ardeal - Viena. 28. — In ședința ple­nară de azi a delegației ungare s’a continuat discuția asupra expozeului contelui Berch­­told, luând cuvântul mai multă dele­gați ai opoziției ungare, între care și contele Apponyi. CUVÂNTAREA CONTELUI APPONYI Contele Apponyi amintește în discursul său, la care con­tele Tisza a răspuns imediat, de ro­lul Monarhhiei în conflictul ro­­mâno-bulgar. Contele Apponyi a spus: Din toate declarațiile contelui­­ Berchtold și acele ale contelui Tisza reesc, în mod clar, faptul că apărarea intereselor Româ­niei a alcătuit un factor atât de important al acțiunii noastre, în­cât creșterea teritorială dori­tă de România a devenit ca una di­n principalele noastre cereri. La o întrebare, făcută de mi­nistrul nostru la București, in ziua de 21 Iunie, deci două zile după discursul lui Tisza, cu pri­lejul unei vizita la șeful guver­nului român, asupra prețului neutralității României intr'un e­­ventual al douilea război balca­nic, acesta a primit ca­ răspuns simpla enumerare a doleanțelor României. Cererile României de­veniseră însă atunci mai mari.­­ România nu mai dorma numai­­ teritoriul Turtucaia-Balcic, ci ce­rea și rolul de arbitru în desfă­șurarea crizei balcanice. La acest răspuns rece, minis­trul nostru n'a îndrăsnit să răs­pundă de cdt cu cuvintele că: „România ar fi­ cerut înainte mai puțin”. Contele Apponyi vorbește a­­poi de evenimentele de mai târ­ziu, conform documentelor din „Cartea Verde”, și amintește de vizita miniștrilor Franței și Ru­siei la primul ministru român și asigurarea lor că Rusia și Fran­ța vor garanta împlinirea cere­rilor­ României la intrarea ei în Bulgaria. „Din faptul că Franța și Ru­sia au intervenit în locul nostru în România, se poate stabili cu preciziune înrăutățirea ce a ur­mat in raporturile noastre cu România, după discursul lui Tisza". Oratorul stabilește că a ur­mat apoi o răcire între Mo­narhie și toate statele balca­nice, căci fiecare stat care s’a mărit a simțit că nu ne datorește nouă această mărire. In același timp atitudinea noastră a produs o răcire și în raporturile noastre în Tripla a­­lianță. După ce vorbește despre alte chestiuni de politică externă, contele Apponyi, discută relați­­unile monarhiei austro-ungare cu România, spunând următoa­rele : In ce privește relațiunile noas­tre cu România, sunt gata să lucrez ca aceste relațiuni sa fie îmbunătățite. Nu trebue să se uite însă, că suntem mare­­ Putere, și nu trebue să tolerăm ca România să ne trateze, cum ne-a tratat până acum. /Nu­ trebue să ne pierdem prestigiul nostru față de România. ■ Rakowsky (întrerupe). Să a­­lergăm după România! Apponyi: In delegațiune s’a făcut o adevărată întrecere pen­tru câștigarea dragostei Ro­­­mâniei. Mes­agiul de tron al •­României a fost însă foarte rece față de noi. Atitudinea cer­curilor conducătoare din Româ­nia, e de așa natură, că ar vrea să presioneze asupra noastră în politica, noastră , față de națio­nalități. România pretinde să o lăsăm să se amestece în poli­tica noastră internă. Ioan Hadik: Nu trebue să facem pactul cu românii! Apponyi: In cercurile înalte austriaca se observă tendința de a sprijini amestecul Româ­niei în politica noastră in­ternă. Această tendință este spriji­nită și de unele, cercuri oficiale și de o parte a presei austriace. Așa de pildă, ziarele „Reichs­post" și „Oesterreichische Rund­schau" publică deseori arti­cole arătând că numai opresi­unea românilor din Ungaria este cauza că relațiunile noas­tre cu România nu sunt destul de tari. Țin să adaug, că aceste ziare sunt inspirate din cer­curi sus puse din Viena. Atitudinea românilor din Un­garia ne este cunoscută. E­en­tru știut, că românii refuză să întrebuințeze, limba maghiară ln școalele, și bisericile lor. Rakowsky : Rușine! Infamie! Oratorul mai amintește de cunoscutul scriitor și publicist englez. Scotus Victor, un vaj­nic apărător al naționalităților din Ungaria, spunând că acesta este sprijinit în acțiunea sa chiar de­ cercurile austriace, sprijin cu care scriitorul englez se mândrește chiar, iată dar, domnilor, că intr'un timp când­­ relațiunile noastre cu România sunt condiționate de amestecul acestui stat în­ politica noastră internă, iată dar că atunci când anumite cercuri­­ politice austriace își dau silința să rezolve chestiu­nea naționalităților d­in Unga­ria, contele Tisza sprijinește, pe față, numirea contelui Czer­nin ca ministru al monar­h­ie­ la București. . Numirea V­OTK­olilfÎ C­Z­&fTlZTi C O­QTCLVă înfrângere a politicei ungu­­rești. Dacă contele Czernin ar fi aparținut până acum corpu­lui diplomatic trebuia să se protesteze energic în contra tri­miterea acestuia la Bucureștii dar e ne­mai auzit ca un om, care­­ a făcut parte până acum din diplomație, să fie trimis la un post atât de important Oratorul citește din scrierile contelui Czernici, demonstrând că, acesta este un înverșunat dușman al ungurilor. ■ RĂSPUNSUL PRIMULUI-MI­­NISTRU TISLA Imediat după contele Apponyi a luat cuvântul contele, Tisza, primul ministru al Ungariei, polemizând cu contele Apponyi. Contele Tisza spune : Contele Apponyi și-a expri­mat părerea că atitudinea noas­tră, așa cum am precizat-o în dis­cursul meu de la 18 iunie, a ne­mulțumit România și a aruncat e in brațele altor mari Puteri. A­­cesta ar fi un fapt grav ce mi se impută. De fapt însă, rectifica­rea graniței cerută de România s’a patrt obține mai degrabă, toc­mai prin atitudinea noastră. Dacă mediațiunea Rusiei ar fi reușit, această rectificare nu s’ar fi obținut nici­odată, și trebuie relevat că pregătirea mediafiunei a fost o condițiune sine qua non, pentru satisfacerea cererilor Ro­mâniei. Din documentele Cărții Verz contele Apponyi a dedus că noi am sfătuit Bulgaria abea la 19 iunie, ca să satisfacă cererile te­ritoriale ale României. Contele Apponyi nu poate ști dacă aceste sfaturi le-am dat pentru prima oară la 18 Iunie și dacă ele n’afi fost precedate de alte sfaturi date mai înainte, in aceiași direcțiune. Contele Apponyi are apoi im­­presiunea din „Cartea Verde" că, din cauza atitudinei noastre, gu­vernul rus s'a simțit silit să asi­gure guvernul român, prin am­basadorul sau din București, că poate intra fără grijă cu armata în Bulgaria, pentru­ a ocupa teri­toriile cerute, de­oarece nu va întâmpina greutăți. Rusia a putut da cu ușurință aceste asigurări, căci Rusia a­­vea să declare, numai că e gata a nu se opune întreprindere­a Ro­mâniei. Din partea nostră, Ro­mânia a fost de mult asigurată că, nu numai că nu vom împie­deca, dar vom sprijini chiar ac­țiunea ei militară pentru cuceri­rea teritoriului dorit. Vorbind despre tratativele cu reprezentanții românilor din Un­garia, contele Tisza spune că a avut convorbiri cu românii și pe timpul când era președinte al Camerei ungare și a conti­nuat aceste convorbiri și acum de când e prim-ministru. Eu nu tratez și n’am tratat — continua de Tisza—cu politicia­­nii români cari au aspirațiuni dușmănoase statuii­­ ungar ci cu aceia cari se bucură de multă influență printre cona­ționalii lor. E bine să ajungem la o înțelegere cu românii, căci ar fi un interes al armoniei gene­rale din stat. Sunt gata să lu­crez în această direcțiune, dar nici­odată nu ași trata ca repre­zentanți ai românilor cari ar avea aspirațiuni separatiste. Ea de altfel pe nici unul dintre b­ant­așii români nu-i consider ca atare. Contele Apponyi a spus că tra­tativele dintre mine și români ar fi găsit răsunet și în Româ­nia, și asta ar fi cauza că pur­tarea României față de Ungaria „lasă mult de dorit“. Se poate să fie așa, dar asta au mă face să întrerup tratativele cu repre­zentanții românilor de la noi și să nu stabilesc o înțelegere, care este numai în interesul țarei. S’ar fi făcând, ici-colo, în Ro­mânia declarațiuni cari ar re­prezenta unele si­mp­tome inco­recte față de noi nu ar fi fiind unele cercuri cari condiționează bunele relațiani cu monarhia noastră de rezolvarea chestiunei naționalităților din Ungaria, treime să constat însă — și cub deplină satisfacție — că guver­nul român caută să ocolească tot ce ar tinde la un amestec în politica noastră internă. (Ova­­țiuni entasiaste). Contele Apponyi mai arată că anumite cercuri și o parte a presei din Viena sprijină acți­unea României pentru o rezol­vare a chestiunei de naționali­tăți din Ungaria. Nu trebue să se ia in considerare tot ce scrie o parte a presei. Recunosc că sunt in Austria — spune conte­le Tisza — anumite cercuri, cari sunt aderente trialismu­­lui. Tocmai asta ar trebui să ne facă pe noi maghiarii să lup­tăm în contra introducerii tria­­lismului, dar pentru asta __ tre­buie să facem ca în stat să fie­ mulțumire și liniște. -■* >:• -F Wí Criza ministerială DIN TURCIA constantinopol, 28. — Marele vizir a autorizat pe corespon­dentul agenției K. K. Telegra­phen Corresponded. Mureau să desmintă categoric știrea despre demisia marelui vizir. Acesta n’a putut asista la consiliul de miniștri ținut d­i la Poartă fiind răcit. Și astăzi marele vi­zir nu a eșit din casă dar a lu­crat și a expediat afacerile sta­tului. A. de Giers a avut după amiază o întrevedere cu marele vizir în reședința acestuia. (A. R.)I Frankfurt, 28.—ziarul­ „Frank­furter Zeitung“ afla din Cons­­tantinopol că, deși marele vizir nu­­ și-a dat înc­ă deemisia, criza perzistă, din cauza că guvernul s’a expus prea mult în conflictul ruso-german, ce s’a ivit din ca­uza misiunei militare germane. Consiliul de miniștri se ocu­pă încă cu ehoațiunea misiunei și va lua zilele acestea o hotă­râre.------------IXf jJ| fXf------------­ G­reva cfriîfÎ Grit­ anir fî»|o scur» ni­ fii © studenților fie la facultățile dentistice din Germania Frankfurt. 28. — Studenții u­­niversităței dentistice au­ hotă­rât să proclame greva în semn de simpatia pentru colegii lor din Lipsea. Würzburg. 28.­ — Studenții u­­niversității dentistice au procla­mat greva, din cauza că nu li se acordă titlul de doctor. Berlin, 28. — Studenții Univer­sitat­ei dentistice vor proclama mâine greva. La Lipsea greva studenților a început era, iar la Wurzburg azi. Provoacă senzație, faptul că corciră studenților nu a fost sa­tisfăcuta, mai ales că mai multe universități s­ ant pronunțați pentru acordarea titlului. CHESTIA NUMIREI CONTE­­LUI CZERNIN — Răspunsul contelui Wicken­­burg — Da observațiile contelui Ap­ponyi asupra numirea contelui Otokar Czernin, ca ministru al monarhiei la București, a răs­puns șeful de secția contele Wic­kenburg, în numele ministrului de externe. Contele Wickenburg a spus,­ că socotește de a sa datorie să facă în numele ministrului de externe o scurtă declarație, față de cele spuse de contele Apponyi cu pri­vire la persoana ministrului A­­ustro-Ungariei la București. „Ministrul de externe nu­ se identifică cu principiile și pro­gramul ministrului numit la Bu­curești; totuși trebue stabilit că­ toți acei cari cunosc pe contele Czernin știu că e un funcționar distins,, inteligent și gentilom, care nu­ va putea urma altă po­litică, decât acea a ministrului nostru de externe, fie că va fi la București, fie că va fi intr’un alt post. Această politică, firește, nu poate fi alta decât aceea care corespunde intereselor ambelor state. UN INCIDENT INTRE CAIL­­LAUX ȘI REGELE SPANIEI Paris, 25. — Ziarul „Figaro“ Scrie: Ministrul de finanțe Caillaux nu va lua parte la dejunul pe care îl va da președintele Poin­care în onoarea regelui Spaniei. Regele Spaniei nu poate sta la aceiași masă cu­­ Caiilaux, pen­tru că în timpul tratativelor franco-spaniole asupra Marocu­lui, din 1911, Caiilaux, pe a­­tunci prim ministru , a de­clarat, fără nici un înconjur, ambasadorului spaniol că in cazul când regele Spaniei nu va ceda, Franța va pune mai pu­țin zel in supraveghierea anar­hiștilor de la granița Pirineilor. , Regina­­ toarnă, a fost foarte­­ mâhnită­ atunci, in­ vreme ce re­­­gele a declarat că nu se teme de bombele anarhiștilor. VAPOR ÎMPOTMOLIT Roma, 2S. — Vaporul italian „Amicizio“ s'a împotmolit aproa­pe de Marsilia; din pricina fur­­tunei ce bântui pe acele­ țărmuri operațiile de salvare sunt stăvi­lite in mersul lor. (A. T. I.) PRINȚUL MOȘTENITOR SÂRB LA LONDRA Budapesta. 28. — Ziarul „Ke­leti Értesíte“ comunică, că prin­țul moștenitor sârb se află de două zile la Londra. Convingerea generală este, că aceasta, călătorie este în legă­tură directă cu chestiunea Al­baniei. PACEA EUROPEI PARE PE VIITOR ASIGURATA Roma. 28. — Ziarul „Popolo Romano“ comentând discursu­rile cancelarilor austriac și ger­man, crede că impresia ce reese din ele ar fi că noua întocmire din Orient se va împlini fără a tulbura nici de curii pacea Eu­ropei."(A. T. I.). NOUL MINISTRU AL AUSTRO­­TUNG­ARIEI LA BELGRAD Belgrad, 28. — Regele a primit pe ministrul Au­stro-U­ngariei Giesl care i-a remis scrisori de acreditare. D. Pasici asista. Re­gele r­ăspunzând n­oului ministru a spus că va face cu guvernul său totul pentru a face cât mai amicale raporturile sârbo-aus­­triace. Suveranul și-a exprimat marele său respect” pentru îm­păratul Francisc Iosef. (A. R.) IN AJUNUL UNEI CRIZE MI­NISTERIALE IN SERBIA Belgrad, 28. — „Politika" spu­ne că Skupștina care trebue să fie convocată în Decembrie, va fi dizolvată imediat ce proectele urgente vor fi votate. Noile ale­geri vor avea loc primăvara. D. Pasici va demisiona, și va fi­­ nu­mit ministru la Paris în locul d-lui Veșnici, care va fi ministru de externe. (A. N­.) INTERNAȚIONALIZAREA MĂ­NĂSTIRILOR DE LA MUNTELE ATHOS Atena. 28. — Chestia viitoarei replubiri a călugărilor din Athos devine acută. Se știe că Rusia este atât con­tra călugărilor Sf. Munte, cât și contra Greciei. Rusia vrea să in­ternaționalizeze mănăstirile din Athos,­ și a și făcut propuneri în acest sens la reuniunea am­basadorilor. După o ultimă știre, Rusia va numi un consul la muntele A­­thos, și după cât se afirmă este desemnat pentru acest post se­cretar al ambasadei ruse la Cons­­tantinopol Boris Serafimov. PENTRU ASIGURAREA PAGEI — Constituirea unei comisiuni speciale în Reichstag Berlin. 28. — In legătură cu conferința parlamentară franco­­germană, care s’a întrunit la Berna în timpul crizei balcanice, spre a se consfătui asupra mij­loacelor pentru asigurarea pi­­­cei, s’a format în Reichstag o comisiune în scopul de a conti­nua lucrările în acest sens. Comisiunea, al cărei președin­te este deputatul Konrad Haus­mann, numără reprezentanți din toate partidele Reichstagului. Trebue observat că între nouii miniștri francezi se aflau câțiva dintre deputații care au luat parte la conferința de la Borna. DUMINICA, 1 DECEMBRIE -3- Situația guvernului Radoslavoff — Tratativele cu agt*a­pie«iî.. Necesitatea binei de coaliție in­tersevizinie corespondentului nostru special cu Malinoff si Tonceff DECLARAȚIILE D-LUI LINOFF MA­Sofia. 28.. — Față­ de situația creată guvernului Radoslavoff prin rezultatul alegerilor pentru Sobranie, am căutat să aflu pă­rerile d-lui Malinoff, unul­ din cei mai de seamă representanți ai opoziției, asupra desfășurarei viitoare a­ evenimentelor și asu­pra perspectivei unei eventuale crize ministeriale. Șeful partidului democrat, ca­re este viitorul președinte , de consiliu, în cazul când combi­nați­unea pe care guvernu­l se­­ î­n­­cearc­ă să o facă cu agrarienii va eșua, a avut buna voință să răspunză la întrebările mele, prin următoarele declarațiMBî­: „După părerea mea, guvernul trebue să caute o înțelegere, cu partidul cel mai puternic (agra­rienii), ceea ce de fapt și urmă­rește, pentru a putea vota cel puțin budgetul. Nu se poate prevedea însă da­că încercările guvernului­ vor ■­a­­­vea succesul dorit. In cazul când această combi­­■națiune ar eșua, va fi neapărată nevoe să se formeze un cabinet de coaliție, în care să între la­­presentanți a cet mai­ multe par­tide. Aceasta va da­­ naștere însă la mari greutăți, la stabilirea­ cursului politicei externe. ' Toate partidele au­ interesul ca Sobrania convocată in urma nouilor alegeri să nu fie dizol­vată. In căzut când guvernul nu va putea stabili însă­­ o înțelege­re cu agrarienii, menținerea Ca­merei­ actuale nu va fi posibilă de­cdt prin formarea unui­­ cabi­net de coaliție. De actualul par­lament avem nevoia și din moti­ve economice. De aceea este neapărată nevoe ca Sobrania să se deschidă cât mai curând­­ pentru ca situația să se poată­­ clarifica. In ce privește o eventuală Deo­­­laborare a partidului democrat cu guvernul, d. Malinoff a spus: Dacă guvernul Va solicita co­laborarea mea, nu o voi putea admite, se înțelege, de­cât în ca­zul când va admite condițiunile ce i le voi pune. Trebuie sa remarc însă, a în­cheiat d. Malinoff, că o activita­te rodnică nu va fi posibilă decât prin formarea unui cabinet de coaliție. CONVORBIRE CU MINIS­TRUL TONCEFF Sofia. 23. —• Am­ putut vedea astăzi și pe ministrul Tonceff. La întrebarea când va fi con­vocată Sobrania, d. Tonceff mi-a răspuns că nu va putea fi convocată înainte, de 10 sau­ 16 Decembrie, de­oarece în multe comune alegerile vor avea loc abia la 1 Decembrie. La întrebarea, dacă guvernul a intrat în relațiune cu vre-un p­artid, d. Tonceff a răspuns, ca până acum, nu, dar că , înaintea deschiderea Sobraniei se va în­cerca o înțelegere cu­ grupul cel mai puternic, agrarienii. Cu so­­­cialiștii, cari de pe acum refu­­­ză în­ mod categoric, prin presa­­ lor, orice coaliție cu vreun par­tid parlamentar, nici nu se vor încerca pro­babil tratative. Nu suntem câtuși de puțin pesimiști, a încheiat d. Tonceff, și așteptăm­­ în liniște o apropi­­­ată soluție favorabilă. GUVERNUL RAMANE LA PU­TERE Sofia. 28. — Regele nu a che­mat azi nici pe Radoslavoff, nici pe alt șef de partid. Guvernul va rămâne până­ după deschiderea Sobraniei, chiar și în cazul dacă încercările de a se coaliza cu o grupare mai puternică vor eșua. Guvernul speră însă, că, cu toate că nu a făcut până acum nici o încerc­are, va reuși să a­­jungă la o înțelege cu agrarienii. R. REZULTATELE ALEGERILOR —Alegerea lui Danev la Vratza nu e sigură — Sofia. 28. .— Din satele înde­părtate sosesc abia acum rezul­tatele alegerilor. Candidatul­­ partidului național Boriceff, fost ministru al b­ulga­­­riei la Petersburg, a căzut la­ Burgas, unde s'a ales adversarul său, un agrarian. Conform ultimelor rezultate Narodniacin n'a îi putut obține de cât o mândrite. Alegerea lui Danew la Vratza nu e încă sigură, de­oare­ce în­­tr'ur­ sat rusofob din acest care alegerea nu s'a putut încă face si va avea loc abea la 1 Decem­brie.­­ Până cum Danew nu are da­cdt o majoritate de 2b voturi in cercul Vratza. R. unui ea­ Intemperiile Europa și America din Buc, 28.— O puternică furtu­nă a descoperit 40 de case în ți­nutul Duppau și a dărâmat 2 la Caaden. Pădurile au suferit pagube e­­norme. Sunt temeri că la topirea ză­­pezei, care a căzut in mare cantitate, vor fi mari inundații­­♦ Mainz. 28. — Din cauza tim­pului ploios și a topirei zăpezi­lor, apele Rinului au crescut cu un metru în interval de 24 ore. Roma, 28. — In toată Sicilia bântue viscole puternice. Zăpa­da a atins în multe părți înăl­țimea de un metru și a acoperit localități întregi, cu cari nu se mai poate comunica. Geneva, 28. — Locuitorii, din Vevey și împrejurimi ’ au fost cuprinși de o­­ panică teribilă din cauza unui puternic cutremur, însoțit, de zgomote subterane. Mai multe trenuri s'a­l oprit in drum. 1 Oamenii s'au refugiat pe câmp. Londra. 28. — Di­n New­ York sosește știrea că trăsnete teribile am­ făcut mari pustiiri în tot ți­nutul de nord al Statelor Unite, de la munții Rocky, până la coas­tele Oceanului Atlantic. Orașul Denver, din Statul Co­lorado, e cu desăvârșire izolat și ori­ce comunicație cu el e ex­clusă. noul președinte al con­FEDER­AȚIEI ELVEȚIENE Berna, 28. — Colonelul­­ Hoff­mann care fusese până acum vicepreședinte al consiliului fe­deral elvețian a fost numit, pre­ședinta al­ confederațiunei. (A. B.) UN deputat german dat JUDECATEI Frankfurt., 28. — Parchetul a dat în judecată pe­ deputatul Wendel pentru les­ majestates comis printr-un discurs rostit cu ocazia jubileului împăratu­lui. —— ------*4*-------r-r— Dragostea pentru știință Duminică, 1 Decembrie, la o­­rel e 3 d. a., în sala Transilva­niei (in fata liceului, Lazăr.)­, so­cietatea Prietenii științei va fi­­aie o ședință publică, prezidată de du St. C. Hepites, academician, președintele de onoare al societă­ții. D. G. Țițeica, profesor uni­versitar și academician, preșe­dintele activ al societăței va ți­ne o conferință despre „Drago­stea pentru știință”, D. A­. Ane­sti­n, secretarul general al­ socie­­taței va schița programul de ac­tivitate al „Prietenilor, Științei”. Societatea își are acum sediul în palatul in care se află o­spi­talizată și societatea Salvărel, pe cheiul Dâmboviței și mulțumită tot d-nei și d-­lui Dumitrescu- Câmpina, Prietenii­­ Științei își vor procura pentru suma de: 2000 lei mobilier, aparate de­­ proec­­țiuni, instrumente științifice,.etc. Comitetul roagă atât pe mem­brii înscriși, cât și­­ pe cei cari vor să se înscrie, să asiste la această ședință inaugurală. 1- - PRIMA SERIE a premiilor lunare cuprinde 89 SPLENDIDE OBIECTE, intre care și 809 LEI IN AUR. Păstrând zilnic CUPONUL din UNIVERSUL aveți șansa de a câștiga unul sau chiar mai multe din premiile ce oferim. Nu uitați deci și cumpărați UNIVERSUL pe ziua de 1 DE­CEMBRIE, când veți găsi și CUPONUL No. 1. vvTTvvvvvvrrr?»rrvrvv'r?f?'rvvv»vr» prestarea unui­­a­si­icator al monede­ lor seară, un individ a intrat în simigeria din calea Moșilor No. 149 și și-a cumpărat covrigi. Plătind cu o monedă de 2 lei, simigiul conform obiceiului a izbit moneda de bucata de mar­moră ce o avea pe tejghea. Moneda neavând sunetul ar­­­gintului, simigiul a privit-o mai de aproape și a constatat că e falsă. Clientul văzând cele ce să în­­­ tâmplă cu moneda lui și sim­ți­­­du-se cri muscat pe căciulă, a voit să fugă. Faptul acesta a dat de bănuit simigiului, care sărind de după tejghea a pus mâna pe el. Chemând apoi pe sergentul din post, i-a povestit cele în­tâmplate. Sergentul, după ce i-a pus cabrioleta de mână, l-a condus în circumscripția 16. Sub­ comisarul de serviciu fă­când o percheziție individului, a găsit asupra lui încă d­ouă mo­nede . de­­ 2 .iei false. La interogatorul ce i s-a luat, el a declarat­ că se­ numește Con­stantin Ionescu și e de fel din comuna Roșu (Ilfov). In decursul interogatorului sosind la circumscripție d. co­misar Dercetriad. d-sa a între­bat pe Ionjescu că de unde are monedele. Acesta la început a încercat să­ inducă în eroare pe comisar, spunându-i că a schimbat acum câteva zile o hârtie de­ 20 lei și printre mone­dele ce i s’au dat au­ fost și ul­tele trei dovedite,ca fiind false. Strâns însă Cu așa, Constan­tin Ionescu, a spus că monedele, i-au fost date de un oarecare Io­­niță Ionescu, zis Ispășoiu, din comuna Militari. Acesta i le dă­duse ca să le schimbe și apoi să împartă câștigul. D. com­räar Demetriad când a auzit că e vorba de Ispășoiu, un cunoscut client al poliției, s'a urcat repede într'o birjă și în­soțit de sergentul de oraș cu No. 1896, a plecat la domiciliul pungașului spre a face o des­cindere. Intr'adevăr, polițistul nu s'a înșelat, căci în casa lui Ispă­șoiu au fost găsite numeroase monede false, parte terminate, iar parte încă neiustruite, apoi modele și tipare pentru fabri­care de monede , doi lei. . Aparatele și banii s'au con­fiscat și adus la circ. 16. Ioniță Ionescu, zis Ispășoiu a fost declarat arestat. După ce i s'a luat un lung interogator,­­el a fost înaintat în decursul nop­­ței poliției. Azi se vor opera mai multe arestări, căci Ionescu a declarat pe toți complicii săi, cari au fost trimiși prin oraș ca să-și încerce norocul la schimbarea banilor falși. 1 RISCJ SIc SS JI TIUWE A Revistă distractivă lunară, a­­pare la Iași și cuprinde: Șah, probleme și jocuri cu premii, știință vulgarizată, numeroase i­­lustrațiuni vesele și serioase, etc. Abonament anual 4 lei. Se trimete gratis numere de probă la cerere. 1950 AVIS Se aduce la cunoștința d-ne­­lor și d-șoarelor Ploeștence,fie ab­solvente de școli­ profesionale și de orice alte ateliere de indus­trie casnică, fie numai talenta­te și cunoscătoare în lucruri de broderii, țesătorie lingerie și co­voare. că atelierele de țesătorie „Păianjenul Reginei“ din Plo­ești“ le oferă o asociațiune de lucru, punându-le la dispoziți­­­une local, unelte, material prim, ajutoare și dându-le 65 la sută din beneficii net. Ofertele și informațiunile la Cancelaria Școalei. Str. Justiției No. 42. Ploești. _______1952 BEâBOOM (ulei antipraf) pe lângă marile avantaje higie­­nice că nimicește microbii, puri­fică și ozonează serul este și cel mai­eftin preparat pentru între­ținerea curată a cam­erilor. Un kilogram pentru minima sumă de 90 bani ajunge pentru între­ținerea curată și higienică a ce­lei mai mari camere pe o lună întreagă. E dect indispensabil pentru școalele a căror direcți­uni țin la sănătatea copiilor, săli de cinematografe, spitale, cazărmi, prăvălii și pentru toa­te casele particulare. De vânzare la: Magazinul de vopsele „LA ELE­FANT“ din str. Lipscani 86 și la sucursalele sale din Iași, Craiova,, Ploești și Botoșani, cu aceeași emblemă. 1593 SS GĂSESC la toate maiasiaele Flanelele Str. Cen­ez: ” 1 Această marcă e cusută pe­­ fie­care flanelă Flanelele III*. (Mez Igienice, Femeabile și­­ nu intră la spălat Flanelele Slr. Cerkez ,Maiestiis§isup grisarea tutuM produselor străini. Hercescu&SirQescu Fabrică de cherestea, tâmpilărie și ro­tărie me­canică și­­ moară țără­nească în­­ iii­tîun­. Oferă produsele sale fabricate și primește orice comenzi de a­­ceste specialități, cu prețurile cele mai convenabile. In special are gata un mare număr de ca­re, căruțe și poștalioane com­plecte, precum și roți gata de a­­pli­cat. Toate lucrate solid, cu mult superioare celor­­ lucrate de mână și costând mult mai­ef­tin. Asemenea efectuează roți de lemn pentru transmisii. ''19­46 TAlVSPLARGE Aproximativ opt­zeci metri cubi ierna de stejar de prima calitate, debitat în dulapi și prinzi de diferite grosimi și imigini, perfect uscați, fiind demult fasonați, se găsesc de vânzare în to­tal la moșia Rușii, com. Piteștii, jud. Tutova. I se adresa d-lui Vidrașcu, București, Popa­ Rusu 26. XL26 wwwwwww 1317 ““VW ff• ESTE - CE/3-MAI-DEUGOfISSÎ-CONSERUâ DE - PESTE * -F^BRICEf ..GRIVIT Cer&n ta tcaui naaaz­ ț\4\e de Co­ama\$V. - -1 k­E­UW«C­U­T 9Ä «• #!§§ Ip CIOCOLATA Zamfirescu - CACAO încălțăminte de Lux cu prețuri convenabile stria, O. Hadulescu <27. Comp. fost GRIVOBS­AIE1ANDRESC9 Gasă de încredere fondată la 1877. Strada Covaci 17. Telefon 20[6Î ■W. OK­O ÎS BIROU TECHNIC BUCUREȘTI, BULEVARDUL DOMNIȚEI 6, BUCUREȘTI -------- 1969 Furnizează din Fabricele cele mai reputatei Motoare „DIESEL” de Țiței MOTOARE de BENZINĂ și GAZOCEN Semi-stabile, Ascensoare, Gatere și orice Ma­șini pentru lucrul lemnului Instalațiuni complecte de mori de făină. Instalații complec­te de Fabrici de Cărămidă și orice alte Mașini industriale VINATOAREA PENTRU TOTI -MARELE MAG­AZIN DE ARME BUCUREȘTI B. D.ZISMAN F“ 4Î, Galea Victoriei 44 Gu­rței Regale Dorind s­a popularizeze frumosul și igienicul sport al vânătoarei, și fiind cu putință fiecăruia cumpărarea unei arme de­ vânătoare care să întrunea­­sca condițiuni, indispensabili unei arme bune, a pus în vânzare pentru sezonul 1913 . Sfâr PUȘTI de VANITOASE POPULARE cu prețuri modeste și care nu lasă absolut nimic de dorit ca soliditate, urn bun mare durabilitate și c­onstrucțiune frumoasă. Model No. 3812.—Pușcă foc central cu două țevi, calibru 12 sau 16,­­cheia de deschidere sus între cocoașe, șina de legătură prelungindu-se­ în culată, țevile de oțel . . . . . ■ Bei 5.0—­ Model­­­ To. 10.012.—Pușcă foc central cu două țevi, calibru 12, sau 16, identică cu precedenta, însă cu oțelurile înainte, patentată Lei 60— Model No. 11.700.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16, identică cu precedenta, insă cu triplu zăvor de siguranță Grec­, •...*------Lei 75— uuiioti ultruno, --7 .....- rw*-----’ 1 ' 1w­——­ absolut superioară. . • , • • Pieper Model 26.—Pușca foc central, cu doua țevi, calibru 12 sau,­ 16 Pieper-Bayard, cu patr­u zăvoare de siguranță, încercată și ga­­rantată putând trage cu iarbă neagră cu fum, precum și cu pulberea fără fum țevile de oțel foarte fin, armă splendidă . . . Lei HO.­Pieper Model 27.—Pușcă foc central cu două țevi, calibru 12 sau„ I­­ ț pieper­ Bayard, țeviîe ’de damasc veritabil, foarte fine, triplu­­ zăvor de siguranță „Greener». Armă fină și recomandabilă Lei ÎOO.— Gladiator marca Elefant,—Pușcă foc central, cu două țevi, calibun 12 sau 16. „Gladiator“, marca Elefant, fie de oțel foarte fin, cu 4 zăvoare de siguranță (Greener combinat cu Scott), încercată și garantată pi când trage atât cu pulbere neagră cu fum, cât și cu pulbere fără fum. Armă cu un­ tir superior, de o mare soliditate, foarte elegantă și pe care o recomandăm stăruitor onor­ noastre clientele. „ . • Bei 150.­­" Pieser-Hammerles, Model 1913, iara cocoașe (cocoașele interi­oare invizibile, este o pușcă de vânătoare, cu două țevi, calibru 12 sau 16 iVn­ă cocoașe. Această armă este tot ce s’a făcut mai nou și mai bun în industria arm­urior16r. Este nGin­trecută ti­i solidat cu­ß^ tiv și BlGC/cfflici. In­­ cărcând arma, se pune­ singură la piedica de­­ siguranță.—Poseda două in­.. ... îs: .io „x c.Ma în^arMÎM can nn. —Armii crilirari hanîa Aco Tas Tstrmärinsä de lux, frumos­ gravată . • Lei 250.­gșegr Expedițiuni în toata țara Comenzile se vor prescrie numai după acest anunț, indicând model­ul armei dorite și calibrul, prețurile fiind absolut fixe și se înțeleg numai cu bani gata sau contra ramburs. ____ mimim FASTĂ deDIEȚI­­*e vânzare la: PARFUMERII FARMACII DROGUERII etc F. A. LARG’5 SOHN & C?Jiena-Berlin-PariSk­s SiăsțB» Lobi* ow © au&on­»ut.

Next