Universul, ianuarie 1914 (Anul 32, nr. 1-29)
1914-01-24 / nr. 22
Hetei și tratamente săi de dr. I. Călănescu-Karlsbad. Dialetul sau boala de zahăr e © stare bolnăvicioasă care se cunoaște după faptul că găsim zahăr în urina pacientului De obicei urina normală a omului sănătos nu conține zahăr sau conține atât de puțin încât nu putem să-l constatăm cu mijloacele obișnuite de care dispunem. Dar în cazuri anumite zahărul se găsește, uneori în cantități mari și această constatare e totdeauna un semn de boală mai ales când ea se face în mod statornic. De unde provine acest zahăr în urină? Din sânge. Sângele sănătos a omului conține de obicei o cantitate de zahăr necesară vieții și sănătății. Această cantitate însă este totdeauna aceiași și nu poate fi depășiți fără a pune în primejdie sănătatea. Când sângele e încărcat cu o cantitate peva mare de zahăr, organele destinate să curețe sângele de otrăvurile lui își în primul loc rinichii, caută să dea afară cu urina plusul de zahăr și de aceea noi îl găsim în urină. Cantitatea de zahăr ce o găsim în urină va fi în legătură cu cantitatea de zahăr din sânge, bineînțeles dacă rinichii sunt sănătoși, căci dacă aceștia nu ar fi sănătoși s-ar putea ca ei să scoată mai puțin zahăr din sânge sau mai mult decât ar trebui. Dar in sânge de unde provine zahărul? In sânge el provine din două isvoare: din ficat și o parte mică deadreptul din intestin. Zic, deadreptul căci și zahărul din ficat tot din intestin vine, dar el este adunat sub o anumită formă (glicogen) în ficat, care după trebuința corpului trimite și dozează cantitatea de zahăr care intră in compoziția sângelui. Ficatul sănătos e un aparat atât de precis încât el nu va da nici prea mul nici prea puțin zahăr sângelui. Ficatul la rândul său stă în legătură și cu alte organe care-l influențează precum și cu creerul, organe care-î dau de știre ce cantitate anume de zahăr e necesară corpului și se înțelege că și aceste organe (crerrul, nervii, pancreasul, tireoidea, organul suprarenal ș. a.). Trebue să fie sănătoase pentru ca funcțiunea ficatului să fie bună. Iată cum se face că în mod normal sângele este încărcat cu o anumită cantitate de zahăr oricare ar fi felul nostru de a ne nutri, căci la urma urmelor zahărul ne vine prin alimentație. Din care anumite alimente.? In primul joc din însuși zahărul, introdus sub orice formă (zahărul de trestie, de sfecle, de miere, de fructe, de lapte, etc.) și apoi din făinoase făina de orice soia și grânele sau fructele din care se face ca: grâul, porumbul, ovăzul, secara, orezul ș. a., cartofi, mazăre, fasole ș. a. m. d.), cari când vin în atingere cu sucurile digestive (saliva, sucul pancreatic) se prefac tot in zahăr. Dar organismul poate la rigoare să facă zahăr și din alte alimente d. p. din carne și chiar din grăsime dacă nu are alte substanțe. Din cele ce am spus până acum se vede că zahărul din sânge provine din alimentele introduse și mai ales din zahăr și făinoase, alimente care la rândul lor 1 costituesc o parte însemnată a niutrițiunei omenești. Diabetul este o boală a nnutrițiunei și dintre toate boalele de aceiaș natură (guta, obesitatea,etc.) cea mai bine studiată și cea mai periculoasă. El e foarte răspândit în țară la noi și nu e o întâmplare că vizitatorii români din Crisbad sunt atât de numeroși. Dar să nu se creadă eâte o boală numai a oamenilor bogați, ci se găsește în toate straturile sociale și chiar la țăranii noștri atât de cumpătați. Prin ce simptome se manifestă diabetul? Un om poate fi diabetic fără a avea multă vreme nici un soia de turburări. •Din contra, fața lui ..rumenă" și pofta bună de mâncare de care se bucură îi dă Înfățișarea unui om perfect sănătos. Totuși unele simptome fac pe cunoscător să bănuiască o maladie a nurițiunea: forțele slăbesc fără o cauză anumită, bolnavul bea, mănâncă cu o poftă foarte bună, de multe ori prea bună și totuși s slăbește și în puteri și în greutate, culoarea feței suferă deseori schimbări nemotivate, pe lângă pofta de mâncare se adaugă o sete nu tocmai obișnuită care-l silește să bea mult și să urineze mult, 2—3—6 și mai multe litruri de urină pe zi, are indispoziții sufletești, devine nervos, arțăgos, simte un gust rău în gură, limba ie uscată, încărcată, gingiile sângerează ușor are mm miros greu din gură, pierde uneori dinții, fără durere, perea e uscată, suferă de furunculi (bube), abcese, eczeme (opăreală) mâncărime pe trup... Iată unele simptome ale diabetului datorite în mare parte prezenței de zahăr prea mult în sânge. încetul cu încetul compul întreg suferă, vinele și arsoriile perci .din frăgezimea lor, se învârtoșează (arterioscleroza), sângele nu poate circula ușor mai ales în părțile îndepărtate ca degetele dela picioare și de a mâni, pielea. De aceea bolii avute friguros, mânile și picioarele sunt reci, palide, cele mai mici leziuni ale pielei în acele locuri se vindecă greu, se prefac în răni, duc uneori la gangrenă. (De aceea bolnavul trebue să se ferească de răni mai ales la picioare). Sângele pierde cu încetul din compozițiunea lui obișnuită, ficatul nu mai poate funcționa cum treime, rinichii de asemenea. Aceasta face ca o sumedenie de otrăvuri să se adune în sânge, cari dau loc la accidente diferite dintre cari cel mai periculos e așa zisul coma diabetic (bolnavul cade pe neașteptate în nesimțire și, multe ori, moare în această stare). De asemenea tuberculoza (oftica), această vecinică dușmană a omenirei se altoește cu deosebire în plămânii diabetici. Diferite nevralgii (dureri) complectează tabloul acesta trist care însă poate fi evitat printr'o intervenție făcută la timp de bolnav și medic. Bolnavul trebue să se prezinte medicului îndată ce vede că are unele tulburări neobișnuite, o slăbire neîntemeiată a puterilor, sau a greutății, deși are poftă de mâncare uneori prea bună, o sete neobișnuită, o prea mare cantitate de urină (un om sănătos are un litru și jumătate, mult doi de urină în 24 de ceasuri), urina lui dle altfel clară se simte lipicioasă pe haine, furunculi, eczeme, mâncărime în diferite părți ale corpului, impotență, când observă, că sângerează prea ușor din gingii sau că- cad dinții. De multe ori dentistul este acela care examinând gura bănuește diabetul și sfătuește pe bolnav să consulte medicul sau să-și examineze udul. Uneori specialistul de ochi la care bolnavul s’a dins pentru că nu vede bine (cataracta diabetică) descoperă diabetul. De altfel nu ar fi rău cu orice om care ține la sănătatea lui să-și examineze udul odată de două ori pe an, căci boala aceasta se vindecă sau se face mai bine cu atât mai ușor cu cât se cunoaște mai curând. Zic „se vindecă“ și o zic din experiența altora și din a mea proprie căci e o prejudecată a crede că diabetul nu se vindecă niciodată. Dar chiar dacă așa ar fi, medicul în unire cu bolnavul sau poate ține în frant această boală și sunt cazuri destul de numeroase în cari diabeticul poate trăi 20—30 ani după ce s-a constatat boala, fără a suferi prea mult de pe urma ei. In Carlsbad, locul clasic de pelerinagiu al diabeticilor cu și... fără stare se pot vedea diabetici bătrâni cari vin de zeci de ani și au supraviețuit unei serii de medici și de sisteme. După cum ușor se poate înțelege din cele ce preced, tulburările diabeticilor sunt de mai multe feluri și provenite din mai multe cauze. Mai întâi e cauza care a dat naștere diabetului și pe ele de multe ori nu o cunoaștem, cauză care e uneori legata de o boală a ficatului sau a pancreasului (un organ ce se află lângă stomac și a cărui suc este necesar mistuirea) sau a sistemului nervos (Claude Bernard, un mare cercetător francez a arătat că dacă atingem cu vârful unui ac un anumit punct din creer se poate produce zahăr în urină) ș. a. O altă serie de turburări: se datorește prezenței unei cantități prea mari de zahăr în sânge și stricăciunilor ce le produce acesta asupra organelor. O a treia serie de turburări se datorește prezenții altor otrăvuri în sânge. Medicul examinând pe bolnavul säu cercetează mai întâi cauza principală și pe care înlăturând’o, va înlătura și diabetul cu urmările sale. De multe ori aceste cauze nu se pot găsi sau nu se pot înlătura și atunci trebue să evităm celelalte tulburări cari sunt în legătură cu prezența zahărului și a altor otrăvuri și pe cari le putem înlătura de cele mai multe ori. Aceasta cu atât mai ușor ,cu cât vom recunoaște mai de timpuriu boala când încă organele interne nu au fost prea atacate. -----------—>$. *------------(Va urma) PERICOLUL inundaților la Sârșova Hârșova. 21. — Din cauza gerurilor din ultimul timp Dunărea a înghețat aproape în întregime. Pe alocurea sloiurile au venit atât de mari încât au format straturi mari de ghiață de o grosime colosală, împiedicând cursul apei. In dreptul orașului nostru și pe o întindere de câțiva kilometri, ghețurile au barat apele Dunării, amenințând să se reverse și să inunde mai multe sate și terenurile de prin împrejurimi. Acest caz fiind adus la cunoștința ministerului de lucrări publice, s au dat imediat ordine pentru a se înlătura orice pericol. D-niî ingineri Al. A. Roșu de la Brăila și Gâlcă de la București au fost trimiși la Borsova. Cei doi ingineri având la dispoziție o companie de soldați pionieri au dispus spargerea gheței prin dinamită înlăturând pentru moment pericolul inundațiilor. CON@B £ 50L corpului sanitar și veterinar Inferior din țară. Se aduce la cunoștința d-lor congresiști ci în urma unei noui intervenții, ministerul lucrărilor publice a acordat congresiștilor o reducere de 75% pe C. F. R., pentru cl. III și de 50% pentru cl. I și II-a. Recunoașterea la gările de plecare, pentru a se putea bucura de această reducere, se va face prin carnetele de identitate sau prin adeverințe din partea serviciilor respective. Biletele eliberate sunt valabile de la 23—27 ianuarie inclusiv. D-nii congresiști se vor întruni în localul serviciului sanitar, str. Vasile Boerescu 3„ sau la școala Golescu din strada Sf-țî Apostoli, unde va avea loc congresul. De asemeni se aduce la cunoștința d-lor congresiști că congresul va fi urmat de un mare bal în saloanele Liedertafel în seara de 26 Ianuarie a. c. Ce caii doresc lămuriri să se adreseze d-lui președinte Ioan Ionescu, șoseaua Ștefan cel Mare No. 228. >înÎNCERCARE de tâlhărie din strada Poimaverei — Doi mascați încearcă o tâlhărie la locuința d-lui secretar general al ministerului de industrie In urma celor două tâlhării săvârșite zilele trecute în Capitală, poliția și parchetul fac— după cum am spus — cercetări în toate direcțiunile spre a da de urma îndrăzneților tâlhari. Marți seară, pe la orele 9, când întreg aparatul polițienesc se afla la prefectură, pentru a primi noul ordine, d. comisar Mirto, șeful circ. 14, a avizat telefonic pe d. prefect că o nouă tâlhărie s’a încercat la domiciliul d-lui Vasile Ștefan, secretar general la ministerul de industrie. D. prefect Corbescu, împreună cu d-niî prim-procuror Budișteanu, inspectorii Rafael și Ghițescu au plecat la fața locului. D. comisar Mirto a raportat •d-lui prefect că servitoarea d-lui Vasile Ștefan, a venit acum câteva minute în fugă la circumscripție și s-a reclamat că, în lipsa stăpânului de acasă, doi indivizi mascați au încercat să jefuiască casa stăpânului ei. Servitoarea fiind adusă la circumscripție, d. prefect Corbescu, a interogat-o personal. Iată ce povestește ea: Pe la orele 9 stăm și coseam în bucătărie, când aud sunând soneria. Imediat m-am dus ca să văd cine sună. Ajungând la ușa antreului, am întrebat cine e. O voce bărbătească, care semăna cu a stăpânului meu, mi-a răspuns: — Deschide odată! Ce mă ții atâta afară. De bună credință că e stăpânul am voit să deschid, dar m'am răspândit și înainte de a întoarce cheia îm broască am privit prin geamul antreului ca să mă conving dacă întrnadevăr e domnul. Cum Sticla geamului e colorată, n-am putut să disting pe cel de afară și așa am deschis. In momentul când am dat ușa la o parte m-am pomenit în fața mea cu doi bărbați, mascați.Unul dintre ei îndreptând un revolver înspre mine, mi-a spus: „Dacă strigi după ajutor te împușc". Cu toată amenințarea banditului și mai mult de frică, am țipat și apoi am căzut jos pe prag și nu știu ce s-a mai întâmplat, că de Spaimă am leșinat și nu mi-am revenit până acum câteva minute. O altă servitoare, care stă la etaj, a declarat la interogatorul ce i s’a luat că, pe când făcea ordine prin camerele stăpânilor săi, a auzit soneria de jos și țipătul de alarmă al servitoarei. Bănuind că jos se petrece ceva neobicinuit și mai ales fiindu-i frică în urma tâlhăriilor săvârșite în ultimele zile și despre cari a auzit vorbindu-se în toate părțile, a început să strige după ajutor, alarmând astfel vecinii. Când au venit cu toții jos, au dat peste servitoare leșinată, care le-a povestit apoi cele întâmplate. Cei doi bandiți mascați văzând că servitoarea, cu toate amenințările lor, a țipat, iar de sus se auzeau țipetele disperate ale celeilalte servitoare, au fugit înainte de sosirea vecinilor. Servitoarea d-lui Vasile, Ștefan a mai spus, că cei doi bandiți erau bine îmbrăcați și aveau măști negre. In urma acestor declarațiuni s-au luat de către autorități măsurile necesare. Se înțelege că prima grijă va fi aceea de a se stabili dacă ne aflăm într'adevăr în fața unei noui operațiuni a tâlharilor, încurajați în îndrăzneala lor de faptul că toate sforțările poliției de a li se da de urmă au rămas zadarnice, Sau dacă la mijloc nu e cumva o farsă a uneia sau chiar a ambelor servitoare. De altfel, s’ar putea, chiar ca cele două servitoare să fie de bună credință și în vecinică lor teamă de tâlhari să fi avut un moment de spaimă, care în fantezia lor a luat proporțiile unui atac banditesc. (WIPH&ff SKj SS)* .IHNWAmiB, ISH) .Jrl. «2 ! Evenimentele din străinătate —Serviciul telegrafic al ziarului ,Universul“ — Tratativele româno - maghiare Budapesta, 21. — Tratativele dintre contele Tisza și partidul național român au fost suspendate. Vor fi însă reluate mâine. Din membrii comisiunii de zece sunt aci numai șapte. La consfătuiri iau parte toți episcopii români, atât gr. ort. cât și gr. cat., afară de cei doi mitropoliți. Este sigur că comisiunea va aduce o hotărâre pentru pace. IN JURUL INTERVIEWULUI CONTELUI CZERNIN Budapesta, 21. — In cercurile politice se constată impresiunea excelentă ce a produs declarațiunea șefului guvernului, contele Tisza, cu privire la interviewul acordat de ambasadorul Czernin. Deși d. Tisza a subliniat punctele de vedere ungare în negocierile cu compatrioții români, deși a exprimat regretul său în ce privește interviewul, nu a omis de a declara cu tărie că este pătruns de întreagă încredere în realitatea intențiunilor contelui Czernin, de cari d-sa a dat probă și în această afacere. După părerea generală incidentul este cu totul închis. (A. B). GUVERNUL AUSTRO-UNGAR A ADMIS RECTIFICAREA GRANIȚEI EPIRULUI Roma. 21. — Se telegrafiază din Viena ziarului „Corriere d’Italia" că sunt neîntemeiate svonurile pesimiste ce s’au răspândit în străinătate asupra rezultatuilui întrevederilor între contele Berchtold și d. Venizelos. Misiunea d-lui Venizelos a obținut un deplin succes. Guvernul austro-ungar a admis rectificarea graniței Epirului cerută de guvernul elin. (A. T. I.). REFORMELE FINANCIARE DIN ITALIA Roma. 21. — Reformele financiare aprobate de consiliul de miniștri de elt însușesc un caracter cu totul democrat. Ele vor aduce un venit de 50 de milioane pe an. De asemenea noua taxă asupra alcoolului va produce un venit de 50 de milioane. (A. T. I.). SUCCESELE D-LUI VENIZELOS Roma, 21. — Ziarele din Roma anunța că toate cabinetele au asigurat pe d. Venizelos că se vor acorda populațiunilor eline din Epirul albanez toate garanțiile referitoare la religie, cult și instrucție. (A. T. I.). PACEA NU VA FI TURBURATA Roma. 21. — Ziarul oficios „Popolo Romano" află din izvor competinte, că Turcia se va supune decisiunilor Europei, așa încât pacea nu va fi turburată. (A. T. I.). ANCHETA ASUPRA IMPOTMOLIREI VALULUI SAN GIORGIO Roma, 21. — Comisiunea de marină însărcinată cu cercetarea asupra împotmolirea crucișătorului San Giorgio, a găsit că amiralul Cagni e nevinovat. Comandantul Cacace și ofițerul de bord vor fi aduși în fața tribunalului superior de marină. (A. T. I.). TURBURARILE DIN PORTUGALIA Paris. 21. — „New York Herald" află din Lisabona că din cauza continuelor tulburări președintele a semnat ridicarea garanțiilor constituționale. AMÂNAREA DESCHIDEREI j SKUPSTINEI Viena. 21. — Ziarul „Südslavische Korespondenz" află din Belgrad că Skupștina va fi convocată pe ziua de 7 Februarie. Cauza acestei întârzieri este boala lui Paskî, care, a fost nevoit să-și prelungească șederea sa la Petersburg. AUDIENȚA COLONELULUI REUTTER LA ÎMPĂRATUL WILHELM Berlin, 21. — Colonelul Reutter, cunoscut din afacerea Zabern, înainte de a-și ocupa noul sau post la Frankfurt se va prezintă în audiență la împăratul Wilhelm. ÎNARMĂRILE TURCIEI München. 21. — Față de știrile liniștitoare, sosite din sursă oficială turcească, se constată în loc competente, că, în ultimele 80 zile, peste 70 studenți turcii în mare parte la facilitate, de medicină, au fost chemați, sub rtravel. PROCESUL CONTELUI MIELCINSKY Berlin. 21. — Instrucția în afacerea contelui Mielcinsky, care a omorât pe soția sa și pe amantul acesteia s-a terminat. Contele este acuzat de omor, comis în stare de enervare fără precugetare. AFACEREA PUTII.OFF Paris. 21. — Comisiunea pentru afacerile străine a Camerei a ascultat pe d. Doumergue asupra afacerii Putiloff. D. Doumergue a declarat că la început a fost o controversă de interese private î și că afacerea, în urma intervenirii guvernului, a fost regulată în mod cu totul mulțumitor pentru interesele franceze. (A. R.). FOIȚA ZIARULUI :,UNI VERSUL“ VV ALTER SCOTT 54)1 VILINHOE CAP. XVIII. Eremitul devenise, subt costumul lui cel nou, un adevărat arcaș cu spadă și cu pavăză, cu arc și cu tolba de săgeți, purtând pe umeri și o ascuțită halebardă. E și cel dintâi din colibă, închizând cu grijă ușa și lăsând cheia pe prag. — Dar ești în stare să ne ai juți? O întrebă Locksley. Fumul vinului nu-ți amețește creerii? — E adevărat, răspunse, că mi se pare că copacii pădurii joacă hora în prejurul meu și picioarele nu mă țin să intru ’n danț cu ei. Dar puterea sfântului Dunstan e mare, și o să vezi că, într’o clipă, se va risipi fumul vinului din capul meu, înainte, apoi spre jghiabul de piatră, în care cădea apa șipotului scurgându-se într’un pîrîu botezat cu numele „fântâna sfântului Dunstan", și se întinse cu burta pe pământ. In această pozițiune, începu să bea cu atâta poftă, că pare că ar fi vrut să sece apa din fântână. — Sfinte eremitale din Copmanhurst, îi zise cavalerul, câtă vreme e de când n’ai mai băut atâta din apa izvorului? — De când butoiul de vin din Canaris, lăsând să i se scurgă cuprinsul printr’o despicătură necanonică, mi-a lăsat ca băutură numai apa din fântâna sfântului, își băgă apoi mâinile și capul în jghiabul plin j cu apă. După ce le scoase din această scăldătoare, sări în picioare și învârti greaua- halebardă pe d’asupra capului cu trei degete, așa de sprinten și ușor par’c’ar fi învârtit o trestie. — Unde sunt, strigă, hrăpitoriî aceia cari iau letale fără voia lor? Să-î mănânc cu duzina. Să mă ia dracu dacă nu i-or face piftiei — Nu-țî spurca gura cu astfel de vorbe, sfinte eremitule, zise cavalerul negru. — Nu mai e nici un eremit aici. Pe sfântul Gheorghe dimpreună cu balaurul lui, îndată ce mi-am lepădat rasa, nu mai sunt cin călugăresc. Iar când m’am îmbrăcat cu cazaca verde, pot să beau și, să’njur, să joc și să chiuesc ca oricare pădurar chefliu din West Riding., — Ei, acuma, popa, să taci! zise Locksley. Să nu ne mai pierdem vremea cu vorbe deșarte. Acumarată să nie strângem toate puterile, o să ne trebuiască dacă o să dăm asalt castelului lui Reginald Front- de-Boeuf. — Cum, esclamă cavalerul negru, Front-de-Boeuf prinde pe supușii regelui pe drumul mare? S’a făcut asupritor și tâlhar? — Asupritor a fost el întotdeauna, zise Locksley. — iar tâlhar, zise eremitul, sunt sigur că e de zece ori mai mult decât toți tâlharii pe cari îi cunosc eu. — Să pornim la drum, sihăstriile, zise Locksley, și să nu-ți mai aud gura. Trebue să ajungem cât mai curând la locul de întâlnire fără să ne prindă nimenea de veste, pe cât s’o putea. îamlos la Petersburg Tsarskojeselo, 21. — împăratul a primit pe d. Menizelos. (A. B. Petersburg, 21. — D. Venizelos însoțit de d. Psycha a vizitat pe d. Kokontzeff. Convorbirea a durat aproape un ceas și jumătate. (A. B.) * Petersburg, 21. — împăratul a conferit d-lui Venizelos ordinul Alexandru Nevsky. Azi dimineață a avut loc o îndelungată întrevedere titre d-nin Venizelos și Passici. (A. R.) DE LA SOCIETATEA „PETRI MAIOR" Budapesta, 21.- Societatea „Petru Maior" a studenților români dă la 15 Februarie un concert urmat de dans. ornt.rCTTF DE ARME IN VALOARE DE 5 MILIOANE Frankfurt, 21. — Riggs William, cunoscut la Paris din cauza colecțiunei sale de arme, a donat această colecțiune, care valorează 5 milioane de franci, muzeului de arte din New York. UN MIJLOC PENTRU CONTROLAREA MARILOR OPERE Paris. 21. — Cei mai de seamă pictori și sculptori — ca să pună capăt falsurilor — au hotărât să-și prevadă operele nu numai cu semnătura lor ci și cu urma degetelor, a căror fotografie va fi atașată fiecărei opere. O NUNTA ATACATA DE BANDIȚI Londra. 21. — Din Sanghai ,se anunță, că ..la Mamming, în China de sud, 60 de bandiți bine înarmați au atacat o nuntă la care participau peste 300 persoane. Ei au omorît 21 de nuntași, ,au rănit grav pe mulți, între cari și pe noua pereche și au luat cu ei mai mulți țărani bogați pentru cari cer preț de răscumpărare. Guvernul a hotărât să trimită o expediție militară contra bandiților. IN JURUL REORGANIZAREI MINISTERULUI DE RĂZBOI IN TURCIA Viena, 21. — „Politische Korrespondenz" scrie: In legătură cu reorganizarea ministerului de război turc, prin care ministerul va fi împărțit în 4 secțiuni—, după cum se anunță din Constantinopol—un mare număr de ofițeri vor fi puși în disponibilitate. Numărul ofițerilor de marină va fi redus de la 5000 la 3200.. Intre ofițerii puși în disponibilitate se află amirali și căpitani de fregată. DOUĂ AMERICANI ÎMPUȘCAȚI IN MEXIC Berlin. 21. — Din St. Diego (California) sosește știrea că la Tla Juava, în Mexic, două americani au fost ridicați în cursul noaptei de soldații lui Huerta și ■na și nu departe de granița americană, unde au fost probabil împușcați. Soldații au făcut uz față de cei două americani de legea ia contra fugarilor, în baza căreia a fost împușcat și președintele .Madeira în Mexic. Autoritățile mexicane refuză orice explicații asupra soartei celor două americani. CONTELE BOBRINSKY IN UNGARIA Budapesta. 21. — Contele Bobrinsky deputat rus, implicat în procesul rutenilor din SighetulMarmației a sosit azi înainte de amiaza aci, însoțit de deputații Balmașev și Dimitriev precum și de 4 gazetari ruși. După ce au vizitat orașul, ei au plecat la Sighet. Contele a declarat că dorește să facă mărturie în proces spre a dovedi că nici nu a făcut propagandă politică și nici bani nu a diat. El afirmă că nu este adevărată știrea că ar fi fost arestat în Austria unde i s-ar fi făcut și proces. Faptul se reduce la acea că autoritățile austriace lansaseră mandat de arestare în contra lui, dar că la sentință nu a ajuns chestiunea niciodată. Neagă că ar fi dat motive ca să i se facă proces și nu se simte de loc vinovat, căci nu a făcut nici o declarație, care să fi jignit persoana împăratului. Cei doi deputați și cei 4 gazetari vor sta un timp oarecare la Sighet, asistând la proces, apoi se vor întoarce în Rusia prin Budapesta, unde vor petrece câteva zile vizitând orașul mai cu deamănuntul.* Viena, 21. Ziarul „N. Fr. Presse“ se ocupă azi, cu prilejul venirei în Ungaria a contelui Bobrinsky, cu activitatea rusofililor în Austria și constată că, contele Bobrinsky este sufletul și conducătorul panslaviștilor din Monarhie. Ziarul amintește că contele Bobrinsky a fost expulzat din Austria pentru că a susținut că situația rușilor din Austria nu se va schimba decât atunci când drapelul rus va fâlfâi în fața Carpaților. SCĂDERE DE SCOMPT Viena. 21. — Banca Austro- Ungară a scăzut scomptul la 4 și jumătate la sută. Situația in Albania MALISORII CER CA SCUTARI SA FIE CAPITALA ALBANIEI Roma. 21. — Principele Bibdada, scriitorul albanez d. Ni■cai și un fruntaș al marisorilor din Gracova au sosit la Valona pentru a ruga comisiunea de control ca să proclame Scutari ca oraș de scaun al statului albanez. (A. T. I.). SECRETARUL PARTICULAR AL PRINCIPELUI DE WIED Durazzo, 21. — Circulă zvonul că vice-consulul austro-ungar Buchberger, care ținea pe timpuri locul consulului Bilinsky la lanina și care făcea parte din comisiunea de delimitare a graniței albaneze de sud, a fost numit secretar particular al principelui de Wied. CÂND VA PLECA PRINCIPELE DE WIED Viena, 21. — „Albanische Korrespondenz“ află din Berlin. Principele de Wied va pleca la, Durazzo, imediat după ce va fi primit deputați în ea, care vine sub conducerea lui Essad pașa să-i ofere Coroana Albaniei. S’au făcut toate pregătirile pentru primirea domnitorului. In ultimul timp s’au luat măsuri pentru formarea gărzei personale. Principele de Wied a aprobat propunerile pentru organizarea gărzei și uniforma ei naționala. RAPORTURILE DINTRE CANCELAR ȘI PRINȚUL MOȘTENITOR GERMAN Berlin, 21.— Ziarul. „Tägliche Rundschau“ publică știrea că la prânzul de gală ce îl va da la 1 Februarie cancelarul Betlimann Holweg va lua parte și principele moștenitor cu soția sa. Faptului i se atribue o importanță deosebită, și este explicat în sensul că prințul vrea să demonstreze că între el și cancelarul nu există nici o devergență de păreri și că neînțelegerile din trecut au fost complect înlăturate. DEMERSUL PUTERILOR LA CONSTANTINOPOL Berlin, 21. — Din Petersburg se comunică ziarului „Vossische Zeitung“: După cum se asigură, se va face mâine proectatul demers al Puterilor la Constantinopol, în chestia insulelor Egee. Ambasadorii vor preda o notă identică, prin care amintesc Forței promisiunea de a se supune hotărârilor Puterilor în chestia insulelor Egee. Demersul marilor Puteri la Atena se va face mai târziu, după ce se va cunoaște rezultatul tratativelor lui Venizelos la Petersburg. NENOROCIRE DE CALE FERATA Londra. 21. — Din New-York sosește știrea că acceleratul New- York-Altona a deraiat în apropiere de Iuttier. Mai multe vagoane au fost sfărâmate; sunt 30 morți. Numeroși pasageri au fost răniți mai grav sau mai ușor. CONVENȚIA COMERCIALA . ROMANO-GREACA Atena, 21. .— Guvernul grec a început ele curând tratative cu cel român pentru ca, până la încheerea unei noul convenții comerciale, să intre din nou in vigoare convenția comercială denunțată în 1908. Se speră că guvernul român va aproba această propunere. DELIMITAREA GRANIȚEI SÂRBO-MUNTENEGRENE Cetinjet. 21. — Din cauza zăpezei, comisiunea pentru delimitarea graniței sârbo-muntenegrene și-a întrerupt lucrările. Președintele comisiunei, generalul Martinovici, a sosit aci. O MĂSURĂ CONTRA GREGILOR IN SERBIA Salonic. 21. — Din Monastir ,se anunță că autoritățile sârbești au ordonat confiscarea proprietăților acelor persoane, ai căror copii s’au sustras dela serviciul militar. Această măsură lovește în primul rând în greci. ÎNTREVEDEREA d-lui diaMANDI CU PRINȚUL MOȘTENITOR SÂRB Petersburg, 21. — Ministrul României, â. Diamandi, a vizitat pe principele Alexandru al Serbiei. (A. E). UN AEROPLAN GERMAN ATERIZEAZĂ IN FRANȚA Nancy, 21. — Un aeroplan pilotat dre doi locotenenți germani a aterizat la prânz între Chanteleux și Crossmare. Ofițerii au declarat subprefectului că se duceau la Strassburg și la Metz dar că s’au rătăcit. (A. R.) Nancy, 21. — Ofițerii aviatori germani au fost reconduși la gara Avricourt. Aparatul lor demontat va fi expediat la Metz cu calea ferată. ÎNMORMÂNTAREA LUI PAUL DEROULEDE Paris, 21. — înmormântarea lui Paul Deroulède a avut loc în prezența unei mulțimi imense. Lângă statuia Strassburgului mulțimea a strigat: Trăiască Franța! Trăiască Alsacia- Lorena! Trăiască Derouléde! IUniî: Maurice Barrès, Hubert Marcel și Galii au pronunțat discursuri. (A. R). doctOBELE dintre greci și albanezi , Valona, 21. — După știrile sosite aci, lapte au avut loc lângă satul Skrapar pe granița albano-graaca între bande grece și jandarmeria albaneză. Ultimele știri spun că ciocnirile continuă. Spre a evita complicațiuni serioase, jandarmeria a primit ordinul de a observa stricta defensivă și de a se retrage eventual dacă inamicul continuă cu ofensiva. (A. R). _____________________■ . RAPORTURILE DIPLOMATICE DINTRE RUSIA ȘI AUSTRO-UNGARIA Viena. 21. — In relațiunile diplomatice dintre Austro-Ungaria și Rusia se observă iar vechea răceală. Sebeco, noul ambasador al Rusiei la Viena, abia sosit aci a și plecat la Petersburg imediat ce și-a înaintat scrisorile de acreditare. De atunci au trecut săptămâni, dar ambasadorul nu s-a întors încă. Tot așa de remarcabil este faptul că noul ambasador austro-ungar la Petersburg, contele Friedrich Szapary, nu a reușit încă să obțină o audiență de la țar, ca să-și prezinte scrisorile de acreditare, pe când ministrul României, Diamandi, a fost primit. și și-a remis scrisorile de acreditare. Din toate acestea recse, că cercurile oficiale rusești evită orice contact diplomatic, care ar trece peste strictul necesar, cu guvernul din Viena. RELAȚIILE SÂRBO-BULGARE Belgrad, 21. — Ziarul „Sam uprava", vorbind despre relațiunile sârbo-bulgare spune: Nu se află acuma în Serbia nici un om politic care să fie dispus a face gestul dorit de bulgari de a ceda un teritoriu sârbesc unui stat, a căruia armată a comis pretutindeni cele mai teribile atrocități și cruzimi și care are cu atât mai puțin drept de a vorbi despre chipul în care sârbii au torturat pe bulgarii din Macedonia. Conduita Bulgariei este un izvor de neliniște pentru popoarele balcanice, cari vor fi silite să se ferească prin mijloacele de apărare obicinuite. (A. B.) DIN PARLAMENTUL FRANCEZ Paris, 21. — Camera a ales ca vicepreședinte în locul abatelui Lemire, demisionat, pe d. Babier, radical socialist cu 211 voturi contra 210 obținute de d. Andre Lefevre. (A. R.), Paris, 21. — Senatul a început discuțiunea proiectului impozitului pe venit. D. Pelletan a combătut în mod viu proiectul stabilit de comisiunea senatorială. (A. R.) MITROPOLITUL GREC SILIT LA PARASEASCA MONASTIRUL Salonic. 21. — Se asigură, că mitropolitul grec din Monastir se va vedea obligat să părăsească orașul peste câteva zile, deoarece autoritățile sârbești stârnesc să se instaleze la Monastir un episcop care să depindă de Sf. Sinod. (A. R). CONGRESUL CĂLUGĂRILOR DE PE MUNTELE ATHOS Belgrad. 21. — Alaltă erî a avut loc la Karyas (Muntele Athos) congresul anual al călugărilor de pe Muntele Athos, care a discutat noua situațiune. (A. R). ALIANȚA TURCO-BULGARA I SE DEZMINTE Constantinopol. 21. — „Tasviri Efkiar" dezminte formal zvonurile răuvoitoare că Turcia și Bulgaria au încheiat o alianță militară pentru împărțirea Macedoniei și că călătoria d-lui Tosef I la Sofia și a lui Fethi la Constantinopl ar fi în legătură cu această alianță. Ziarul constată, că, călătoriile ambilor miniștri sunt datorite unei cestiuni fără de rezolvarea căreia relațiunile turco-bulgare nu ar putea deveni normale. (A. B). ACȚIUNEA DE SARBIZARE IN MACEDONIA Sofia, 21. — Agenția telegra fică bulgară comunică următoarele : Sârbii au anunțat odinioară că vor organiza cursuri speciale la Belgrad unde institutorii bulgari din Macedonia ar putea să se perfecționeze în cunoașterea limbei sârbești spre a o putea preda în școale. Cei ce cunosc Macedonia nu s’au înșelat atunci asupra scopului acestei măsuri care nu era decât de a înlesni sârbizarea prin violență a populațiunii bulgare. De fapt toți institutorii sunt siliți să vie la Belgrad sub pedeapsă de moarte în caz de nesupunere. Deja institutorii din districtul Veskueb au fost duși acolo în prima zi a Crăciunului ortodox, cei din districtele Tetovo și Gostivar trei zile mai târziu. (A. TU. ALEGERILE MUNICIPALE, DIN SERBIA Belgrad. 21. — După rapoartele oficiale, în alegerile municipale au fost aleși: în 922 comune bătrânii radicali; în 343 junii radicali; în 144 naționaliștii; în 86 progresiștii; în 15 socialiștii. Rezultatele diin 40 de comune lipsesc încă. (A. R). CONGRESUL DE CHIMIE DIN PETERSBURG Petersburg, 21. — împăratul a acordat patronagiul său congresului de chimie aplicată convocat la Petersburg pentru vara anului 1915. (A. R.) ■* >i> •;> sport T asnnsulte sporturi de iarna la Sinaia Zilele acestea Sinaia a fost vizitată de un numeros public venit să asista la concursurile de sporturi de iarnă. De dimineață au început să sosească automobilele din București și alte orașe, aducând pe amatorii de sporturi. La venirea trenului, un întreg șir de persoane se formase de la gară până la pista unde trebuia să se țină concursul. Sinaia, atât de animată în timpul verei, devine de o tristețe neînchipuită în restul anului.Concursurile acestea sportive însă reînsuflețesc iarna. Concurenții veniseră din ajun ca să se antreneze, căci mulți dintre tinerii amatori nu mai luaseră parte niciodată la vre-o cursă de bobsleigh. Aceasta e rău, căci nu a de ajuns să ai curaj mult, trebue să ai și experiență, dibăcie pentru ea,să iei loc într-un bob, Ia O CU!’§&. Entuziasmul concurenților a fost mare. Și dacă nu ne-a fost dat să admirăm multă școală, în schimb am admirat aptitudinile aproape ale tuturor pentru aceste sporturi de munte. Concursurile interșcolare mai ales ne-au dat ocazia să vedem de ce simpatie se bucură sportul între elevii școalelor secunidare. Au fost câțiva conducători de boburi cari s’au distins printr’o deosebită agilitate în mânuirea volanului. O frumoasă impresie a făcut echipa eșită la bobsleigh, compusă din d-nii: George Crețeanu, Alex. Crețeanu, Ștefănescu și Budurăscu. De asemenea echipa de la liceul Mihai Viteazul cu un minunat conducător. Ca și la campionatele atletice din primăvara anului trecut, elevii școalei evanghelice s’au distins în diferitele concursuri (rezultatele amănunțite și nominale au fost publicate într’un număr trecut al ziarului). Faptul că acești elevi se disting mereu în concursurile de sport ne dovedește cât de multă atenție se dă la școala evanghelică educației fizice, de care se știe că educația intelectuală depinde in primul rând și în raport direct. Concursurile — atât cele de bobsleigh cât și cele de ski — au avut un deosebit succes și au contribuit mul la infiltrarea gustului de sport în tineretul nostru, Titani. ~ăt 4« ¹> Tâlhăriile din Capitală __ Servitoarea Elena Cristescu induce în eroare poliția — Noaptea trecută, după ce servitoarea Elena Cristescu declarase că recunoaște în unul din cei arestați pe banditul care a legat-o, — lucru ce nu era exact — ea a fost supusă unui nou interogator. Pe la orele 2 noaptea, Elena Cristescu a declarat că s-a hotărît în sfârșit să denunțe pe adevărații autori ai tâlhăriei. Spunea că unul din aceștia este un cunoscut al ei, anume Niculae Ion, care locuește în str. Veseliei, pe la Filaret. A adăugat că l-a auzit spunând pe acesta, în timpul când opera în casa d-nei Angela, că va îngropa bijuteriile în spatele casei unde locuește. Toate astea au fost declarate de Elena Cristescu cu atâta precisiune și convingere încât polițiștii erau siguri că, de astă dată, au pus mâna pe adevărații vinovați. La orele 3 dimineața, prefectul poliției, inspectorul Rafail, toți comisarii de siguranță și mai mulți agenți au plecat în mai multe automobile împreună cu Elena Cristescu, spre Filaret, servitoarea urmând să le arate casa unde locuește Niculae Ion. Toate căutările au fost însă zadarnice. Au intrat într’o casă unde au găsit mai mulți servitori unguri, nu erau însă cei căutați. La sfârșit, Elena Cristescu a declarat că nu-și mai aduce aminte unde se află casa, pe care o cunoștea. La orele 4 jum. polițiștii s-au întors la prefectură fără niciun J>g ZTilt-illy» Marți după amiază, Elena Cristescu a fost trimisă din nou, împreună cu un agent, pe la Filaret, să caute casa unde locuește presupusul Niculae Ion. Și de astă dată, Elena Cristescu s’a înapoiat fără nici un rezultat. Din toată atitudinea Elenei Cristescu reiese că ea induce poliția în eroare, fie că este complice la tâlhărie, fie că este bolnavă. Ca să se stabilească dacă această din urmă presupunere este adevărată, Elena Cristescu va fi supusă, după cum am spus, unui amănunțit examen medical. -----'......& * >î------------------ B-mii abonați cari car schimbări de adresă, sunt rugați cu insistență să binevoiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este imprimată adresa cu care primeau mai înainte gazeta, spre a putea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea ziarului la noua adresă. CAP. XIX. Pe când se luau pentru Cedric și tovarășii săi măsurile de care vorbirăm oamenii armați cari I. împresuraseră îi duceau spre locul de siguranță unde aveau de gând să-î închidă. Dar, noaptea era întunecoasă și nu cunoșteau bine cotiturile pădurii. Fură dar siliți să se oprească de mai multe ori din mers î și chiar, de două-trei ori, să se’ntoarcă înapoi, ca să-și găsească drumul adevărat. Atunci, cei două capi ai pretinșilor bandiți avură ’ntre ei conversațiunea următoare: — De Bracy, îi zise templierul, este vremea să pleci dintre noi și să te apuci să joci actul al doilea al dramei noastre, făcând pe cavalerul liberator, — M’am răspândit, zise de Bracy, și m’am hotărît să nu mă depărtez de prada luată decât după ce o voiü fi depus mai întâi si guranță în castelul lui Front-de-Boeuf. Atunci mă voi arăta lady-eî Rowena în costumul meu obișnuit, și sper că va atribui impetuozității pasiunii mele violența ce care mă voi recunoaște vinovat. — Și ce te-a făcut să-ți schimbi gândul? —• Asta mă i privește numai pe mine. — Ascultă, de Bracy, să-ți spui adevărul. Puțin îmi pasa mie de frumoasa d-tale cu ochi albaștri. Am văzut printre captivele noastre o pereche de ochi negri cari mi-au robit sufletul. — Cum, te scobori până la servitoare? — Nu, nu-mi scobor, ochii așa de jos, Doamne ferește. Și cu toate acestea, am găsit în pleașca noastră o pradă care e deopotrivă cu a d-tale. — Știu, o frumoasa evreică esclamă de Bracy. — Ei, are cineva ceva de zis în potriva ei? — Nimenea, pe cât știu eu. Dar ai în potrivă-ți legământul d-tale de feciorie. Și apoi, conștiința d-tale nu-ți zice nimic când îți pleci ochii spre o evreică? — Cât e vorba despre legământul meu, zise templierul, stăpânul nostru cel mare îmi va da o deslegare. Iar conștiința unui om care a omorît trei sute de sarazini n’are de ce ,să se tulbure de un păcat mic, ca al unei țărăncuțe care se duce în Vinerea Paștilor la duhovnic să se spovedească. — Firește, d-ta trebue să știi mai bine scutirile ce-țî pot da rânduelile tagmei d-tale; aș fi jurat cu toate acestea că erai mai îndrăgostit de banii bătrânului cămătar decât de ochii frumoși ai fetei lui. — Banii lui Isaac își au meritul lor, nici vorbă. Dar bătrânul evrei îmi dă numai o jumătate de pradă. Crezi d-ta că Front-de-Boeuf ne primește în castelul lux fără să nu ceară și el ceva? Trebue să împart prada cu el. Și, fiindcă îmi trebue și mie ceva care să fie numai al meu, m’am hotărît să-mi aleg pe ovreicuța frumoasă. Acuma, când’ îmi cunoști gândul, nu te întorci la primul d-tale plan? Precum vezi, n’ai ce să te temi de mine. —■ Nu, nu mă ’ntorc la primul plan, pe care l’am lepădat definitiv. Nu voia să las din ■ochi pe frumoasa mea. Tot ce-mi spui poate să fie prea adevărat Dar nu-mi plac prerogativele ordinului Templului și nu mă încrecS în conștiința unui om care, omorînd trei sute de sarazini, și-a dobândit un așa mare fond de indulgențe, că nu s’ar feri să facă încă un păcat pe lângă celelalte ertate. In timpul acestei convorbiri Cedric își dedea silințe zadarnice să afle dela acei cari îi păzeau cine erau ei și ce gând avea( , , ia urma)