Universul, ianuarie 1914 (Anul 32, nr. 1-29)

1914-01-01 / nr. 1

m A­ie păstra zilnic acest Cupon D-rul Al. Cos íniu DOCENT UNIVERSITAR Bolile d­e gât nas .și urechi Consu­t. dela e-3 și 6-7 jum. p. m. 35, Str IrotuanH Dr. METIUUID Docent­­a Facultatea de medicină Specialist pentru boli și ope­­rațiuni de: MAB, GAT și UBECai Plecând in străinătate î­î reia con­sultațiile după sărbători Calea Gri­vi­ței i 1 Telefon 33/74 1i 3 Dr. A. B&lâiei l»e la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier Specialist în boala de Piele și Sifilitice (lumești) Boalele părului Calea Victoriei 120 (angabis. Alba) 1 Consul. 8—10 a. m. și 2—5 p. m­. Telefon 39 I 1220 Or. C. AIBULESCU B-diil Principele Mir­cea Ms. 1 (Colț cu strada Isvor) Fost medic al Spitalelor Eforiei Boale interne și boale de copii Consultații 6 8 p. m. Telefon 45­ 9 1513 ► Policlinica ^viațX^;­­Crivitei 107. Vatar’­e Măcelarul oii Sültaliu­l peniu lai? BOILEIE Tratamentul special al BORLELOTt LUMEȘTI ,în fiecare zi de la 8—12 și 2—9< ? lin leu con-iigatiune» ! »CABINET DENTAR MODERN < ►l,ucsăii solide in­ a ar, ta­­ 3 > cmc și pîa u a 15 9­ip.PQClulEH Fost intern al Mater­­ităței din Or sda s­pecializat la Berlin si Paris in oase de femei, f­aceri și operațiuni S’A­M­ITAT Str. Sărindar 6, Et. 1m Cons. 2-4 și 6-7. Toi. 49/1­19 -1 Seder­ia ledheiaâ si Chinas M. A. MUNTIANU Membru al IX>­­ietăței de Odontologie *'?c°'lleiDs'Ș ualu m jf/Mir dsn Paris Diplomei premiat a Școalei 1 dent­re din Paris tup­omat al Institutului de Proiect dentară Revizon „ isii și spiralii de fiara DE.M’sSr­PA Consult. 9 12 a. ra. ?"■ 2­6 P­­m. Strada Kaiei Pau­lo 9 Teatru­ uf 2070 Dr. MARCEL Special Boa­ta de stomac și intestine Consultațiuni 2—6 p. m. Str­­­da 8 lelea No. & «zis Telefon 23/16 W2 Piiifii bolnavi Catosicss. fri. Maria Str. Lipscani 20.— Telefon 46131 Consultațiuni și tratamente cu medici specialiști din București. Injecțiuni, pansamente, ope­rațiuni, analize med­icale, etc. ______________________­1st JP! pe«t! Duminecă 15 (12) cor. s-a des­chis in str. Cogălniceanu 11, fa­ță cu dtelul Concordia „Bazarul Păianjenul Reginei“ unde cu o­­cazia sărbătorilor precum și tot anul se vor găsi cele mai fru­moase cadouri naționale cu pre­țuri cât se poate de reduse. ________ 2155 Către Părinți!.. Cel mai frumos și ieftin cadou ce-1 1­uie­i face cop­ilor pentru Anul . Nu e un abonament la Revista Copiilor­­ 1­9 și a Tinerimea aprobată de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii, cu actul No. 19.118 913 Morală, instructivă, e­­ducativă și hazlie . ,4 n­r Ui Arca e <V ,~,t.ă — Abonamentele s'au re 'tezit cu în­cepere de la 1 ianuarie 1915, pre­cum urmează t dipa Popul­ra: un an 5 lei, sase luni­ 2.5u, trei luni 11.2.). Foli­ia de lux costă dus lu Ce­­e­i nu­m­ere de probă gratuite la he­tacția și drniui­trația r­e­­vistei: Calea V­ictoriei 41 Palatul Luvru. Te efon 12 16 - 1 -­2074 VINATOAREA PENTRU TOTI 3IA­RELE MAG­ASIN DE ARME BUCURESTI st A IlgMil Furnisorul A4 fi Isa K­eloniei 4( Cur­sei Regale vs.«adoarfii și fiind care să întrunea­m­ vânzare pentr­uont.» să popularizeze frumosul și igienicul sport al su putință fiecăruia cumpărarea un­i arme de vânări» cej condițiunil indispensabile unei arme bune, a­rt ® sezonul 1913 mST PUȘTI de VANATORE7 POPULAIE cu prețuri m­odeste și care nu lasă absolut fl*in>e de dorit ca ga­rditato,­t>r bun mare du­rabilitate și construcțiune ‘■•uraoasă. Model­­ p. 3813.-Pușcă f.~ central cu două țevi, calibru 12 « 16, ch­­ia de deschidere sus intr-cncoa?e> ?ina de legătură prelungindu-s in culată, țevile de oțel . • . • . • .. " " Model No. 10.013._Pv'c­ *° ° central cu două £ ® vb calibru 1 £ sa 16 id­ntică cu prec d­nit­ îl,să cu oțelurile înainte, patentată Lei 60 - Model no. 1 I.?aO*— l­ușcă toc c*ntra/, cu două țevi. calibru 13 sau 16, identică cu precedenta, insă cu triplu zăvor de si furan ri Ore?­Yirv ii-nă sm­ere*ara. ... . • lei 7­a-­Piener vo­l«1­23—Pușcă foc intrai cu două țevi, calibru 13 sau 16 d la rinal,"ta­lăbuca l*ieper-jSa.vard. ț-vile de oțel, foarte fm Bayard riplu zăvor de siguranță «Greener», armă ireproșabilă ca bună co 15tr//4Îune, tir depărtat, mar* pme­rațiune, soliditate și elegantă.­­rmă bi/./ut superioară. . . . r * .• . . lei 60-Pieper Model 36."^utcă fi­e central, cu două țevi, d­Kbm 13 sau. 16 Pieper-UHj'ai'd, n­a,ru savoare ne­siguranță. Încercată și ga­rantată putând trage ** ,al'?a neagră cu tu­n, precum și cu pulberea fără fum, țevile de of 1 -13.’.’® lun> armă splendidă . . lei ! 10.-­K­ Miri * 37.--Pușca foc central cu două țevi, calibru Pieper 13 sau zăvor de sig-'allt­ t “Greener». A­mă­ană și recomandabilă lei . Gladator lua ca Elefant —Pușcă foc ent al. cu două țavi, caii 13 sar­­ s». „Gladiator"«, marca Ele ant.­ vnlede or­i foarte fie­c­­e de siguranță ,Greener combinat cu Scott... înc­rca'ă și nd 16, IHeper­ ri,7ar<l) țevite de damasc veritabil, barte fine, triplu­­• de si­r"'anta "Greener». A­raă­ană și recomandabilă 11­00— bru . .a — . .... — ..... cu 4 Zâr­ne de Siguranță ,Grcener combinat cu Scott), inc­rează și garan a;á pu­nct trage atât cu pulbere neagră cu fum, cât și cu Du­lb­re fără fum. irmă cu un tir superior, de o mare soliditate, foarte elegantă și pe care <’ recomandăm S’ărui or onor. noastre c­i­ntele. . . Lei­­t 51­­Pieper-N­amm­rle­, Monet 1913, fără cocoașe t.cocoașele !„»«Vi­oare invizibilp, este o pu­că de vânătoare, cu două [m­­, calibru 13 sau­­ în f­ră cocoașe. Această armă este tot ce s’a fă­ut mai nou și mai bun în i­dustria arm­um­eriei. Este neîntrecută în soliditate, tir și elegantă. În­cărcând arma. și pune singură la­ piedica d.* siguranță.—Posadă d.mi in­dicatoare, care arată dacă arma este încărcată sau nu.—­rm.1 solidă, bună și ușoară având țevile de la fabrica de tunuri Krupn-Essen, încorcata V, garantată pentru­ tragerea cu iarbă neagră și fără fum. •> ) ) J. Aceiași armă, însă de lux, frumos gravată . . Lc| 0G?" E.vpeii iți­uni in toată ța­ra Comenzile se vor prese­ ie numai după ace­st anunț, indicând modelul armei dorite #- calibru!, pr­țurile fiind absolut fixe și se­x numai cu bani gata sau contra rant­uri.­i Jjeicg Comanda *i de pe acuma Umnia Lucernă și Trifoi di Promee analizată de onor. Stațiunea Agronomică din Bu­­cure­sti ia lum­b dta și garantată fără cuscută Orzoaica, ovăz, mazăre, și mazuriche {Borceag\ selectionate, din produs­e speciale ale Societăței Suedeze pentru se­­­­mințe selecționate din Scales precum și orice alte semințe de: Cereale, furaje, legume, flori, cepe de­­ Ion, etc. Flori, natu­rale din Nissa pentru angrosiști și in detail. Buchete de flori. SE GĂSESC LA: SBM!#T £RIA „PHOCI“ Busure­zi Str. Burse* SÎO. 2 vis-a-vis de Biserica i­useasca). Telefon 30/45 CATALOGUL ILUSTRAT cu ultimele noutăți vă apare in Ianuarie 1914 și se ea trimit* ersti' vi ti'onno la cere­e. 2Wl­­mmm premisr Cea mai renumită marcă. Preferată de toți cunoscătorii d­e vânzare pretutindeni Agenți depozitari : fioffler & Br II, București 2150 4- bercele b­* Vindecate prin portul bandajelor brevetate „Me­rrig­­nac“ suprimă în oribile resorturi da pe regiun­a ioni­­acră, precum și legăturile insuportabile pe d**desuutul coapselor, care sunt atât de jenante ia mers. Accptate din partea societăței de chirurgie din Paris și adoptate in armata franceză. Acest aparat este singurul racunosc i api a iods­­plini servicii­e ce­le mai reai- omenir­i p i­i presiunea sa moale, ragu­l­ă și nevătămâtoare evitn­d chiar ope­­rațiuni­le. G­ncesionari exclusivi și Depod­ari ai acestor Aparatii perfecț­onate pentru ROM.­R­ t. SERPIA si BULGARIA : A. MENU­ (Co„ Casei Victoriei 61), Burnest. Specialise de: Ciorapi și Centuri aîe­­dominale elastice, Brasiere șî aparate or­t -jopedice. N.P rtabinet pentru aplicarea­­ anda­elor. 1718 a cer­eri 'ratuita de a* S MERCURI, 1 IANUARIE 1914 Târgul financiar și comercial din țară și din străinătate d­e la Dn Tăi­d­mz și­ împrumuturi de stat București, 30 Decembrie Rentă amort. 3% din anii: 1894 internă 63/s mii 100V-993/v 1903 de 185 milioane ‘ 101—100 Rentă amort. 4% din anii: 1889 internă de S%la mil. 90’/­,—90 1889 de 50 milioane 881/«—88 1890 de 274 milioane 94s/s—94 1891, de 45 milioane 883/»—88*/» 1894 de 120 milioane 883/»»­881/» 1896 de 90 milioane 871/»­—87 1905 Ser. A. B. 100 mil. SSV­'s—881/* 1905 convert. 424 mil. 88.55 casa 1908 de 70 milioane 88*/s casa 1910 de 128 milioane 87.00—9­/1,­ 1913 de 250 milioane. 93—­911/a 1910 păduri 13 mii. 90—89 OBLIG. JUD. SI COMUNALE 5% Cred. jud. com. 100.50—100.25 4ih% Idem. 91.70 casa A'h % Oblig Gred. vit. 913/»—91‘/s 4% Com. Bucur. 1908 84'/2—84 5% Com. Buc. 1910 lOOM—lOOv; 5% Com. Buc. loc. ex 94°/4— 5% Com. Craiova 1906 931/*—92­ . fi o/ 5% Com. Craiova 1910 96-95^"^^ Națională scont^ 5% Com­. Ploești 1910 11/­1 % Com. Iași 1906 4­ h% Com. Iași 1910 5% Com. Buzău Vin % Com­. Brăila 4% Com­. Botoșani 1912­­ blig. spot. ale B. A­r>­ic In—92 90-8991 90 -89*/• 92Vs—92 90/3—9, 97— % Oblig, munte /notate 100—96 IMPRUMFL DE SOCIETĂȚI ■>% Scris. rune. rur. 97.­0 cas^ 1­07 TAnnf, S/, 12 .9/ st­d. București 96­/« casa % Urb. Iași „ 93 casa 1% Bon. Casa r­urală 99.80 clasa 1% Camera Com. Buc. _96—95‘/i Locuințe eftine 953/*­—94"*' n% Buzâu-Nehoiașî 94—92 Londra cek paris cek îerlin cek vziena cek selgia cek MONETE napoleon Marca tnroana austriacă Rubla hârtie: EFECTE ACȚIUNI Înacav-Națională Casa rurală Banca Agricolă Idem emis. II Idem emis. III Banca of. ii­nia L­ted. banca de Scont Bucur. Idem. emis II 6845—5815 1715 term. 613-611 edO 5­.1 535—525 235—239 640 casa 620—610 Marmorosch Blank Co. 970—965 Bartea de Credit Român 995—992 Banca pop. „Pitești" 250—230 Banca Gen. Română 2320 term. Banca Românească 836 term. ledm acțiuni nominativ 815—810 Emis. II 510—505 Banca Ilfov 568 casa Banca Comerc. Română 706—700 Banca „Fortuna“ Banca Uniunei Comerc. Soc­ „Dacia-România“ 1723 term­. Soc. „Naționala“ * 1228 term. Soc. „Generala“ 1227 term Soc. com. transv. Buc. 1530 term. Son Govora Călimănești 230—­25 Soc. „Sinaia“ Soc. „Speranța“­­ —Id. Soc. petrol „Orion“ —■— Societatea „Lignitul SCONTURI ȘI AVANSURI Idem avans de depuneri 6% ?la tiDnm­eri 480-470 idem emis. SCHIMB 20.45—20.35 125‘ls—124­. 106—105’/* 25.72­2—25.67l­( 101.67‘/*—101.47‘A 125.40—1251­* 106.65—106.Î5 100.80—100.CÎ) Universul“ IN PROVINCI MARAȘEȘTI Epizootie. — In târgul nostru ,­a declarat febra aftoasă la bot. 5. Căpitănescu, medicul veteri­­nar al județului, a luat înăsuri­­ de combatere. BÂRLAD înmormântarea consilierului comun­al Vasile Constantinescu. — Duminică, 29 crt., cu mare >ompă sa făcut înmormânta­­oa rămășițelor pământești ate regretatului nostru concetățean v­asile Constantinescu, pe care moartea l’a răpit încă în pute­rea vârstei, în urma unei c­rude tiferinte, de numai câteva zile. Defunctul a fost în consiliu!­omunal actual, ocupând dem­nitatea de ofițer al statei civi­­c. In repetite rânduri a fost a­­­es ajutor de primar al urbei Bârlad. Multă lume, toți membrii partidului conservator din care defunctul făcea parte, au­ venit ■ să conducă ln locașul de veci­ne Vasile­­ Constantinescu. S'au­ depus numeroase coroane. În f ața primăriei, d. Al. Athanasiu ajutor de primar, din partea consiliului comunal, a ținut un discurs, relevând calitățile de­functului. PIATRA-NEAMȚ Incendiu. — Astă-noapte, un groaznic incendiu a distrus cu desăvârșire moara cu motor­ele benzină, proprietatea lui Iancu Țapu, din Șerbești, împreună­u atenansele ei și câteva sute de kg. de cereale. La orele 2 dim., prin ajutorul utorităților, focul a putut fi rcaliza­t. Moara, motorul și atenansele sunt­ asigurate la societatea .Generala“ pentru 16,000 lei. Pagubele trec de 12 000 lei. Juatciarc__ Sâmbătă, tribu­tului a confirmat mandatul de infistare emis contra lui N. N. Serban, din Costișa, pentru furt­e ie vite și a infirmat acel emis contra falizei­ HonoraWe- Whovel din Tg.­Neamț. Dispărui. — Comerciantul A. Ilorovitz s’a prezentat azi la poliția locală reclamând­ că fiul său I. Ilorovitz i-a furat aseară din casetă suma de lei 4090 dis­părând fără nici o urmă. MACIN Răniri.­­ In stare gravă a fost adus la spital lucrătorul Anghelache I. Oprea rănit la cap cu o lovitură de topor de către tovarășul sau de muncă Stan Tudor Chirnogea, cu care se luase la ceartă. > «resorțil, care după săvâr­șirea faptei dispăruse, a fost prins și arestat de cf. subcomi­sar Vămășescu. ■­ A mai fost arestat Nicolai Petr­ea Mihalcea, care fiind eu chef a căutat să înjunghie cu un cuțit pe Gh. Agachie din serviciul comerciantului Nicu N't.fl. Crimă să fie? —■ Femeia Do­rina Constandache Cristea din com. Trai­an­u a reclamat auto­rităților că soțul său Con­stan­­dache Cristea fiind­ angajat fie către doi necunoscuți să-l ducă ii căruța la un sat din apro­piere. de 15 zile nu s’a mai în­tors acasă. Se bănuiește Că în mijloc o crimă. BURBUJENI Crimă. — Vineri 27-27 Dec. ,or., sa comis o crimă în satul Simiti­cea, în următoarele im­­prej­urări: Frații Petru și loader Anto­­­neac s­au adunat cu alți săteni la cârciuma lui Mih­ai Leiter­­niuc, unde mai în­­ urmă venise și Vas. Filipescu. Aicea, din vor­bă în vorbă, frații Antoneac si a fi luat la o ceartă cu Fili­pescu, cee­a ce a determinat pe cârciumar să-și închidă loca­lul, scoțând pe consumatori, fă­­cându-i astfel sâ se ducă spre casele lor. In drumul spre casă Toader Afftoniac observând­ că vine în urmă V. Filipescu și profitând de întuneric a luat uin par și apropiindu-se de el i-a dat o lovitură în cap, lăsându-i in nesimțire și dispărând. Anunțându-se jandarmeria, și sosind jandarmii la fața lo­cului, au dispus transportarea lui V. Filipescu, în stare gravă, la spitalul Burdujeni, unde după câteva ore a încetat din viață. Criminalul Antoneac Th., fiind prins, și-a mărturisit crima. FOCȘANI înmormântare. — In ziua de 30 Decembrie s’a făcut înmor­mântarea fruntașului pod­go­­rean Dinică Vasilache din la­ri­ștea. Numitul fiind membru al par­­tidului liberal, o mulțime de partizani politici îl au­ însoțit pâ­­ă la locul de veci. Din partea d-lui N. N. Săveanu, deputat,­­­a depus pe mormânt o coroană D. avocat, I. Teodor, a­­ rostit un paneariric. Dispariția unui servitor. — Ioan Vrânceanu, servitor la d. Gh. Stamatiu din Suraia, a dis­părut era din serviciul stăpânu­­l «i său cu suma de 252 lei și mai multe obiecte casnice. SLATINA Ars de viu. — Copilul Ion D. Nicolescu, din com. Corbu, în e­­­ate de 4 ani, jucându-se pe lân­gă vatră, i s'au aprins veștmin­tele. Cuprins de flăcări, a început să țipe și sărind vecinii, cu mare greutate au reușit să-l stingă. , Fiind transportat la spitalul din Slatină, și-a dat sfârșitul­ui cele mai grozace chinuri. Accident. — Duminică, pe la orele 3 d­­a., locuitorul Ion­­ Ma­­rinescu din Șerbănești, plecând din oraș ,spre casă, într’o sanie, în apropiere de Brebeni trebu­ind să coboare o pantă, caii s’a fi speriat și a­ răsturnat sania în­tr’o prăpastie. Jlârătorii, cari întâmplător treceau pe drum, au sărit în a­­jutor și ridicând sania au găsit pe Ion Marinescu sub ea. Victima s’a ales cu fractura piciorului drept și mai multe le­ziuni pe corp. Unul din cai a murit, înghețat. — Stan R. Petrea, a fost găsit mort la km. 101. La facerea autopsiei,­­s-a constatat că a murit din cauza gerului. * ^ >în >7? ' Deces. — Isak Garfunk­el, ma­re comerciant de cereale, a în­cetat subit din viață. Defunctul a fost directorul băncei Oltului. rr V ri' — ZIARUL „S­­ Merqo Populare“ , al Călători i­i de Marți, 31 Decembrie 1913 1) Dragostea de știință__ G. Țițeica. 2) Istoria unei boa de pene de struț—Od. Apostol. 3) Arta de a descoperi isvoa­­re de apă—A. De la țară. .4) Despre piscicultură: păstră­vii—S. Petrovici-Tărcău. 5) Mărcile Chinei—Al. Frîși­­cescu.­­7­) Japonia modernă — Dincă Niculescu. 7) Ce-a­tacat spectroscopal— Newan. S) Cursul monedelor renane— Medic veterinar Antonescu. 9) Piticul Borislan^KΗTom. 10) Câinele în­cep"undâ, artă și literatura—Veterinar Begnescu. 11) Țara cauciucului—D. Ni­­colescu. 12) Noutăți științifice: Geise­­rul ca forță motrice, fraudă cu­rioasă, pasărea Tinama, mași­nă de­votat, nou vaccin antitu­­berculos, radiul și surzenia, co­meta Brooks se va întoarce pest­te 2000 ani, viața la 6000 metri în fundul oceanului, radiul în abundență, geometria și poezia, alchimiștii chinezi. 13) Dimensiunile soarelui. 14) Monoplan sau biplan—N. I. Matheianu. 15) Convorbiri astronomice — V. A. 16) Un român In Iurtă: Lume răsturnată—H. Stahl. 17) Pavatul cu asfalt—A. G. T­eodoraș. 18) Morala nature!—Deshum­­bert. 19) Despre spirtism—M. Ne­­gulescu. 20) Ii­ui­hr­ic­a cititorilor: Albi­ne, fotografia în culori, tran­sformator, încuetori electrice, bobina Rum­korff, bolizi etc. 21) Rubrica șah­istă, problemă de șah—I. Gudju. 22) Poșta redacției etc. Un număr de 16 pagini cu numeroase gravuri, 10 bani. A­­bonamentul 5 lei 20 bani pe an; se trimete anticipat adminis­trației revistei: strada Brezoia­­nu n­.-----------.p .3,------------­ Ooiiânir­ui ungurașîi In toamna viitoare vor începe să funcționeze, în parte, două nouă universități ungurești la De­brețin și la Pozsony (Presburg). Se va deschide mai întâi, la a­­cea epocă, facultatea de drept de la Pozsony, unde înalta școa­lă va purta numele de universi­tatea­­ Elisabeta, după deciziunea împăratului-rege, în amintirea repauzatei impărătese-regine. Orașul Debrețin a dat, pentru crearea universității sale, 8 mi­lioane precum și un teren în­tins, din marginea orașului, pe care se va constitui un cartier universitar. Tot așa orașul Pozsony a alo­cat un fond de 3 milioane pen­tru universitatea sa, care se va instala pe malul Dunării, la distanță de două k­ilometri de oraș. Statul a asigurat 2 milioane pe an pentru noile universități, începând din anul 1912 până la 1921 inclusiv. După trecerea acestui termen, se va deschide credite regulate în bugetul instrucțiunii publice. Noile universități vor mai scădea populațiunea numeroa­să de studenți care împovărea­ză universitatea din Budapesta (8190 e numărul­­ lor în anul a­­cesta). Și vor fi două nouă cen­tre științifice în Ungaria, care vor contribui, să sperăm, la lu­minarea minților neastâmpăra­tului popor maghiar, la înălța­rea culturii lui intelectuale. ' ^ % ' Cilin, mâine Miercur­i in minute Vesela de fm\ flow care cuprinde între altele: DM! OILE DE ANUL MW && n 1MPT.FA DE ANUL NOI. LA SFÂRȘITIL ANIU!­ UI UIE DE ANUL !­Cu­ Toată lumea să cumpere mâine­­'icrei!’“ „V­E­S­E­L­i­A de Anul 5 bani exemplarul. Abonamentul 2.60 pe an. Chestia insulei Sgea ATITUDINEA TURCIEI Constantinopol, 29. — In ur­ma declarațiunilor făcute de cercurile oficiale după care Tur­cia e hotărâtă să-și mențină punctul ei de vedere în chestia insulelor, ziarul „Tanin“ decla­ra că Turcia nu va ceda nicio­dată în chestia insulelor, ci va a­­p­ăra prin toate mijloacele crite­iul ei de vedere în fața Puteri­lor. (A. R). ■ ^ *5* — Inform­ațiuni MARTI ♦ Veselia cîs Achimi M­i ©&o va a­ras*e­­naliss Cercuri* ♦ o. Titu Maioresa a ost pri­mit Duminică, seară, la orele 7 de Maiestatea Sa Regele, și va a­vea azi dimineața o nouă au­diență. . . •f­­ij, Jean Th. Horascu, depu­tat, care, d­upă cum am anunțat, a demisionat din partidul con­­servator-d­emocrat, hotărând­­ să ceară înscrierea sa în partidul liberal, a convocat Duminică seară pe amb­ii săi politici di­n Capitală la consfătuire, la locu­ința sa din str. Măntuleasa No. 15.D. I. Th. Florescu a ținut cu acest prilej o cuvântare, preci­zând noua sa atitudine politică față de reformele anunțate de partidul liberal. Au luat apoi cuvântul d-ni. Sava Grigorescu, preotul Chiri­­ț­ă, avocat Teișanu, preotul Con­stantinescu, Ludovic Dauș,­ etc. ♦ Societatea pentru cultura română „Naționalitatea“, va da o mare serbare culturală în o­­rașul T.­Măgurele, la 2 ianua­rie 1914, sub patronagiul­­ d-lui dr. Pașcanu. La această serba­re vor lua parte și vor ceti din operile d-lor, cunoscuți­ scriito­ri: Chim Nanov, Macedonski, Al. Cazaban, Mircea Rădulescu, Dragoslav, Oreste, Nichifor, Crainic, Soricu, D. Furtună, Mi­hail Pricopie, Mihnea Olmaz și Meteș. Cunoscutul tenor Corăscu, va executa mai multe arii națio­nale. D. Dragnea va ține o conferin­ță despre cultura română și o­­rașele de provincie. ♦ S’au declarat vacante cate­drele de clinică oftalmologică și cea de clinică genito-urinară la facultatea de medicină din Iași, precum și catedra de clinică chirurgicală infantilă și ortope­die la facultatea de medicină din București. ♦ S’a acordat cuvenitul exe­quator d-lui maior John Greg Baldwin, noul consul general al Angliei la Galați. ♦ D dr. Thoma Ionescu, de­canul facultății de medicină, se află de câteva zile la Paris. Corespondentul nostru tie scrie că d-sa se va duce la Monte- Carlo și pe Coasta de Azur spre a petrece restul vacanței a­­cesteia. ♦ Comuna Slatina a fost au­torizată să cedeze, gratuit mi­nisterului de război terenul de circa 10 hectare, ce posedă intre str. Gărei, str. Artileriei, str. Tunarilor și Șoseaua din nou, pentru construcțiunea cazărmei unui divizion de artilerie, con­stituind în acelaș timp un drept de servitute asupra terenului in suprafață de 30 ha, situat para­lel în hotarul moșiei Pârliți, spre a se face pe el exerciții mi­litare de către trupele de arti­­lerie din garnizona locală. ♦ B. C. I. Zamfir­escu, proprie­tarei fabricei de cioco­lată adre­sează onoratei sale clientele și amicilor cele mai călduroase felicitări de Anni Nod. ♦ Ministerul instrucțiunii a fost autorizat să cumpere de­ja „Societatea pentru învățătura poporului român“ imobilul si­tuat în București, str. Știrbei- Vodă No. 35, ce i-a fost dăruit de Alina Știrbei, purtând al säu nume în viitor. Drept preț al cumpărării, mi­nisterul va plăti societății o rentă anuală de 30.000 lei. ♦ Casa școalelor a fost autori­zată să primească­ suma de 1.565.200 în efecte, valoare nomi­nală, din cari 783.200 lei în bo­nuri rurale 5% și 782.000 în ren­tă amortibilă 4%, donată de d. Barbu B. Belu și s-o întrebuin­țeze așa cum va crede mai bine în folosul învățământului. Statul garantează d-lui Barbu B. Belu plata unei rente viagere anuală neînstrăinabilă și neur­­măribilă de 1%. După încetarea din viață a d-lui Barbu B. Belu, se va plăti o rentă anuală viageră d-lui Dumitru Karpoff de 7000 lei. ♦ Relativ la descinderea făcu­ta la banca Slobozia, filiala din Urziceni, — fapt pe care l’am re­latat deunăzi, —­ direcția băncii ne scrie, că la acea descindere s’au ridicat niște registre depuse de d-na Ecaterina Baltag, de­bitoarea băncei, căreia îi ceruse declararea în stare de faliment­♦ La atelierul-școală de in­­dustrie­ casnică din Tg.­Ocna, de sub direcțiunea d-rei Sofia Va­­siliu, se va deschide în ziua de 6 Ianuarie o expoziție de lucruri naționale, care va dura până la 12 ianuarie și va putea fi vizi­tată zilnic între orele 10—12 dim. și 2—4 d. a. ♦ Prin „Monitorul Oficial“ din 30 Decembrie 1913 pro­mulgându­­se legea pentru scăderea taxelor telegrafo-poștale, cî. N. Cosăces­­cu, directorul general al poște­lor, telegrafelor și telefoanelor a dat ordin telegrafic circular că­tre toate oficiile din țară și ins­pectoratele regionale, ca noua tarifă să intre în vigoare pe ziua de 1 Ianuarie st. v. 1914. Reamintim publicului că no­­uiie taxe poștale sunt stabilite astfel în toată țara: Scrisori închise 10 bani; cărți poștale închise 10 bani; cărți poștale deschise 5 bani; impri­mate, probe de mărfuri și hâr­tii de afaceri 5 bani, de fiecare 100 grame. ♦ Geniala artistă Marcalie Geniat de la Opera din Paris, la plecarea sa în turneu spre A­­merica, a zis despre parfumul „Pavlova“ : e Franța pe care o iei cu tine. ♦ Ultima tragere a loteriei „Societății Tinerimea Română“ va avea loc irevocabil la 26 ia­nuarie 1914. Biletele neînapoiate in strada Progres 7, până la 12 ianuarie 1914, se vor considera vândute și nu se vor mai primi înapoi. Biletele­­ neplătite până la data tragerii nu vor lua parte la câștiguri. ♦ D. medic veterinar Th. Tur­turică, de l­a circumscripția Pan­­ciu, a fost transferat la circum­scripția Cobad­in, jud. Con­­stanța. ♦ D. Cezar Mazilu a­ fost nu­mit impiegat cl. II, la vama Turtucaia. ♦ M. s. Regele a acordat m­e­­dalia „Bene Merenti“ cl. I-a d-lor Victor Munteanu, subdi­rectorul învățământului primar și Jean Neylies. ♦ D. Justin Braghină, medic veterinar al circumscripției Drăgănești Olt, a fost transfe­rat la orașului Vaslui, ca me­dic veterinar stagiar. ♦ M. S. Regele a acordat „Răsplata Muncei“ cl. I-a d-lor Matache Temelie, fost deputat, I. Montaureanu, artist, Gh. Pe­­trescu, și Jacques Gargher, di­rectorul școalei „Luca M­oise“ din Ploești. ȘCOLARE. ♦ S’a promulgat era legea după care membrii corpului di­dactic, cari au funcționat în școalele românești din Macedo­nia și cari actualmente se gă­sesc suplinitori în teritoriul a­­nexat, vor fi numiți cu titlu pro­vizoriu în gradul și locurile un­de se vor afla la punerea în a­­plicare a acestei legi. Ei nu vor avea dreptul să fie transferați în altă parte a țării decât în teritoriul anexat. ♦ D. Emil V. Ionescu, actual maestru tâmplar în școala de meserii din Buzăi­, a fost tran­sferat în aceiași calitate la școa­la de meserii din Roman. ♦ Preotul Pocitan, profesor ti­tular de religie la liceul „Mihai Vieazu“,­ a fost însărcinat să predea 2 ore de religie la cl. I și a II-a la școala profesională de fete gr. II No. 1 din Bucu­rești. MILITARE ♦ D. m­aior N. Popescu, din regimentul 14 artilerie, a fost mutat în regimentul 10 arti­lerie. ♦ D. locot. Economu­l„ din reg. 1 călărași, a fost mutat în interesul serviciului la corpul 1 armată consiliul de răsboiu. ♦ D. locot. Drăgescu Horia, de la consiliul de răsboiu corpul 1 armată, a fost mutat în intere­sul serviciului la reg. 26 Ro­vine. ♦ D. maior Piperescu Vasile, din neg. 7 Racova 25, a fost îna­intat pe ziua de 1 Ianuarie 1914, la gradul de locot.-col. în același regiment. ♦ D. sublocotenent de rezervă Braileanu M. Al., din reg. 3 ro­șiori, a fost trecut, în cadrele de activitate cu începere de la 15 octombrie 1913 și repartizat la regimentul 1 roșiori. ♦ D. sublocot. de rezervă Mi­­hăescu V. Vasile din bat. 6 vâ­nători a fost chemat temporar în activitate de serviciu la reg. Vlașca 5. UNIVERSITARE ♦ Partea finală a alin. II din art. 80 al legii asupra învăță­mântului superior și anume cu­vintele : „și dacă nu are o prac­tică în cariera sa «pe cel puțin trei ani de la trecerea tezei sale de doctorat”, s-a suprimat. Criza din" Bulgaria Sofia, 29. — In ședința de mâine a Camerei, primul mi­­nistru Radoslavoff va face ceru­tele declarațiuni asupra politi­cei interne și externe precum și asupra situației financiare. Cu prilejul acestor declara­­țiuni, primul ministru Radosla­voff va căuta să arate toată bună­voința față de străduințele de reforme ale agrarienilor și partidelor extreme. Sora, 29. — In acest moment se află la rege șefii celor trei grupuri liberale coalizate, Ra­doslavoff, Tonceff și Ghenadieff, pentru a raporta asupra situa­ției. In cercurile parlamentare se crede că, în cazul când nu va accepta declarația guvernului și nu-i va acorda un vot de în­credere, Camera va fi disolvată R. Sofia. 29. — Agrarienii refu­zând sprijinul lor guvernului, consiliul de miniștri, prezidat de Rege, a deliberat despre mă­surile de luat­­e probabil că Se­­brania va fi dizolvată; această hotărâre va depinde de ședința de mâine a Sobraniei. (A. R.). . * *î< -o aim pe zi In piața Victoriei, la șosea, sta lumea grămădită. Un stu­dent de la medicină, trecând pe acolo, întrebă­­­m­ o babă care prea foarte emisionată: — Ce e. ..un plat? — Ați omorît un câine, dom­nule, ru­spa*­«p bătrâna oftând — Era hidrofob ?­­— Lia­nu, domnișorule negru și lățos. er: FOIȚA ZIAR­ELEI „L­ RIVERSIL" WALTER SCOTT WII IV MO CAP. XI izbutea să ‘cui său și' nu tai «ea a­­s pa­rier, ‘n- ■I :ipO-34­­6,Yi învoit scutierului și pagiului sau să intre în arenă și să ridi­ce pe stăpânul lor d’acolo. Dar, în cazul acesta, cavalerul era declarat învins, și pierdea arme­le și calul. Lupta trebuia să înceteze în­dată ce prințul Jean va fi arun­cat în arenă bastonul său de comand­ă i. o măsură cu c­­­rearea de sa­­­lur­i înaintată încet din amândouă căpătâiele arenei și se așezară pe două rânduri față în față. Căpeteniile fiecărei cete trebuiau să stea în mijlocul rânduui în­tâii! Dar își luară locurile nu­mai după ce trecură în revistă luptătorii și le arătară fiecărora unde să stea. Era o priveliște foarte impu­nătoare și teribilă atâția bravi luptători îmbrăcați cu armuri bogate, călări pe cai frumoși, pregătindu-se pentru o luptă a­­d­esea omonitoare, înfipți pe șei­­le lor de război ca niște stâlpi de fier și așteptând semnalul luptei cu același neastâmpăr sufletesc ca și caii lor svăpă­­iați cari nechezau și scormo­neau pământul cu copitele. Cavalerii își țineau lăncile drepte; soarele făcea să le stră­lucească vârfurile ascuțite, și stegulețele cu care erau împodo­bite fâlfâiau pe d'asupra snopu­­rilor de pene care umbreau c­ă­­scile. Statură în această poziție până când mareșalii tumbulu, trecură printre rânduri, ca și vad­ă dacă amândouă trupele e­­­rau compuse în număr egal. După ce constatară aceasta, se retraseră din arenă, iar William de Vaylvis strigă cu glas de tu­net . Dați dr­umul ! Era sem­nalul luptei. Trompetele sunară numai de cât. Cavalerii își plecară lăncile, le propu­ră la șolduri și înfipse­­ră pintenii în coastele cailor. De amândouă părțile primele rân­duri năvăliră unul asupra altu­ia în galop mare și, când se în­tâlniră, în mijlocul arenei, cioc­nirea fu așa de tare că se auzi la o milă împrejur. Pentru un moment, privitorii emoționați nu putură­­­ să-și dea seama care fusese rezultatul pri­mei încâetări. Nori de praf se ridicaseră de picioarele cailor. Trebui să treacă vreo câteva mi­nute până să se risipească praful, ca să se poată vedea ceva. ,și,a­­tu­nci se văzu că­ se atr­ân d rrue ârț­­e, aproape jumătate.­ dintre avaleri fuseseră scoși de pe șeic, el fiind învinși prin dibăcie alții prin forță. Câțiva erau în­tinși pe pământ, într’o stare așa de rea­, că părea cu neputință să se mai scoale. Alții se ridicară în picioare și atacau pe advesarii cari se aflau în aceeași pozițiu­­ne ca și ei, pe când vreo doi-trei cari fuseseră mai greu răniți se legau cu eșarpele ca să-și o­­prească sângele și se­ depărtau șovăitori de locul luptei. Acei cari rezistaseră loviturii fără să fie clintiți de pe cai, dar ale că­ror lănci fuseseră mai toate rup­te, trăseser săi Iile din zeci. Sco­țând strigătul de război, se re­­petă și'a' unii la alții înghesuin­­du-se cu o înverșunare ca și cum cinstea și viața lor ar fi atâr­nat de rezultatul­ luptei. Zgomotul, croșeu și mai mare când, de amândouă părțile, rân­dul al doilea, care­ servea ca re­zervă, se porni și intră și el. în miUaiMMIÉ C Cnta Iul Brian de Bois-Guilbert striga: Ah, bauséant, beauséant pour le Temple, iar campionii opuși răs­pundeau cu Strigătele de Des­­dichado! Desdichado­! cuvânt pe care-l luaseră deja deviza gravată pe pavăza căpeteniei lor. Amândouă părțile erau însu­flețite de acelaș entuziasm, iar entuziasmul acesta era furie gro­zavă. Victoria plutea nesigură și era cu neputință să se aleagă ci­ne va fi bi­iuitor. Țăncănitul ar­melor și răcnetele campionilor înăbușeau vietele celor cari pie­reau călcați de picioarele cailor. Armurele strălucitoare erau a­­cuma pline de sânge și de praf; se sfărâmau in țăndări sub izbi­rile repetate ale securilor. Pene­le albe care împodobeau crește­tul coifurilor­­ sburau acuma în toate­ părțile ca fulgii de zăpadă. Tot ce era strălucitor și grațios in­ costumul militar dispăruse, și ce se mai vedea acuma își făcea, milă și groază. Interesul spectatorilor la aces­­te jocuri sângeroase se mai­ife­­sta prin aclamările cele mai zgomotoase la fiecare schimba­re de noroc. Toți ochii erau ațin­tiți spre arenă cu atâta încorda­re, că ar fi zis că asistenții de­­deau și primeau loviturile pe ca­re totuși ei numai le priveau. In­tre fiecare pauză se auzea gla­sul crainicilor cari strigau: — Curaj, vitejilor cavaleri ! Ci­mul moare, dar gloria rămâne ! Curaj ! Moartea este de prefe­­­rat înfrângerii. Cinai, vitejilor cavaleri '• Nu uitați că luptați sub privirile ochilor frumoși! In mijlocul învălmășelii toate privirile se sileau să descopere pe capii fiecărei cete, cari in­trau­ în mijlocul încăerării, în­curajau pe tovarășii lor atât cu vorba cât și cu fapta. Amândoi arătau cel mai mare curaj și nu era, în rândurile opuse, nici un luptător care să se poată socoti frângerea unuia dintre cei doi capi, ar fi decis cu­ siguranță victoria, se­­ siliseră mai de mul­te ori să dea piept și să încea­pă o luptă separată între ei. Dar era așa de mare înghesuiala, că multă vreme silințele lor răma­se zadarnice. Erau mereu des­părțiți de ceilalți cavaleri cari ardeau de nerăbdare de a se semnala măsurându-și puterile în­potriva capului partidului o­­pus. ,Va urma/. ­a 3­0­0 B-nii abonați ca-i cer schim­­bărî de adresă, sunt rugatî cu in­sistență să binevoiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este im­primată adresa cu care primeai tea da curs repede cererilor șî a nu se întârzia cu islam1­­a zn-

Next