Universul, ianuarie 1914 (Anul 32, nr. 1-29)
1914-01-14 / nr. 12
jVonile premii lunare oFERITE DE ZIARUL „UNIVERSUL“ ABONAȚILOR ȘI CITITORILOR SAI HSPI“ Splendide premii de cea mai mare valoare între care și 600 LEI IN AUR acordă ziarul „UNIVERSUL" pe luna Ianuarie Abonații „Universului“ au marea șansă de a câștiga, unul sau chiar mai multe din premiile ce oferim, deoarece toti abonații iau parte atat la Tragerea marelor premii SEMESTRIALE precum și la Premiile lunare. iau parte la tragerea premiilor lunare. Cititorii „Universului“ Monf jjtinia A,sU abonat'‘ cat ?* Cititorii, să,păstre/e.ilnien|iuili. nie cupoanele cu care participă la tragere. UNIVlli^VfL“ este 5iinSl.,un ziar din țară care face cele mai mari sacrificii pentru abonații și cititorii știi Atenjită la UNIVERSUL!—Citiți zilnic UNIVERSUL „Universul“ IN PROVINCIE - BACAU Accident. — Lucrătorul I. Grochi, de la fabrica de hârtie „Letea", pe când strângea o piesă de fer din imprudență s’a tăiat cu o pilă la obraz, piept și abdomen. In stare gravă, a fost internat ln spitalul Bacău. Furt. — Gheorghe Bejenariu, de fer din comuna Valea Rea, introducându-se în casa cârciumarului V. Lazăr din aceiași comună. La furat Final imlte lucruri, între care și o vestă în care avea suma de 400 lei. La perchezițiunea făcută s’au găsit toate obiectele afară de bani. DOROHOI Isprava unui dezertor. — Sâmbăta, dimineață s’a găsit lângă o fântână din strada Soarelui, nu departe de spitalul Central, niște haie vechi militare și anume: o manta, o tunică, pantaloni, capelă, gulerul și o pereche de bocanci. Autoritățile fiind avizate, t" imediat s’a deschis o anchetă de către d. căpitan Bozescu, comandantul pieței, seconndat de d. comisar Bacuș. S’a cercetat la regiment spre a se afla cum aparțin aceste efecte militare, dar nu s’a putut afla nimic. Mantaua are numărul de ordine 1290, iar tunica 514. S a crezut, în primul moment, că la mijloc e o sinucidere. In fântână însă nu s’a găsit nimic de către pompierii cari au cercetat cu minuțiozitate adâncimea fântânei. Ingeniosul dezertor, pentru a i se parde orice urmă, s’a îmbrăcat în haine civile, aruncând lângă fântână efectele sale millitare și, probabil că a fugit din oraș. Furturi. Pe moșia Ibănești , s’a comis un îndrăzneț furt de orz în prejudiciul d-lui arendaș Fischer. Jandarmii, cercetând, au descoperit pe autorii furtuljui în persoana lui Ludvig Schner și a altor lucrători «fte pe moșie. 1 . Un alt furt de orz s’a comis la Havărna în paguba d-lui Toarner Gheorghiu. Hoții au fost descoperiți și înaintați parchetului, încercare de sinucidere. — Fata Profita Aramă din orașul nostru a încercat să se sinucidă dând o soluție de cupru dizolvat (piatră vânătă). Intr’o stare gravă, disperata fată a fost internată la spital. Motivul sinuciderei nu se cunoaște. E împușcat din imprudență. — Băiatul Ghidate Barbules din Mihăilenî, jucându-se cu un revolver, a împușcat din imprudență, pe tatăl său Alter Barbules. Victima a fost transportată la spital. Arsă de vie. — Fata Elena și Abrițculescî, din Mihăilenî,culcându-se în pod, focul de la ursoaică a cuprins-o și nefiind cine să-i vie în ajutor s’a ars îngrozitor, din care cauză a unuGIURGIU Masa comună de la Cercul militar. Cu ocazia jocurilor de război ale ofițerilor de rezervă, care vor începe în curând, a avut loc Vineri seara la Cercul militar, o masă comună la care au fost invitați toți ofițerii de rezervă și cei activi. În asistență remarc pe d-nni: general în rezervă Boerescu, general Sutescu, comand, brigăze, colonel Ștefănescu, colonel Cioranu, colonel în rezervă dr. Piteșceanu, comandor Genoveanu, dr. Procopiu, etc. De asemenea a fost invitat la această masă și d. prefect al județului D. Iuca. La șampanie a toastat d. gene ral Boerescu, pentru familia degală; d. general Sutescu pentru d. prefect Iuca și ofițerii de rezervă; dl. prefect Iuca pentru ofițerii de rezervă și pentru d. general Sutescu. Muzica militară a reg. Vlașca ». directat asistenta cu frumoase Brii. Masa s’a terminat la orele 10 "(vara. TJIU Alegere. — In comuna Valea cu apă din județul nostru a fost ales ca primar al comunei d. N. Trotea. , Societate școlară.—Elevii gimnaziului Tudor Vladimirescu, din orașul nostru, au înființat o societate pentru exerciții fizice. In această societate pot să se înscrie și particularii. Nevoia de o societate se simțea de mult, așa că cu cea mai mare plăcere au primit-o cu toții, uari scriindu-se in câteva zile aproape o sută de elevi al gimnaziului. Distracții. Cu tot timpul mâinos, patinajul din grădina publică, atrage tineretul select din orașul nostru. — La cinema „Jupiter“ se va reprezenta incepând de la 18 Ianuarie filmul „Ocuparea Cadrilaterului de către armata română." PIATRA NEAMȚ Moarte tragică. — Const. Limitrofi, din acest oraș, lucra Vineri la săparea enormelor maluri ale „Borzoghianului" spre a transporta pământ în vagoane la terasamentuil nouei linii ferate din localitate. După ce-l săpă nu plecă ca de obicei ci se dădu puțin mai la o parte. Supraveghetorul și toți lucrătorii o înștiințară cu sute de strigăte de nenorocirea ce-l aștepta, el însă a refuzat să se miște. Nu trecu mult și malul desfocându-se, se împarte în două din care o parte vine peste el și-l doboară. Cu toate ajutoarele date în grabă, nu a putut fi scos decât un cadavru. TÂRGOVIȘTE Deces. — Astăzi, a încetat din viață, bătrânul preot, economul C. Angelescu, fost pe timpuri protoiereu al județului. Defunctul preot era bine cunoscut în localitate " TURTUCAIA încercare de sinucidere. •— Astă noapte, pe la ora 1, cântăreața Antoneta Iacobini, de la berăria Nicolaki Kermedef, a voit să se sinucidă luând două pastile de sublimat. Anunțându-se doctorul Coen, acesta a sosit imediat dându-i primele ajutoare. - trG.-NEAMȚU-Nenorocire. — Eleva Maria I. N. Lăcătuș, de 9 ani, din cl. II-a, a școalei de fete din localitate, rămânând singură în clasă și apropiindu-se de sobă» i s’au aprins hainele, din care cauză a căpătat arsuri pe față și piept. Ea a fost internată în spital. *" CARACAL -Balul „Crucea Roșii“.—In Seara zilei de 18 Ianuarie, c. va fi la teatrul National balul dat in fatt doamnelor din România, filiala Caracal , VASLUI — Fapte filantropice. — D-nii Gh. A. Mavrocordat, proprietarul moșiei Vaslui și P. Sp. Topali, proprietarul moșiei Chițoc, au donat, comunei Vaslui câte 500 lei fiecare bani ce conform forinței donatorilor, au fost distribuiți săracilor. Toți acum d. Mavrocordat a mai donat corni. Vaslui și un teren în suprafață de circa 6000 m. p., în valoare de 6000 lei, situat alăturea de grădina publică ,,Copou“ pentru mărirea și înfrumusețarea acesteia. Sfârșitul unui epileptic.Locuitorul Vasile Pădure din com. Ivănești, s’a dus la fântâna lui Gh. Popa, cu o cofă să ia apă. Aici, tocmai în momentul când scotea apă, venineu-i un acces de boală, a căzut în fântână și s’a înecat. Matineim școlare. D. Eduard Ghica, prefectul județului, a dat Sâmbătă in sala teatrului juudețean în mod gratuit două reprezentații de cinematograf, în iatineuri, cu sibiecte științifice pentru elevii școalelor din oraș. Au luat parte peste 3000 copii cum și un însemnat număr de locuitori. * Pentru ridicarea monumentului lui Aurel Vlaicu la Cetățiia S’au mai primit următoarele sume : I. P. S. La Mitropolitul Bucovinei Vladimir de Repta, Cernăuți, 50 cor. austriece; cons. aug. Părintele profesor Eusebie Popovici, Cernăuți, 20 cor. aus. arhiman. profesor dx. Clement Popovici, Cernăuți, 10 cor. aus.; cons. aus. Părintele profesor dr. Emilianu-Voinichi, Cernăuți, 10 cor. aust.; dr. Orest Popescu, egumenul mănăstirei Dragomirna, Cernăuți, 10 cox. aus., profesor părintele dr. V. Gheorgiu, Cernăuți, 10 cor., austr., predicator părintele dr. Ipolit Tarnovschi, catedrala Cernăuți, 10 coi’, austi’.; D. Alexandru Marghiloman, București, 200 lei ; D. Constantin Meissner, senator, Iași, 100 lei; D-na Elena C. Meissner, Iași, 20 lei; D-șoara A.;I. Meissner, Iași, 10 lei; D-na Maria Tulbure, Iași, lei 5. Principesa Maria Moruzzi, Iași, 100 lei; D. Mircea I. Pella, artist, Iași, 10 lei; D. B. Goldner, Iași, tei 20; D. V. Kuzinschi, artist, Iași, tei 10. Firma Moritz Gelber, Iași, lex 10; D. Lupu Grunspeiner, Iași, 20 lei; D. Martin Bucholzer Iași, lei 10. D. Moise Grinder, Iași, tei 10. D. a. C. Trepcea, Tași, lei 10, Marcu Moise, Iași, lei 10. ------------- * * *------------- - INVATAMINTUL NOSTRU AGRICOL Considerațiuni generale asupra spiritului în care să se alcătuiască programele analitice de Invățămînt "Acum câteva zile, sub trecutul guvern, s’a anunțat o complectare a învățământului nostru agricol. D. Speranția, directorul învățământului profesional și agr’icol din ministerul instrucțiunii, în fruntea unei comisiuni adhoc, începuse alcătuirea unor programe analitice pentru liceele agr icole, ce sunt pe cale de înființar’e. S'au anunțat chiar, ca alcătuite programele pentru: limba română, istorie, filozofie, matematici, meteorologie, drenaj, irigații, geografie economică, chimie agricolă și tehnologie. Ar mai rămâne deci de alcătuit și programele fundamentale unui învățământ agricol, adică ale obiectelor care ne învață cultura plantelor agricole și acelea care ne expun creșterea animalelor domestice. Fiindcă e la ordinea zilei alcătuirea acestor programe, cred că mi vor fi de prisos considerațiunile ce urmează, asupra spiritului în care credem că ar fi bine să se facă programele referitoare la cultura plantelor. În general, spiritul științific în care credem că e bine să se facă orice ’organizare agricolă la noi și cu atât mai mult alcătuirea de programe analitice într’o școală agricolă), este: să tindem a face din viitorul agronom, un om de știință, care în ,împrejurări cât de diferite, sa aibă totdeauna siguranța aplicărilor in practică, — adică să prezintăm agronomia ca o teh Iică, sigură, trăgând, din cunoașterea ca foloase sigure. Acest fel de prezintare noi l'am discutat prin „Revista generală a învățământului No. 3 din Octombrie 1911, iar într’un număr ulterior al acestei îneviste, axa schițat,și o programă analitică alcătuită în spiritul de care vorbim. Oamenii competenți chemați a alcătui programele analitice agricole, vor lua, poate, în considerare și modestele noastre păreri, pe care nu le-am expus și nu le expunem cu nici un gând interesat. Tot din dorința sinceră și lntru nimic interesată, de a contribui la realizarea mai binelui, ne permitem a mai atrage atențiunea binevoitoare a comisiunii acestor programe și asupra spiritului conducător, ce credem că trebue avut în vediere, special pentru programele referitoare la cultura plantelor agricole. Astfel, dacă e vorba de programa chimiei agricole și a, agrologiei, pe lângă ideia conducătoare generală, ar mai trebui, in special pentru acest obiect, să fim conduși în redactarea programei lui, de legile fundamentale care guvernează, azi cultura unei plante in raport cu cerințele ei din sol. Legile semnalate până azi în acest sens, sunt cinci: 1). Legea restituirii: se va da înapoi solului elementele de fertilitate retrase din el de planta recoltată.2). Legea prisosurilor: nu numai să redăm solului elementele retrase, dar să-l dăm și pusos de anumite îngrășăminte pentru anumite plante. 3).Legea maximului: Cantitatea și calitatea unei recolte nu este direct proporțională cu cantitatea de îngrășământ dat solului. Există un maximum de aliment dat solului, peste care dacă trecem, recolta sau nu mai plătește valoarea alimenului dat, sau este chiar cu totul compromisă. 4). Legea minimului: în aceleași condiții de sol, climă și metodă culturală, aceiași plantă va da recolta în raport cu cantitatea minimă din sol a unuia din alimentele necesare mult plantei. Așa ce ex., ori cât de mult N. Ca, K etc. ar avea un «ol . — fosforul fiind în minimă cantitate — revolta va fi funcțiune de acest fosfor și deci va fi mai redusă. Acelaș lucru dacă în loc de fosfor, ar fi redus alt aliment importanți: Azotul, Calciul, Potasiu]. Felul alimentelor, ce se comportă după legea minimului parteă sunt și speciale pentru diferitele plante. Astăzi, legea aceasta e cunoscută numai principial, teoretic;—cantitățile de aliment dând anumite cantități de recoltă, nu se cunosc nnumeric.Legea deci nu e încă definită, nu aree Caracterul absolut al unei legi. Rezultatele în acest sens se așteaptă. Odată știute, legea aceasta va fi cheia aplicării practice sigure mai dinainte cunoscută, când cultivăm o plantă. 5. Legea raporturilor fiziologice. Cantitatea de soluții minerale ce trage o plantă din sol, altfel $și alimentația intensă a unei plante, depinde de raporturile de concentrare în care se găsesc diferitele soluții minerale nutritive din sol.—știut fiindcă o’concentrare mai mare de 1 la mia în general a acestor soluții, chimicește diferite, nu e simpatică rădăcinilor plantei. Raporturile fiziologice sunt speciale fiecărei plante, și variabile ,in diferitele este ale unei plante. Până azi aceste raporturi nu se cunosc. Deci nici această lege nu e precizată numeric, absolut. Cercetările se așteaptă cu acelaș viu interes ca și cele referitoare la legea minimului. Legea minimului și a raporturilor fiziologice, odată legi absolute,—vom ști atunci odată pentru totdeauna sigur, ce recoltă vom avea, cultivând conform lor, o plantă sau alta. Aceste 5 legi, unele definite, altele constatate, dar nedefinite absolut, sunt jaloanele conducătoare c azi în agricultură când e vorba, să preparăm solul pentru cultura unei anumite plante. Urmează deci, că ele trebue să guverneze ordonarea cunoștințelor și tehnicelor ce alcătuesc la un Ioc, chimia, agricolă și ăirologia. Și pentru că e vorba de legile agrologice, care vor da pe viitor siguranța prealabilă a practicei agricole, îmi voi permite un apel către d-nii agronomi ai noștri, în curent cu desvoltarea agronomiei, să experimenteze în sensul celor două legi încă nedefinite, și anume să cerceteze fij pe deoparte raporturile fiziologice cerute de fiecare plantă in tot timpul ei de vegetare, b) pe de altă parte cantitățile de alimente principale necesare, lună ca lună, nei plante anumite,stabilind astfel cantitățile necesare. celei mai bune recolte. Chestiunea a 2-a nu este greu de cercetat,—cere însă mult timp și de aceia multă răbdare chiar numai cei’cetând la o singură plantă. Nici materialul de lucru nu e complicat pentru chestiunea b). Saxiî, sol sau nisip, vigurăși minte, o balanță, o eprubetă gradată, un microscop și ceva sticlărie e de ajuns pentru culturile în cameră, după care ar urma controlul acelorași cercetări în câmp. Dacă considerăm acum progranm phytotehnic den această programă ar trebui să fie î rezultatul unei înlănțuiri naturale de noțiuni așa fel ca să închegăm o tehnică de așa natură, încât aplicarea ei să se facă fără șovăire de îndată ce, cel care o aplică, a studiat condițiile anumite în care aplică. Pentru noi înfăptuirea naturală ar fi aceasta: 1) Variațiunea în regnul vegetal, în natură și în cultură. 2. Varietatea și rasa vegetală, studiind mai toate plantele agricole. 3. Metodele cu care provocăm variarea (schimbarea) plantelor agricole, trase din studiul variațiunei plantelor în natură, în cultură, sau pe cale experimentală. 4. Cultura specială a fiecărei plante agricole, se va propune ținând socoteală de o parte de rezultatele chimiei agricole, de altă parte de rezultatele de variare (modificare) obținute cu acea plantă, ca cele mai avantagioase agrico). Aceste 4 puncte astfel ordonate și puse în raporturi strânse constituesc fundamentul tehnicei după care dirijem judicios cultura unei plante. Afară de aceasta fin phytotechnie rămân încă de ordonat și alte noțiuni., încheind laici ,aceste câteva consideration generale, nădăjduhse că onorabila comisivun e însărcinată cu elaborarea programelor analitice de introdus în liceele agricole, nu va vedea din parte-mi, scriind aceste rânduri, nici un gând ascuns, nici o preocupare alta, decât aceea de a fi voit să contribuesc după slabele mele puteri, cu ceva la progresul unui învățământ, pe care e legată mai ales la noi, bogăția și cultivarea neamului. C. Sanrițean și Profesor, liceul, din T.Severin, ----------—* --- —------------ M AA|i| 14 MüvUmüIE iáié - 3 • SS“ IRTA POPULARA IN ROMANIA — Conferința dela „Ecole des Hantes Etudes Sociales“ din, Paris — Paris, 9 Ianuarie Sub titlul de „Arta populară și aspirațiunile naționale în Europa" școala de înalte studii sociale a organizat anul acesta o serie de conferințe, având și concursul oficiului central al „Uniunea naționalităților din Paris“. Primele două conferințe au avut loc la 7 și 14 Ianuarie st. n. despre arta populară în Lituania și Ucraina, dra 21 Ianuarie st. n. despre România, iar în fiecare Miercuri până la 25 Februarie vor urma conferințe despre Bulgaria, Serbia, Finlanda, Bohemia și Catalonia (Spania). Conferința de en a ținut-o de Jean Pangal, un compatriot al nostru, care studiază la Toulouse. După o introducere istorică, d-sa a expus în linii generale manifestările artistice românești în pictură, arhitectură, sculptură și muzică. întreaga conferință eșind din cadrul îngust al titlului, conferențiarul a atins puțin și chestiunea socială pentru a face mai înțelese manifestările artistice și a intrat apoi în domeniul statisticei, dând câteva cifre elocvente despre progresele României. In sprijinul interesantelor sale relațiuni despre țara noastră, a urmat o serie bogată de proecțiunni luminoase. Publicul a putut vedea astfel mănăstirea Curtea de Argeș și Trei Erarhi, diferite palate și instituțiuni publice; o parte din bul. Golful și câteva clădiri în stil românesc, reconstruite sau de curând ridicate în Capitala noastră au provocat exclamation! «ie satisfacție în sală: „Dar e frumos Bucureștiul!“, castelul Peleș, tipuri de țărani și modele de costume și țesături naționale, podul de la Cernavoda, ruine de cetăți și mănăstiri, etc. O parte foarte interesantă au format-o vederile din noul teritoriu românesc și scene din campania făcută în Bulgaria, între care și trecerea Dunării peste podul de la T.Măgurele. Scenele acestea, cât și proectarea, la sfârșit, a portretelor Suveranilor, au provocat aplauzele românilor ce se aflau în sală. După proecțiuni conferențiarul a încheiat printr’o scurtă privire asupra aspirațiunilor tuturor românilor de a se uni sub un singur sceptru, spre a alcătui un stat puternic de 15 milioane suflete. Nu trebue să scap de a nota că în timpul proecțiunilor s’au dat și câteva vederi și tipuri românești din Ardeal, Bucovina și Basarabia. Era cel mai convingător mijloc, fiindcă se adresa ochilor, de a se sublinia unitatea de obiceiuri și port, care face din românim« un neam unitar. * D. Pangal își va xosti conferința numai în partea ce privește arta româniească, și cu oarecare desvoltărî, la joc. „Les dames musiciennen de France“ din Rue. de Martyrs No. 17 în ziua de Sâmbătă și (24) Ianuarie la orele 44t, Iași, 12 Ianuarie Agitația comercianților de lemne Marii comercianți de lemne și proprietarii de păduri sunt intim vie agitație, ?In urma deciziei fixate de c. f. r. de a comanda 25.009 vagoane cărbuni englezești pentru trebuințele serviciului c. a., renunțând la cumpărarea de lemne. Această va constitui — zic numiții comercianți, o lovitură adâncă pentru comerțul de lemne din țară. Proprietarii de păduri și comercianții vor trimite un memoriu direcției c. f. r. și consiliului de miniștri, cerând să nu se aprobe licitația ținută pentru cumpărarea celor 25.000 vagoane cărbuni. Atitudinea naționaliștilor eleni în alege». Un număr de fruntași ai grupărei naționaliste din localitate au ținut o consfătuire discutând asupra atitudinei acestui partid în apropiatele alegeri. 15’a decis ca, din partea grupărei naționaliste, să candideze în Iași la col. II de Cameră, cl. prof. A. C. Cuza. In această luptă partidul nationalist se va prezenta singur, nefăcând apella nici o altă grupare politică. E probabil că la 19 cor., naționaliștii eșeni vor ține o întrunire publică. Li Consfătuirea de la cluoul conservator-democrat In momentul când telefonez, orele 4 d. a., se ține la clubul conservator «temperat, de aci o întrunire a membrilor comitetului executiv al partidului, sub președinția d-ini Alex. Bădăran, în discuție este lista candida ților partidului conservator democrat, pentru apropiatele alegeri. Consfătuirea funcționarilor judiciari .Funcționarii judiciari din localitate a îi ținut, astăzi o întrunire hotărând ca în înțelegere cu colegii lor din întreaga țară să înceapă o vie agitație pentru realizarea dezideratelor lor, votate la congresul ținut la București. Sătean mâncat de lupi Pe drumul spre Todireni au fost găsite pe câmp, în zăpadă, bucăți din cadavrul unui om. Sunt indicii că victima e un sătean care a fost atacat și sfâșiat. «te lupi. Până acum nu i se cunoște identitatea. **“---------------. .................. Bandistul din Sonstanja Constanta, 11 Ianuarie Aseară a fost în sala de serbări a hotelului „Carol" un banchet de 80 tacâmuri, al liberalilor din localitate oferit domnului prefect Luca Oancea. La șampanie au toastat d-nii Oancea, Alimănișteanu, dr. M. Sadoveanu și alții care au băut în sănătatea d-lui Luca Oancea șeful liberalilor, în sănătatea partidului și pentru realizarea tot mai grabnică a celor două jeflome din programul partidului liberal. I Gels soc. „Silitorul elevilor săraci“ dri dimineață urma să se țină adunarea generală a soc. „Ajutorul elevilor săraci“ din Capitală. Neîntrunindu-se însă numărul de membrii cerut de statut, adunarea s’a amânat la 19 ianuarie curent orele 10 dim. Adunarea va avea loc în localul școalei primare „C. A. Rosetti“ din str. Clementei. La ordinea zilei, vor fi următoarele chestiuni: 1. Darea de seamă a consiliului de administrație pe anul 1913; 2. Raportul comisiunei de control pe anul 1913; 3. Aprobarea bilanțului și descărcarea consiliului de administrație de gestiunea sa pe anul 1913; 4. Alegerea cosiliului de administrație pe un nou period de 3 ani; 5. Alegerea comisiunei de control pe anul 1914; 6. Tranzacția cu moștenitorii defunctului Atanasiade; 7. Autorizația de a trata cu d. Emil Socec pentru luarea unei porțiuni de teren din locul d-sale spre a se îndrepta locul Societatiex din Splaiul Bolintineancu; 8. Autorizația de a încheia contract de bună voe cu vre un antreprenor pentru clădirea palatului societății. După amânarea adunărei generale s’a procedat la distribuirea obiectelor de îmbrăcăminte copiilor săraci. Au fost îmbrăcați 383 băeți și 371 fete. Federațiunea Societăților Sportive Hernine Concursurile generale anuale de sporturi de iarnă din Sinaia Timpul se arlată prielnic la Sinaia și zăpada este abundentă. Comisiunea sporturilor de iarnă de pe lângă F. S. S. R. întrunindu-se ori seară, a hotărât să profite de starea timpului și să organizeze într’o singură zi Duminică 19 Ianuarie la Sinaia concursurile generale pentru sporturi de iarnă. Programul stabilit în principiu cuprinde: Dimineața, Cupa A. S. I. principelui moștenitor al Germaniei (interclub), Cupa doamnelor și premiul național interșcolar, iar după amiază, Cupa prințului George V. Bibescu, premiul național de săniuțe și concursul general deschis. înscrierile se primesc cu Incepere de Marți 14 Ianuarie la secretariatul Automobil clubului Român în str. C. A. Rosetti *7 București. Toate măsurile sunt luate pentru ca amatorii acestui admirabil sport să găsească la timp toate înlesnirile pentru a se antrena în’’, vederea concursurilor cum și pentru a putea veni la Sinaia în ziua concursurilor și a se întoarce în aceiași zi acasă. Luni seară comisiunea sporturilor dle iarnă se va întruni, pentru a stabili și publica programul amănunțit al acestei frujmoase întruniri sportive. Viță altoită in verde cu rădăcini de 2 ani din cele mai bune varietăți de vin și masă bine desvoltate selecțiune garantată catalogul la cerere gratis, adresați: loan iogia, Sutești, gara Drăgășani. 2260 MARELE MAGAZIN „LUARE" CALEA VICTORIEI 17, sub Grand Hotel (fost Hotel de France).—Telefon 3710 A u 808it ultimele creațiuni IN MĂTĂSURI ȘI GARNITURI PENTRU TOALETE DE BAL ARTICOLE SPEKT TIRU MARlAT ms MARE ASORTIMENT CU ARTICOLE PENTRU BOTEZ WWXN-DE LA Concursul din Ciulnița BIG 4 MAI 1013 Cel mai mare succes pe tărâmul mecanicei agricole. Primul autotractor cu combustibil lichid, care pe baza unei rentabilități sigure, a deslegat problema tracțiunei mecanice pentru arat, și a altor munci agricole. Arătură de 18—20 c.m. și mai adâncă, aproximativ 2 pogoane pe oră. Unicul autotractor a cărui trăinicie asigură o întrebuințare continuă. IN CONDIȚIUN : ADEVARAT ECONOMICE. S ’sl ■vîndut pînaă, assi în. Somînia : D-Inî Ing. D. Zossima, Constanta D-lni P. D. Costescu, Larga „ Ing. D. D. Ionescu, Ddmbov. „ Ilie Stavrescu, Toporu „ Conte George de Rome,Braila „ Ing. G. G. Stavrolca, Brăila „ Maya Kalinderu, Ilfov „ Princip: Basarab Brâncov.Olt „ Hercule D. Fulga, Constanța Gogu C-tinescu, Craiova. Adm. Domeniilor Ivești, Tecuci D-lui Grigore Theodorescu, Olt „ George Plagino, R.Sărat „ Nlae K. Pirculescu, Teleorm. D-lui I. P. Crețoiu, Vlașca ”v n Costică A. Ionescu, Vlașca ,, V. P. Georgescu, Ilfov „ C. Dumitrescu Negrea, Gor) „ C. D. Delescu, Topori „ Iorgu Dinulescu,BâMru „ George Cioulescu, Prahova „ Nicolae Bădulescu, Ilfov Informații,oferte și orice alte deslușiri se vor cere la singurul agent și depozitar din țară «. STRADECREB Furnizor al Curiei Regale. — Casă fondată în 1865 București.-----No. 20. Strada Smârdan, No. 6------București BRAILA mmms CRAIOVA botoșani htttmi BOȘZOiU AUTO-mCTORlL ■muma La 14 Ianuarie c. se vinde la Trib. Notar: Ilfov, imobilele din Calea Moșilor 9 și Pânzari 18 și 18, averea defunctei Lița Manolescu. Dosarul No. 13.935/1912. 2249 CASA CENTRALA A MESERIILOR CREDITULUI ȘI ASIGURĂRILOR MUNCITOREȘTI Publicituime Se aduce la cunoștință publică, că în ziua de 20 luna Februarie a lui 1914 orele 4 p. m. se va ține licitațiune publică prin Strigări în București str. Romană No. 69 pentru vânzarea averei mișcătoare rămasă în succesiunea vacantă a defunctului Nae Dumitrescu, avere prevăzută în inventariul încheiat de Magistratul Stagiar al Tribunalului Ilfov secția III-a c. e. la data de 14 Decembrie 1911 și care se compune din mobilier vechiu în bună stare și din diferite obiecte casnice. Domnii concurenți vor putea lua cunoștință de condițiunile aceste locitiunx la Serviciul Contencios al Casei Centrale, în toate zilele de lucru dela orele 11 a. m. până la ora 1 p. m. la sediul Casei Centrale din str. Piața Amzei No. 3, București, supra ofertele xxu sunt admise. Garanția ce d-nii concurenți trebue să depună spre a fi admișî la această licitațiune este de lei 50. Prețul adjudecațiunei se va depune în numerariu la Casieria Centrală a Casei Centrale a meseriilor, Creditului și Asigurărilor muncitorești, îndată după adjudecare. Dispozițiunile prevăzute de art. 2—83 din legea contabilități publice se vor aplica la această licitațiune. Pentru orice informațiuni, doritorii de a concura la această licitațiune se pot adresa la serviciul Contecios a Casei Centrale. Șeful serviciului contencios D. D. Alexandrescu BAI de FONTA emailate porțelan, precum 4 SOBE de aramă pentru băi. Modelele cele mai noi, de vânzare ocazional SINIGALIA Bixxrows și atelierele: calea Rahovei No. 122. Depozit special: Gara Osaln- Spirei. Construcțiuni de grilaje, magazii, în tablă ondulată-galvanizată. lolidor este și rămâne cea mai durabilă vopsea cu lac pentru dușumele. scă repede, păstrează timp ungat luciul și nu se pade apă, vânzare la magazinul ne le ,,LA ELEFANT“ ,din str. ani 86 si la sucursalele sale n.pl. Craiova, Ploești și Bo«peesoi amblema „Ml Odobeștilor“ Prima societate cooperativă a Podgorenilor din Odobești (Putna) in sus cea mai vinde de la 20 decalitri orice cantitate de vin de bună calitate și din cele mai alese pozițiuni ale Odobeștilor. Garanție pentru calitatea vinurilor. Doritorii de a compara să se adreseze Înscris la Seful societăței în Odobești. A SE FERI DE CONTRAFACERI Csratî numai adevărata PUDRĂ și CREMĂ " DEBBÜANDREE eioishA si Cititî mâine, jtarțs: Ziarul „Științelor Populare Fabricată de MÎSNOT-BOUCHER FAtMUSETB 19, Rnemenne st Feriți-vă de imitațiuni inferioare, ele sunt foarte scumpe oricât ar fi de eftine Nai renumite Rugăm observați bine ! ț firma noastră pe fabricatele] Inoastre originare BATOZE SUNT DE VANZARE fumiabile prompt din depozitele proprii ale fabricelor Hofhorr-Scbranfs-CIayfon-Shutilewortb A. G. București.—Calea Dorobanților 67.—București CRAIOVA : Calea Bucovăț 2026 Brăila: Bulevardul Cuza 79. — Roșiorii-de- Vede : Calea Afezei Ä4 AGENȚII IN TOATE ORAȘELE PRINCIPALE Cataloage și oferte la cerere gratis si franco m MARCA originală R. 3 $i R. R. N. simple L. X.,denie CASAU cu abur