Universul, mai 1914 (Anul 32, nr. 117-147)

1914-05-01 / nr. 117

5 Wfr Romlnia.­rO Ini în străinătate ICGB Fondators LUIGI CAZZAVIUftN 6 IPJLG1JS1 XXXII - y~rnl 117.­­ Joni 1 Maia iști CELE DIN URMĂ STÎRÎ DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE $1 TELEFONICE Redacția și Administrația: .7. b"cuTM­M -Brezomau. 3f împăratul FRAK8Z IOSEF, lipi ultima fotografie Escursiunea familiei regale Sosirea la Oltenița Oltenița, 28 Aprilie MM. II. Regele și Regina îm­preună cu AA­ II. Principii mo­ștenitori și micii Principi au so­sit în portul Oltenița la orele 11. Divizia de Dunăre care staționa în jurul yachtului regal a sa­lutat cu salve de tunuri.­­ In uralele mulțime!, Suveranii și însoțitorii Lor au descins din tren în port. Prefectul județului, d. Nicule­­scu-Dorobanțu, a prezentat pe reprezentanții autorităților. MM. IL. și Principii s-au îm­barcat apoi pe yachtul „Ștefan­­cel­ Mare“ plecând spre Turtu­­caia. Măreața și entuziasta pri­mire de la Silistra Silistra. 28 Aprilie. La orele 5 tunurile, prin 21 salve, au anunțat locuitorilor sosirea în port a yachtului Ște­­fan-cel-Mare, pe care călătoresc Suveranii noștri și membrii fa­miliei Princiare. Toată popula­ția tuturor naționalităților se găsea în port, părând o mare de capete. Mulți se suise pe acope­rișurile clădirilor. In momentul când yachtul a acostat la pon­ton, muzica militară a cântat „Trăiască Regele“, în uralele mulțimei care nu mai conte­neau. D-na și d-l prefect Cămără­­șescu au întâmpinat pe Suve­rani și membrii Familiei Prin­ciare, care l-au primit zâmbind, fiind cunoscuți de demult ai Pa­latului. M. S. Regina a sărutat pe d-na Cămărășescu. D. prefect a prezentat pe toa­te persoanele oficiale; genera­lul Basarabescu, comandantul diviziei, s-a prezentat de aseme­nea Suveranului pe bastiment. Tot pe bord au fost primiți membrii comisiunei musulma­ne, în frunte cu fostul deputat bulgar Hadgi-Sahia-pașa, mem­brii comisiunei populației bul­gare, în frunte cu d-l dr. Ga­­brovsky, avocat Brașovanof și Ivan Boiadgief; comisiunea po­­pulațiunea armenească, în frun­te cu Tudor Balmadgian, Iliaș B. Iosef și Alhalel, asemenea clerul, format din preoți români și bulgari, cum și preotul tem­plului israelit. După toate aceste prezentări, iubiții noștri Suverani, și Principii Moștenitori cu toți copiii Lor, au debarcat urmați de d-nii miniștrii Morțun și Ra­­dovici, suitele lor și d-l prefect Cămărășescu, în uralele formi­dabile ale populațiunei, care as­­vârlea flori. Suveranii noștri și toți mem­brii Casei Regale, au pășit pe pă­mântul noului teritoriu, unde primarul Călinescu a prezintat tradiționala pâine și sare. O companie din reg. 35 infanterie a dat onorul, prezintând drape­lul regimentului. In sunetul muzicei militare Suveranul a trecut în revistă trupele regi­mentului 35 și divizionul 2 ro­șiori ce erau înșirate în lungul drumului de la port până la bi­serică. In tot acest parcurs au fost a­­clamați de mulțimea populației, căreia Suveranii le raspundeau ca batista în semn de dragoste. In dreptul „Teatrului Orient“, s’au aruncat M. Sale Regina opt porumbei albi legați cu pangli­­ce tricolore, pe care M. Sa i-a luat și după ce i-a desmerdat i-a dat d-lui Davila, fostul direc­tor al teatrelor. La intrarea în biserică au fost întâmpinați de copilele Eugenia Stem­atis și Cornelia Mănăilă, care au dat buchete de flori Suveranei, v­­rând să fie bine venită pe noul pământ al țărei. Suverana le-a sărutat. Toți copiii școalelor pri­mare au cântat „Trăiască Re­gele“ foarte frumos, reținând pe Suverani câteva minute și stârnind admirația Lor. In biserică M. S. Regele a luat loc pe scaunul tronului iar cei­lalți membri alături lângă altar unde au stat în tot timpul ser­viciului divin, oficiat de Episco­pul Nifon înconjurat de tot cle­rul. M. Sa Regele a stat în pi­cioare, spre mulțumirea locuito­rilor care îi doresc încă o sănă­tate și viață îndelungată; răs­punsurile au fost date de corul bulgar. După serviciul divin episcopul Nifon a ținut o cuvântare în ca­re arată avântul țărei în anul de glorie 1913, sub înțeleaptă conducere a Suveranului, care a adus pacea și a mărit hotarele țărei, așa după cum le va pă­stra pentru vecie. Evoacă figu­ra marelui voevod Mircea, al cărui suflet trebue să fie în sfe­rele cerești și să privegheze cu drag domnia glorioasă a Rege­lui, care a devenit stăpânul Si­­listrei în 1913, al cărei pământ e frământat cu sângele nostru strămoșesc. Suveranii și principii toți să­rută crucea și pornesc în urări­le mulțimei la „Palatul admini­strativ“ ; în acest timp aviatorii Popovici, Beroniade și Cantacu­­zino fac splendide viraje dea­supra orașului. D-l ministru Morțun a felici­tat pe avocatul Malancheff, pre­ședintele societăței „Bedianca“, ai cărei membri formează corul bulgar. La eșirea din biserică M. S. Regina a primit într’un buchet de flori artificiale o petiție a fetei Sultana Gradinarova, care cerea ajutor pentru școală. La palatul administrativ, du­pă ce au vizitat și tribunalul un­de au fost întâmpinați de pre­ședintele Rădulescu. Suveranii au primit pe membrii comisiei interimare a orașului Silistra, cum și al orașului Bazargic, prezentați de prefectul Gheor­­ghescu. Suveranii au vizitat a­­poi moschea Baeracl­, unde au fost primiți de fruntașii popu­­lațiunei musulmane și muftiu, care a ținut o cuvântare, ară­tând că se va înscrie cu litere de aur în cartea vieței lor so­ciale această zi memorabilă. Apoi, în zece automobile, ur­mați de toată suita și oficiali­tatea orașului, au vizitat fortu­rile Medjidi-Tabia și cazărmile cele noi și cele vechi. Pretutin­­­deni au fost aclamați de popula­­țiunea orașului, vădit mulțumită de a vedea vizitat orașul de Re­gele Țărei. La întoarcere, antre­prenorii teatrului Orient, d-nii Miron și Solomon au dat drumul la alți 2 porumbei albi, legați cu o panglică tricoloră pe care era scris „Regele României în veci stăpânitor al acestui oraș“. La orele 8 seara Suveranii s’au întors pe bastiment, unde la opt și jumătate a avut loc o masă intimă, la care au fost invitați și mai mulți fruntași ai orașului, întreg portul și toate vapoa­rele sunt iluminate cu lumini electrice, provocând admirația locuitorilor. Suveranii au rămas foarte mulțumiți de simțimintele de dragoste arătate de nouii lor supuși din Cadrilater. Poliția a luat toate măsurile ca ordinea să fie menținută. La orele 9 s’a făcut retragerea cu torțe, la care a luat parte toată populația. £ *3« *î* Declarațiile d-lui director general al Teatrelor - In jurul unui interview al d-lui Al. Davila­­­ — Aveți cunoștință de inter­viewul d-lui Davila? — Da­­r — Ce gândiți despre părerile d-sale? — Foarte puțin.­­ Dar artiștii Teatrului Na­țional? .— Despre aprecierile unui fost director general al teatre­lor din România, care aruncă disprețul sau asupra oameni­lor cari au dat și dau străluci­re primei noastre scene națio­nale, ce pot spune artiștii? Ei râd și bine fac. Nu voesc să po­lemizez cu d. Davila. Regret mult plecarea soților Bulandra. Dar când cineva de­clară că artiștii cu trecut n'au ce căta aci, de! mă întreb dacă asemenea afirmațiunî ni păcă­­tuesc prin lipsa de bun auț și prin belșug de venin. D-nii So­­reanu și Petrescu au talente re­cunoscute, dar care Nottara, Brezeanu, soții Demetriade, Li­­vescu, Sturdza, Bulfinski Ma­­nolescu, Storin și alții sunt ei lipsiți de talent? Sau Pst­au totdeauna întrebuințați cu ne­­părtinire și discernământ muin, ca puși la cuvenita munci să fi înșelat așteptările directe­ și ale publicului? — D. Davila a avut totdeau­­na această opinie despre ariștii noștri? — Nu știu. Pot să-ți afirm­ un lucru: am admirat totdeauna la d. Davila între alte caliăți și lipsa desăvârșită de memorie și de consecvență. Astfel înr’o bună seară ne-a afirmat că „Hamletul“ cel mai extraordi­nar pe care l’a văzut vreodaă în Europa e d. Demetriad. Cum se potrivește această părere în lipsa numelui acestui excelent și conștiincios artist din lista artiștilor apreciați de fostul di­rector general? Oare Tina Bar­bu, Giurgea, Filott­i și altele să n’aibă talent? ne a Teatrului Național”, acest epitet nu s’ar putea adresa unor fapte puțin onorabile de care a fost acuzat cineva care azi e în afară de Teatru? Pot să te asigur că eu, di­rector fiind, vom­ lua toate mă­surile ca să se facă dreptate și lumină. Epitetele preventive ca să zic așa sunt de prisos. — E adevărat că d-ni. Soreanu « Manolescu vor să plece? — inexact. Nu știu ce urmă­­rește d. Davila afirmând neade­văruri,­ dar niciodată Soreanu nu s’a gândit să părăsească scena iubită. Sunt așa câțiva încăpățânați cărora le poți face cele mai mari nedreptăți, pe cân materialicește Îi poți păgu­bi după bunul chef al direcției. Și ei rămân neclintiți în tea­trul care în bună parte e opera lor, o pildă? Cu toate că am ve­nit în fruntea Teatrului ei nu au urmat pe d. Davila. Altă pildă? Când a venit d. Davila ei au rămas. Iar cei plecați au fost isgoniți, ca Nottara sau Ni­­culescu. Cât despre Manolescu, acum câteva zile într’o convor­bire Particulară mi-a dat cu­vântul lui de cinste că nu plea­că, deși i s’au făcut oferte a­­vantagioase, ca și lui Soreanu de altfel. A’. S. R. protegutește — ‘E adevărat că Principesa Maria pe d- Davila? — Ca și familia regală, fami­lia Princiară și în special Prin­cipesa Maria ocrotește toate manifestările noastre culturale și artistice. Dovadă, bunăvoin­ță cu care A. S. R. Principesa a cinstit șezătorile literare de la „Gompedia”, grija cu care urmă­rește reprezentațiile teatrale. Dacă Regina e prezidenta de o­­noare a Societăței scriitorilor români, Principesa Maria a luat sub înaltul Sau patronaj teatrul și șezătorile sătești și sub cerul liber. Bună­teatrul sub cerul liber. In ce privește nepermisa ex» vcința Reginei și a Principe­­presie de „rușine a Teatrului Na­­sei g8 întind firește și asupra ini­­țional“ întrebuințată de d-sa­la jiatorilor sau diriguitorilor a­­adresa unei societare a Teatru- astor manifestări ale forțelor lui, în afară de grosolănie mai cuprinde și o însemnată dc­ar de răutate, căci nu astfel se ex­primă un bărbat fie el și arbi­trul bunului gust, despre o fe­m­en. Acest lucru d. Davila l’a înțeles așa de bine—pe vremuri —încât fiind director la Lyric și citind în „L’Indépendance“ o notiță acrie asupra reprezenta­­țiunei piesei „Măgarul lui Buri­dan’’—pare-mi-se—m’a rugat să intervin. Am făcut’o cu deosebi­tă plăcere, căci atunci ca și azi am purtat respectul datorit fe­­meei artiste. Și la drept vorbind, d­acă răs­pund întrebărilor d-tale asupra limbuțiilor d-lui Davila, o fac ca să apăr nu numai interesele materiale, ci și prestigiul artis­tic și moral al artistelor și ar­tiștilor Teatrului Național, cola­boratorii firești ai tuturor direc­țiilor. In ce privește expresia „rusi­aționale. Dar de aci că credem "'intim proteguiți pentru persoanele noastre, ce eroare și c­ ftă indiscretă vanitate ! — Dar despre aprecierile M. S. Regelui asupra „focarului de inrigi“ ce ziceți? — Că sunt intrigi la Teatru­l stgur. Că ele pot fi alimentate de directori prea adevărat. Dar al­. E cu neputință ca Regele să fi spus asemenea lucruri desp Pe o instituție de Stat. Mai mult, sunt încredințat că acest reportaj nu e nici al d-lui Da­­vid. E inadmisibil ca cineva să așeze prin presă o convorbire ci Regele sau să-i denatureze cuvintele. Am­ crezut că d. Da­­via se va grăbi să desminti a­­cest ciudat interview. N’a fă­­cut-o. Cu atât mai trist. In ce nu privește, nu mai avem nimic de zis, ci mult de făcut. Rep. imi­țrafiau m onoarea d-lui Simos D. N. D. Câmpina, directorul ziarului nostru, a oferit Luni seară o m­asă colegială, în sa­loanele restaurantului „Conti­nental“, în onoarea d-lui Simos, directorul ziarului atenian „Pa­­tris“. Au luat parte la această masă, în afară de redactorii ziarului nostru, d-ni. I. Procopiu preșe­dintele Sindicatului ziariștilor, T. Pizani, directorul ziarului „E­­poca“, I. Bacalbașa, directorul ziarului „înainte“, Gh. Rădules­cu, Mihail Mora și Virgil Mora La șampanie d. N. D. Câmpi­na a închinat un pahar în sănă­tatea d-lui Șimosa și pentru pros­peritatea ziarului „Patris“ ca­re și-a făcut un program din strângerea legăturilor priete­­nești între România și Grecia­­. Simos a răspuns toastând călduros pentru prosperitatea presei românești și pentru Ro­mânia. In tot timpul mesei a domnit între comeseni o atmosferă de strânsă colegialitate. ­ * * * ■ Im­plesul„Maternei“ — O nouă reprezentație a artis­tei Truhanova — .Cele două reprezentațiuni date de­ celebra dansatoare Truhano­va, în sala Teatrului Național, în zilele de 24 și 25 Aprilie, în folosul societăței „Materna“ au avut un strălucit succes moral și material. Produsul primei reprezentații a fost de 20.000 lei, iar produsul celei de a doua de 5.298 lei. In total cheltuelile ambelor reprezentații se ridică la 13.200 lei. Artista Truhanova văzând că produsul reprezentației de la 25 Aprilie n’a corespuns așteptări­lor, a promis că va da o nouă reprezentație, în folosul „Mater­iei“, la 11 Mai, cu prețuri redu­se.­­­ "V... Din Delegați­uni Budapesta. 28. — Comisiunea pentru armată a delegațiunei austriace. —■ Ministrul comun de război, răspunzând unei che­stiuni cu privire la manifestă­rile austrofobe din Italia, decla­ră că lămurirea afacerei este în curs. Ministrul a dat cetire unei telegrame a consulatului austro­­ungar din Veneția către minis­trul de externe, care arată că manifestațiunea organizată a­­laltă dri seară de studenții din Padua a fost primită cu indife­rență de populațiunea venețiană și comentată de presele ambe­lor părți în chip exagerat. Dra­pelul austriac nu a fost ars, ci totul a fost numai un simula­cru. Autoritățile au înăbușit din vreme și cu energie manifesta­ția. In fața consulatului n’a a­­vut loc nici o manifestație. Delegatul ceh Mastalka decla­ră că nu e mulțumit cu răspun­sul ministrului de război și cere ca reprezentantul ministerului de externe să fie invitat a răs­punde la chestiunile ridicate. In ședința de după amiaza con­tele Berchtold, răspunzând invi­­tațiunea ce i s’a făcut, declară: toate demersurile au fost făcute spre a clarifica manifestările ce au avut loc și a judeca dacă insultarea emblemelor noastre, ori un atac al dreptului ginților contra autorităților noastre con­sulare s’a produs în Italia. Sunt fericit de a putea declara de pe acum că știrea despre arderea u­­nui drapel austriac la Veneția este falsă, după cum rezultă și din raportul consulului nostru și din desmințirile date de A­­genția Ștefani. Aproape totalita­tea manifestanților erau stu­denți. Manifestațiunile din Turin, Milan și Neapole par a fi luat un caracter mai acut. După îm­prejurări vom pune chestia ace­lor manifestări pe tapet pe lângă guvernul italian și nu ne îndoim că expunerea se va face într’un spirit care să corespundă cu re­lațiile noastre de alianță. (A.R.) Budapesta, 28. — Comisiunea armatei a delegațiunei austriace a adoptat bugetul marinei. (A. R.) RELAȚIUNILE CU ROMANIA Budapesta. 28. — Comisiu­­­­nea pentru negațiunea ungare a început discutarea expozeului. Aproape loț­ oratorii s'au ocupat de re­­uniunile cu România. Raportorul Nagy a spus: Am sprijinit România iar cererea de revizuire a tratatului din Bl­ucu­­rești nu era privitoare la reven­dicările teritoriale ale Româ­nei. Curentele ostile cari au degenerat ,de curând în mani­­festațiuni intolerabile, pornesc dintr'un izvor care nu este în legătură intrinsecă cu politica noastră externă. D-l George Lukacs zice: răci­rea amiciției României nu tre­bue de fel atribuită consecinței politicei ministrului de externe, "i faptului că Puterile Triplei­ Ințelegeri au profitat de situa­­țiune pentru a strânge legătu­rile cu România. D­. Apponyi declară că recu­noaște importanța menținerei de bune relațiuni cu România, dar nu trebue să dăm aparența că am cerut grația României.. Ro­mânia să mediteze dacă bunele relațiuni cu noi sunt in interesul ei dar este inadmisibil ca aceas­tă chestiune să influențeze poli­tica noastră internă. (Ministru președinte Tisza, strigă: Foarte bine!) Principele Windichgraetz de­­clară: se pregătește în Balcani o acțiune, sub inflența Rusiei, pen­tru reînoirea alianței balcanice contra monarhiei. Atrage atenția ministrului asupra agitațiuni­lor rusești în Balcani și în spe­cial în Bulgaria. (A. R.) ■ iii- Universul în Dobrogea­ Nouă BALOG incidentul ministrului rus din Sofia la Balele Balcic, 28 Aprilie Un ziar din Capitală a pu­blicat o știre referitoare la o pă­țanie avută la Balcic de mi­nistrul plenipotențiar al Ru­­siei la Sofia. Nu este adevărat că ministrul ar fi intrat în țară pe la Dobrici, ar fi luat drumul spre Balcic și că aici ar fi pălmuit un jandarm român. Lucrurile s'au petrecut astfel: Ministrul Rusiei a intrat în țară pe la Balcic (sucursală Ceatal­­­isme) însoțit de viceconsulul rus și două doamne cu auto­mobilul, luând drumul de aici spre Dobrici, Silistra, Turtucaia, Rus­ciule. La frontieră n'a oprit auto­mobilul spre a îndeplini for­mele legale, așa că în drumul de la frontieră spre Balcic a trebuit să fie oprit, ceea ce au și făcut-o comandantul de ser­genți și doi sergenți. Însoțit fiind de acesta până la poliție, acolo s-a legitimat ca ministru plenipotențiar al Rusiei la Sofia, permițându-i-se să-și continue drumul. Totul se reduce deci la faptul foarte curios ca un ministru plenipotențiar să încerce a in­tra într'o țară fără a­­ îndeplini formele legale. Arestarea sei) bulgar care insultă armata română Giurgiu, 23 Aprilie. In portul Ramadan a fost a­­restat individul bulgar B. Semo, care trecând cu trenul de la Giurgiu la Ramadan, în dreptul regimentului 15 artilerie, a hui­duit pe soldații cari faceau in­strucție și a insultat armata ro­mână. -------------* | *-------------, Serbarea zilei de 3 la Focșani Focșani, 28 Aprilie Ziua de 3 Mai­, care aminte­ște adunarea românilor ardeleni pe câmpia Libertățea de lângă Blaj la 1848, după care a urmat revoluția contra stăpânirei ma­ghiare, va fi sărbătorită în ora­­șul n­o­stru cu un fa­st deosebit. Pentru Sâmbătă seara (3 Mai) „Liga Culturală“ convoacă pe cetățenii focșăneni în sala bi­­bliotecei publice din str. Mare, când va vorbi d.* profesor I. p] Rădulescu-Râmnic, vicepreședin­tele „Ligei“, despre însemnăta­tea acestei zile. In aceași seară se vor decla­ma poezii din autorii ardeleni: Andrei Mureșanu, Goga, St. O. Iosef și Zaharia Bârsan. Se vor face lecturi, prin care se amin­tesc diferite episoade­­ din tim­pul revoluției ardelene de la 1848. Se vor mai face cântări de că­tre corurile conduse de maiștrii: G. Salomia și D. Rădulescu. A doua zi dimineața se va o­­ficia un parastas la biserica ca­tedrală, pomenindu-se numele tuturor eroilor ardeleni morți pentru cauza românismului. Duminică după amiază cetă­țenii focșăneni, profesorii și e­­levii liceului, institutorii cu școalele și toți membrii „Ligei“ și bibliotecei publice vor face o escursie la crângul Petrești, un­de se va da o serbare câmpe­nească. Și acolo se vor face cân­tări, declamații și se vor ține cuvântări ocazionale. Serbările vor fi prezidate de d. Irimia Pa­nă, președintele „Ligei“ secția Focșani.-------ți «î- ----------—— Dela românii de peste munți PREGĂTIRI IN VEDEREA A­­LEGERILOR GENERALE Budapesta. 28. — La alegerile generale, românii vor înființa la Arad un birou central, con­dus de Sever Dan. Românii plănuesc să desvolte o agitație extraordinară. SENTINȚA IN PROCESUL MĂ­NĂSTIREI HORGȘ BODROG Budapesta, 28. — Tribunalul a pronunțat sentința în favoarea românilor, lăsându-l în posesiu­nea mânăstirei Rodos Bodron. ÎMPĂRȚIREA „Avântului la Sinaia Sinaia, 27 Aprilie. Astăzi s’a făcut la Sinaia ser­barea distribuirea medaliei „Avântul țărei“ rezerviștilor și completașilor cari au luat parte la campani­a din anul trecut. S’au prezentat cu primarii și notarii în frunte ai celor 13 comune din plaiul Peleș, aproa­pe trei batalioane întregi. In zorii zilei apărătorii pa­triei umpluseră bulevardul și străzile până la mânăstire, unde o"a. oliv­ iv. t «­­ ,în pre­zența autorităților locale și a d-lui colonel Arion, comandan­tul reg. 6 călărași, Ploești, care a fost delegat să distribue me­daliile. D. colonel Arion a distribuit gradelor inferioare medaliile, iar prin d-nii primari s’a distri­buit soldaților cari erau grupați în curtea primăriei, frumos deco­rată, în linie de bătae, după ce au ascultat Imnul național, e­­xecutat de orchestra școalei normale, pentru învățătura po­porului român, din București, ai cărei elevi se găseau în es­­cursiune la Sinaia. Cu acest prilej de colonel, din balconul primăriei, a rostit ur­mătoarea înflăcărată cuvân­tare : Subofițeri, brigadieri și soldați, Mă simt mândru că am fost delegat la această frumoasă săr­bătoare și nu mă pot opri de a nu vă spune câteva cuvinte ce vă rog a asculta și a nu le uit­a niciodată. Grație înălțătorului avânt al tuturor bunilor români, atunci când a sunat ceasul de grea cumpănă al patriei, am dovedit cu toții că suntem vrednici ur­­­mași ai fraților și părinților noștri, vlăstari ai lui Ștefan-cel- Mare, Mihai-Viteazul, Mircea­­cel-Mare, cari prin vitejia lor fără seamăn, ne-au lăsat moște­nire pământul scump pe care s’a ridicat România mândră și puternică de astăzi. Nu uitați niciodată că părin­ții noștri au săpat în 1877 cu sângele lor, în stâncile de gra­nit ale Balcanilor numele de „România“, dăruindu-se bulga­rilor libertatea de sub jugul tur­cesc, întăriți cu această frumoasă moștenire, Dumnezeul părinților noștri care niciodată nu ne-a părăsit d­e-a arata.­ îl­i­ ia rân­dul acesta, în campania din 1913 calea victoriei pentru a reintra în stăpânirea vechiului pă­mânt strămoșesc, îngenunchiând un inamic nesățios și cu sufle­tul necurat. Pacea impusă de avântul Ro­mâniei în adevăr a adus liniș­tea din Peninsula Balcanică pe­tiită de un război crunt și sâ­geros. Da, triumful României, a mă­rit teritoriul țărei, dar mai a­­les a înălțat autoritatea sa, gra­ție pildei date de un popor în­treg care cântând a alergat la arme și din sacrificiile pentru­ țară și-a făcut o sărbătoare. Acest spectacol înălțător ofe­­­rit de armată, a dovedit prin admirabila sa manifestare: „Energia, puterea și României calități recunoscute acum pretutindeni. Toate acestea au dovedit câtă încredere trebue să avem în noi și cât de mândri trebue să fim.­ că avem în capul armatei pe iubitul nostru Rege M. La Carol I și pe A. S. R. Principele Fer­dinand care a fost în această­ campanie șeful suprem al arma­tei de operațiuni. Mulți dintre camarazii noștri în campania din 1913 au adus pe altarul patriei prinosul jert­fei lor, în urma boalei nemiloa­­­se de peste Dunăre, iar alții lo­viți de gloanțe inamice trase, s­au pe câmpul de onoare, unde unul vede, pe celalt, dar de prins case la adăposturi contra căro­ra, Cavaleria nu avea putere.­ Acestora tuturor le aducem ex­­­presiunea adâncei noastre recu­noștințe și România recunoscă­­­toare va mai adăuga în cartea de aur a neamului românesc­ numele eroilor cari au căzut jertfă pe altarul ei. Veșnică să fie a lor pomenire..­ Iar noi cu toții cari purtăm pe piept această frumoasă medalie, concretizând „Avântul țării“ să ne aducem totdeauna aminte că, dacă trecând granița bulgară, strigătele noastre înflăcărate au­ găsit un puternic răsunet dela­ Carp­ați până la Balcani, să ți­­­nem bine minte că ostașul ro­mân este sentinela de mâine a­ statuei de oțel a României mari,o statue ce se va făuri numai! grație înaltului patriotism al tot­ ce este vlăstar al neamului ro­mânesc. Trăiască M. S. Regele Carol I.j Trăiască M. S. Regina Elsa­­­beta, duioasa mamă a răniților­ din 1877 și aceea care prin înal­ta sa bunătate a alinat întot­deauna durerile suferinzilor. Trăiască A. S. R. Principele! F­edinand, împreună cu Augus­ta Sa soție A. S. R. Principesa­ Maria care puindu-și chiar via­­­ța în pericol, a dovedit de ase­­­menea, îngrijind toți bolnavii de­ holeră, înaltele sale simțăminte. Trăiască familia regală. Trăiască România, iubita noa­stre patrie! ! M­italarsa conslîraâîal d­ivisimal din Corabia Corabia, 28 Aprilie Astăzi, la orele 6 d. a., în pre­zența d-lui prefect dr. Bechere­­scu, și a unui mare număr de cetățeni, în sala de consiliu a primăriei, s’a­ făcut instalarea și depunerea ju­rământului noilor aleși în consi­lul comunal. Ser­viciul divin a f­ost oficiat de pre­otul paroh I. I. Mărculescu, a­­sistat de preoții Alexandru și I­­lie Popescu. După prestarea jurământului, de prefect în numele guvernului a felicitat pe noii consilieri, do­­rindu-le spor la b­­unca ce vor depune pentru binc­­ și înflori­rea orașului Coraba. D-l G. M. Nicolaescu In urmă consilierii au rămas spre a se constitui și au fost a­­leși d-nii: George M. Nicolaescu, primar al orașului, Cosma Ath. Popescu, ajutor de primar, iar d. consilier Filip Constanti­­nescu a fost delegat ca ofițer al stărei civile. In urmă d. prefect și cu noii consilieri s’au întrunit la d. pri­mar la un banchet, la care a lu­at parte și un mare număr de a- Din Sobranie Sofia 28.—(Sobranie). — Conti­nuând discuția cu privire la res­ponsabilitățile catastrofei națio­nale, d-l Malinof, șeful partidu­lui democrat, se pronunță în favoarea unei largi anchete parlamentare care să cuprindă toată durata crizei balcanice și chiar perioada de pregătire di­plomatică și militară a războiu­lui, de cabinetele anterioare. Deputatul musulman Edhem Ruhi relevă situația intolerabilă din Macedonia după dispariția dominațiunei turcești. Constată atitudinea criminală a sârbilor și grecilor care, pe când turcii și bulgarii luptau cu eroism pe câmpiile de luptă, complotau contra aliatei lor Bulgaria că­reia datorau ridicarea lor De­clară­­ că supușii bulgari oto­mani sunt mulțumiți de soarta lor și nu aspiră a se întoarce sub dominația turcească. Orato­rul pledează pentru o amiciție turco-bulgară, garanție a rege­­nerărei celor două țări. Deputatul a depus o interpe­lare cu privire la afacerea re­cruților macedoneni din Risto­­vaț și Kragujevaț. Interpelato­­rul declară că victimele fiind bulgare soarta lor afectează în­că sufletul național și întreabă cum înțelege guvernul să reac­ționeze față de acest eveniment deplorabil. (A. R.) . * * * - Mijl03CB18 de combatere a Seralilor strugurilor Gocbylis ambiguela și Eudemis botrana Cochylisul și eudemisul fă­­cându-și apariția, atragem a­­tențiunea podgorenilor­­ asupra lor, pentru ca din vreme sa poată porni lupta contra acestor insecte. Mijloacele de­ luptă care au dat rezultate bune în campani­ile precedente, atât la noi cât și în țările în care acești inamici ai strugurilor și-au făcut apari­­țiunea, sunt următoarele : 1) Recoltarea sau strivirea pe loc a larvelor de prima genera­­țiune. Această operațiune se poate executa cu destulă ușu­rință, dat fiind că vegetația vi­ței la această epocă este destul de redusă; 2) întrebuințarea nicotinei, în special contra generației a doua; 3) întrebuințarea arseniate­­lor, însă numai la prima gene­­rațiune. Instrucțiunile pentru prepa­rarea insecticidelor și modul lor de aplicare sunt publicate în „Monitorul Oficial“­ de erî, Marți. Mișcare in solii D-1 SL Dodu, actual sergent-­ major, a fost înaintat ofițer de sergenți cl. I la poliția Galați, în locul vacant. D-1 G. C. Petrescu a fost nu­mit comandant al sergenților din Hârșova, în locul d-lui Șt. Lo­bel.­­ D-1 S. Geaneloni a fost îna­intat ajutor al comandantului­ sergenților din orașul Constanța, în locul vacant. D-1 Gh. Butunoiu a fost nu­­mit șef de birou la poliția Bâr­lad, în locul d-lui Emil Negură. D-1 G. T. Ionescu a fost numit șef de birou cl. II la poliția Pi­ol­ești, în locul d-lui Z. Dumitrescu. D-1 G. Cârlig a fost înaintat registrator arhivar eual la po­liția orașului Cavarna, in locul vacant. • *I' Și ' SECEfiȚÂSU la inspectoratele agricole D-1 ministru al d­omenilor a­­vând în vedere prevederile bu­getului exercițiului 1914-1915,­ prin care se înființează câte­ n­ funcțiune de secretar la fiecare­ inspectorat agricol, reducându-sa numărul copiștilor, a decis: Se numesc, pe ziua de 1 Apri­, fie secretari de inspectorate a­­gricole următorii de­ni la inspec­­­toratele indicate în dreptul fie­­­cărei persoane: G. V. Brânzei, la inspectoratul agricol al județului Dorohoi;­ Mih. Gheorghiu, la inspectoratul­ agricol al jud. Botoșani; G. Boi­tă, la inspectoratul agricol al jud. Neamțu; Cucuzel M. Cotea­­nu, la Roman; I. Popovici, la­ Iași; Al. G. Marinciu, la Vaslui;­ Anastasie Mihăilescu, la Fălciu;­ I. Radovici, la Tecuci; Rumele T. Apostol, la Covurlui; G. M. Vlădescu, la Bacău; G. Simiones­­cu, la Putna; P. Dănescu, la­ Brăila; Gh. Teodorescu, la B.ș Sărat; C. M. Andreescu, la Bu­zău; D. Iordănescu, la Ialomița; I. Bărbulescu, la Prahova; I. Sa­s­cu, la Ilfov; D. H. Rădulescu, la­ Vlașca; Leonida Teodorescu, la Dâmbovița; G. P. Petreanu, la Argeș; P. Georgescu, la Olt; Pan­dele Negulescu, la Teleorman; I. Gh. Tabacu, la Romanațî; A­­­lex. Constantinescu, la Vâlcea; I. Vasilescu, la Dolj; G. M. Dulu­baba, la Mehedinți; G Costescu, la Constanta; August Voicu, la­ Tulcea; Eug. Zirra, la jud. Ca­­liacra; C. M. Demetrescu, la in­­­spectoratul agricol al jud. Du­­rostor. - * * * - Cine ea e încă abonat la „U­­niversul“, să grăbească să se a­­boneze, spre a putea lua paria la marile premii în bani și au­biecte, tragerea premiilor Evo’Jd

Next