Universul, aprilie 1914 (Anul 32, nr. 89-116)

1914-04-01 / nr. 89

Viile Dealu-Mare Matak, General Georgjescu, Bottea Vinuri de masă și dessert, ABSOLUT NATURALE, de primă calitate și cu pre­țuri modeste Serviciu la domiciliu Telefon 54,19 Str. Episcopiei 1­2875 BAI de FONTA o­mailate-porelan, precum și SOBE de aramă pentru băi. Modele­le cele mai noi, de vânzare ocazional. SIMIGALIA Sim­ont și atelierele: calea Rahovei No. 122. Depozit special: Gara Dealu- Spirei. Construcțiuni de grilaje, magazii, In tablă ondulată-gal­­vanizată. Vânzătorii și Cumpărătorii de case, moșii și terenuri, in ca­pitală și întreaga țară, câștigat enorm, consultând r­egulat și a­dresându-se imediat „Monitoru­lui Proprietarilor". Abonamen­tul anual, 5 lei. București, Pa­latul Luvru. Serviciu teh­nic special pentru măsurători și parcelări de terenuri și moșii, compus din inginerii asociați ai societatei „Hotărnicia“. Condiți­­uni extrem de avantajoase .2002 de vânzare curX,socuri FLiiESÎN­E­I ȘI IOOO 500 de brad, gata, în diferite dimen­­siuni. Se primesc și comenzi de ori­ce lucrări de tâmplărie, ga­rantând termenul de predare și buna execuție. Comenzile pen­tru provincie beneficiază 45 % reducere pe Căile Ferate Ro­mâne.Telefon 13/88 Fabrica Carol Cohen calea Griviței 191 2608 Simion Michailescu MAG. DE FERARIE Str. Teilor No. 24 în dosul mi­­nisterului de domeniu .„Vinde fer de beton, baza lei 19 suta kgr. Traverse de construcțiune suta kgr. lei 22—23 după cantitate. ____________________ 2712 La BUȘTENI Birou pentru închirieri, vân­zări, cumpărări de vile și locuri. Amatorii primesc toate infor­­mațiunile evitând deplasările. Petre Suciu , N. Oancea. 2897 P­epiniera G. M. Gogălniceanu-Ploești Una sută mii port-altoi (Ri­­paria Glob­, Riparia Rupestris și Aramon) 12 lei mia, precum și pomi roditori, diverse varie­­tăți Catalog la cerere. 3839 Distileria Bresson Roagă onor­ la clien­telă să-și anunțe de cu vreme COMENZILE CE VA DA PENTRU SĂRBĂTORILE PAȘTE­­LUI, SPRE A EVITA PREA MAREA AGLO­MERAȚ­IE. wrrrrrrr 2749 1 Pe moșia Frunzănești, la cătunul Lilieci județul Ilfov, departe de gara Fundulea 4 klm. și 8 klm. gara Tângari, este de vânzare a țin­­jeri de lemne de foc, calitate cer. Amatorii se vor adresa la Lilie­­ci. 2823 FARMUE De arendat sau vânzare.— Se aduce la cunoștința amatorilor cum că dreptul de farmacie din Tg. Butași este de vânzare de la 1 Ianuarie 1915. Amatorii pentru arendare sau vânzare, să se a­dreseze direct d-nei Malvina Gha­­nea, Sniatyn, Galiția (Austria). 2902 de vânzare 200 hectare teren cu pădure­ în jud. Dorohoi cu 138.000 lei, plă­tind numerar 65.000. Oferte: S. C. Sucursala ziaru­lui „Universul" Galați. Interme­diarii excluși: Petriș mărgăritar PENTRU CURȚI ȘI GRĂDINI Petriș mare, nisip la inginer; Frați I. Popovici, birou, șesean* Kiselef 3. telefon 36 87. Carieră telefon 38 98. 291. „SYLVA“ Societate anonimă română pen­tru Industria lemnului București.­ Șos. Pantelimon Im Parchete stejar bine uscate dela 8.50 la 10­­ei m p Parchete de fag 6 lei m p Scânduri de stejar uscate Fag, frasin, ulm, tei, grinzi de brad dușumele, căpriori, astereală Scaune lemn curbat Dormitoare fine 2922 Evenimentele din Epir GUVERNUL GREC ȘI MASA­CRELE DIN CORIȚA Atena. 29. — Guvernul grec și opinia publică elenă regretă foarte mult grozăviile din Co­­rița, unde au fost victime mai ales printre populația creștină, fără distincțiune de neam, și prin urmare și printre români, lucru care a pricinuit, ce e drept o vie mișcare în Româ­nia, părere de rău adânc împăr­tășită și de Grecia, dat fiind nu­meroase legături care unesc cele două țări. Guvernul elen, care și-a înde­plinit în mod scrupulos anga­jamentele luate față de Puterile mari, se găsește în imposibili­tate de a trimite trupe spre a restabili ordinea la Corița. To­tuși, dacă ancheta care a fost începută va stabili că subofițerii sau soldații greci au dezertat spre a se lupta în mijlocul răz­vrătiților e sigur că vor primi o pedeapsa grabnică și exem­plară. (A. R.). IN JURUL ASASINATELOR DIN CORIȚA Viena. 29.— D-rul Leonte a comunicat ziarului „Albanische Correspondenz“ că s'a stabilit în mod cert, că preotul din Corița Balamace și alți fruntași cuțo­vlahi au fost omorâți cu bruta­litate de către epiroți. ESSAD PAȘA IN AUDIENȚA LA PRINCIPELE WILHELM Durazzo, 29.— Principele Wil­helm a primit în audiență pe generalii Essad pașa și De Weer cu c­are a conferit asupra dispo­­zițiunilor referitoare la Epir. CIOCNIRILE DIN EPIR CONTINUA Viena. 29. — Din Durazzo se anunță că în Epir micile cioc­niri între jandarmeria albane­ză și răsculați continuă. Essad pașa cere reprimarea răscoalei cu forța armată, dar guvernul albanez refuză aceas­ta. Fugarii din Djakova și Dibra povestesc lucruri îngrozitoare despre luptele albanezilor, din partea locului, cu sârbii. MIȘCAREA BANDELOR GRE­CEȘTI Roma, 29. — Agenția Stefani află din Durazzo că in împreju­rimile localitatei Biglista, 350 re­gulați greci, formați într’o ban­dă au distrus două sate albane­ze, făptuind­­ cruzimi, și că în momentul de față se îndrep­­tează spre Corița, unde întăriri de jandarmerie au fost trimise­­(A. R.). ALBANEZII INAINTEAZA Salonic, 29. — Albanezii au înaintat spre Hodjista, satul a fost evacuat de ieroloșiți in tim­pul nopței; populația grecească a fugit de asemenea spre Bi­glista; albanezii au intrat în Uudjista, promițând populațiu noi rămase să-i lase viața și bu­nuriie, ieroloșiții s'au reras spre Lampanița. Comitetul epirot din Salonic a trimis o telegra­mă Regelui Constantin și d-lul Venizelos rugându-le să spriji­ne pe locuitorii din Corița. (A. R.J. -------------*❖* Abonații „Universului“ ale că­ror abonamente expiră la 1 a­­prilie, să GRABEASCA ca RE­­INOIREA, spre a putea lua parte la tragerea marilor premii din linia Mal.­ l. - - De vânzare — la — VICTORIA și VERDE Trifoi și Lucernă BE Garantat țară cușca.ă precum și orice alte Semințe agricola la SEMIUȚERIA „PRACH“, BI»;« STIJ. BURSEI 2. — Telefon 20­15 CATALOAGE LA CERERE 2665 Viji am suncita altoite și nealtpita A se adresa direct pepini­rei. FR. MfI)TAS (T»a tis* I vama) AUTENTICITATEA ȘI SELECTIUENA GARANTATA — Catalogul se tr­imite la cerere­­.816 i Pepiniera cu renume univ­rsal F.R. CASPAR, din MEDIAȘ Transilvania 1­n pră­­ i in acest an D-lor proprietari­­ viticultori: v­iță al.ertă de calitate superina­ă, vi­n­­oasa, cu sudura p­ri­etu­ri rä­­ äiind suficiente, în dife­rite varie­ați de vin s­­t­ransA, precum și Port­all­oi și butași americani, di vanetațile Riparia Globe, Rup­­st­is Mon­. .. ticola, Riparia X Rupestris,* Aramon X Pu­pestis și Riparia x Berlaridieri. Dr. BRAGLIE STEM Vechi și medic al Eforiei Spitalelor Civile SPECIALIST la BOALELE SIFILITICE și INTERNE Consult, de la 10-12 și 5-7 22, Str. Bibescu-Vodă. Temes.25170 ^1^0¹ X>00CKX>Й X>0Й><ЯЙ XЕ 0ЙK>Й X>­Й K›00000‹X>OC'0<.­C›0Й ОО>CООО^ ^ooooo^ooooo oooooooooooo oooooooooooo xxxx [j Serviciul telegrafic al ziarului „Un­versul» ■in­' I RELIXOITI ABONAMENTELE ! PE ZIUA DE ! APRILIE I IIBO|S[AȚI-VA | I Guun abonament la,,UNIVERSUL“ : $ ZZZZZZ de 18 lei, IM 5 saü 4.B5 ZZZZ : ö Aveți șansa de a câștiga: v IVaIoLi IvîilA * 1 I pi 5000 sím mT 1'ötaí| , : o LCI «uuui lei * Tragerea ars loc: o fiz­vonuri comunale < ; s Mariî 1 a fi­­ n nde s,!r ® nz l în ^ni lai 0 Ili U UII IC 1111 v ggjigfi Jiu > Osebit de enorma sumă < Ș­i de 5000 lei mai aveți < 1 Ceasornice se aur sânî i 8 < Obiectele 0e mare preț \ § și diferite obiecte de | țg^ njMEA i I mare preț necesare \ care se abonează cu - I ori­cărei gospodine i ia parte la tragere­a 9 Abonații din provincie pot expedia bani­ prin mandat toștal . DRUMUL DE FER INTRE ATLANTIC ȘI PACIFIC Roma. 29. — Se telegrafiază din Victoria Colombia că dru­mul de fer transcontinental e aproape gata. In August Ocea­nul Atlantic va fi pus în legă­tură cu cel Pacific. (A. T. L). ROCHETE LA LUGANO Roma, 29. — După ziarele din Lugano, Rochette ar fi sosit acolo, venind din Lucerna. Po­liția s'ar fi identificat. (A. T. I.). TRIPLA ÎNȚELEGERE NU VA DEVENI O TRIPLA ALIANȚA Roma. 29. — Se telegrafiar fi din Paris ziarului „Popolo Ro­mano“ că în cercurile politic din capitala Franței se crede că ar fi exagerat svonul unei adevărate alianțe politice intre Franța, Anglia și Rusia. In­d­evăr, dacă cu toate raportu­lle așa de cordiale și intimi ari există intre­­ Franța și An­g­lia, această din urmă a refuzat in­totdeauna să preschimbe în­­țelegerea într’o alianță, cu atât mai vârtos nu sar putea în­cheia o alianță acuma între Franța, Rusia și Anglia, date fiind raporturile nu tocmai așa de călduroase cari există între Londra si Petersburg." (A. T. L). PROCESUL LOG­­RE NAVIGA­ȚIE DIN VIENA Viena. 29.—Instrucția în pro­cesul societăților de navigațiuni „Canadian Pacific“ și „Llogttu german de nord“ a fost termi­nată. Procesul a fost sorocit pentru ziua de 2 Mai. RELAȚIILE DINTRE GRECI­ ȘI AUSTRO-UNGARIA Astuui. 29­ —■ Ziarele de aci e. nonță, că ministrul de externi al Greciei, d. Streit, a declare directorului societății Austri Americane, că relațiunile din­­ Grecia și Austro-Ungaria sur­ pline de perspectivă în viitor. Ministrul a­ zis: „Nu numai ră­cunoștința ce o simt față­ de cc­o­urile din Viena, unde am pe­trecut atâția ani, dar și exp­riențele ce le-am câștigat acu mă îndeamnă la­ strângerea re­­latiunlor noastre cu Austro- Ungaria, și am convingerea că aceste relatiuni au o importan­ță deosebită. SOLIF SINITAT FA BE LA SEBASTOPOL Sebastopol, 29. Țarul a pus prima piatră a bazinului de­ la duh ..împăratul Niculae II“. La această ceremonie ai­ asistat marile ducese Olga și Tatiana, precum și ministrul marinei. (A. R.) STAPTA REGELUI SUEDIEI Stoc.­,­ lm. 29. Buletinul de azi declară că regele a petrecut o noapte bună, a dormit și du­reri­i fiind mai suportabile a putut privii vizite scurte ale fa­miliei regale A­RA AVIAȚIUNE Marsilia 29.­­ Aviatorul Stock­fel, plecat la 4 și 18 din Gotha a sosit la Dijon la­ 14 și 20 de unde a plecat la 1 și 15 spre Mó­raen. fA. R.­ UN tipT * r ' nvr’*T? AUSTRIAC T A­RCUTAPI Sculări. 29. Detașamentul austriac de 60 de oameni, sub comanda unui locotenent, a so­sit, aci. Acest, detașament va în­­­soți comisia austriacă pentru deUniRarea graniței de nord a Albaniei. Comisia se află acum În­ t­unul Pev­i­en­flnlnî SPIONAJUL POIÎîIEI IN AUSTRIA — Un nou proces la Viena — Viena. 2.9. — In curând se va judeca un nou proces de spio­naj. Acuzații sunt: un fost str­âmt major și un tânăr diplo­mat rus, care se dădea drept stu­dent în medicină, și cari au în­treținut relațiuni intime cu a­­tașatul militar rus Zankievici. TRECEREA CANALULUI A­­NAMA Panama, 29. — Din Washing­ton se anunță, că senatorul Lod­ger a declarat în Senat, că va fi trecut canalul Panama pen­tru prima oară de un mic vas, condus de ingineri francezi. Acest vas va fi donat apoi Franței în semn de recunoștință că ea a început săparea cana­lului. O PRINCIPESA ÎNGROPATA DE VIE Roma, 29. — Din Neapole se anunță, că acolo circulă zvonul, că principesa Novati, moartă de curând, de fapt nu a fost moar­tă ci se afla într’o stare merac­tică și deci a fost îngropată de vie. .. Autoritățile au orânduit o an­chetă. ÎNTREVEDEREA DE LA ABAZZIA Fiume, 29. —­ Aci au sosit din Viena 15 agenți secreți, cari vor pleca la Abazzia, unde vor face servicii, în timpul întrevederi .­contelui Berch­told cu San Giu­­­liano.* Ancona, 29. — Vasul de răz­­boi ..San Marco“ a sosit aci. Re­afirmă că San Giuliano va în­treprind­e călătoria la Abazzia unde­­ va avea o întrevedere cu c­ontele Berchtold pe bordul a­­cestui vas.­­PENSIONAREA A 19 GENE­RALI AUSTRIACI Viena. 29. — Ziarul „Zeit“ a­­n­unță, că cu prilejul avansări­lor de Mai, 16 ‘generali vor fi trecuți la pensie. Principele moștenitor face tot posibiliul pentru ca printre ge­erali să rămână numai per­soane cât se poate de tinere. ELIUNFA. DELE­GATIUNILOR AUSTRO-UNGARE Viena 29. — Delegațiunile se or întruni pa ziua­ de 14 Aprilie î Budapesta. Marina va cere unu credit de l 'O milioane repartizat pe șase­­. Armata nu va cere 'n schimb anul acesta nici un cre­dit. Contele Berchtold va supune f­elegățiunilor „Cartea roșie", re­feritoare la atitudinea Monar­chiei în timpul conflictului bal­caric. ■ Președintele delegațiunea aus­triace vă­ fi Silva Taronka, vice­preferUnți, d-rui 1 ■yrțr.Țoți 4 p * NGUTIA PUT-UL­­ GERMANIEI SA*CORFU Berlin. 29. Dacă îmbbună­tățirea sănătăței soției­­ a­ p va fi durabilă, cancelarul Beth­­raam­n Holkri'eg va merge la r,«r­­f-u: Gn rr' nc: ’J­­ eazîe se va ira*, șa def’-- Ifir -1 m cuver­natorului Alsaciei I crenel. STAREA REGELUI SUEDIEI Stoekholm. 29. Starea re­gelui s’a îmbunătățit simțitor așa că erî a putut primi chiar un OBȚINEREA PENTRU AM­­LIT SANDAPSKY Sofia. 29. — O parte din stân­ga dorind să depună pe biroul Sobraniei o cerere de amnistie pentru toți soldații învinuiți de arte de nesupunere și alte de­licte, se pregătește de aseme­nea­ o propunere de amnistie în favoarea revoluționarului San­­dan­sky ,care a acuzat de a fi u­­cis, cinci ani în urmă, pe șeful comitetului macedonean. (A. R.). GONFEFIN’i’FT.f D-NEI. PANKHURST Viena. 29. — Conferințele doamnei Panl­hurst sunt orga­nizate de o antrepriză de con­certe, care a cerut permisiunea ca conferențiara să vorbească Vineri despre mișcarea feminis­tă din Analia. Budapesta. 29. — Sufrageta miss Sylvia Pankhurst a sosit aci și va ține o conferință des­pre drepturile femeilor. (A. R.) PRESA VIENEZA ȘI ARTICO­LUL FILO-RUS AL CONTELUI TISZA Viena. 29. — Ziarul „Zeit“ în numărul säu de ere se ocupă la loc de frunte cu articolul filo­­rus al contelui Ștefan Tisza, a­­părut in revista „Igazmondó“. Acest articol al contelului Tis­za este comentat de ziarul „Zeit“ în modul următor: „Tisza este foarte bine îțn Un­garia unde poliția Îi permite să vorbească cum vrea și ce vrea, dar acolo unde nu este păzit de gardă nu îndrăznește să-și spu­nă părerea. Nu este bine ca un ministru în funcțiune să scuipe Rusia în față, dar nici nu este bine ca să­ î­lingă tălpile; este insă și räu și trist când un ministru merge în neconsequența lui pâ­nă acolo, ca să le­ facă pe amân­două. Ne place cu mult mai mult contele Berchtold­, așa cum este lipsit de temperament, de­cât contele Tisza cu prea mult tem­perament. DISPARIȚIA UNOR TABLOURI Neapole. 29.—Din catedrala Sf. Paul răufăcători necunoscuți au furat două tablouri de mare va­loare. BANCA FRANCO-ROMANA Viena. 29. — Din Paris se a­­nunță, că cercurile financiare franco-rusești sunt preocupate, de constituirea unei bănci fran­­co-romăne, care se va ocupa nu numai cu operațiuni de bancă ci și cu înființarea de întreprin­deri comerciale și industriale. Până acum s-a semnat pentru acest scop un capital de 6 mi­lioane și jumătate franci. TURBURARI GREVISTE Salonic, 29. — Muncitorii de la tutunuri de aci, din Praviște și Cavala, în număr de 25 mii au proclamat greva generală. Intre muncitorii greviști și negreviști au avut loc încăerări. A trebuit să intervină po­liția, care a fost întâmpinată cu pietre. De ambele părți sunt foarte mulți răniți. Foarte mulți muncitori au fost ares­tați. Mișcarea a fost pornită pen­tru că muncitorii cer mărirea salariilor. IN JURUL UNEI CAMPANII DE DEFĂIMARE Sofia. 29.— Agenția bulgară află că cercurile oficiale se miră de campania de defăimare întreprinsă de „Koelnische Zei­tung“ și reprodusă de mai multe alte ziari din străinătate în contra ministrului Statelor Unite, d Wopicka, care e învi­nuit de gesturi pe care nu le-a făcut nici­odată și vorbe pe care nu le-a rostit. D. Wopicka a avut la Sofia atitudinea per­fect corectă demnului repre­zentant al marei națiuni ameri­cane. (A. R.). CHESTIA INSULELOR DODE­CANEZE Rom­a, 29. — Agenția Stefani ln urm­a unui articol al ziarului .,Jeana Turc”, declară că în cer­c­urile politice se observă că gu­vernul italian e absolut hotă­rât să nu evacueze insulele din Dodecaneze de­cât, după ce va obține concesiunile cun­oscute în Asia mică, condițiune pe cân­d­vernul otoman o cunoaște farte bine și fără de care nu ,va mai primi insulele. Totuși nu se crede că articolul sus menționat să fie inspirat de Poartă. (A. R.). ————— $ *------------­Scaiuîitin­ din str. Sp taru­ Preda di­n Capitală Un enorm scandal, urmat de rănirea unui nevinovat, s’a în­tâmplat Sâmbătă sear­a în str. Spătaru Preda n-rul 4, în ur­mătoarele împrejurări: Comerciantul Marin Mărăscu, di­n str. Colonel Georgescu n-rul 10, este în divorț cu soția sa Susana, care actualmente locue­­ște împreună cu concubinul a­ Trică Constantin în str. Spă­taru Preda n­rul 4. Alaltă­ seară pe la orele 10, Mărăscu s-a dus la locuința soției sale și găsind-o acasă împreună cu concubinul ei, i-a făcut un scandal enorm, ba în cele din urmă a scos un revolver și i-a amenințat, spu­nând că îl împușcă. Trică Constantin voind să pună capăt scandalului Și-a luat pălăria și a plecat la circ. 30 spre a reclama cazul. In timpul absenței sale între Marin Mărăscu și soția sa, a iz­bucnit o ceartă foarte violentă. l­a un moment dat Mărăscu, sa rescitat peste măsură, a în­dreptat revolverul în­spre soția sa și a tras un foc. Susana Mărăscu în momentul fizic a avut prezența de spirit să sară la o parte, așa că trien­­tele trecând pe lângă ea a nime­rit în pulpa piciorului drept pe un chiriaș al Susanei Mărăscu. Dumitru Chirilă, care tocmai intra pe ușă cu detențiunea să intervină, spre a pun­e capăt sc­a­dalu­lui, din cauza căruia întreaga mahala se adunase în ața casei. Sosind sub­ comisarul Popescu, Il­ s- a dezarmat pe Marin Mă­­răscu și, declarându-l arestat, a dispus ducerea lui la circ., de unde, după terminarea anche­tei, a fost înaintat poliției. Dumitru Chirila, victima nevi­novată a acestui scandal, a fost transportat la spitalul Brânco­­venesc, unde i s-a extras glon­­t­ele din pulp­a piciorului. MARȚI, 1 APRILIE 19­42 Bichmss”' Sofia. 29. — Ministrul de răz­boiri decla­ră că porturile din De­deagaci și Porto-Lagos au­ fost com­­plect curățite de minele sub­marine puse în timpul războiu­lui­ (A. R.).* Sofia, 22. — Dreptul de exploa­tare a bunurilor din teritoriul sârb aparținând sătenilor bul­gări din regiunea graniței și vice-versa, care a fost suspendat în timpul războiului, a fost res­­tabilit. (A. IU.) Belgrad, 29. — Marele binefă­cător național Liuba Krzmano­vici, a murit. (A. R.) SPU­­EElA de la K­îbîiaalaî Tecuci Tecuci, 29 Martie. Vineri noapte, necunoscuți in­­troducându-se pe o ușă dosnică în localul trib. Tecuci, am­ spart ge­amul de­ deasupra ușei de la camera­­ corpului portăreilor și introducându-se înăuntru, am­ forțat sertarele de la două bi­rouri, luând dintr’unul numai suma de 16 lai ce am­ găsit pași într’un plic, iar din celalt, unde or­ari timbre în valoare de mai multe sute de lei, n’am­ luat ni­mic. Hoții se bănuesc a fi dintre servitorii tribunalului, și aveam­ intențiunea de a prăda pe se­cretarul­­ acelui ser­viciu, d. Popa, care avea bani pent­ru timbre în valo­are de peste 500 lei, însă lo­vitura le-a fost zadarnică, de ■oarece numitul funcționar în seara comiterei furtului lu­ase banii. Ancheta se face de d. procuror M. Demetrescu.­­j. * -i----------­♦ In seria de premii oferite de ..Universal“ abonaților săi, mai figuroază: umn gramofon, un flaut de abanos, una vioară fină, toate cumpărate dein marele magazin de muzică Jean Feder, București Calea Victoriei. Numiri la consiliile de r­e­viz­ie Au fost numiți în consiliile de revizie ale clasei 1915 comandan­ții de brigade ale căror nume urmează: Colonel Nestorian Gh., brigada I infanterie, județele Mehedinți și Gorji; Colonel Anastasiade Const., brigada II infanterie, jud. Dolj. Colonel Isacoviță Victor, bri­gada III infanterie, jud. Vâlcea ; Colonel Cristu Dumitru, briga­da IV infanterie, jud. Olt și Ro­ma­nați ; Colonel Toplicescu Gh., briga­da V infanterie, jud. Argeș ; Colonel Vasilescu Paraschiv, brigada VI infanterie, județele Dâmbovița și Muscel ; General Sutescu Gh., brigada VII infanterie, județele Vlașca și Teleorman ; General Deșliu Ioas, brigada VIII infanterie, jud. Ilfov ; Colonel Dragalina loan, briga­da IX infanterie, jud. Prahova; Colonel Sănătescu Gh., briga­da X infanterie, județele Bucoa și R.­Sărat; Colonel Vaitoianu Artur, bri­gada XI infanterie, județele Te­cuci­­ și Putna ; Colonel Drăgotescu Dumitru, brigada XII infanterie, județele Covurlui și Tutova; General Saegiu Aurel, brigada XIII infanterie, județele Bacău și Neamțu ; Colonel Boian Octav, brigada XIV infanterie, județele Suceava și Roman ; Colonel Boureanu Gh., brigada XV infanterie, județele Iași și Vaslui; Colonel Bunescu Grigore, bri­gada XVI infanterie, județele Botoșani și Dorohoi; Colonel Velicu Petre, brigada XVII infanterie, județele Ialomi­ța și Constanța; Colonel flovinaru Nicolae, bri­gada X artilerie, județele Dobrici și Silistra; Colonel Simionescu Gh., briga­da XIX infanterie, jud. Tulcea; Colonel Robescu Tiberiu, bri­gada XX infanterie, județele Brăila și Fălciu ; Colonel Grigorescu Eremia, brigada III artilerie, orașul Bu­curești. -------------|. *------------­ IVsclid rea expoziției de pictură a son*. ..Tine­rimea artisticii“ — Principesele Maria și Elisa­­beta au asistat la solemnitate — Societatea „Tinerimea artisti­că“ și-a deschis era, în mod ofi­cial, expoziția de pictura, insta­lată în localul fostei panorame „Grivița“. A. S. R. Principesa Maria, sub al cărei înalt patronaj e pusă .Tinerimea artistică“, a vizitat expoziția. A. S. R., care era în­soțită de Principesa Elisabeta și de Principele Nicolae, a cercetat în mod amănunțit toate sălile expoziției, ocupându-se de aproa­pe de lucrările expuse. D-nii I. Steriadi și Al. S­atins­­ky am­ dat înalților vizitatori lă­muririle necesare. Oficialitatea a fost reprezinta­­tă prin d-ni. I. G. Duca, minis­trul cultelor și instrucțiunei pu­blice, și profesor dr. Ci Angeles­­cu ministrul lucrărilor publice. Un public select a venit în foarte mare număr la această festivitate artistică, ocupându-se în mod amănunțit de numeroa­sele lucrări care alcătuiesc expo­ziția. Despre lucrările expuse vom vorbi într-un număr viitor. ----------------------------­©reia fixare oficiilor din Moldova, deservite în următoarele circuite tele­grafice Direcțiunea poștelor a stabilit pentru Moldova următoarele ore pentru convorbirile cu București și reciproc : 1) Pe circuitul București-Mă­­r­ășești-Rom­an : De la 8—9 dim.; 11 dim. — 12 s. și 5 — 7 s. Bu­­zări; de la 9—10 dim; 2—4 s. 1.­Sărat; de la 10 - 11 dim.­ 7—9 s. Bacău și P.­Neamț; de la 4—5 s. Romanul. 2) Pe circuitul București-Mă­­r­ășești-Tecuci-Iași. De la orele 1—9 dim.; 10 dim.—7 s . 9 s.—8 k­m. Iași; de la 9—10 dim. și 7—9 s. Tecuciul. Pe circuitul București—Viena, pe distanța București-Mărășești -and nu este ocupat cu convor­biri internaționale. De la orele 8 dim, până la 9 seara, următoa­rele orașe: Focșani, Mărășești, Bârlad și Vaslui. 4) Pe circuitul Roman-Tecuci și bucla telegrafică Tecucî-Bâr­­lad-Vaslui-Iași. De la orele 12 la 2 seara orașele: Roman, P.­­Neamț, Bacău, R.­Sărat, Buzări, Focșani, Mărășești, Tecuci, Bâr­lad, Vaslui și Iași. 5) Pe duplexul telefonic Mără­­șești-Tecuci și circuitul Tecuci- Galați, următoarele: B­acău­, P.­­Neamț, Roman, Focșani, Mără­­șești-Tecuci, Bârlad, Vaslui și Iași cu Gal­ați și Brăila în orele ce­le ari fixate pentru convorbiri cu București și numai d­acă cir­cuitul nu este ocupat cu convor­biri internaționale între Galați și localitățile din Aistria și Râmnicul-Sărat cu Galați și Brăila prin Buzări pe bucla te­legrafică Buzari-Brăila în arile ce­re are fixate pentru convorbi­rile cu Bucureștii. V ­>F .J. • Constantinopolul infectat fie holera D, ministru de interne, fiind informat pe baza comunicărilor consiliului sanitar internațional din Constantin­opol, că epidem­­ia de holeră din Constantinopol nu s’a stins cu desăvârșire și că se ivesc din nori cazuri, ținând seama de dispozițiunile din con­­vențiunea sanitară internaționa­lă din Paris (1903), a declarat infectat de holeră orașul Cons­­tantinopol. Cu începere de la 30 Martie a. e. toate proveniențele și călătorii din Constantinopol vor fi supuși măsurilor prevăzute în conven­țiile­a sanitară internațională din Paris. Intrarea în țară a călătorilor și proveniențelor din Constanti­nopol se va face pe apă prin porturile Constanța, Sulina, Ga­lați și Brăila, iar a celor ce vin pe uscat prin porturile dunărene T.­Severin, Corabia, Calafat, Zira­­nicea, T.­Măgurele, Giurgiu, Că­­­ărași și Oltenița.. Produsele alimentare de origi­nă animală în stare proaspătă, precum și legumele verzi și fruc­tele proaspete sunt prohibite. Es­te de asemenea prohibită intra­rea în cete a lucrătorilor, vaga­bonzilor, emigranților, etc. Călătorii s­u­t în țară din a­­ceastă localitate vor fi supuși la domiciliu unei supravegheri de 5 zile.________**-----------­ Pesfini%ea cursu­rilor școalei de comptabilitate din Tecuci Tecuci, 29 Martie. La 15 Aprilie a. c., vor începe cursurile școalei de comptabhili din orașul nostru pentru elevi, cari vor urma a se înscri în se­ria IV-a. v Condițiunile de admitere în a­­ceastă școală sunt: 1) Să aibă vârsta minimum 14 ani. • 2) Să fie absolvent ,al cursului primar și 3) Să plătească o taxă școlară de 120 lei (aceasta­­n 2 rate). Cererile de înscriere se pri­mesc până la 15 Aprilie c. la di­recțiunea școalei, str. Carol n­rul 27 în Tecuci și treb­uesc însoțite de următoarele acte : Certifica­tul de absolvire a cursului pri­mar , extractul după actul de naștere și­ prima rată de 60 lei. Cursurile sunt de patru luni teorie, urmate de două luni practică, după care se depune examenul de absolvire pentru obținerea diplomei. Elevii absolvenți buni și sar­­vuitori sunt plas­ați de direcțiu­ne la băncile populare sau­ orice alte societăți cooperative. Slana lupiui’ si a­ssu­si ai Im La ministerul de interne s’am­ primit următoarele rapoarte­­ cu privire la starea timpului și a semănăturilor: Tutova: Semănăturile de toa­mnă sunt bune. Arăturile de pri­măvară continuă cu multă acti­vitate­. A plouat în tot județul­ Olt. Timpul în ultimile zile a fost senin, cald și cu puțin vânt. Semănăturile de toamnă sunt frumoase. Arăturile­ și semănăturile­­­ de primăvară am­ început. Parte din pomii fructiferi au­ înflorit. Vâlcea­. Timpul în acest ju­deț a fost frumos. Locuitorii se ocupă cu săpatul și tăiatul vii­lor, strângerea și căratul gunoa­­elor din odoare, la câmp; semă­natul ovăzului terminat. Tulcea: Timpul a fost variabil. A plouat in întreg județul, afară d­e teritoriul plășei Istru. Semă­năturile de toamnă sunt bune Locuitorii continuă cu arăturile și semănăturile de primăvară. Tecuci: Timpul în acest județ a fost variabil. Semănăturile de toamnă sunt foarte frumoase și merg progresând. In prezent se activează atât de marii agricul­tori cât și de săteni cu facerea arăturilor de primăvară, iar podgorenii se ocupă cu desfun­­datul viei. Pomii fructiferi sunt în muguri și desvoltare. Vaslui: Timpul în ultimile zile a fost ploios. Semănăturile de toamnă sunt frumoase, totuși stări pe loc din cauza răcelei. Se continuă cu­­ activitate la a­­răturile pentru semănatul orzu­lui, ovăzului și mazăre!. : Scutirile taxe pentru examenele parti­culare Ministerul instrucțiunii a luat următoarea deciziune cu privi­re la acordarea scutirilor de taxe pentru examenele parti­culare : 1) Toate comunitățile străine care solicită scutiri de taxe de examen pentru elevii ce fre­­cventează școalele întreținute de ele, să depună din timp, la casa școalelor, cererile însoțite de ta­bloul cu numele fiecărui elev, pe clase și de actele de pauper­tate ale tuturor elevilor prevă­zuți în tablou; 2) Acordarea scutirilor se face numai de casa școalelor, unde trebuesc îndreptate toate cere­rile de acest fel; 3) Odată o scutire aprobată, nu se mai revine sub nici uun motiv asupra aprobării; 4) Taxele plătite de elevii cari în urmă am­ obținut scutiri nu vor mai fi restituite; 5) Cererile de scutire se pri­mesc numai până la 15 Aprilie. FOSIA ZIARULUI UNIV iff •­Walter scott HO 1VA.NHOE CAP: țăranul, căutându-se­­,n bnzu­­r, cu un aer de repugnantă vă­­­ă, scoase o cutie pe capacul reia erau tipărite câteva lu­c­­ovreești, probă sigură, pen­­i cea mai mare parte dintre i atenți, că eșea din­tr’o spiță­­­ drăcească. Luca de Beauma­­itre ordonă să i se d­ea lui, și cu semnul crucii înainte d’a ine mâna pe ea. Fiindcă cu­rtea cea mai mare parte din­­­ limbile vorbite în Orient, citi ne inscripțiunea pe care o sta: Leul tribului Iuda a­bi­ XXXV — Ciudată putere a diavolu­lui, exclamă el, care poate schim­t­­a sfintele Scripturi în bleste­me și să prefacă în otravă ceea ce trebue să fie hrană zilnică ! Este­­ a­ci vreun medic care să ne poată spune cu ce a făcut bal­samul ăsta mistic ? Doi oameni, așa ziși medici, înaintară. Unul era călugăr, cel­lalt bărbier. Examinară cutia și declarară că nu pot să spună din ce materii era alcătuit balsamul dintr’înșa, dar că simțeau un miros de smirnă și de camfor, substanțe, pe care, în­ ignoranța lor, le numeau ierburi orientale. Dar, cu răutatea ce le-o inspira profesiunea în contra celora ca­­r­e au­ succese, deferă să se înțe­leagă că, de vreme ce ei, oameni de meserie, nu cunoșteau acest remediu, trebue să fi fost com­pus cu marafeturi magice. După ce se termină discuțiu­­nea medicală, țăranul ceru cu umilință să i se dea îndărăt bal­samul care lui i-o folosise foarte mult. — Cum te chiam­ă pe tine,­ ca,­raghiosule ? îl într­ebă marele maestru, încruntând sprincenile. :— Mă chiamă Hie«­ Și sunt fiul lui Snell, răspunse țăranul — Li, K­igg, fiu al lui Snell, află de la mine, măi omule, că » bine să fii paralitic decât să-ți datorești tămăduirea cu ajuto­rul necredincioșilor care au de la­­ dracul și nu de la Dumnezeu puterea de a zice : „Scoală-te și mergi! Află că e mai bine să siiugi cu sila de la necredin­cioși comorile lor, decât să le primești darurile cu bunăvoință sau să intri în slujba lor. Haide, pleacă de aici și fă, cum ți-am zis.— Vai, zise țăranul, să-mî fie cu iertăciune, dar povața lumi­năției tale e prea târzie pentru mine, care nu mai sunt bun de nimica. O să le sunt însă frați­lor mei, care slujesc pe bogatul Natan Ben Samuel, că sfinția ta a­ zis că e mai drept să-l fure decât să-l slujească cu credință. — Luați de aici pe păcătosul ăsta limbut! zise Beaumanoir care nu se aștepta să-l auză tră­gând astefl de concluzi din ma­ximele sale. Higg, fiul lui Snell, intră repe­de în grămada mulțimii proptin­­du-se în cârjă. Interesându-se însă de soarta binefăcătoarei lui și voind să știe ce se va alege cu ea, rămase în sală, cu riscul de a mai întâlni iar privirile severe al judecătorului teribil care-l în­spăimânta. Mârâie maestru ordonă atunci Rebecil să-și ridice vălul de pe față. Deschizând gura pentru întâia dată, ea răspunse cu sfia­lă, dar cu demnitate, că fiicele lui Israel nu sunt obicinuite să stea cu, fața descoperită în pu­blic. Răspunsul modest și gla­sul blând cu care vorbise Rebeca atrase în favoarea ei pe toți cei care o auziră. Beaumanoir însă se credea îndatorat în conștiința să reprime orice simțire umană care ar fi putut răci rolul său­ în executarea ce credea că era dator să îndeplinească. Repetă dar ordinul și un paznic ridică mâna să smulgă vălul de pe fata tinerei evreice. Ridicându-se repede și adre­să­ndu-se marelui maestru și ca­rei aril­or care o înconjurăm­, ex­clamă :. — Pentru dragostea ficelor voastre!..­. Vai, uitam că nu aveți copii!... Dar pentru amin­tirea duioasă ce negreșit că v’a rămas de la numele și surorile Voastre, vă rog, nu permiteți ca un bărbat să ridice mâna asu­pra unei nenorocite fete. Sunteți venerabili fruntași ai poporului nostru, mă voi supune vouă și vă voi arăta trăsurile feții unei nenorocite. Pronunță aceste cuvinte ca o expresiune de durere și de re­semnare care înduioșa aproape până chiar și inima lui Beau­manoir însuși. Ridicând în ace­lași timp și vălul, descoperi pri­virile lor o față pe care se vedea tot atâta demnitate cât și sfială nevinovată. Frumusețea ei deș­teptă un murmur de uimire, și tinerii cavaleri, uitându-se unii la alții, își ziseră cu ochii că drăgălășia feții ei era cel mai puternic former cu care să câș­tige inima lui Bois-Guilbert. Dar asupra lui Higg, fiul lui Snell, vederea bine-făcătoare a lui pro­dusese cel mai mare efect. — Lăsați-mă să ei, zise oame­nilor de arme care stăteam­ de pază la ușă ; vederea ei mă trăz­­nește !... Nu fac și eli parte din­tre omorâtorii ei ? — Țineți sufletul în pace, o­­mule! zise Rebeca, auzindu-i cu­vintele. Nu mi-ai făcut nici un răs­ spuind adevărul, iar plân­gerile tale nu­ mi pot fi de nici un ajutor. Taci, te rog, și plea­că, lăsând cerului grija să mă proteagă ! Paznicii voiari să dea pe Higg afară, de teamă ca să nu mi­ tulbure a doua oară liniștea adunare! făcându-i pe dânșii răspunzători de asemenea neo­rânduială, dar se jură că nu va mai deschide gura, și-l lă­sară. Se chemară și cel din urmă martori, doi oameni de arme de care Albert de Malvoisin îi vorbise lui Manfichet. Deși erau­ niște ticăloși învechiți în rele, vederea aceleia care avea să fie victima lor, frumusețea, înfăți­șarea ei nobilă și atingătoarea păru că-l încurcă pentru un mo­ment. O privire expresivă însă a comandorului Malvoisin­ & tre­zi și le vedeze tot sângele rece. Cu o preciziune care ar fi pu­tut să le pară suspectă unor ju­decători mai favorabili, spuseră cele ce ziceau­ că am­ văzut. A­­mănuntele de poziț­iunea lor erau­ mari false sari neînsemnate, dar faptele cele mai firești deșteaptă bănuială, când sunt raportate, ca în împrejurarea de față, cu o exagerație manifestă și cu co­mentarii sinistre. Unul dintre acești oșteni de­clară că o văzuse supuind la o căutare miraculoasă pe un om rănit la castelul din Torquilsto­­ne ; că făcuse semne peste rănile lui; că pronunțase unele cuvinte misterioase pentru care mulțu­mește lui Dumnezeu că nu le-a putut înțelege, și că îndată vâr­ful une­i săgeți eșise din rană, sângele se oprise, rana se închi­sese, iar rănitul, peste o oră, era pe ziduri și-I dedea lui, martoru­lui, ajutor că să arunce bolovani niște asediatori. (Va urma)

Next