Universul, martie 1914 (Anul 32, nr. 58-88)
1914-03-01 / nr. 58
LEMNE de FOG CER subțire 36 mia FAG spart 36 „ CER gros 40 „ Foarte uscate predate prompt Depos. DEALUL SPIREI Caisa 13 Septimbris 214. Tel. 3112 ____________________2585 Docent Dr. ELENA PUȘCĂRII! $«f de clinică oftalmologică ISO % LE de OCHI Consultațiuni și operațiuni de a 2—4 Str. Caragiale (Rotari) 15 I 2469 Institut de frumusețe Tratamentul științific și disionc al (()) I Produsele institutului place Via Dome Outaris Pta(a Amzel No. 10 Comsv.lt. dela 9 —12 și 2—q (Corespondez provincie) 2422 Policlinica „VIAȚA“București, Cota Griviței 167 Covinderii SIFILISUL, BLK-ce viiecamoragia son <® boală- Infecțiuni cu 606 t cu vaccin antiblenoragic. 228i Cabinet dentar modern Cons. S-la și 28 luni Laborator „Dr. VERZEARU“ Str. Doamnei 27. Telefon 199~) Director Dr. P. DANILA Șef de laborator la Facultatea de maflicina si la Suita lui Filantropia Analize de sânge (sifilis) de Urini, spate, suc gastric, etc. 2233 ELENORAGIA si SIFILISUL ONANIA si NEPUTINȚA EPILEPSIA «1 NEURASTENIA Consultă și îngrijește special Dr. GRUNFELD Autorul. ..Viatei și Secretelor Sexul«" Oreie 11—13 ți 4—6. Str. Olari 7 : 2590 Dr. MEȚIANU Docent la Facultatea de medicină Socialist pentru Boale și Operațiuni de Nas, Gât și Urechi Consultațiuni la 3—6 p. m. Calea Grivijelii. Telefon 33/74 2563 I Pentru bolnavi Clinica SS Maria Str. Lipscani 20.—Telefon 46131 I Consultațiuni și tratamente cu medic specialiști din București. Operațiuni. Electricitate, Ihjec- Hunt Erlich cu NEOSALVAR* •SAN. 2564 Dr.FOCȘANER Fut intern al Maternității din Dresda Specializat la Berlin și Paris in Boale de femei, faceri și operațiuni S’A MUTAT 1 in Str. Sărindar 6, Et. I Cons. 3-4 ți 8-7. Tel. 49/11 1964 . DOCTOratUL Alfred de Sgardelli S'i stabilit la Viena VIII Asserstrasse 41 Consultațiuni 2—4 Telefon No. 5187. 2485 SE LEGUES Ga finalele Lumești (SIFILITICE) La Policlinica .SANATATEA 1 Dr. M. D. STAMATOrO. București, Str. Geneval Forescu 9 (In aripa dreaptă a spitalului Goițea) Notați bine adresa. Nu intrați până ce nu citiți pe firma „SANATATEA" Dr. Stamatopol căci unde nu a scris un nume de medic acolo bolnavii sunt tratați de persoane fără diplomă B. o. saui Furnizorul Curtei Regale 44 — CALEA VICTORIEI — 44 — BUCUREȘTI — Cel mai vechii și mai important magazin din țară de : Arme fine de vânătoare.— Carabine de mare precizie pentru vânătoare și apărare. Bogat asortiment de pistoale automate și revolvere.— Aricole de vânătoare.— Cartușe, etc., etc. — Atelier special de Armurărie. Prețuri reduse. Expedition in toată țara DosălJ OWP Un guturai neglijat se răzbună adesea amar. SQLSUR RARA OCAZIUNE. Soldnri da încălțăminte, se mai vind numai până la 1 Martie la Alecsianu. Pasagei Român 28. Telefon 16 18. ____ 2597 Morioara Vând 159 pogoane toate arabile pământ de luncă pentru fermă, lun<Hurbova, plata Câmpului, intre București— la îvești, gara 1 km. Afectată creditul Bura!, este arendată 7.50 an..al, preșul alOalei pogoni cu înlesniri de plată..inlornațiuni București Hotel Dacia, camera 19, asud Admiratorilor Iin Emine cu Toți ‘ce-adorați pe. Eminescu, Poetul Țârei cel mai mare. Găsiți la BEREȘTEANU chipu’i Gravat splendid pe mărțișoare, Deci, cei ce doresc să-l aibă Să se grăbească negreșit, Căci curând stocul acesta O să fie isprăvit!... BEREȘTEANU Magazin de bijuterie. 2496 Str. Smârdan No. 22 DE VÂNZARE sau fie închiriat marele „TEATRU PAPADOPOL“ din GALAȚI. Preț foarte convenabil. Pentru informațiunea se adresa d-lor Ioan Prodrom Galați sau Mircea Papadopol Str. Cometa 31, București. 2493 jH PENTRU H I BRUTĂRII I H Mișni dB Frământat 1 în legătură cu 1 Electro-Motoare 1 Furnizează -1# Jacques I PAUCKER 1 BUCUREȘTI in Strada Smârdan N<>. 51 ?■?¥ Tetei. 31,63—39/41 'r-!* H 2348 ä O/sMá yp%eó<tl c TCno^ty De vânzare la Droguerli ți Magazine de delicatese.. Repr. Sam Lobi, București 2502 Pepiniera G. GERNESCU gara Merișani (Argeș) vinde cu preturi modeste, toate felurile de arbori fructiferi, speciile cele mai alese. A se adresa la localitate sau în strada Olari, 11, București. CALORIFERE și RADIATOARE pentru încălziri centrale, vinde cu prețuri exceptionale L. SINIU A1.LIA Inutil și autitexere calea anhovei No. 122. nepozit special gara DEALUL SPIREI. Construcțiuni de garaje și ma*gazii din tablă ondulată galvanizată. DIX BRAILA SAMBATA, 1 MARTIE 1914 2-Evenimentele din străinătate Serviciul telegrafic al ziarului ,Universul IN JURUL DISTRUGEREI PÂNZEI LUI VELASQUEZ Declarațiile sufragetei Richardson — Londra, 26. — Sufrageta Richardson, arestată pentru că a distrus tabloul „Venus in fața oglinzei“ al lui Velasquez, a declarat că este de 30 ani, a fost institutoare și că ceea ce i se impută, este ,o simplă comedie, căci de un an este al zecelea caz est este arestată și târâtă in fața poliției, unde este condamnată. Sentințele aduse în contra el nu se pot însă executa căci de câte ori este întemnițată, răspunde cu foamea și este pusă în libertate. De moarte nu se teme. In lupta ditre ea și ministrul Mac Kennt ea este învingătoare. STAREA ȚAREVICIULUI Londra. 26. — Ziarul „Daily Mail“ află din Petersburg că starea țareviciului este absolut, satisfăcătoare și că în scurt timp se va însănătoși pe deplin. UN ANIMAL NECUNOSCUT SPAIMA POPULAȚIUNEI Graz, 26. — Un ziar local anunță din St. Nikolau că poliția a dispus închiderea tuturor școalelor, din cauză că in împrejurimi a apărut o bestie periculoasă, care sfâșie vite și atacă persoane. VICTIMELE DEMONSTRAȚIALOR DIN ROMA Roma, 26. Cu ocazia demonstrațiilor de oli, au fost răniți 14 ofițeri și soldați. Starea unui căpitan, care a fost lovit în tâmplă cu o piatră, este foarte gravă. Ambasadorul Austro-Ungariei, care era în apropiere a oferit unui căpitan și 3 soldați răniți automobilul său, cu care au și fost transportați la spital. CALATORIA PRINȚULUI HENRIK DE PRUSIA Hamburg, 26. — Fratele mai mic al împăratului Wilhelm, principele Henrik de Prusia, a sosit aseară împreună cu soția sa aci, și se îmbarcă astă seară la 8, pe vasul „Cap Trafalgar“ pentru America de sud. Perechea princiară va străbate America de sud de la La Plata până in Cili. Călătoria a fost ordonată de medici principesei, care este suferindă. NOUI MARCI POSTALE IN ALBANIA München. 26.— In Albania și acum sunt In uz tot mărcile poștale cu chipul lui Skanderbeg, dar guvernul albanez va tipări noul mărci poștale în baza unui concurs și cu tipărirea lor va însărcina imprimeriile de stat din Berlin, München și Viena. ÎMPĂRATUL WILEjULM NU MERGE IN APELE FINLANDEZE Berlin. 26. — Ziarul „Berliner Tageblatt“ dezminte știrea ziarului „Novoje Vremja“, după care împăratul Wilhelm ar călători in apele finlandeze, unde s’ar întâlni cu țarul Rusiei. SINUCIDEREA UNUI VESTIT ANTICAR Berlin, 2.6. —■ Din New-York se anunță că, anticarul Bladesley, cunoscut în lumea întreagă, s’a sinucis. Sinuciderea provoacă senzație și se crede, că este în legătură cu situația precară a sinucigașului. Bachesler venea de două ori pe an în Europa și cumpăra pe prețuri fabuloase antichități și tablouri. In anul trecut, el a cumpărat la Paris lucruri în valoare de 8 milioane franci. LUPTELE DIN MEXIC Londra, 26. — Ziarele de azi publică o depeșă din El Pasa, după care acolo ar fi avut loc o mare luptă între insurgenți și trupele președintelui Huerta. De ambele părți au căzut mai multe mii de morți și răniți. Trupele lui Huerta înaintează pe 4 coloane. LUPTE INTRE GRECI ȘI ALBANEZI IN EPIR Alena. 26. — La Pefereni a avut loc eri o mare luptă între trupele grecești și o ceată de insurgenți albanezi, compusă din 400 persoane. Albanezii au fost respinși cu mari pierderi. La Georgytzedes trupele elene s-au ciocnit cu batalionul sfânt, care voia să jefuiască o magazie de arme, 7 insurgenți și două femei au fost uciși. Agresorii au fugit. Grecia a Întrerupt evacuarea de teamă ca teritoriile evacuate să nu fie ocupate de răsvrătiți. IN CHESTIUNEA ATENTATULUI DIN DOBRIȚIN Budapesta, 26.— Din Dobrițin se anunță, că actele au fost înaintate parchetului. Parchetul a emis mandate de arestare contra lui Cătarău și Chirilov și le-a trimis tuturor polițiilor din Eurpa în limbile germană, franceză și maghiară, și în acelaș timp a trimis ministerului de justiție un raport amănunțit. Răniții din spital merg spre bine, unii din ei vor părăsi spitalul zilele acestea. Lucrările la locul catastrofei continuă. PENTRU A ESCORTA PE ÎMPĂRATUL WILHELM Roma, 26. — O escadră de contratorpiloare a sosit la Veneția spre a escorta până la Corfu vasul Hohensolern, pe care se va îmbarca împăratul Wilhelm. (A. T. I.) GERMANIA N’ARE NEVOIE DE A SCHIMBA MATERIALUL ARTILERIEI SALE Roma. 26. — Din Berlin se desminte știrea că guvernul german ar prezenta un proiect de lege pentru a se deschide pe contul ministerului de război un credit de cinci sute de milioane, ce ar fi menit să reinoiască materialul de artilerie a armatei. Cercurile militare declară că în cazul unui război artileria germană va fi la înălțimea oricărei cerințe. (A. T. I.) TURCIA CERE BANII CONFISCAȚI DE SÂRBI DE LA BANCA OTOMANA DIN MONASTIR Belgrad. 26. — Guvernul turc a cerut celui sârb restituirea banilor confiscați de autoritățile militare sârbești în timpul războiului de la sucursala băncii otomane din Monastir. Suma totală, confiscată e de 680 mii dinari, din care azi se mai găsesc numai 224 de mii. Un demers pentru restituirea banilor Turciei au făcut și miniștrii plenipotențiari ai Angliei și Franței. Guvernul sârb a răspuns atât Turciei cât și celor doi diplomați că nu poate restitui suma reclamată de guvernul turc, banii constituind pradă de război. NOUL GUVERNATOR ALBANEZ IN ARGYROCASTRO ȘI XONITZA Valona, 26—Principele a numit pe comandantul olandez Thompson, plenipotențiar general extraordinar pentru districtele om Korita și Argyrocastro, dându-i în acelaș timp puterea de a realiza misiunea de încredere privitoare, la menținerea ordinei precum și reorganizarea serviciilor administrative. Comandantul Thompson care e Însoțit de mai mulți ofițeri olandezi va pleca mâine spre liceul de destinație. (A. R.) REZULTATUL ALEGERILOR DIN BULGARIA Sofia. 26. — lată comunicatul oficial al direcției presei despre rezultatele alegerilor din Bulgaria . Președintele consiliului, d. Radoslavov a fost primit în audiență de Rege spre a-l raporta despre rezultatele alegerilor parlamentare. Cercurile guvernamentale privesc aceste rezultate ca foarte mulțumitoare și de o mare însemnătate. Concentrația liberală a obținut majoritate și poate să guverneze singură fără nici o combinație cu celelalte grupuri parlamentare. Sobrania va fi convocată pe la jumătatea lui Martie intr-o sesiune extraordinară care se va ocupa cu verificarea mandatelor, expedierea bugetului și ratificarea împrumutului, apoi Sobrania se va închide spre a se redeschide din nou în ziua de 28 Septembrie, conform cu prescripțiunile constituției. trebue relevat că alegerile în noile teritorii, cu tot mecanismul complex al reprezentației proporționale, e cea mai bună probă că o administrație bine organizată există actualmente în aceste teritorii. Azi președintele consiliului a adresat organelor superioare ale administrației circulara următoare : Consider ca o datorie plăcută de a vă înștiința, că, în alegerile care au avut loc în ziua de 8 Martie într’o ordine și o libertate desăvârșită, pentru constituirea a 17 a adunărei nationale, cabinetul a obținut o majoritate suficientă spre a putea guverna țara in pace și liniște. (A. R.) CONDAMNAREA UNUI SPION Viena, 26. — Locotenentul Jamib a fost condamnat pentru spionaj la 17 ani muncă silnică. (A. R.) RAPORTURILE DINTRE RUSIA ȘI GERMANIA Frankfurt. 26.—Ziarul „Frankfurter Zeitung“ află din sursă rusească, că guvernul rus condamnă campania pornită în ziarele germane contra Rusiei Gniernikin ministrul președinte rus va face tot posibilul să stabilească relațiuni de prietenie cu Germania „CARTEA ROȘIE“ A GUVERNULUI AUSTRIAC Viena. 26. — Gnosrmi pregătește publicarea unei „Cărți roșii“, care va fi prezentată delegațianilor în Budapesta, și care va completa „Cartea Verde“ a guvernului român și „Cartea portpogiie“ a guvernului rus. Intre altele „Cartea roșie“ va stabili cu acte diplomatice că Austro-Ungaria a oferit întotdeauna României orice sprijin posibil și că declarațiile contrare, tăcute in această privință de fostul ministru de războia român, d. N. Filipescu, nu corespund deci faptelor. UN MARE FURT DE BIJUTERII Berlin, 26. — Din apartamentul baronului Eckhardstein, dintr-un hotel din Monte Carlo, necunoscuți au furat bijuterii in valoare de 175 mii mărci. APROPIATA DEMISIE A GUVERNATORULUI WEDEL Strassburg, 26. — Guvernatorul Wedel își va părăsi postul in scurt timp. Cu ocazia aceasta populațiunea va organiza demonstrațiuni de simpatie. MASURILE MILITARE DIN FRANȚA Paris. 26. — Ziarele anunță că, consiliul superior de război a hotărât ca, fără a ține seama de epidemiile ce bântue în garnizoanele de la est, să nu renunțe la convocarea rezerviștilor la primăvară. Convocarea va suferi numai o amânare de 4 săptămâni. ITALIA ȘI CHESTIA DARDANELELOR Berlin. 26. — Ziarul „Mannheimer Generalanzeiger“ publică declarațiile unui deputat italian, fost secretar general In ministerul de externe italian, după care Italia face sforțări să înfăptuiască o înțelegere intre ea cu Germania și Anglia, care ar tinde să facă Rusiei imposibilă forțarea Dardanelelor. In cazul dacă planul nu ar reuși, Germania nu se va opune ca chestiunea Dardaneledor să fie tranșată de Rusia. In acest caz politica germană și italiană ar fi forțată să se bazeze pe politica rusească. Față de această știre, ziarul „Vossische Zeitung“ iși exprimă bănuiala că persoana care a făcut declarațiunile în chestiune, nu poate fi altul decât Climeni, ale cărui idei interesante a fi preocupat de multe ori opinia publică, dar cari au stat întotdeauna departe de realitate. Be altfel, diplomația germană ni știi nimic de înțelegerea în chestie. NOUI ACCIDENTE MORTALE DE AVIAȚIE Londra, 26. — Căpitanul Allan și locotenentul Borough au căzut cu un biplan de la o inăliire considerabilă, rămânând morți pe loc. UN PROCES INTRE SOCIALIȘTI ȘI EPISCOPUL DE LUXEMBURG Paris, 26. — Episcopul de Luxemburg, intr'o pastorală a sa s’a folosit de expresiuni jignitoare la adresa socialiștilor, pentru care fapt aceștia, l’au dat in judecată. Judecătoria a găsit Vinovat pe episcop și Ta amendat cu 200 fraud IN JURUL INCENDIULUI DE PE VAPORUL JAPONEZ „NISHIN“ Londra. 26. — Ziarul japonez „Asahi“ publică un lung Articol asupra încercărei de a se scufunda crucișătorul japonez „bushin“, în timpul ultimelor manevre navale, și face senzaționala destăinuire că Un marer lot se declarase gata să dea unui străin anumite indicațiiuni asupra acestui vas. Văzându-se descoperit, el a dat foc vasului. La început s’a crezut că incendiul declarat pe crucișător se datorea unui accident. Mai târziu s’a aflat însă adevărul, în urma mărturisirea matelotului, care a fost condamnat de tribunalul de război. FORMAREA UNEI GĂRZI REGALE IN GRECIA ,Alțena, 26. — In curând se va forma o gardă, regală, călăreațâ, după modelul altor state.Organizarea acestei gărzi, va fi încredințată unui ofițer italian. ATACURILE DEPUTAȚILOR UNGURI CONTRA OFIȚERILOR GĂRZII PARLAMENTARE Budapesta, 26. — In urma afacerilor de onoare pricinuite de atacurile deputaților unguri în contră ofițerilor gărzei parlamentare, toți ofițerii membri ai Casinoului și-au dat demisia din acest club..Militaerische Rundschau“ declară fără temei și știrea aceasta și zice că negocierile mai continuă și că e speranță că se vor termina cu satisfacția ambelor părți. (A. R.) MARELE INCENDIU DIN DRESDA — Numeroase persoane pierite in flăcări — Dresda, 26. — Institutul litografic de artă, Weigand, a fost distrus ori de un puternic incendiu. Cinci persoane au pierit in flăcări. După stingerea focului s'a stabilit că lipsesc și 6 pompieri. CONSTRUIREA PORTULUI CAVAIA .Atena. 26. — Guvernul grec a admis în principii propunerea unei societăți franceze pentru construirea portului Cavala. CONVENȚIA COMERCIALA DINTRE AUSTRO-UNGARIA ȘI GRECIA Viena. 26. — Delegații austriaci pentru încheerea convenției comerciale cu Grecia pleacă Duminecă la Atena. PRESA VIENEZA CONTRA ȘOVINISMULUI MAGHIAR Viena. 26. — Ziarul „Reichspost“ atacă presa șovinistă ungară, care de o vreme publică articole, după care la Viena se agită acum in contra Rusiei, căutându-se un conflict cu orice preț. „Reichspost“ protestează în contra acestei insinuări și spune că acest șovinism maghiar a preiat situația critică a monarhiei în România, care încurajează acum Itasia. Pretutindeni se văd urmările acestei politici nenorocite. Ce vrea opoziția ungară? Vrea să aducă Ungaria în nenorocire? Ea face cea mai mare crimă față de propriul ei popor, când agită contra monarhiei. 4 i Criza ministerial din Italiat Viena., 26. [ ..politische Korrespondenz“ află din Roma, că in cercurile politice de acolo se prevede că, rezolvarea Crizei ministeriale nu va fi o misiune tocmai ușoară. Cauza stă in greutățile ce se opun creărei unei majorități in actuala alătuire a Camerei. Consfătuirile pe care se ară regele cu personalitățile politice, pentru clarificarea situației, vor avea dec% o eúttensiune mai mare ca de obicei. Părerea generală e că înainte de sfârșitul săptămânii, regele nu va da nimănui însărcinarea de a forma cabinetul. REZULTATU2 * DEMERSULUI LUI VENIZELOS PE LANGA CELE «SASE PUTERI Atena. 26. — Agenția grecească zice, că cercurile, competente consideră declarați» implicel ca o urmare a demersului d-lui Venizelos pe lângă cele șase puteri. Cu toate că primul punct »1 acestui comunicat trebue privit ca o acceptare a cererilor Greciei, cercurile politice competente nu se Îndoiesc că răspunsul Puterilor va conține o acceptare mai lămurită la cererile Greciei, mai ales în ceea ce privește menținerea privilegiilor comunităților religioase, a libertăților școlare și a întrebuințăriiimbei grecești. Guvernul elen ar dori ca răspunsul colectiv al Puterilor să lămurească aceste cereri. In ceea ce privește delimitarea granițelor din Copită, guvernul grec ar dori o specif logite mai precisă, deoarece granițele administrative actuale nu pot fi considerate ca convenabile. Guvernul grec ii propune de a face observațiuni in privința graniței de la Corița. (A. R.) BUDGETUL RĂZBOIULUI IN FRANȚA Paris. 26. — Raportul deputatului Benazet despre, budgetul războiului expune, că sporirea armatei germane a determinat votul legei serviciului de trei ani care a ridicat cifra oamenilor sub armă pe timp de, pare la 748.000. Această lege nu e propriu zis un răspuns la înarmările din ce in ce mai dezvoltate, ci o simplă, măsură de salvgardare tn contra pericolelor de la granița de est.. Raportorul zice că dacă se ține socoteală de cele 400 milioane de cheltueli suplimentare ale Franței pentru 1913, și dacă se scade din bugetele germane cheltuelile neproductive, și constată că excedentul cheltuelilor extraordinare din Germania comparate cu cheltuelile extraordinare ale Franței in cei zece ani din urmă poate fi evaluat la 1.200 milioane. Raportorul a încheiat spumând : Trebue să avem un plan de ansamblu și să-l urmăm, fără șovăire spre a menține pacea și a rămâne stăpânii destinului nostru. IA. R.J ATITUDINEA ZIARULUI -ROMANUL" — O declarație a d-nil TasUe Gali* — Budapesta. 26. — Contele Albert Apponyi, fn discursul săli, rohiți in ședință de Vineri ă Căweber, s'a referit mai de multe ori la ziarul ,,Românut“ din Arad, citând unele stabiliri ale ziarului. In legătură cu aceasta, contele Apponyi acuză partidul național româic, făcându-l responsabil de ceea ce scrie „Românul". In privința aceasta, directorul „Românului“, Vasile Goldiș, declară că, deși ziarul a fost înființat de partid, nu poate fi făcut partidul, responsabil, de ceea ce Se scrie, căci ziarul este numai in privința activității partidului supus autorităței și disciplinei de partid, pe când în toate celelalte chestiuni directorul este responsabil. ÎNARMĂRILE rusiei Petersburg, 26. — Secțiunea economică a Dumei a votat pentru scopurile armatei, marinei fabrici de iarbă de pușcă, șantiere navale și armamente, sume enorme. La ședință au luat parte peste 30 ofițeri superiori. RAPORTURILE DIPLOMATICE DINTRE GRECIA ȘI BULGARIA Soria. 26. — Agenția bulgară telegrafiază că reluarea raporturilor diplomatice dintre Grecia și Bulgaria se va face prin deschiderea simultană a legațiunilor respective, însărcinații de afaceri se vor duce la Atena și Sofia spre finele lunei Martie. (A. R.)* Salonic, 26. — Deoarece autoritățile locale au pus in libertate alți 500 bulgari, implicați in conflicte politice, și autoritățile grănicere grecești au primit ordin să facă la fel. + Sofia, 26. — Bulgaria și Grecia au căzut, de acord pe chestia numirilor de miniștri respectivi, cari vor fi d-nil Pasarel și Naum. (A. P..) EXPREȘEDINTELE DIAZ SPRE AMERICA Paris. 26. — Ziarul „Herald“ află din St. Sebastien că expreședintele Diaz s'a îmbarcat Luni, pentru America, însoțit de numeroși demnitari, refugiați din Mexic. BUDGETUL MINISTERULUI DE EXTERNE FRANCEZ Paris, 26. Camera a adoptat budgetul ministerului de externe. (A. R.) Influența franceză pe piața românească , , v . RAPORTUL ATAȘATULUI COMERCIAL AL FRANȚEI IN ORIENT Paris, 28. — In raportul sau, d. Lefeuvre-Meaulle, plasat comercial al Franței in Orient, care a vizitat România ,anul trecut, zice că al doilea izvor de bogăție din țara românească e extraordinara fecunditate a terenurilor petrolifere. Nu trebue considerat, zice el, ca fără de leac pierderea parțială a capitalurilor importate in România, și cheltuite in operațiuni speculative. Aceste pierderi vor fi repede și ușor acoperite, deoarece, punga tuturor nafiunilor rămâne larg deschisă exploatațiunei șantierelor petrolifere românești. Autorul zice că s-ar teme mai mult de excesul contrariu și că guvernul făi el să fie silit mai curând sau mai târziu să apere țara in contra noivoiliror capitalurilor străine.In ceea ce privește comerțul României, raportul d-lui Lefebvre-Méăulle constată că Franță ocupă un rang inferior, și autorul dă concetățenilor Săi următoarele sfaturi: ar trebui să consimțim, in România credite cu termene mai lungi, cum fac rivalii noștri, să studiăm gusturile cumpărătorilor români, și să schimbăm metodele noastre de publicitate, încheind raportul său, d. Lefeuvre-Meaulle declară că energia franceză care, am început să se redeștepte, trebue să se ocupe a restabili vechia influența franceză pe piața românească, care, prin simpatiile sale e cât. se poate dr. bine dispusă «... primi bine tot ce vine din Franța. (A. R.).-------------ce Of 4r---------- Mișcarea din Epir Atena, 26. — Deoarece Zografes, țelul guvernului din Epir aprome guvernului grec , că, va reintegra autoritățile grecești, riidicarea blocujului in Santi-Quaranta este chestiune de câteva ore, cu toate că in ultimul moment răscoala din Epir ia proporții îngrijitoare. Aceasta se datorește faptului, că mișcarea este organizată de ofițeri greci, originari din Epir. Evacuarea Epirului de către greci a fost Întreruptă ca său evite orice ciocnire cu Insurgenții. Guvernul provizorii a luat ostatici din toate comunele din districtul Dimaza, drept garanție că aceste comune vor sprijini pe răsculați. După toate aparențele, guvernul provizoriu nu numai că va cere noului domnitor albanez privilegii, dar va căuta să asigure neatârnarea Epirului sub controlul Puterilor. Zografos a convocat o adunare constituantă, care să proclame autonomia Epirului. * Atena, 26. Locotenentul Duris, care împreună cu soldații săi a trecut de partea răsculaților, ai fost sondat de către generalul Papulos, in numele regelui Constantin, să se Intrareffijg."regiment, cflci altfel va fi'MM și citral și tratat, ca dezertor. " Locotenentul Djilis a răspuns că nu se poate supune, deoarece ca originar din Epir, datoria, lui este să lupte alături de frații săi, est atât mai mult, că cunoaște suferințele epiroților pe cari le au îndurat pe timpul, domnia,țiuitei turcești și, pentru că știe că sub albanezi soarta lor va fi cu mult mai tristă. .............. «HM,——....— ALIANȚA greco-sârbo-muntenegreană Belgrad, 26. — Ziarele sârbești și grecești susțin, că Intre Serbia, Grecia și Muntenegru s-a încheiat o alianță cu privire la atitudinea viitoare a celor 3 țări. Alianța stabilește că, in timp de trei ani Serbia este obligată a organiza o armată de 550 mii oameni, Grecia afară de flotă o armată de 380 mii oameni, iar Muntenegrul una de 00 mii oameni. In caz de război, cele trei armate vor opera Împreună, iar față de Albania vor avea o atitudine egală. INCIDENTUL DE LA METALKA Viena, 26. — La loc competiție se asigură, că incidentul de la Metalkia nu va avea urmări internaționale, mai ales afi ambele guverne sunt dispuse a aplana incidentul în mod direct. Autoritățile grănicere au primit, de ambele părți instrucțiuni în direcția aceasta. OFIȚERI BULGARI IN ARMATA GERMANA Berlin, 26. După un ziar local, 20 ofițeri bulgari vor intra cu consimțimântul împăratului în armata germană.' Știrea în felul acesta nu corespunde adevărului, căci numai 4 ofițeri bulgari vor intra pentru un an doi în armata germană. DISPARIȚIA UNOR ACTE OFICIALE Fraga. 26. — Cu ocazia revizuirei arhivei provinciale, s‘a constatat ca foarte ’ multe acte oficiale îi pfeesc. NU se știe dacă acestea s‘au rătăcit sat au fost furate. S‘A deschis anchetă. Situația sifistesia IN JURUL NUMIREI LUI TURKHAN PAȘA Constantinopol, 26. — Numirea lui Turkhan pașa ca ministru președinte al Albaniei provoacă mulțumire atât in cercurile politice cât și în cele diplomatice, de aci. . . »5. Frankfurt, 26.—Ziarul „Franksfurter Zeitung“ află din sursă albaneză, că Taliban pașa a ținut un ascuns numirea sa ca ministru președinte albanez, Căci se temea să nu-i fie împiedicată plecarea de către Turcia. Abia de la Viena voia să comită nice faptul la Constantinopole, prin prietenul San Hussein Hilmi pașa, ambasadorul turc la Viena.* Berlin, 26. — Ziarul „Vossische Zeitung“ anunță că Turkhan pașa nu a fost numit la Cererea Rusiei, și că atențiunea principelui' Wilhelm T ’asupra'' lui a fost atrasă din altă parte.' Durazzo, 26. — Astăzi a sosit la Durazzo d. Burghele, ministrul României pe lângă Curies albaneză. A fost primit de personalul Legațiunei și de membrii delegațiunei albaneze din România. (A. T. I) VIZITELE LUI TURKHAN PAȘA Viena. 26. — Turkhan -pașa a plecat aseară, la Triest de unde pleacă la Durazzo, unde va sosi Sâmbătă după amiazi, înainte de plecare, Turkhan pașa a luat parte la prânzul ei, i-a oferit contele Berchtold.r cu care a conferit timp de 3 ore, apoi a mai conferit, cu prințul. Avanui, ambasadorul Italiei.Mavrocordat ministrul Romdnieî și timp de două ore cu Hilmi pașa, ambasadorul Turpciel. La ambasadele rusă, germană, franceză, și engleză, Torkhan, pașa și-a lăsat cartea, de , vizită. TORKAN PAȘA LA MINISTRUL ROMÂNIEI Rotari, 26’. — Ziarele italiene relevează faptul cu, T’prikăn pașa mai înainte de a, pleca la Dura,zzo, a ținut să se întrețe cu mi’ nistrul României la Viena, după, ce a vizitat pe contele Berete,' told, pe ambasadorul Italiei, și pe ambasadorul Turciei, d A.T.I.V RUSIA ȘI MISIUNEA LUI TURKHAN PAȘA Petersburg. 26. — percurile din,,'plomatice de aci, consideră numirea lui Turkhan pașa, fost, mare vizir, ca miniștri preșe*dinte albanez, drept o satisfacție acordată Rusiei, căci Sassanov a atras atențiunea principelui Wilhelm cu ocazia vizitei lu Petersburg asupra lui Turkhalle pașa. VASELE STRĂINE AU PARA*SIT PORTUL DURAZZO DuRazzo, 26. — Vasele de război străine au părăsit azi portul REGELE GRECIEI FELICITA PE DOMNITORUL ALBANIEI Atena. 26. — Regele Constantin a felicitat pe principele Wilhelm I al AlbAniei, cu ocazii intrărei sale in Durazzo, asigurându-i de bunăvoința și prietenia sa și exprimându-șî speranța, că între Grecia și Albania vor domni relațiuni de prietenie. .. m,mm ——ni I ii II — JU II. XI——. (‘i. A w‘*■ I —I— DESMINȚIRE “ Belgrad, 26. — Din loc cum* • pefent se declară absolut fără nici un temeiu știrea publicată de ziarul „Politika“, spunând că ministrul bulgar ar fi manifestat la reprezentația de bine-fa*cere de la teatrul național, ne- sculându-se când s’afi cântat imnurile sârbești și slave. Prin urmare, critica făcută în această privință de „Politika“ nu are nici un motiv de a fi. (A. R.) î3 S Belgrad, 26. — Privitor la învinuirea absolut nejustificată ridicată de „Politika“ în contra ministrului bulgar, d. Ceapracikov, „Samuprava“ declară că această învinuire e cu atât mai regretabilă cu cât d.Ceapracikov a fost până acum cât se poate de corect și a cucerit simpatiile tuturor, incidentul pricinuit de informația inexactă a ziarului „Politika“ trebue să fie regretat de toți cei cari luptează sincer la o apropiere între Bulgaria și Serbia. ,(A R.) O DISPOZIȚIE A GUVERNULUI SÂRB Salonic, 26. — Guvernul sârb a hotărit să, nu, permită, schimbarea supușeniei pe teritoriile noi. CALATORIA ÎMPĂRATULUI WILHELM Veneția, 26. — împăratul Wilhelm va sosi aci pe bordul[ Vasului „Hohenzollern“, la 11 Martie, și după amiazi va merge la Miramare spre’ a vizită pe prințul moștenitor austro-ungar» Franz Ferdinand. -C- •!-5- — Ce treime să știe o fată inainte de a se mărita? Volumul acesta e necesar oricărei familii, spre a-i feri de boale de stomac, etc. etc. Posesorul acestei cărți Regina Bucătăriei cu 511 rețete culinare, va trăi peste una sută de ani Prețul lui !—pentru PROVINCIIle! 1.30 bani se vor trimită prin mandat poștal sau în mărci. NU SE TRIMITE RAMBURI. De vânzare la ziarul „Universul”, București. FOIȚA ZIARULUI „UNIVERSUL“ WALTER SCOTT I VA. IV MOE CAP. XXVIII Saint-Meur, 'Clement, Giles, mai veți lăsa oare voi să mă arzât flăcările ii nu veți sări în ajutorul meu ?.... Bois-Guilbert, de Bracy, veniți, veniți că vă chiamă prietenul vostru ! Cum, veți părăsi voi, pe aliatul vostru, pe fratele vostru de arme? Veți fi foi așa de mișei ? Și voi, nemernicilor vasali, nu veți mai asculta de poruncile stăpânului vostru? Toate blestemele îndreptate trădătorilor să cadă pe capetele voastre, ale tuturor acelora care mă lăsați să pier aici! Dar nu m’aud, nu pot să mă audă; sgomotele luptei acopăr glasul meu. Fumul se îngroașe mereu. Omul îneacă răsuflarea. Iată flăcările că răzbesc prin podeala odăii. Dracii, dracii vin să mă ia. Fugiți, fugiți de lângă mine, duhuri rele. Nu pot să vin cu voi fără de tovarășii mei. Tot ce e aici, sunt ale tale acuma, tortorate, care târăști după tine oastea intunerecului. Vrei tu să iei d aici numai pe Reginald Front-de-Boeuf ? Nu, bat„.’ o» totte >a pe necredinciosul templier, pe desfrânatul de Bracy, pe infama Ulrica, pe oamenii de arme cari m-au ajutat în întreprinderile mele, pe câinii de saxoni și ne afurisiții de evrei, căzuți în mâinile mele, pe toți, pe toți ia! Împreună, cu mine. Ce escortă mai frumoasă ai putea să aî tu pe drumul iadului"? In aiureala care din ce în ce mai greu îl amețea capul, începu să râză cu hohote repetate de ecourile vastei încăperi. — Cine râde așa? Întrebă Front-de-Boeuf, cu un glas alterat, speriat de ecourile care repetau râsul lui frenetic. Tu, Ulrico, tu vrăjitoarea, râzi așa? Răspunde’mi, vorbește că-ți dau voe. Numai tu și cu tartorul mare sunteți în stare să râdeți acuma. Fugi, fugi, depărteazăte de lângă, mine !.... Dar să lăsăm pe nelegiuitul să-și urmeze singur delirul care vestea agonia CAP. XXIX Cedric, deși nu prea avea mare Încredere in vorbele Ulri-Chip, nu lipsi totuși să spue cavalerului negru și lui Locksley făgăduiala el. Aceștia se arătară mulțumiți aflând că aveau în castel un prieten care, la nevoe, va putea să le înlesnească intrarea. Se înțeleseră cu saxonul că trebuiau să dea asalt castelului, oricât de nesigură lear fi putut fi probabilitatea isbânzii, căci acesta era singurul mijloc să poată scoate pe prinși din mâinile fiorosului Front-de-Boeuf. — Sângele regal al lui Alfred e în primejdie, zise Cedric. — Onoarea unei nobile dame este expusă, zise cavalerul negru. — și pe sfântul Cristos care împodobește cureaua speciei mele, când ar fi vorbă să scap numai pe bietul serv, pe credinciosul Wramba, zise Locksley, mi-aș da mai de grabă o mână unim picior íh luptă decât să las să cadă un fir de păr de pe capul lui. — Și eu tot așa, zise eremitul din Copmanhurst. Da, știu că e un nebun, știu; insă, domnilor, când un nebun se învârtește cu atâta dibăcie și istețime ca el, aș bea o oală cu vin și aș mânca, o felie de șuncă împreună cu el, mai bucuros decât cu cel mai cuminte dintre oameni. Da, fraților, v‘r spun eu, un asemenea nebun va găsi totdeauna un om al bisericii care să se roage întru el și un luptător care să-l apere, îl va găsi, atâte vreme cât vom putea să cânt un psalm și să răsucesc o lance. Vorbind astfel, învârti pe d'asupra capului halebarda lui cea grea, tot așa de lesne ca și un păstor care și-ar învârti ciomagul. —■ Foarte bine, schimnice, foarte bine zise cavalerul negru. Sfântul Dunstan Însuși n’ar fi putut să vorbească mai frumos. Dar acuma, dragă Locksley, ce zici, n'ar fi bine ca nobilul Cedric să conducă atacul? — Nu, nu, pe legea mea, nu exclamă Cedric. N’am Învățat meșteșugul cum să atac și sa apăr cetățuile tiraniei, pe care normanzii le-au ridicat prin aceste locuri nenorocite. Vom lupta în rândul întîi. Și dacă nu pot să fac serviciile unei căpetenii experimentate, imi voiu Îndeplini datoria de bun oștean. — Fiindcă aceasta’ți este hotărirea, nobile Cedric, zise Locksley, mă voiü Însărcina eu cu conducerea arcașilor. Și dacă nu i-or străpunge cu săgeți pe toți cei cari se vor arăta pe ziduri, să mă spânzurați de craca unui copac și să mă lăsați pradă corbilor. — Bine ai vorbit, viteazule ceomanzise cavalerul negru. Dacă, in aceasta împrejurare, mă socotiți vrednic să iau parte și eu și dacă, printre acești voinici, se află oameni cari să vrea să se pue subt ascultarea unui adevărat cavaler, căci pot să mi dau acest titlu, sunt gata să nu duc la atacul castelului cu toată experiența dobândită în lupte. Capii, împărțindu-și astfel rolurile, deferă cel dintâi iureș, al vărul rezultat îl știu cititorii. După ce se luă reduta, externă, cavalerul negru înștiință pe Locksley de isbândă și-l recomandă să nu-l slăbească pe asediatri ci să-l atace mereu, așa ca să-l impedice să nu-și strângă puterile și să facă o eșire ca să-și reia fortificațiunea pierdută. întrebuința răgazul obținut ca să construiască un pod mișcător, pe care avea de gând să-i arunce peste șanț și peste care apoi să treacă cu toată împotrivirea asediaților. Lucrarea aceasta ena câtăva vreme, dar de timpul perdut nu le păru atâta rău capilor, căci îl lăsase și Ulrichil vreme să-și execute planul care avea să aducă o nouă zăpăceală printre asediați. îndată ce se termină podul, cavalerul negru zise: — Să nu mai pierdem Vreme. Soarele a pornit spre apus și am niște treburi care nu mă lasă să mai perd o zi cu voi aici. Și apoi e aproape cu neputință să nu vie din York călăreți în Ajutorul asediaților și astfel trebue să isprăvim cât mai curând cu atacul nostru. De aceea, unii dintre voi să se ducă la Locksley să-i spue să tragă cu săgețile în cealaltă parte a castelului și să înainteze ca și cum ar voi s-o ia cu asalt. Iar voi, viteji englezi, veniți cu mine la atacul adevărat și fiți gata să aruncați podul peste șanț. Să trecem apoi peste el cu curaj și să-mi dați ajutor să spargem ușa de eșire făcută 'n zidul principal. (Va urma) 85 ->î * i'-