Universul, iunie 1914 (Anul 32, nr. 148-177)

1914-06-01 / nr. 148

V De sigur că înfăptuirea nouei Împroprietăriri țărănești, proble­ma poate cea de căpetenie ce se pune Constituantei a cărei se­siune se va deschide acuma nu peste mult, prezintă multe și mari greutăți. Una din cele dintâia, dacă nu și cea mai mare, va fi aceea care rezultă din vederile deose­bite ale partidelor în ce privește înscrierea sau neînscrierea în Constituție a principiului ca Statul să aibă dreptul, oricând sau în anumite împrejurări, să procedeze, într’o măsură sau alta, la exproprierile de cari va crede că este nevoie. Se știe a­­dică, cum că fruntașii partidului conservator, socotind o asemenea măsură radicală primejdioasă, pentru a o evita au pus înainte soluția ca Statul să cumpere și să revândă ceea ce va fi disponibil, și au luat asupra lor garanția morală că asemenea disponibili­tăți vor oferi înșiși proprietarii, de buna lor voie. Este problematic, cunoscută fiind acuma compunerea Con­stituantei, ca soluțiunea propu­să de fruntașii conservatori să poată triumfa. I se obiectează, în adevăr, că fără o sancțiune ce nu poate avea efect neîndoios decât înscrisă fiind în Constitu­ție, împroprietărirea n’ar pre­zintă acel caracter de siguranță pe care țărănimea îl reclamă și îl așteaptă. Pe de altă parte, cu sistemul susținut de fruntașii conservatori, împroprietărirea nu s’ar putea face decât prea cu încetul, — pe când opinia celor mai mulți este că ea va trebui să fie făcută dintr’odată, pe o scară cât mai întinsă ca să se evite indispunerea, sau poate is­­bucnirile de nerăbdare, ale ce­lor ce atunci ar fi nevoiți să aș­tepte prea mult. Dar nici cu admiterea înscrie­rii în Constituție a dreptului de expropriere în principiu pentru Stat nu va fi încă totul­ zis, ci va rămânea de văzut ca un au să fie marginile înăuntrul cărora se va putea exercita acest drept principial. Și credem că aci va putea fi locul unei înțelegeri în­tre partide în așa fel, încât o­­pera definitivă să nu apară prea mult ca alcătuită de unii contra altora, prin înfrângere și impunere, ci după putință asperitățile neînțelegerilor să fie îmblânzite, dacă nu înlăturate cu totul. Dar, de împroprietărirea din­­tr’odată și pe o scară cât mai întinsă, se mai leagă o altă gre­utate, și aceasta este chestiunea despăgubirilor. D. C. G. Pietrarii în studiul d-sale, pe care l-am rezumat și noi mai deunăzi în coloanele noastre, a arătat foar­te lămurit că, pentru 800.000 de hectare, cât ar fi de pildă să fie exproprierea deodată în toată țara (în afară de proprietățile Statului și cele de mână moartă) deducându-se chiar datoriile la Creditul rural, ar rămânea să se plătească proprietarilor un mi­liard și 65 de milioane lei. Nu se poate închipui ca, hotărîndu­­se plata în numerar, Statul să se poată împrumuta cu o ase­menea sumă,­și oricine poate să înțeleagă foarte ușor pentru ce. Deci, va fi de căutat o altă modalitate, și d. C. G. Pietra­­ru a arătat-o precis: ca să se ofere proprietarilor spre ale­gere două feluri de titluri : sau unul global nominativ pur­tând dobânda de 6 la sută, sau obligațiuni la purtător cu 5 la sută, — iar pentru a determina pe proprietari ca să primească totalul nominativ, să li se dea dreptul să se poată împrumuta la Banca Națională sau la Casa de depuneri pentru 50 la sută din valoarea lui, precum și să poată să ceară oricând transfor­marea lui în scrisuri la purtător. Garanția acestor scrisuri o va forma plata de către țărani a datoriei pământului. Aceasta sau alta, în tot cazul poate vedea oricine că soluțiu­nea acestei părți a problemei, chestiunea financiară, nu e toc­mai din cele mai ușoare. București, 30 M­­ai. Greutățile împroprietărire] CÂNTĂRI bASARABENE VULTURUL ROBIT Un vânător a prins un vultur Golaș, din cuibul alintat Și de picior cu un lant de aur Spre desfătare l'a legat, l-a dat crăiască îngrijire Și hrană bună din belșug. Dar vede zilnic cu uimire Că rabdă grea al sorții jug. Mirai, atuncea, el întreabă: — De ce te văd așa mâhnit f­iu al de toate, lanț de aur. De-a vieții grijă ești scutit. — Mi-e dor de munții mei si­haștri De-ai țării codri mi-este dor. Ași vrea odată să-mî văd cuibul. Apoi, de mi-o fi scris — să mor ! Să sorb văzduhul cu nesațiu Să stăpânesc ca alte dăti Cu-a mea privire fără frică A zilei 'nalte majestăți. De ce folos îmi e belșugul Când eu în lanțuri grele zac : „Decât robită desfoitare Mai bine slobod și sărac!" Apoi spre munții dragi, privirea Și-a repezit într'un oftat, Pe pieptul sur plecat-a fruntea. Și duhul, lăcrămând și-a dat.... Sergiu Victor Cujbă Raporturile TURCO-GRECE Chestiunea em­igrațiunei.— Manifestația greacă din Constantinopol. — închiderea bisericelor și școa­lelor grecești din Turcia. — Chestia insulelor. — Situație tulbure. — Știrile care anunță că relațiile intre greci și turci sunt cât se poate de încordate, nu sunt de loc exagerate. „Situația e foarte tulbure și privesc viitorul cu pesimism, imi spunea un diplomat din ca­pitala Turciei. Intr'adevăr între Grecia și Turcia sunt azi relațiuni de așa natură în­cât nu se poate a­­scunde că numai prudența oa­menilor politici al ambelor state poate să nu aducă ruperea re­lațiilor și intrarea pe calea fap­telor. Starea de spirit din Turcia este cât se poate de escitată. O chestiune care a produs a­­ceasta ferbere in ambele tabere, este aceea a emigrărilor grecilor din Tracia și din Asia mică și a musulmanilor din Macedonia. Acuzațiile sunt reciproce. Din partea Greciei se susține că emigrațiunea populației Tur­cești se datorește persecuției care ar fi depășit ori­ce limită. Se afirmă că au sosit rapoarte in care se arată că femeile sunt batjocorite, că bărbații și copiii sunt omorâți, că averile gre­cești sunt furate. Oficialitatea greacă acuză guvernul otoman că, deși a promis că va interveni pentru a pune ordine, ordinea n'a fost restabilită și că gu­vernul s-ar scuza cu declarația că neordnduelile sunt făcute de emigranții turci. Dar oficiali­tatea greacă se plânge că gu­vernul otoman nu ia măsuri în­potriva acestor emigranți, că nu desfășură toată energia ne­cesară, și din această slăbiciune trage concluziunea unei compli­cități. Ministrul Greciei la Con­­stantinopol a făcut intervenți­­uni pe lângă guvernul otoman, care, știu precis, a asigurat pe reprezentantul Greciei că a luat și ea măsurile cele mai serioase pentru a împiedeca emigrațiu­nea, dar că grecii pleacă fără a fi goniți de nimeni. Rezultatul acestei stări de lu­cruri, a fost intervenția Patriar­hului care, de acord cu consiliul mixt al Patriarh­iei, a decis în­chiderea bisericilor și școalelor. Acest fapt a produs o înăspri­re și mai mare a relațiilor. Fap­tul acesta a fost considerat ca o provocațiune. Starea spiritelor in Constanti­nopol în­potriva grecilor era a­­gitată mai ales în urma mani­­festatiunei făcută de greci cu ocazia aniversării M. S. Regelui Constantin in ziua de Sf. Con­stantin. Am asistat la această mani­festație, făcută cu ocazia Te- Deumului oficiat la biserica grecească, Te-Deum la care a participat și ministrul grec la Constantinopol, E. Sa­d. Panaș. Era un entuziasm extraordinar. Drapelele grecești erau arbo­rate la casele grecilor din Pera. Câteva mii de greci au partici­pat atât la Te-Deum cât și la manifestație și, cu un entuziasm indescriptibil, au parcurs strada Pera până la legațiunea greacă, un strigăte de trăiască Grecia! Trăiască Regele Constantin! Guvernul otoman, pentru a dovedi intențiunile sale pacifice, a luat toate măsurile pentru ca să nu se întâmple nici o ciocnire intre manifestanți și musulmani. Această manifestațiune a iri­tat însă spiritele turcilor. Ea e considerată, chiar de oficiali­tatea turcă, ca o provocațiune aruncată tocmai in momentele cele mai critice. * Pe de altă parte este și chesti­unea emigrărei turcilor din Ma­cedonia. Mi s'a afirmat de ma­rele vizir că sunt peste 300 de mii de turci cari au emigrat. Grecii susțin—și acest mod da a vedea tl împărtășește însuși d. Panaș, ministrul Greciei la Con­stantinopol,—că turcii emigrează pentru că nu pot trăi la un loc cu creștinii și sub o administra­ție creștină. Aceasta este men­talitatea turcească, spun grecii. La această explicațiune insă, turcii răspund că ma fi sunt turci și în alte state creștine, cari insă n'au emigrat. „De ce nu au plecat musul­manii din Bosnia și Herțegovi­­na? De ce n’au plecat musulma­nii din România?“ răspunde o­­ficialitatea turcă. Si adaugă: „N’au plecat pentru că n’au fost persecutați, pentru că admi­nistrația — tot creștină — s’a purtat cu ei omenește.“ Tot din sursă turcească mi s'a izita familiei imperiale rusești in Romania Țarul Nicolae în plimbare cu marile ducese Olga și Tatiana, ambele îmbrăcate militărește dat­ următoarea explicațiune a­­supra cauzei emigrărei grecilor din Tracia­„Grecia vrea să populeze ți­nuturile nouă cu element gre­cesc. Pentru aceasta, pe de o parte persecută pe turci și îi silește să plece, iar pe de altă parte în­deamnă prin diferiți agenți pe grecii din Tracia să emigreze și să vie în Macedonia. Dar, cum Gre­ciei nu-î convine ca Patriarh­­­ul să cunoască realitatea, pen­tru că micșorându­-se populația greacă din imperiul turcesc se împuținează și fondurile pa­­triarh­­iei pentru întreținerea școalelor și a bisericilor, se a­­runcă pe spinarea Turciei cau­za emigrațiunei grecilor, specu­­lându-se și exagerându-se unele incidente cari au avut loc. Cu chipul acesta, spun turcii, Gre­cia joacă un dublu joc.“ După cum se vede acuzațiu­­nile sunt reciproce. Numai o minuțioasă și impar­țială anchetă la fața locului ar putea stabili adevărul. Minis­trul de interne al Turciei a ple­cat în Asia Mică, pentru a ve­dea care e cauza emigrațiunei grecilor de pe coasta învecinată cu insulele. Fapt e însă, că și într'o parte și într'alta stau taberele de emi­granți, într'o mizerie absolută. Am văzut o parte din emigranții turci la Constantinopol. Tabloul era înfiorător. Aproape toți, cu o traistă­ în spinare, în care a­­veau, tot avutul, cu o droaie de copil după el, îți făceau o im­­presiune penibilă acești nenoro­ciți, cari se pare că nu m­ai au loc sub soare. După descripțiile cu mi s'aîi făcut, acelaș tablou îl înfățișează emigranții greci. * Asupra acestei chestiuni a e­­migrazilor au urmat și urmează încă tratative diplomatice. S’a emis o idee: aceea a schimbului între cele două țări. Această so­luție, de altfel, după informa­­țiile ce le avem, a mai fost pro­pusă odată, și propunerea a venit din partea unui bărbat de stat român. Ea însă n’a fost accep­tată atunci- Nu se poate ști încă, dacă de data aceasta se va că­dea de acord asupra acestei pro­cedări. Siuația e, după cum am spus dela început, foarte serioasă. Chestiunea aceasta a emigrărilor deoparte și de alta a înăsprit re­lațiile și a agitat spiritele toc­mai in momentul când diploma­ția greacă și turcă aveau nevoe de mai mult sânge rece pentru a putea tranșa chestia insulelor,— o mare dificultate, despre care mă vei ocupa într’un articol vii­tor. Așa cum stă această chestiune azi, nu lasă să se întrevadă po­sibilitatea unei apropiate înțe­legeri. Dimpotrivă. ­•t ♦ I. Ferma Situația fudurii flotei națiunile Iată situația fondului flotei naționale după datele culese de la comitetul flotei: Fondul flotei naționale până la 30 Mai 1914 se prezintă după cum urmează: Aflati depuși de la 7 Aprilie 1913 cu 4 și jumătate la sută la Banca de credit român 504.454.05 lei, aflați la Banca The Banck Of. Românie, de la 4 Mai 1913 cu 4 la sută lei 562.016,37; aflați în recipise de ale Casei de credit a ofițerilor lei 30.730, 00; aflați în recipise de ale percepțiilor ad­ministrațiilor financiare și Ca­sei de depuneri lei 862.956,63; depuși la Banca Națională lei 7.984,56. Totalul sumelor strânse de co­mitet este de lei 1.968.144,61; su­ma colectată de ziarul „Univer­sul" este de lei 172.779,04 și adu­nați de ministerul de război este de lei 597.408,15. Totalul general al acestui fond este­­ la lei 2.738.331,80. Presa streină și întrevederea d­e la Constanța UN ZIAR VIENEZ VORBEȘTE DESPRE DENUNȚAREA CON­VENȚIEI MILITARE ROMAN­O- AUSTRIACE Viena. 29.—Ziarul Neue Freie Presse publică în numărul său de azi un lung articol al cores­pondentului său din București, asupra întrevederei de la Con­tanța și a influenței acesteia a­­supra păcii europene. Articolul cuprinde între altele acestea: Ne mai despart numai câteva zile de întrevederea de la Con­stanța, și cu cât ziua aceasta se apropie cu atât mai mult cercu­rile politice bucureștene și atri­­bue o importanță deosebită, de­oarece vizita aceasta nu intere­sează numai pe România ci și pe Austro-Ungaria. S'a încercat să se spue că ța­rul face numai o vizită de curtoazie regelui României și spre a se găsi prilejul unei nouă întâlniri între familia țarului și principele Carol al României. Dacă vizita țarului ar avea nu­mai un caracter de curtoazie, a­­tunci n'ar fi nevoie să fie însoțit în călătoria sa și de ministrul său de externe. Suveranul Rusiei este întovă­rășit de ministrul său de externe în călătoriile din străinătate nu­mai atunci când se tratează chestiuni politice de mare însem­nătate. Sassonov se duce în Ro­mânia, probabil numai spre a sancționa apropierea dintre Ro­mânia și Rusia, lucru pe care politicianii români îl văd cu ochi buni. Se spune chiar că după cu­lise se fac combinațiuni diplo­matice, cari sunt în legătură cu vizita lui Talat-bey la Livadia și București. Se mai bănuește că d. Sassonov va disputa cu bărbații de Stat ai României și asupra chestiunii Dardanelelor. Rusia, România și Turcia au de gând să dea o nouă soluțiune acestei chestiuni. Felul cum ea va fi re­zolvată nu poate fi prevăzut: întrevederea de la Constanța are însă un alt punct și mai im­portant ca cele anterioare și care nu interesează numai pe Româ­nia și Rusia ci se referă la pacea generală a Europei. E vorba adică — și această știre o dețin din izvor bine informat fără să fiu asigurat însă până acum de veracitatea ei—de con­venția militară româno-austria­­că, încheiată la 1896 și pe care România nu o va mai reînnoi. Convenția aceasta a fost înche­iată acum 18 ani cu prilejul vi­zitei împăratului Franz Iosef la București, când prim-ministru și ministru de externe al României era D. Sturdza, iar a­ Austro-Un­­gariei contele Golnchowski. Con­venția a fost încheiată pe ter­men de 20 de ani și expiră în 1916. Diplomația rusească pune stă­ruințe — așa cred cercurile po­litice bucureștene — să se în­cheie între Rusia și România o convenție militară în locul celei austro-române. COMENTARIILE UNUI ZIAR UNGAR Budapesta. 29.—Ziarul A­dap scrie că opinia publică din Ro­mânia este foarte pornită în contra Austro-Ung­ariei și în contra Triplei­ Alianțe și deși nu se declară pentru o prietenie cu Rusia totuși mai bucuros ar pri­mi sfaturi din Petersburg de­cât din Berlin și Viena. Iată în ce fel de împrejurări se duce țarul Rusiei la Constanța. Primul-ministru Brătianu și toți colegii săi de cabinet sunt cel mai înverșunați rusofili. Un redactor al ziarului A Nap s'a interesat la ministerul de ex­­terns austriac asupra importan­ț­ei ce i se atribue acolo vizitei ț Țarului Rusiei și i s'au spus ur­mătoarele : * N'avem nici un motiv de ne­liniște, fiind convinși că această vizită are un caracter pur per­sonal. România știe prea bine că transitul ei prin Dardanele poa­te fi apărat numai de Tripla­ Alianță și în deosebi de Austro- Ungaria. Afară de asta legătu­rile de rudenie dintre regele Ca­rol și împăratul Wilhelm pre­cum și declarațiunile făcute zi­lele trecute de către principele moștenitor Ferdinand, al Româ­niei, exclud posibilitatea unei schimbări în politica externă a României. COMENTARIILE PRESEI FRANCEZE Paris, 29.— Ziarul „Temps“ vorbind de întrevederea de la Constanța, zice: Sprijinul dat guvernului român în cursul răz­boiului balcanic de diplomația rusă și de cea franceză au creat o apropiere între România și Rusia, care s'a manifestat prin călătoria la Petersburg a moște­nitorului tronului român [UNK] și care se afirmă acum din nou prin călătoria la Constanța a țarului Nicolae. Nu credem a face o apreciere indiscretă indi­când eventualitățile pe care a­­cest eveniment solemn le des­chide, și ajunge să relevăm mul­țumirea sinceră provocată de aceste eventualități în Franța. (A. R.). ■............. ^ ^­­ m Ploi torențiale la Cernăuți Cernăuți, 29 Mai Miercuri seara, la orele 7, a căzut asupra orașului o ploaie atât de torențială că în mai pu­țin de 5 minute întregul oraș forma un râu. Șiroaiele curgeai­ pe străzi nimicind totul în calea lor. Toate tramvaele își suspen­daseră circulația. Străzile erau pustii. După o jumătate de oră poto­pul a mai încetat, iar apa s-a scurs încet-încet. Această rupere de nori a cau­zat stricăciuni enorme. Sigma Șsase aeropiare vor saluta Duminică sosirea fa­miliei imperiale rusești la Constanța Cu înalta autorizație a M. S. Regelui, ș­ase ofițeri aviatori au fost însărcinați să meargă la Constanța, spre a saluta Familia Imperială rusă in timpul vizitei ce va face Curței noastre regale în acel oraș. In acest scop, astăzi la ora 5 dim. vor pleca de pe aerodromul Cotroceni spre Constanța d-mi căpitani Popovici Andrei și Be­­roniade precum și d. sub-locot. Cantacuzino-Pașcanu, fiecare pe câte un tractor ,,H. Coandă- Bristol" 80 H. P. D. căpitan Popovici va lua ca pasager pe sergentul Ionescu Vasile, D. căpitan Beroniade, pe Iosifescu, iar d. Pașcanu pe sol­datul Constantin Ioan. Dela aerodromul Băneasa vor pleca tot astăzi d-nii aviatori lo­­cot. Capșa, Joly Vacas și Maca­­vei, fiecare pe câte un monoplan „Blériot“, având și câte un pa­sager. Toți acești aviatorii au ordin ca în timpul defilărei ce va avea loc la Constanța în fața Fami­liei imperiale rusești, să evolue­ze, aducând astfel salutul avia­­țiunei militare române, Țarului tuturora rușilor, precum și M. S. Regelui Carol, Banchetul Academiei în cinstea d-lui Xenopol Academia Română a dat un banchet la hotelul Boulevard în seara de 29 Mai spre a sărbători alegerea d-lui A. D. Xenopol ca membru titular al Institutului Franței. D. președinte al Academiei, dr. C. Istrati a arătat importanța a­­legerei d-lui Xenopol de către cel mai mare Institut al lumei, enumărând pe antemergătorii săi­ români, cari s’au ilustrat în cultura europeană ca : Petre Mo­vilă, arhiepiscopul Kievului, spă­tarul Neculai Milescu, ambasa­dorul țarului Alexie Mihailovici la Peking și principele Moldovei Dimitrie Cantemir, întemeetorul Academiei din Petersburg și membru al acelei din Berlin. D. Dimitrie Onciul a arătat meritul d-lui Xenopol, ca cel din­tâia care a sintetizat istoria ro­mânilor într’o mare lucrare. D. Antipa a spus că d. Xeno­pol a inspirat tuturor elevilor săi, printre cari cu bucurie se numără: iubirea de țară. D. Teclu a amintit rolul d-lui Xenopol în mișcarea națională românească, din Viena și Buco­vina în 1871, când a vorbit la Putna, la mormântul lui Ștefan­­cel­ Mare. D. Neculai Iorga a relevat ro­lul d-lui Xenopol ca profesor, ca­re a fost acela de a inspira ele­vilor săi iubirea ideea și cerceta­rea adâncită a cauzelor. D. Ion Simionescu a accentuat stăruința d-lui Xenopol muncind aproape de jumătate de secol, producând opere de valoare, ca­re i-au stabilit o reputație te­meinică atât în țară cât și străi­nătate. D. Victor Babeș a explicat participarea întregei secții știin­țifice la serbarea d-lui Xenopol, nu numai prin marea simpatie de care se bucură la colegii săi, dar și prin faptul că e un om de știință, care a pătruns toate principiile științelor pozitive pe baza cărora a clădit teoria isto­riei. D. Xenopol a mulțumit colegi­lor săi pentru frumoasa sărbăto­rire, cetind parte din cuvintele pe care le-a rostit la Academia din Paris ca mulțumire pentru alegerea lui acolo, unde a arătat că această alegere onorează mai ales corpurile din care face par­te: Univer­sitatea din Iași, una din faclele neamului și Academia Română. Dar d. Xenopol a a­­daos, că în lucrarea cea intensă ce a trebuit să o săvârșească pentru a intra în Institutul Fran­ței, a fost ajutat în chip tot a­­tât de iubitor cât și de puternic de înalta inteligență a tovarășei vieței sale, cu care s’a sfătuit în toate împrejurările. A încheiat d. Xenopol răspunsul său de mulțumire cu observația că stă­ruința d-sale despre care a vor­bit d. Simionescu s’a referit nu numai la muncă, ci și la ideile susținute. Teoria istoriei și principiile naționaliste au fost cele două mari călăuze ale minței sale. D. Teclu ridică un toast în să­nătatea vrednicei colaboratoare și tovarășe de viață a d-lui Xe­nopol. Banchetul s-a sfârșit la orele 12. -ń tf ♦ VIZITA M. S. Regelui la liceul din Constanța Constanța, 29 Mai. Astăzi, la orele 5.30 d. a., M. S. Regele însoțit de generalul adju­tant Mavrocordat și comandor Graț­ski a vizitat liceul Mircea cel Bătrân de aici, unde a fost întâmpinat de d. Negulescu, di­rectorul liceului, de corpul pro­fesoral, d. Luca Oancea, prefec­tul județului, Panaitescu, direc­torul siguranței, Voinescu, in­spector al polițiilor, polițai Ra­­let și alții. Corul liceului, sub conducerea d-lui prof. Baston, a intonat Imnul regal, după care d. Ne­gulescu, directorul liceului, a ținut o călduroasă cuvântare, arătând importanța școalelor în educația poporului și termină cu următoarele cuvinte: „Sire, prin interesul ce depu­neți instituțiilor de cultură a ajuns să se sădească în sufletul populației o dragoste adevărată pentru M. Voastră și la fiecare moment aveți ocazia a Vă încre­dința de aceasta. Puteți fi sigur Sive, că ați a­­juns idealul aspirațiilor unui monarh­ mare și iubit înăuntru, respectat și admirat în afară. Cu aceste sentimente Vă pri­mim noi profesorii. Vă primesc elevii, și pe aceste sentimente se clădește de noi edificiul educa­tiv al generațiunei de mâine, căci siguri suntem că acesta e devotamentul adevărat pe care trebue să ne rezemăm la înfăp­tuirea idealului nostru națio­nal“. M. La a răspuns: „Mulțumesc, pentru frumoase­le cuvinte cu care Mă întâmpi­nați, căci cu drept cuvânt școala are cel mai însemnat rol pentru formarea caracterelor nouei ge­nerații, care mâine va fi chema­tă să o conducă și apere. Prin anexarea noului teritoriu veți avea în școală pe cetățenii noul pe care cred și sunt sigur că îl veți îndruma spre a deveni buni români. Doresc ca munca d-voastră să aibă o direcție sănătoasă și rod­nică". Apoi M. Sa a vizitat clasele, punând întrebări elevilor, rămâ­nând satisfăcut de răspunsuri, iar la plecare corul a intonat Se -ntorc vitejii și­rul de lel. ♦ *­ k Muririle din Italia Roma, 29. — Alaltăeri seara s'a produs pe via Alexandra o ciocnire violentă între demons­tranți și carabinieri, cari au tras în mulțime, împrăștiindu-o. O parte din demonstranți s'a adunat apoi in piazza di Vene­zia, unde au rănit la ochi cu pietre pe un soldat grănicer. A­­ceastă agresiune a dat foc la o încăerare între demonstranți și poliție. De ambele părți sunt mai mulți răniți. * Roma, 29. — Pe Corso Meri­dionale demonstranții au atacat cu pietre artileria, rănind pe câțiva artileriști și trăgând asu­pra lor focuri de revolver. Artileriștii au tras și ei asu­pra demonstranților, omorând pe unul din ei. Demonstranții au fugit; mai târziu au tăiat firele telefonului, apoi au spart geamurile uzinei electrice, de unde s-au dus la fa­brica de tutun, unde de asemeni au spart geamurile și au incen­diat poarta. Lucrătorii fabricei au turnat apă din fereastră asu­pra demonstranților. Armata chemată în ajutor a împrăștiat pe greviști. * Florența. 29. — In fața bursei muncei s'au adunat 3000 de muncitori discutând chestiunea înmormântărea victimelor. In timpul discuției din grupul muncitorilor s'au tras focuri de revolver asupra trupelor, cari au răspuns trăgând și ele. Este un mort și mai mulți răniți. ” Florența, 29. — Podul căilor ferate a fost aruncat în aer cu dinamită. La Milano greva con­tinuă , se crede însă, că mâine ordinea va fi restabilită. * Milano, 29. — Abia azi, după ce ziarele au apărut din nou, s-au aflat detalii asupra tulbu­rărilor. Cele mai violente tulburări au fost la Ancona. La Florența sunt 2 morți, 60 răniți; la Tuxino 2 morți, 70 răniți; la Bari 2 morți, la Neapole 1 mort, la Ra­­vena un ofițer de poliție a fost omorât, iar la Imela gara și pa­latul justiției au fost incendiate. ■în Roma, 29. — Ministrul de in­terne a dispendat pe subprefec­tul din Ancona, deferindu-l con­siliului disciplinar, pentru că în ziua de 9 iunie st -. a cedat direcția serviciului de ordine au­torităților militare, fără autori­zare prealabilă. Prefectul din Peruza a sosit la Ancona și a luat direcțiunea tuturor servi­ciilor. (A. R.) Roma, 29. — Ziarele au apă­rut, munca s'a reluat în mod normal. La Milan doar câteva categorii de lucrători nu lu­crează, dar serviciul de căi ferate e asigurat. Toate magazinele sunt des­­chise, ziarele au apărut. La Nea­pole greva continuă, orașul e li­niștit, magazinele în parte des­chise. Personalul șantierelor. Armstrong voia să reia lucrul as­tăzi, dar direcția fabricii a ho­­tărît să amâne reînceperea lu­crului spre a se evita incidente. (A. R.J * lacofarea­ grevei Roma, 29— în mai toată Ita­lia, astăzi, lucrătorii s’au întors la­­ muncă. Liniștea domnește pretutindeni. Numai în câteva orașe din Emilia și din Ro­magna greva parțială continuă. (A. T. I.). DEMONSTRAȚII CONTRA GRE­­V­ei DIN ITALIA Roma. 29. — Proclamarea gre­vei generale a stârnit nemulțu­mire în toată populația din Ca­­­pitală, care a organizat nume­­­­roase demonstrații de protestare.­ Manifestanții au străbătut ora­­­­șul cu steagurile naționale în­ frunte și în mijlocul strigătelor: „Trăiască Italia“. Diferitele cor­tegii s'au întrunit în bulevardul Umberto de unde o mulțime de vre­o 40 de mii de persoane a pornit spre palat, aclamând pe­ Suverani. Deputații naționaliști din Roma au rostit discursuri­, înălțătoare. Demonstrația s'a sfârșit în perfectă ordine. In a­­cest timp, greviștii se întruneau la Camera Muncii, unde s'au pe­trecut niște hărțueli între lu­crători și forța publică. In mai multe orașe din Italia au fost demonstrații impo­zante contra grevei. N'a fost vorba nici odată ca greva să se­ întindă și la funcționarii­ căilor­ ferate. (A. T. I.). ----------------* o *---------------­ Tragica sinucidere din Târgoviște Târgoviște, 29 Mai O femeie tânără ca de 20 de ani, prietenă a unui ofițer de­ aici, aseară la orele 8 din motive necunoscute s’a sinucis cu un glonț de revolver tras în inimă. Sinucigașa a murit imediat. Nefericita era cunoscută sub numele de Lily Georgescu, totuși , autoritățile, care fac ancheta nu­ au putut stabili în mod precis, până acum identitatea adevăra­­­tă și locul ei de origină. Toate cercetările se îndreaptă, în jurul acestui punct, care nu se poate lămuri de loc. După o versiune se zice că ea­ ar fi originară din Capitală.­­ Cadavrul sinucise­ a fost dus la morgă. EYENIMBiTELEÉi ALBANIA IN AJUNUL UNEI ÎNȚELE­GERI CU RĂSCULAȚII . Durazzo, 29. — In tabăra răs­culaților de la Syak nu sunt de­cât bande, c­ari luptă numai în vederea prizei, pe când răscu­lații s’au retras la vetrele lor. Se crede însă că, dacă vor fi chemați, vor intra din nou în luptă. La Tirana, răsculații dispun numai de 300 oameni, cu cari populația nu este însă solidară, căci între răsculați domnesc mari neînțelegeri și cea mai mare parte din ei iau parte la răscoală fiind ademeniți. Lucrurile stând așa, o înțele­gere între guvern și răsculați nu este exclusă. CUM VOR FI ATACAȚI RĂS­CULAȚII Milano. 29. — Un colaborator al ziarului „Secolo" a avut o convorbire cu ministrul preșe­dinte al Albaniei Turhhan pa­șa, care a declarat, că trupele guvernului vor ataca pe răscu­­­lați in două coloane, la Tirana și Croja. Armata guvernului albanez se compune din 10 mii de oa­meni pe când răsculații nu dis­pun decât de 3000 oameni. Comisiunea internațională de control va încerca încă odată o înțelegere cu răsculații, asigu­­răndu-i că nici guvernul alba­nez nici principele nu le sunt räu­voitori și că li se vor asi­gura drepturi politice și religi­oase. Mariștrii catolici sunt conduși de Frenk Bib Doda, iar musul­manii de Isa Boletinatz. * Viena. 29. — „Albanische Cor­respondenz" află din Durazzo că insurgenții au­ evacuat localita­tea Pekini pe cursul superior al apei Tsuml­. Pavilionul albanez a fost arborat în localitate. Ahmed bey Mati, important șef mahomedan din teritoriul Mat a sosit la Tirana spre a ne­gocia cu insurgenții. Dacă me­­diațiunea nu va avea succes, a­­vant marșul general va începe cel mai târziu Sâmbătă. (A. R.). MOBILIZAREA ARMATEI AL­BANEZE Durazzo. 29. — Pentru repri­marea răscoalei având în ve­dere, că guvernul dispune de 11 mii soldați între care nici un musulman, colonelul Thomson a dispus mobilizarea întregei ar­­mate spre a se putea convinge de capabilitatea ei. Cu toate acestea, tratativele cu răsculații continuă și dacă aceș­tia nu vor depune armele ,se va porni contra 0 acțiune pe toată linia, în a?a fd ca s­ă poată fi respinși in dosul răului] Tirana. Cei 1000 soldați din Durazzo­ nu vor fi utilizați la ofensivă.­­ Mobilizarea continuă în regulă­ și în cel mult 10 zile se va ter­­­­mina. Musulmanii, într'un sin­­­gur loc, au încercat să facă di­ i­ficultăți, fără a reuși însă. Ofen­­­siva trupelor va începe în aceiași zi pe toată linia. ---------------* <‡. *--------------­ SÜI.1Ä familiei princiare la Con­stanța Constanța, 29 Maii. Astă seară, la orele 7 și 10 minute, cu un tren special, au­ sosit in localitate RA. L­. RR.J Principele Ferdinand și Princi­pesele Maria și Marioara. La gară au fost întâmpinați de către A. S. R. Principesa Ileana și de către d-nii: Luca Oancea prefectul județului;­­ Virgil Andronescu primarul o­­rașului ; Ion Berberian ; general Mavrocordat; procuror Său­­lescu; general Georgescu, co­­­mandantul corpului V de­­ ar­mată; polițai Ralet; toți ma­­­gistrații, precum și toți ofițerii superiori ai garnizoanei. La descindere din vagon AA. I­. s’au întreținut cu cei pre­zenți. D-na Luca Oancea a oferit A. S. R. Principesa Maria flori, apoi AA. I­. Regale au plecat pe jos la palat. ——----------- *------------------­ Liceul m­ilitar AANASTI1EA DEALULUI — Condițiile de admitere — Pe anul școlar 1914—1915 sunt vacante 25 locuri de bursieri șij semi-bursieri în cl. I; 25 locuri în cl. IV ; 11 în cl. V ; 20 locuri de platnici în cl. I, 5 în cl. II, 7­ în cl. III, 20 în cl. IV, 10 în el. V și 17 în cl. VI.­I Condițiunile de admitere sunt: să fi satisfăcut prescripțiile art. 2, 3 și 4 din regulamentul școa­­­lelor secundare. Pentru cl. I eta­­­tea de 11—12 ani cel mult împli­niți la 1 Septembrie a anului curgător. Pentru clasele urmă­toare un an mai mult la fiecara clasă. Să aibă certificat de bună purtare, act de moralitatea pă­rinților ; cei cari vor burse să dovedească lipsa de mij­loace. Actele : cererea de înscriere, ex­tract de naștere, taxa de 250 lei. Candidații pentru burse sunt scutiți de plata acestei taxe. Ce­rerile se primesc cel mai târziu până la 29 iulie. V

Next