Universul, ianuarie 1914 (Anul 32, nr. 1-29)

1914-01-14 / nr. 12

jVonile premii lunare oFERITE DE ZIARUL „UNIVERSUL“ ABONAȚILOR ȘI CITITORILOR SAI HSPI“ Splendide premii de cea mai mare valoare între care și 600 LEI IN AUR acordă ziarul „UNIVERSUL" pe luna Ianuarie Abonații „Universului“ au marea șansă de a câștiga, unul sau chiar mai multe din premiile ce oferim, de­oarece toti abonații iau parte atat la Tragerea marelor premii SEMESTRIALE precum și la Premiile lunare. iau parte la tragerea premiilor lunare. Cititorii „Universului“ Monf jjtinia A,sU abonat'‘­ cat ?* Cititorii, să,păstre/e­­.il­­nien­|iuili. nie cupoanele cu care participă la tragere. U­NIV­lli^VfL“ este 5iinSl.,un­ ziar din țară care­­ face cele­ mai mari sacrificii pen­tru abonații și cititorii știi Atenji­tă la UNIVERSUL!—Citiți zilnic UNIVERSUL „Universul“ IN PROVINCIE - BACAU Accident. — Lucrătorul I. Gro­chi, de la fabrica de hârtie „Le­­tea", pe când­ strângea o piesă de fer din imprudență s’a tăiat cu o pilă la obraz, piept și ab­domen. In stare gravă, a fost internat ln spitalul Bacău. Furt. — Gheorghe Bejenariu, de fer din comuna Valea Rea, introd­ucându-se în casa cârciu­­marului V. Lazăr din aceiași comună. La furat Final im­­lte lucruri, între care și o vestă în care avea suma d­e 400 lei. La perchezițiunea făcută s’au găsit toate obiectele afară de bani. DOROHOI Isprava unui dezertor. — Sâm­băta, dimineață s’a găsit lângă o fântână din strada Soarelui, nu departe de spitalul Central, ni­ște haie vechi militare și anume: o manta, o tunică, pantaloni, ca­pelă, gulerul și o pereche de bocanci. Autoritățile fiind avizate, t­" i­mediat s’a deschis o anchetă de către d. căpitan Bozescu, co­mandantul pieței, seconndat de d. comisar Ba­cuș. S’a cercetat la regiment spre a se afla cum aparțin aceste e­­fecte militare, d­ar nu s’a putut afla nimic. Mantaua are numă­rul de ordine 1290, iar tunica 514. S a crezut, în primul moment, că la mijloc e o sinucidere. In fântână însă nu s’a găsit nimic de către pompierii cari au cer­cetat cu minuțiozitate adânci­mea fântânei. Ingeniosul dezertor, pentru a i se parde orice urmă, s’a îm­brăcat în haine civile, aruncând­­­ lângă fântână efectele sale mi­­llitare și, probabil că a fugit din oraș. Furturi.­­ Pe moșia Ibănești , s’a comis un îndrăzneț furt de orz în prejudiciul d-lui arendaș Fischer. Jandarmii, cercetând, au des­coperit pe autorii furtuljui în persoana lui Ludvig Schner și a altor lucrători «fte pe m­oșie. 1 . Un alt furt de orz s’a comis la Havărna în paguba d-lui Toa­­rner Gheorghiu. Hoții au fost descoperiți și înaintați parchetului, încercare de sinucidere. — Fa­ta Profita Aramă din orașul no­stru a încercat să se sinucidă dând o soluție de cupru dizolvat (piatră vânătă). Intr’o stare gravă, disperata­­ fată a fost internată la spital. Motivul sinuciderei nu se cu­noaște. E împușcat din imprudență. — Băiatul Ghidate Barbules din Mihăilenî, jucându-se cu un re­volver, a împușcat din impru­dență, pe tatăl său Alter Barbu­­les. Victima a fost tr­ansportată la spital. Arsă de vie. — Fata Elena și Abrițculescî, din Mihăilenî,­­culcându-se în pod, focul de la ursoaică a cuprins-o și nefiind cine să-i vie în ajutor s’a ars îngrozitor, din care cauză a unu­GIURGIU Masa comună de la Cercul mi­litar.­­ Cu ocazia jocurilor de război ale­ ofițerilor de rezervă, care vor începe în curând, a a­­vut­ loc Vineri seara la Cercul­­ militar, o masă comună la care au fost invitați toți ofițerii de rezervă și cei activi. În asistență remarc pe d-nni: general în rezervă Boerescu, ge­neral Sutescu, comand, brigăze­, colonel Ștefănescu, colonel Cio­­ranu, colonel în rezervă dr. Piteș­­ceanu, comandor Genoveanu, dr. Procopiu, etc. De asemenea a fost invitat la această masă și d. prefect al ju­dețului D. Iuca. La șampanie a toastat d. ge­n­­e­ ral Boerescu, pentru familia de­gală; d. general Sutescu pen­­t­ru d. prefect Iuca și ofițerii de r­ezervă; dl. prefect Iuca pentru ofițerii de rezervă și pentru d. general Sutescu. Muzica militară a reg. Vlașca ». directat asistenta cu frumoase Brii. Masa s’a terminat la orele 10 "(vara. T­JIU Alegere. — In comuna Valea cu apă din județul nostru a fost ales ca primar al comunei d. N. Trotea. , Societate școlară.—Elevii gim­­­naziului Tudor Vladimirescu, din orașul nostru, au înființat o societate pentru exerciții fi­zice. In această societate pot să se înscrie și particularii­. Ne­voia de o societate se simțea de mult, așa că cu cea mai mare plăcere au primit-o cu toții, ua­­ri scriindu-se in câteva zile aproa­pe o sută de elevi al gimnaziului. Distracții­.­­ Cu tot timpul m­âinos, patinajul din grădina publică, atrage tineretul select din orașul nostru. — La cinema „Jupiter“ se va reprezenta i­ncepân­d­ de la 18 Ianuarie filmul „Ocuparea Ca­­­drilaterului de către armata ro­­­mână." PIATRA NEAMȚ Moarte tragică. — Const. Li­mitrofi, din acest oraș, lucra Vi­neri la săparea enormelor ma­luri ale „Borzoghianului" spre a transporta pământ în vagoane la terasamentuil nouei linii fera­te din localitate. După ce-l săpă nu plecă ca de obicei ci se dădu puțin mai la o parte. Supraveghetorul și toți lucră­torii o înștiințară cu sute de strigăte de nenorocirea ce-l aș­tepta, el însă a refuzat să se miște. Nu trecu mult și malul des­­focându-se, se împarte în două din care o parte vine peste el și-l doboară. Cu toate ajutoarele date în grabă, nu a putut fi scos de­cât un cadavru. TÂRGOVIȘTE Deces. — Astăzi, a încetat din viață, bătrânul preot, economul C. Angelescu, fost­ pe timpuri protoiereu al județului. Defunctul preot era bine cu­noscut în localitate " TURTUCAIA încercare de sinucidere. •— Astă noapte, pe la ora 1, cântă­reața Antoneta Iacobini, de la berăria Nicolaki Kermed­ef, a voit să se sinucidă luând două pastile de sublimat. Anunțân­­du-se doctorul Coen, acesta a sosit imediat dându-i primele ajutoare. - t­rG.-NEAMȚ­U-Nenorocire. — Eleva Maria I. N. Lăcătuș, de 9 ani, din cl. II-a, a școalei de fete din loca­litate, rămânând­­ singură în clasă și apropiindu-se de sobă» i­ s’au aprins hainele, din care cauză a căpătat arsuri pe față și piept. Ea a fost internată în spital. *" CARACAL -­Balul „Crucea Roșii“.—In Sea­ra zilei de 18 Ianuarie, c. va f­i la teatrul National balul dat in fa­tt doamnelor din România, fi­liala Caracal­ , VASLUI —­ Fapte filantropice. — D-nii Gh. A. Mavrocordat, proprietarul moșiei Vaslui și P. Sp. Topali, proprietarul moșiei Chițoc, au donat, comunei Vaslui câte 500 lei fiecare bani ce conform­­ fo­rinței donatorilor, au fost dis­tribuiți săracilor. Toți acum d. Mavrocordat a mai donat corni. Vaslui și un te­ren în suprafață de circa 6000 m. p., în valoare de 6000 lei, si­tuat alăturea de grădina publi­că ,,Copou“ pentru mărirea și înfrumusețarea acesteia. Sfârșitul unui epileptic.­­Lo­cuitorul Vasile Pădure din com. Ivănești, s’a dus la fântâna lui Gh. Popa, cu o cofă să ia apă. Aici, tocmai în momentul când scotea apă, venine­u-i un acces de boală, a căzut în fântână și s’a înecat. Matineim școlare.­­ D. E­du­ard Ghica, prefectul județului, a dat Sâmbătă in sala teatrului juudețean în mod gratuit două reprezentații de cinematograf, în i­­atineuri, cu s­ibiecte științifi­ce pentru elevii școalelor din o­­raș. Au luat parte peste 3000 copii cum și un însemnat număr de locuitori. * Pentru ridicarea monum­entulu­i lui Aurel Vlai­­cu la Cetăți­ia S’au mai primit următoarele sume : I. P. S. La Mitropolitul Buco­vinei Vladimir de Repta, Cernă­uți, 50 cor. austriece; cons. aug. Părintele profesor Eusebie Popovici, Cernăuți, 20 cor. aus.­ arhiman. profesor dx­. Clement Popovici, Cernăuți, 10 cor. aus.; cons. aus. Părintele profesor dr. Emilianu-Voinichi, Cernăuți, 10 cor. aust.; dr. Orest Po­­pescu, egumenul mănăstirei Dra­gomirna, Cer­năuți, 10 cox. aus., pr­ofesor părintele dr. V. Ghe­­or­giu, Cernăuți, 10 cor., austr., predicator părintele dr. Ipolit Tarnovschi, catedrala Cernăuți,­ 10 coi’, austi’.; D. Alexandru Mar­ghiloman, București, 200 lei ; D. Constantin Meissner, senator, Iași, 100 lei; D-na Elena C. Meissner, Iași, 20 lei; D-șoara A.;I. Meissner, Iași, 10 lei; D-na Maria Tulbure, Iași, lei 5. Prin­cipesa Maria­­ Moruzzi, Iași, 100 lei; D. Mircea I. Pella, ar­tist, Iași, 10 lei; D. B. Goldner, Iași, tei 20; D. V. Kuzinschi, artist, Iași, tei 10. Firma Moritz Gel­ber, Iași, lex 10; D. Lupu Grun­­speiner, Iași, 20 lei; D. Martin Bucholzer Iași, lei 10. D. Moi­­­se Grin­der, Iași, tei 1­0. D. a. C. Trepcea, Tași, lei 10, Marcu Moise, Iași, lei 10. ------------- * * *------------- - INVATAMINTUL NOSTRU AGRICOL Considerați­uni generale asupra spiritului în care să se alcătuiască programele analitice de Invățăm­înt "Acum câteva zile, sub trecutul guvern, s’a anunțat o complec­­tare a învățământului nostru a­­gricol. D. Speranția, directorul învățământului profesional și a­­gr’icol din ministerul instrucțiu­nii, în­­ fruntea unei comisiuni adhoc, începuse alcătuirea unor programe analitice pentru liceele agr­ icole, ce sunt pe cale de în­­ființar’e. S'au­ anunțat chiar, ca­­ alcătuite programele pentru: limba română, istorie, filozofie, matematici, meteorologie, dre­naj, irigații, geografie economi­că, chimie agricolă și tehnolo­gie. Ar mai rămâne deci de al­cătuit și programele fundamen­tale unui învăță­mânt agricol, a­­dică ale obiectelor car­e ne în­vață cultura plantelor agricole și acelea care ne expun crește­rea animalelor domestice. Fiindcă e la ordinea zilei al­cătuirea acestor programe, cred că mi vor fi de prisos conside­­rațiunile ce urmează, asupra spi­ritului în care credem că ar fi bine să se facă programele re­­­feritoare la cultura plantelor. În general, spiritul științific în care credem că e bine să se facă orice ’organizare agricolă la­ noi și cu atât mai mult al­cătuirea­ de programe analitice într’o școală agricolă), este: să tindem a face din viitorul agro­nom, un om de știință, care în ,împrejurări cât de diferite, sa aibă totdeauna siguranța apli­cărilor in practică, — adică să­­ prezintăm agronomia ca o teh­ I­­i­că, sigură, trăgând, din cunoaș­­t­­erea ca foloase sigure. Acest fel de prezintare noi l'am discutat prin „Revista generală a învăță­mântului­ No. 3 din Octombrie 1911, iar într’un număr ulte­rior al acestei îneviste, axa schi­țat,­­și o programă analitică al­cătuită în spiritul de care vor­­­bim. Oamenii competenți che­mați a alcătui programele ana­litice agricole, vor lua, poate, în considerare și modestele noastre păr­eri, pe care nu le-am expus și nu le expunem cu nici un gând interesat. Tot din dorința sinceră și ln­tru nimic interesată, de a con­tribui la realizarea mai binelui, ne permitem a mai atrage a­­tențiunea bine­voi­toar­e a com­i­­siunii acestor programe și a­­supra spiritului conducător, ce credem că trebue avut în vedie­re, special pentr­u programele referitoare la cultura plantelor agricole. Astfel, dacă e vorba de pro­grama chimiei agricole și a, a­grologiei, pe lângă ideia condu­cătoare gener­ală, ar mai trebui, in special pentru acest­ obiect, să fim conduși în redactarea programei lui, de legile funda­mentale care guvernează, azi cultura unei plante in raport cu cerințele ei din sol. Legile sem­nalate până azi în acest sens, sunt cinci: 1). Legea restituirii: se va da înapoi solului elemen­tele de fertilitate retrase din el de planta recoltată.­­2)­. Legea prisosurilor: nu numai să re­­­dăm solului elementele retrase, dar să-l dăm și pu­sos de anu­mite îngrășăminte pentru anu­mite plante. 3).Legea­ maximului: Cantitatea și calitatea unei re­colte nu este direct proporționa­lă cu cantitatea de îngrășământ dat solului. Există un maximum de aliment dat solului, peste care dacă trecem, recolta sau nu mai plătește valoarea ali­­menului dat, sau este chiar cu totul compromisă. 4). Legea minimului: în aceleași condiții de sol, climă și metodă cultura­lă, aceiași plantă va da recolta în raport cu cantitatea minimă din sol a unuia din alimentele necesare mult plantei. Așa c­e ex., ori cât de mult N. Ca, K etc. ar avea un «ol­ . — fosforul fiind în minimă cantitate­ — revolta va fi func­țiune de acest fosfor și deci va fi mai redusă. Acelaș lucru da­că în loc de fosfor, ar fi redus alt aliment importanți: Azotul, Calciul, Potasiu]. Felul alimen­telor, ce se comportă după le­gea minimului parteă­ sunt și­­ spe­ciale pentru difer­itele plante. As­tăzi, legea aceasta e cunoscută numai principial, teoretic;—can­titățile­­ de aliment dând anumite cantități de recoltă, nu se cu­nosc nnumeric.­­Legea deci nu e încă definită, nu aree Caracte­rul absolut al unei legi. Rezul­tatele în acest sens se așteaptă. Odată știute, legea aceasta va fi cheia aplicării practice sigu­re mai dinainte cunoscută, când cultivăm o plantă. 5­. Legea ra­porturilor fiziologice. Cantitatea de soluții minerale ce trage o plan­tă din sol, altfel $și ali­mentația intensă a unei plante, depinde de raporturile de con­­centrare în care se găsesc di­­fer­itele soluții minerale nutriti­ve din sol.—știut fiindcă o’­con­centrare mai mare de 1 la mia în general a acestor soluții, chi­­micește diferite, nu e simpatică rădăcinilor plantei. Raporturile fiziologice sunt speciale fiecărei plante, și variabile ,in diferitele este ale unei plante. P­ână­ azi aceste raporturi nu se cu­nosc. Deci nici această lege nu e pr­ecizată numeric, absolut. Cer­cetările se așteaptă cu acelaș viu interes ca și cele referitoare la legea minimului. Legea minimu­lui și a raporturilor fiziologice, odată legi absolute,—vom ști a­­tunci odată pentru totdeauna sigur, ce recoltă vom avea, cul­tivând conform lor, o plantă sau alta. Aceste 5 legi, unele definite, altele constatate, dar nedefinite absolut, sun­t jaloanele conducă­­toare c azi în agricultură când e vorba, să preparăm solul pentru cultura unei anumite plante. Ur­mează deci, că ele trebue să gu­verneze ordonarea cunoștințelor și tehnicelor ce alcătuesc la un Ioc, chimia, agricolă și ăi­rologia. Și pentru că e vorba de legile agrologice, care vor da pe vii­tor siguranța prealabilă a prac­ticei agricole, îmi voi permite un apel către d-nii agronomi ai noș­tri, în curent cu desvoltarea a­­gronomiei, să experimenteze în sensul celor două legi încă­ ne­definite, și anume să cerceteze fij pe deopar­te raporturile fizio­logice cerute de fiecare plantă in tot timpul ei de vegetare, b) pe­­ d­e altă parte cantitățile de ali­mente principale necesare, lună ca lună, ne­i plante anumite,­­stabilind astfel cantitățile ne­ce­­sare­. celei mai bune recolte. Ches­tiunea a 2-a­ nu este greu de cer­cetat,—cere însă­­ mult timp și de aceia multă răbdare chiar numai cei’cetând la o singură plantă. Nici materialul de lu­cru nu e complicat pentru ches­tiunea b). Saxiî, sol sau nisip, vigurăși m­inte, o balanță, o e­­prubetă gradată, un microscop și ceva sticlărie e de ajuns pen­tru culturile în cameră, după ca­re ar urma controlul acelorași cercetări în câmp. Dacă considerăm acum pro­­granm phytotehnic den ac­eastă pro­gramă ar­ trebui să fie î rezulta­­tul unei înlănțuiri naturale de noțiuni așa fel ca să închegăm o tehnică de așa natură, încât aplicarea ei să se facă fără șo­văire de­­ îndată ce, cel care o aplică, a studiat condițiile anu­mite în care aplică. Pentru noi înfăptuirea naturală ar fi aceas­ta: 1) Variațiunea în regnul ve­getal, în natură și în cultură. 2. Varietatea și rasa vegetală, stu­diind mai toate plantele agr­i­­cole. 3. Metodele cu care provo­căm variarea (schimbarea) plan­telor agricole, trase din studiul variațiunei plantelor în natură, în cultură, sau pe cale experi­mentală. 4. Cultura specială a fiecărei plante agricole, se va propune ținând socoteală de o parte de rezultatele chimiei a­­gricole, de altă parte de rezul­tatele de variare (modificare) obținute cu acea plantă, ca cele mai avantagioase agrico). Aceste 4 puncte astfel ordona­te și puse în raporturi strânse constituesc fundamentul teh­ni­­cei după care dirijem judicios cultura unei plante. Afar­ă de a­­ceasta fin phytotech­nie rămân încă de ordonat și alte noțiuni., încheind laici ,aceste câteva­­ consideration­ generale, nădăj­­duhse că onorabila­­ comisivun e însărcinată cu elaborarea pro­gramelor analitice de introdus în liceele agricole, nu va vedea din parte-mi, scriind aceste rân­duri, nici un gând­ ascuns, nici o preocupare alta, decât­­ aceea de a­ fi voit să contribuesc după slabele mele puteri, cu ceva la progresul unui învățământ, pe care e legată mai ales la noi, bogăția și cultivarea neamului. C. Sanrițean și Profesor, liceul, din T.­Severin, ----------­—* --- —------------­ M AA|i| 14 MüvUmüIE iáié - 3 • SS“ IRTA POPULARA IN ROMANIA — Conferința dela „Ecole des Hantes Etudes Sociales“ din, Paris — Paris, 9 Ianuarie Sub titlul de „Arta populară și aspirațiunile naționale în Eu­ropa" școala de înalte studii sociale a organizat anul acesta o serie de conferințe, având și concursul oficiului central al „Uniunea naționalităților din Paris“. Pr­imele două conferințe au a­­vut loc la 7 și 14 Ianuarie st. n. despre arta populară în Litua­nia și Ucraina, dra 21 Ianuarie st. n. despre România, iar în fiecare Miercuri până la­ 25 Fe­bruarie vor urma conferințe des­pre Bulgaria, Serbia, Finlanda, Bohemia și Catalonia (Spania). Conferința de en­ a ținut-o de Jean Pangal, un compatriot al nostru, care studiază la Tou­louse. După o introducere istorică, d-sa a expus în linii generale manifestările artistice românești în pictură, arhitectură, sculp­tură și muzică. întreaga confe­rință eșind din cadrul îngust al titlului, conferențiarul a atins puțin și chestiunea socială pen­tru a face mai înțelese manifes­tările artistice și a intrat apoi în domeniul statisticei, dând câteva cifre elocvente despre progresele României. In spriji­nul interesantelor sale relațiuni despre țara noastră, a urmat o serie bogată de proecțiunni lumi­noase. Publicul a putut vedea astfel mănăstirea Curtea de Ar­geș și Tr­ei Erarhi, diferite pa­late și instituțiuni publice; o parte din bul. Golful și câteva clădiri în stil românesc, recon­struite sau de curând ridicate în Capitala noastră au­ provocat exclamation! «ie satisfacție în sală: „Dar e frumos Bu­cureș­­tiul!“, castelul Peleș, tipuri de țărani și modele de costume și țesături naționale, podul de la Cernavoda, ruine de cetăți și mănăstiri, etc. O parte foarte interesantă au­ format-o vederi­le din noul teritoriu românesc și scene din campania­ făcută în Bulgaria, între care și trecerea Dunării peste podul de la T.­Mă­­gur­ele. Scenele acestea, cât și proectar­ea, la sfârșit, a portre­telor Suveranilor, au provocat aplauzele românilor ce se aflau în sală. După proecțiuni conferenția­rul a încheiat printr’o scurtă privire asupra aspirațiunilor tu­turor românilor de a se uni sub un singur sceptru, spre a­ alcă­tui un stat puternic de 15 mili­oane suflete. Nu trebue să scap de a­ nota că în timpul proecțiunilor s’au­ dat ș­i câteva vederi și tipuri românești din Ardeal, Bucovi­na și Basarabia. Era cel mai convingător mijloc, fiindcă se a­­dresa ochilor, de a se sublinia unitatea de obiceiuri și port, care­­ face din românim« un neam unitar. * D. Pangal își va x­osti confe­­rin­ța numai în partea ce prive­ște arta româniească, și cu oare­care desvoltărî, la joc. „Les da­mes m­usiciennen de France“ din Rue. de Martyrs No. 17 în ziua de Sâmbătă și (24) Ianuarie la orele 4­4t, Iași, 12 Ianuarie Agitația comercianților de lemne Marii comer­cianți de lemne și proprietarii de păduri sunt in­tim vie agitație, ?In urma deci­ziei fixate de c. f. r. de a co­manda 25.009 vagoane cărbuni­ englezești pentru tr­ebuințele ser­viciului c.­­ a­., renunțând la cum­părarea de lemne. Această va constitui — zic numiții co­mercianți, o lovitură adâncă pentru comerțul de lemne din țară. Proprietarii de păduri și co­mercianții vor trimite un m­e­­moriu direcției c. f. r. și con­siliului de miniștri, cerând să nu se aprobe licitația ținută pentru cumpărarea celor 25.000 vagoane cărbuni. Atitudinea naționaliștilor eleni în alege». Un număr de fruntași ai gru­­părei naționaliste din localitate au­ țin­ut o consfătuire discutând a­supra atitudinei acestui partid în apropiatele alegeri. 15’a­ decis ca, din partea gru­­părei naționaliste, să candideze în Iași la col. II de Camer­ă, cl. prof. A. C. Cuza. In această luptă partidul na­tionalist se va prezenta singur, nefăcând apel­la nici o altă gru­pare politică. E probabil că la 19 cor., na­ționaliștii eșeni vor ține o în­trunire publică. Li Consfătuirea de la cluoul con­servator-democrat In momentul când telefonez, orele 4 d. a., se ține la­ clubul conservator «temperat, de aci o întrunire a­ membrilor comitetu­lui executiv al partidului, sub președinția d­-ini Alex. Bădăran, în discuție este lista candida­ ților partidului conservator de­mocrat, pentru apropiatele ale­geri. Consfătuirea funcționarilor ju­diciari .Funcționarii judiciari din lo­calitate a îi ținut, astăzi o întru­nire hotărând ca în înțelegere cu colegii lor din întreaga țară să înceapă o vie agitație pen­tru realizarea dezideratelor lor, votate la congresul ținut la Bu­curești. Sătean mâncat de lupi Pe drumul spre Todireni au fost găsite pe câmp, în zăpadă, bucăți din cadavrul unui om. Sunt indicii că victima e un sătean care a fost atacat și sfâ­șiat. «te lupi. Până acum nu i se cunoște identitatea. **“---------------. ..................­ Bandistul din Sonstanja Constanta, 11 Ianuarie Aseară a fost în sala de ser­bări a hotelului „Carol" un banchet d­e 80 tacâmuri, a­l li­beralilor din localitate oferit domnului prefect Luca Oancea. La șampanie au­ toastat d-nii Oancea, Alimăniștean­u, dr. M. Sadoveanu și alții care au­ băut în sănătatea d-lui Luca Oancea șeful liberalilor, în sănătatea par­tidului și pentru realizarea tot mai grabnică a celor două je­flom­e din programul partid­ului liberal. I Gels soc. „Silitorul elevilor săraci“ dri dimineață urma să se țină adunarea generală a soc. „Aju­torul elevilor săraci“ din Capi­tală. Neîntrunindu-se însă­ nu­mărul de membrii cerut de sta­tut, adunarea s’a amânat la 19 ianuarie curent orele 10 dim. Adunarea va avea loc în loca­lul școalei primare „C. A. Ro­­setti“ din str. Clementei. La ordinea zilei, vor fi urmă­toarele chestiuni: 1. Darea de seamă a consiliu­lui de administrație pe anul 1913; 2. Raportul comisiunei de con­trol pe anul 1913; 3. Aprobarea bilanțului și de­scărcarea consiliului de admi­nistrație de gestiunea sa pe a­­nul 1913; 4. Alegerea co­­si­liului de ad­ministrație pe un nou period de 3 ani; 5. Alegerea comisiunei de con­trol pe anul 1914; 6. Tranzacția cu moștenitorii defunctului Atanasiade; 7. Autorizația de a trata cu d. Emil Socec pentru luarea unei porțiuni de teren din locul d-sa­­le spre a se îndrepta locul So­­cietatiex din Splaiul Bolintinea­­ncu; 8. Autorizația de a încheia contract de bună voe cu vre­ un antreprenor pentru clădirea pa­latului societății. După amânarea a­dunărei ge­nerale s’a procedat la distribui­rea obiectelor de îmbrăcăminte copiilor săraci. Au fost îmbrăcați 383 băeți și 371 fete. Federațiunea Societăților Sportive Hernine Concursurile generale anuale de sporturi de iarnă din Sinaia Timpul se arlată prielnic la Si­naia și zăpada este abundentă. Comisiunea sporturilor de iarnă de pe lângă F. S. S. R. întru­­nindu-se ori seară, a hotărât să profite de starea timpului și să organizeze într’o singură zi Du­minică 19 Ianuarie la Sinaia con­cursurile generale pentru spor­turi de iarnă. Programul stabilit­ în princi­­piu cuprinde: Dimineața, Cupa A. S. I. principelui moștenitor al Germaniei (interclub), Cupa doamnelor și premiul național interșcolar, iar după amiază, Cupa prințului George V. Bibes­­cu, premiul național de săniuțe și concursul gener­al de­schis. înscrierile se primesc cu Ince­per­e de Marți 14 Ianuarie la secretariatul Automobil clubului Român în str. C. A. Rosetti *7 București. Toate măsurile sunt luate pen­tru ca amatorii acestui admira­bil sport să găsească la timp toate înlesnirile pentru a se an­trena în’’­, vederea concursurilor cum și pentru a putea veni la Sinaia în ziua concursurilor și a se întoarce în aceiași zi a­­ca­să. Luni seară comisiunea sportu­rilor dle iarnă se va­ întruni, pen­tru a stabili și publica progra­mul amănunțit­­ a­l acestei fruj­­m­oase întruniri sportive. Viță altoită in verde cu rădăcini de 2 ani din cele mai bune varietăți de vin și masă bine desvoltate se­­lecțiune garantată catalogul la cerere gratis, adresați: loan io­­gia, Sutești, gara Drăgășani. 2260 MARELE MAGAZIN „LUARE" CALEA VICTORIEI 17, sub Grand Hotel (fost Hotel de France).—Telefon 37­10 A u 808it ultimele creațiuni IN MĂTĂSURI ȘI GARNITURI PENTRU TOALETE DE BAL ARTICOLE SPEKT TIRU­ MARlAT ms MARE ASORTIMENT CU ARTICOLE PENTRU BOTEZ­­ WWX­N-­DE LA Concursul din Ciulnița BIG 4 MAI 1013 Cel mai mare succes pe tărâmul mecanicei agricole. Primul autotractor cu combustibil lichid, care pe baza unei rentabilități sigure, a­ deslegat pro­blema tracțiunei mecanice pentru arat, și a altor­ munci agricole. Arătură de 18—20 c.m. și mai adâncă, aproximativ 2 pogoane pe oră. Unicul auto­tractor a cărui trăinicie asigură o întrebuințare continuă. IN CONDIȚIUN : A­DE­VAR­AT ECONOMICE. S ’sl ■vînd­u­t pînaă, assi în. Somînia : D-Inî Ing. D. Zossima, Constanta D-lni P. D. Costescu, Larga „ Ing. D. D. Ionescu, Ddmbov. „ Ilie Stavrescu, Toporu „ Conte George de Rome,Braila „ Ing. G. G. Stavrolca, Brăila „ Maya Kalinderu, Ilfov „ Princip: Basarab Brâncov.Olt „ Hercule D. Fulga, Constanța Gogu C-tinescu, Craiova. Adm. Domeniilor Ivești, Tecuci D-lui Grigore Theodorescu, Olt „ George Plagino, R.­Sărat „ N­lae K. Pirculescu, Teleorm. D-lui I. P. Crețoiu, Vlașca ”v n Costică A. Ionescu, Vlașca ,, V. P. Georgescu, Ilfov „ C. Dumitrescu Negrea, Gor) „ C. D. Delescu, Topori „ Iorgu Dinulescu,BâMru­ „ George Cioulescu, Prahova „ Nicolae Bădulescu, Ilfov Informații,oferte și orice alte deslușiri se vor cere la singurul agent și depozitar din țară «. STRADECREB Furnizor al Curiei Regale. — Casă fondată în 1865 București.-----No. 20. Strada Smârdan, No. 6------București BRAILA mmms CRAIOVA botoșani htttmi BOȘZOiU AUTO-mCTORlL ■muma La 14 Ianuarie c. se vinde la Trib. Notar: Ilfov, i­­mobilele din Calea Moșilor 9 și Pânzari 18 și 18, averea defunc­tei Lița Manolescu. Dosarul No. 13.935/1912. 2249 CASA CENTRALA A MESERII­LOR CREDITULUI ȘI ASIGU­RĂRILOR MUNCITOREȘTI Publicituime Se aduce la cunoștință publi­că, că în ziua de 20 luna Fe­­br­uarie a­ lui 1914 orele 4 p. m. se va ține licitațiune publică prin Strigări în București str. Roma­nă No. 69 pentru vânzarea ave­rei mișcătoare rămasă în succe­siunea vacantă a defunctului Nae Dumitr­escu, avere prevăzută în inventariul încheiat d­e Magis­tratul Stagiar al Tribunalului Il­fov secția III-a c. e. la data­ d­e 14 Decembrie 1911 și care se com­pune din mobilier vechiu în bună star­e și din diferite obiecte ca­snice. Domnii concurenți vor putea lua­­ cunoștință d­e condițiunile aceste loci­tiunx la Serviciul Con­tencios al Casei Centrale, în toate zilele de lucru­ dela orele 11 a. m. până la ora 1 p. m. la se­diul Casei Centr­ale din str. Piața Amzei No. 3, București, supra o­­fertele xxu sunt admise. Garanția ce d-nii concurenți trebue să depună spre a fi ad­­mișî la această licitațiune este de lei 50. Prețul adjudecați­unei se va de­pune în numerariu la Casieria Centrală a Casei Centrale a me­seriilor, Creditului și Asigurări­lor muncitorești, îndată după­ adjudecare. Dispozițiunile prevăzute de art. 2—83 din legea co­nta­bilităț­i publice se vor aplica la această licitațiune. Pentru orice in­formațiuni, doritorii de a concura la această licitațiune se pot adresa la ser­­­viciul Contecios a Casei Centrale. Șeful serviciului contencios D. D. Alexandrescu BAI de FONTA emailate­ porțelan, precum 4 SOBE de aramă pentru băi. Mode­lele cele mai noi, de vânzare ocazional SINIGALIA Bixxrows și­ atelierele: calea Rahovei No. 122. Depozit special: Gara Osaln- Spirei. Construcțiun­i de grilaje, magazii, în tablă ondulată-gal­­vanizată. lolidor este și rămâne cea mai du­rabilă vopsea cu lac pentr­u dușum­ele. scă repede, păstrează timp ungat luciul și nu se pa­de apă, vânzare la magazinul ne le ,,LA ELEFANT“ ,din str. ani 86 si la sucursalele sale n.pl. Craiova, Ploești și Bo­«peesoi amb­lema „Ml Odobeștilor“ Prima societate cooperativă a Podgorenilor din Odobești (Putna) in sus cea mai vinde de la 20 decalitri orice cantitate de vin de bună calitate și din cele mai alese po­­zițiuni ale Odobeștilor. Garanție pentru calitatea vinurilor. Doritorii de a compara să se adre­seze Înscris la Sef­ul societăței în Odobești. A SE FERI DE CONTRAFACERI Csratî numai adevărata PUDRĂ și CREMĂ " DEBBÜANDREE eioishA si Cititî mâine, j­tarțs: Ziarul „Științelor Populare Fabricată de MÎSNOT-BOUCHER FAtMUSETB 19, Rne­­menne st Feriți-vă de imitațiuni in­ferioare, ele sunt foarte scumpe ori­cât ar fi de eftine Nai renumite Rugăm ob­servați bine ! ț firma noastră pe fabricatele] Inoast­re origi­­­nare BATOZE SUNT DE VANZARE fumi­abile prompt din depozitele proprii ale fabricelor Hofhorr-Scbranfs-CIayfon-Shutilewortb A. G. București.—Calea Dorobanților 67.—București CRAIOVA : Calea Bucovăț 20­26 Brăila: Bulevardul Cuza 79. — Roșiorii-de- Vede : Calea Afezei Ä4 AGENȚII IN TOATE ORAȘELE PRINCIPALE Cataloage și oferte la cerere gratis si franco m MARCA originală R. 3 $i R. R. N. simple L. X.,denie CASAU cu abur

Next