Universul, iunie 1914 (Anul 32, nr. 148-177)

1914-06-10 / nr. 157

ra noastră pe tărâmul economic.­ Să strigăm într’un glas: „Trăia­scă M. S. Regele și Dinastia!“ Când văd cum este reprezen­tat de bine acest congres, conti­nuă d-l ministru Radovici, și când mă gândesc la începutul lucrărilor Camerelor de comerț din țară în primul congres ținut la Ploești, nu pot să nu-mi ex­prim bucuria pentru constatarea fericită ce fac. Azi lucrările Camerelor de co­merț au ajuns la o așa desvolta­­re și dezideratele lor, luate în congres, au atâta tărie, în­cât legiuitorii în alcătuirea legilor ce fac, țin totdeauna seamă de dezideratele acestor congrese. Discutând chestiunile din pro­gramul acestui congres, d-1 mi­nistru se oprește asupra fiecă­ruia și spune, că toate sunt ce­reri juste și că de ele se va ține seamă în alcătuirea legilor ce vor urma. „Punctul 1, unde se vorbește de modificarea regula­mentului in­­trepozitelor și restituirea este o cerere dreaptă, care se va reali­za în prima legislațiune. Punctul 5, repausul duminical pentru funcționarii comerciali, dovedește sentimentele altruiste ale comercianților față­­ de co­laboratorii lor mai mici. Punctul 4 cuprinzând contrac­tul muncii în comerț și indus­trie a fost preocuparea mea în­că de la începutul venirei mele la capul acestui departament, și îmi pare foarte bine, că azi ve­niți d-voastre cu această pro­punere. Nu uitați însă, un lucru, că în lucrările d-voastre trebue să fiițî călăuziți de un spirit de dreptate și trebue să înlăturați politica, căci numai astfel veți ajunge la un bun rezultat. Vă urez spor la muncă“ ! D-l Radovici ministrul comerțului CONGRESUL Cantorilor de comerț din Craiova .www îWVVS <JUA­I ȘEDINȚA de dimineața Craiova, 8 Iunie Al 15-lea congres al Camere­lor de comerț din țară, s-a des­chis azi în sala Belle­vue în pre­zența d-lui ministru Radovici, a președinților și delegaților tutu­ror Camerelor de comerț din țară, sub președinția d-lui V. An­dreescu, vicepreședintele Came­rei de comerț din Craiova. Cu trenul de 5 dim. în vede­rea acestui congres și împreună cu d. ministru Radovici, au so­sit și funcționarii superiori din ministerul de domenii. Vagonul ministerial a rămas în gară până la orele 8 dim. când d. prefect al județului îm­preună cu biroul Camerei de comerț din Craiova și cu delega­ții veniți din provincie, s'au dus la gară de au făcut primire ofi­cială ministrului, care a venit să onoreze acest congres cu pre­zența sa. Deschiderea ședinței Ședința se deschide la orele 9 jum. dimineața. D. Andreescu, președintele con­gresului, luând cuvântul zice: Sper, că sunt în vederile d-v. a­­tunci când zic, că cel dintâi gând al nostru trebue să se în­drepte către M. S. Regele, suve­ranul iubit și înțelept sub dom­nia căruia țara a propășit atât de vertiginos. Propune să se trimeată M. S. Regelui următoarea telegramă: M. S. Regelui București „Al 15-lea congres al Camere­lor de comerț și industrie în­trunit în Craiova, își îndreaptă primul sau gând către M. Voa­stră rugându-vă să primiți ex­­presiunea sentimentelor de su­punere și devotament către Tron și Dinastie. Congresul supune în acelaș timp lucrările sale înal­tei protecțiuni a M. Voastre. Președintele Congresului (si) V. Andreescu A doua telegramă care se tri­mite A. S. R. Principelui Ferdi­nand, are următorul cuprins: „Camerele de comerț și indu­strie întrunite în al 15-lea con­gres la Craiova, roagă pe Alteța Voastră Regală să primească ex­­presiunea sentimentelor lor de devotament“. . După aceea d. Andreescu con­tinuând spune: — In lipsa pre­ședintelui nostru d. Șt. Marincu, care din cauză de boală este îm­piedicat a prezida acest congres viu­ să vă urez atât din partea mea, cât și în numele Camerei din­ Craiova, bun venit în mij­locul nostru. Cinstea ce îmi revine mie per­sonal de a conduce lucrările congresului, mă impresionează adânc și apreciez mult această onoare. • Intrarea energică și demnă în acțiune­a României, după ce printr-un admirabil exemplu de prudență și calm încercase toate mijloacele posibile de a înlătu­ra un demers extrem — însu­flețirea și graba cu care fiii acestei țări, chemați a pur­ta armele, au răspuns ca un singur om, sub o singură gân­dire la apelul Patriei, toate a­­cestea sper, că se datoresc în primul rând înțelepciunea cu care Suveranul a condus desti­nele României de aproape 50 de ani. Pentru acestea să ne ridicăm cu toții și într-un glas să stri­găm: „Trăască M. S. Regele, în­țeleptul conducător al destinelor României!“ Congresul din acest an are o deosebită importanță din punc­tul de vedere al chestiunilor care au să se discute. Datoria noastră este ca să discutăm cu mult­ calm și prudență aceste chestiuni, iar rezultatul desba­­terilor noastre să-l aducem la cunoștința conducătorilor, cari, ținând seamă de dreptele noas­tre cereri, să transforme in lege legitimile noastre cerințe. . In altă ordine de idei d. An­dreescu, spune, că trebue să pro­fităm de prestigiul câștigat pe tărâmul politic și să creiem pe cel economic o preponderență remarcabilă. Incheindu-și cuvântarea d. Andreescu urează membrilor congresului spor la lucru. Telegramele primite După aceea d-l Andreescu dă citire altor telegrame ca de pildă una din partea cercului funcțio­narilor comerciali­ din Craiova și semnate de președintele cercu­lui, d. Cuțana, dela d. N. Roma­­nscu, primarul orașului, care regretă că reținut de chestii fa­miliare este împiedicat de a lua parte la lucrările congresului. Mai citește și alte telegrame, a d-lui Șt. Borș din Tulcea și ale altor membri ai Camerelor de comerț din țară. Discursul d-lui ministru Al. Radovici Deși la București ne găsim în plină activitate parlamentară, zice d. Al. Radovici, ministrul in­­dustriei și comerțului, în ajunul reformelor mari care se proec­­tează, am ținut să iau parte la deschiderea celui de al 15-lea, Congres al Camerelor de comerț. Aceasta este dovada unei drago­ste sincere a ministrului de re­port, pentru negustorime și in­­dustriași, a dragostei pe care gu­vernul o are pentru comercianții ,i industriașii din țară. A t­­recut vremurile când era o rușine ca cineva să fie negu­stor și când năzuința de a înte­­m­eia un comerț solid era o uto­pie. Pentru a ajunge aci au fost țiuite și mari frământări lăun­trice, dar suntem mândri, că am ajuns la un bun rezultat. Nu trebue să uităm, că a fost cineva, care a veghiat la dezvol­­tarea comerțului și industriei noastre: acel cineva este M. K. Regele, înțeleptul nostru Suve­­r­an care azi trebue să se simtă la. ș; noi fericit, când vede la ce fond de prosperitate a ajuns la­ INTRAREA IN ORDINEA DE ZI _ Discutarea primului punct din program — Cuvântarea d-In­ Cerchez Președintele Camerei de co­merț din Iași, luând cuvântul, zice: In chestiunea traficului mărfurilor pe c. f. r. după con­sfătuirile ce au avut loc la Ca­mera de comerț din București, s’a obținut votarea de către Cor­purile legiuitoare în Decembrie 1912 a unui credit de 430 mili­oane, ce s’a considerat în discu­­țiunile urmate ca absolut indis­pensabile. Aceasta din punct de vedere bugetar, căci din punct de vedere administrativ s’au ur­mat mai multe conferințe la Iași și Brăila la care a luat parte și d-l Periețeanu. S’au discutat pe larg toate greutățile ce se întâmpină la transporturi. Sunt mulțumit de a putea semnala o îmbunătățire în transporturile coletelor. Mai putem spera, că după măsurile foarte energice luate, vom avea o îmbunătățire și în celelalte transporturi. Rămâne acum să se vegheze, ca din creditul celor 430 mili­oane, să se lucreze la dublarea arterelor principale, sporirea li­niilor de garaj și triaj în gări și înmulțirea magazinelor și din urmă numai la facerea unei alte linii secundare. In chestiunea modificăreî le­gei Camerelor de comerț s-a întrunit în mai multe rânduri biroul Camerei de comerț din București și a întocmit un proect de lege, care se va supune dez­­baterilor Corpurilor legiuitoare. Privitor la chestiunea înfiin­­țărei școalelor de adulți, Came­ra de comerț din București a făcut un foarte frumos început prin înființarea unei școli, în care frecventează cursurile, un număr destul de mare de func­ționari comerciali. Din rezultatele obținute se ve­de de cât de mare importanță sunt lucrările Camerelor de co­merț și cele ce se săvârșesc de d-voastre în congres. Ne rămâne să continuăm să lucrăm și să punem multă per­sistență pentru aducerea la în­deplinire a lucrărilor noastre. Alte cuvântări D-l Hagi Tudorache spune că este o datorie de recunoștință din partea congresiștilor să a­­ducă prinosul lor de pioșie față de d-l Iorgu Juvara, care acum un an a luminat congresul cu cunoștințele lui în desbaterile ți­nute la Iași. Propune ca în acest semn de d-i Cer­chei pioșie, membrii congresului să­­ se ridice în picioare. Cuvântarea d-lui Ch. Staicovici­ ­n toate țările tendința gene­rală este ca să se acorde expor­­tațiunei innlesniri din ce în ce mai mari. La noi, din contra exportațiunile sunt îngrădite prin diferite măsuri, care nu­mai favorabile economiei noas­tre naționale nu pot fi. Dacă ținem seamă de expor­­tațiunea produselor noastre in­digene, cea mai mare piedică ce li se pune este în primul rând cunoscuta taxă de 10% a cărei desființare o cer negustorii și industriașii. Nu mai vorbim de greutățile pe care le întâmpină comerțul nostru în general în ceea ce privesc transporturile noastre pe apă. Voim să insistăm numai asu­pra unei dispozițiuni care con­­stitue o piedică puternică pen­tru economia țărei noastre, ca să poată exista un mare între­­pozit în care să se concentreze produsele industriei europene, care apoi să fie scurse în marile piețe din Orientul Europei și în Asia mică. Cu sacrificii, Statul a creat în­­trepozite la Brăila și Galați. So­cietăți particulare au înființat un întrepozit la București. Tot ceea ce exportă întrepozitele nu sunt de niciun interes real, căci deși art. 166 din legea vamală prevede, că mărfurile întrepozi­­telor vor putea fi supuse orică­ror manipulări, în prezența unui agent vamal, totuși prin art. 41 din regulament, se pune stavilă legii. Această dispozițiune curi­oasă trebue să înceteze, căci ea aduce prejudicii, iar despre fra­uda la care se vizează prin apli­carea ei, nu poate fi vorba când sunt în cauză comercianții seri­oși. Abrogarea acestei dispozițiuni ar avea de urmare o extindere a reexportațiuneî de mărfuri străine, de pe urma cărora ar a­­vea de câștigat ministerul finan­țelor prin taxele de magazinaj, căile ferate prin transporturi și comercianții prin extensiunea ce ar lua-o afacerile lor. In alte țări comercianții se bucură și de alte înlesniri, cum de pildă credita­rea dreptului de vamă. Cerem congresului, ca să ex­prime dorința de a se acorda de­ocamdată pentru mărfurile du­se în întrepozite de a face orice manipulări. D-1 Damian Drăgănescu (Ga­lați). — Chestiunile pe care Ca­merele de comerț le pun în des­­baterea congresului trebuiau să fie aduse la cunoștința membri­lor cu o lună de zile înainte, cel puțin, spre a lua cunoștință de ele. D-l V. Andreescu, răspunzând, spune, că s’au adus la cunoștin­ța congresiștilor, toate lucrările, cu 15 zile înainte, cum prevede regulamentul. D-l Hagi Tudorache se declară : La redeschidere d-l Andreescu citește alte telegrame venite dela alți membri ai Camerei de co­merț din Capitală. D-l ministru Radovici luând din nou cuvântul spune: — Am­ văzut că pune­ți oarecare rezer­vă în desbaterea primei ches­tiuni, fie poate pentru că nu au­ fost destul de pregătiți asupra acestei chestiuni, fie pentru că din cuvântarea mea s’ar părea că chestiunea este deplin tran­șată. Vă rog să nu țineți seamă nici de una, nici de alta, și să le des­­bateți pe toate. D-1 Dumitrescu-Militari spune că este drept că taxa de 1h% apasă și cere desființarea ei. D-1 Mihail Tănăsescu (Brăila) se opune la desființarea taxei de 1h%, căci această dare servește pentru îmbunătățirea porturilor și crede că toate Camerele de co­merț cu reședința în orașele care sunt porturi, vor fi de părerea sa. Dacă îmbunătățiri, nu se fac, zice d-sa, în porturile Galați și Brăila, este că acolo nu se mai simte nevoia. Dar în celelalte porturi mai mici unde se fac îmbunătățiri? Cere să se facă cât mai multa desbatere asupra chestiei depo­zitării cerealelor. D-l Georgescu (Constanța) a­­rată cum în acel oraș din cauza lipsei de întrepozite to timpul é u­nor mărfuri în valoare de peste 20 mii. rămân expuse intemperiilor. Cere ca și la Constanța să se înființeze întrepozite pentru de­pozitarea mărfurilor, căci aceas­tă stare de lucruri nu mai poate dăinui. D-1 Marinescu (Giurgiu) cere ca și în orașul sau să se înfiin­țeze întrepozite vamale. D-1 Gheorghiu (Buzau) crede, că în regulamentul de manipu­lare, al taxei de o jum. la sută sunt dispozițiuni greșite. Cere modificarea acestor dispoziții. D-1 Tănăsescu (Brăila) este de aceeaș părere cu d-1 Gheorghiu. D-1 Staicovici (București) ridi­­cându-se contra taxei de o jum. la sută, pe care o găsește ne­dreaptă, arată că nu numai ce­realele, dar și produsele indus­triei sunt lovite de această taxă. Așa, cimentul, nu se taxează du­pă greutate, ci ad valorem. Taxa este oneroasă și nu are înțeles, căci este o taxă fără rost, iar dacă este vorba de îmbună­tățirea porturilor, să se înființe­ze taxe de cheiaj în docuri. Pen­tru mărfurile neexportate să se rețină taxe vamale, când se face dovada, că mărfurile au fost re­exportate. D-l Spineanu (T.­Severin) vor­bește contra taxei de 10%. Nu cere însă desființarea ei, ci di­minuarea. D. Cerchez propune să se de­fere chestiunea Camerei de co­merț din București. D. dr. Angelescu (București) spune, că o chestiune ce a fost desbătută 2 ore în congres nu trebue părăsită, ci să se lase la urmă, după ce se va căpăta o mai bună cunoștință de dânsa în decursul lucrărilor. Propunerea d-lui Angelescu este pusă la vot și se aprobă. * Se trece la a doua chestiune, la eftinirea traiului. D-l Cerchez, președintele Ca­merei de comerț din Iași, dă ci­tire unui studiu documentat făcut de Camera de comerț din Iași, în care se discută pe larg și argumentat, cum se poate eftini traiul, vorbindui-se de 2 articole de primă necesitate: pâinea și zahărul. * Ședința se ridică la orele 12 a. m., anunțându-se ședința de după amiază pentru orele 4. IUNIE 1914 pentru desființarea taxei de o ju­mătate la sută. D-l Aurel Bunea (Galați) vor­bește în acelaș sens și cere să se înființeze întrepozite mai încă­pătoare în toate porturile dună­rene. D-1 Ioanin (București), îna­inte de a se vota acest proect, propune ca să se întrunească bi­roul și să concretizeze într’un raport toate doleanțele acestui punct. Ședința se suspendă. D-1 Hagi Tudorache Omagiul propus de d-1 Hagi Tudorachi este îndeplinit de membrii congresului. c­ison din Turcia Conflictul turco-grec.­­ Note și­ răspunsuri.­­ Presa turcă și vizita țarului la Constanța Constantinopol, 6 Iunie Departe de a se aplana, con­flictul turco-grec se accentuează din ce în ce. In urma deciziei patriarhatului, guvernul din A­­tena a crezut de datoria lui să se amestece în afacerile interne ale Turciei și, ca urmare a de­­clarațiunilor făcute de premie­rul Greciei în Cameră, reprezen­tantul elen în capitala Turciei, a remis Sublimei Port­ o notă. Această notă, înainte de a se cu­noaște conținutul ei, a dat loc la diferite comentarii. Se afirmă chiar că această notă este un ultimatum adresat Turciei și că, în caz de refuz, Grecia va deschide războiul. Ce-i drept, această notă, de­parte de a fi conciliantă, a fost redactată în termeni cam dras­tici, ceea ce a surprins întrucât­va cercurile oficiale își lume­a diplomatică. In consiliul de mi­niștri de ert, guvernul otoman a decis să respundă guvernului elen, nu la punctele conținute în notă, ci mai mult să protes­teze contra acestui amestec al statului grecesc în afacerile de ordin pur administrativ din Turcia, înainte însă de a remite Gre­ciei răspuns la nota ei, guver­nul otoman a transmis era am­basadorilor marilor puteri a­­creditațî pe lângă Sublima Poartă. Și o caasUÍS m­ută radiCtate foarte pe larg, și despre care te­legraful v’a pus în cunoștință, guvernul otoman cere o anchetă internațională, cere o constatare la fața locului a pretinselor o­­rori și persecuții de care sânt acuzați turcii față de greci. Gu­vernul propune ca un delegat al fiecărei ambasade să înso­țească pe Talaat bey într’un tur­­neu de inspecție. In fața acuzațiilor reciproce ce -și aduc turcii și grecii in ultimul timp, măsura propusă de guvernul otoman și expusă ambasadorilor este, fără contes­tație, cea mai eficace. De altfel acest gest al guvernului a făcut o impresie din cele mai bune în toate cercurile de aici și mai ales în cele diplomatice și am­basadorii s-au și grăbit să co­munice guvernelor respective a­­ceastă decizie a guvernului. Se vede foarte clar din aceas­tă decizie a Sublimei Porți că acuzațiile aduse turcilor s­unt foarte exagerate, dacă nu nue­­fundate. Intr’adevăr, azi diplo­­mația dispune de multe mijloa­ce pentru acoperirea unor fapte imputate unui stat și rar se re­curge la o măsură ca cea pre­conizată de guvernul otoman. In lungul sau turneu Talaat bey a constatat, se vede, că a­­cuzațiunile aduse turcilor sânt exagerate pentru ca guvernul otoman, doritor de a pune capăt acestui conflict pe cale pașnică. să decidă o astfel de anchetă care va scoate la iveală purul adevăr. Paralel cu ancheta întreprin­să în Turcia guvernul otoman în nota adresată ambasadorilor cere ca altă comisiune să an­cheteze și în teritoriile, ocupate de Grecia ca să se vază dacă suferințele musulmanilor din a­­cele ținuturi sunt fundate, sau nu. Se vede că marile puteri vor adera la această măsură a gu­vernului otoman și că în curând opinia publică diin Turcia și din străinătate se va convinge de partea cui e dreptatea. Și în așteptarea rezolvării conflictului turco-grec, patriar­hul din Fanar perzistă în de­cizia lui de a ține închise bise­ricile și școlile grecești. După informațiile sigure ale unui ziar local, ambasadorul Rusiei ar fi intervenit pe lângă­ guver­nul otoman și pe lângă patriarh pentru o înțelegere. Patriarhul ar fi formulat câteva­­ cereri pentru a reveni asupra deciziei. Așa el cere: 1) Reinstalarea emi­graților greci în căminurile lor; 2) restituirea bunurilor lor; 3) o indemnizație; 4) încetarea boi­­cotajului; 5) garanții pentru viitor. Nu se știe d­acă guver­nul otoman va putea subscrie la toate aceste condițiuni ale pa­triarhiei. Presa turcă și vizita de la Con­stanța Vizita țarului Rusiei la Con­stanța este îndelung comentată în toată presa otomană. Oficiosul „Tom­n”, comentând această vizită, spune: „Cu toate încercările Româ­nei de a face să se crează că vizita țarului la Constanța n’a­­re nici o importanță politică și că primirea în audiență de că­tre regele Carol a ministrului austriac, cu o zi înainte de a­­ceastă vizită, e invocată ca un fapt spre a liniști spiritele, ac­tivitatea desfășurată de Tripla- Ințelegere și de Tripla-Alianță în jurul României, arată în­dea­­juns că această vizită are un caracter politic. Până în ultimul timp situația Rusiei în Româ­nia nu era strălucită. Românii cari nu uitaseră nici Basarabia, nici tratatul de la Berlin vedeau în Rusia o pie­dică pentru întinderea lor in Balcani. Din contra, Austria, sub scutul tratatului semnat a­­cum zece ani, se bucura de ma­re influență la București. Răz­boiul din Balcani a schimbat cu totul situația. Pe când Viena era, pe față, doritoare de a pro­teja pe bulgari, un curent de amiciție pentru România se­creta în Rusia și Franța. S’a redeșteptat chestia românilor din Transilvania pe când Rusia, din contra, părea dispusă să cedeze Basarabia și să se alieze cu România. Așteptăm cu aten­ție și în liniște rezultatul aces­tei importante vizite”. Ziarul „Pegam” spune: „Azi, când chestia orientului preocu­pă în ultimul grad marile pu­teri, aceste mari puteri, din cau­za animozitate­ ce există între ele, caută să-și exercite influen­ța lor cu ajutorul statelor bal­canice. De aceea o putere, care poate să tragă în partea ei pe România, cel mai tare stat­­ din peninsula balcanică, poate con­sidera acest eveniment ca "cel­­ mai fericit pentru ca“. Toate celelalte ziare comen­tează în felul lor această vizi­tă și to­ate sunt de acord în a recunoaște situația excepționa­lă ce și-a creiat România în ultimul timp, precum și impor­tanța vizitei țarului la Con­stanța. Naum Apostolescu. ȘTIRI DIN ȚARA T.-Măgurele, 8 Iunie. Aviație.­­ Azi dimineață la orele 7.15 a sosit aci cu aero­planul, aviatorul căpitan Popo­­vici, având un pasager. După virage a aterisat în apropiere de gară. Ofițerii din garnizoană i-au făcut o simpatică primire. La orele 10 jum., cu tot vântul puternic ce bătea, d-l căpitan Popovici și-a continuat sborul în direcția Craiova-Severin. Escursie. — Mai mulți ofițeri de artilerie cari fac o escursie pe Dunăre, s’au oprit aseară fin orașul nostru, iar azi și-au con­tinuat călătoria. Grevă. — Lucrătorii tipogra­fiei Abramovici au părăsit lu­crul. VIZITA MINISTERIALA Pașcani, 8.— D. Emil Costi­­nescu, ministrul de finanțe, a so­sit aci la orele 12.20 venind din Iași cu d-na. De aci a plecat în inspecție la moșia Grași, a Sta­­tului- CONFERINȚA Botoșani. 8.— La orele 11 dim. a sosit arhimandritul Iulius Scriban, directorul Seminarului central. S. S- a ținut la orele 3 d. a. o conferință în sala tea­trului Popovici în folosul socie­­tăței ortodoxe a femeilor româ­ne, vorbind despre Viață și Mo­rală. . Au asistat întregul cler din lo­calitate și un public numeros. ALEGERILE JUDEȚENE C.­Lung. 8.— Pentru alegerea col. I de județ s’au mai depus la tribunal candidaturile d-lor Grigore Chintescu și Dimitrie A. Vlădescu, conservatori. Buletin atmosferic —Pe ziua de 8 Iunie 1910 —­ IN ȚARA De la Institutul Meteorologic In ultimele 24 de ore a plouat cu întrerupere în toată partea de sus a țărei și în cea de la est, până în districtele Vlașca și Dâm­­bovița; în unele părți a plouat mult, iar la Babadag a căzut și grindină­ , pretutindeni ploaia a fost însoțită de manifestațiuni electrice. Timpul s-a mai răcorit puțin; cea mai ridicată tempera­tură din țară a fost —­—29 gr. ziua la Vaslui și cea mai coborîtă -1­9 gr. noaptea la Rucăr și Câmpu­lung. Presiunea atmosferică este tot staționară, menținându-se la 760 mm. Athénée-Palace BUCUREȘTI, PIAȚA EPISCOPIEI HOTEL ȘI RESTAURANT DE LUX Camere cu­­ pat și odaie de toaleta, apă caldă și rece, telefon, țigig 8 si in SOS AUTOBUS LA GARA •­Adresa telegrafică Athénie pal. B­IROU­RI ECHNIC I Societatea An. pentru comercial­ie mașini și întreprinderi tech­nice9 Sosi| M­aim ® BIBLES j București, Str. Jikesa-Voda 1-3. Sucursale: Brăila-Constanța-Craiova-Van­­t! INSTALAȚII«I InBUSTRIALE și SISTEM CATALOAGE DEVIZE, etc., GRATIS LA CERERE — C­ERJETA PIKET DTlJ Vitf Eltfl s ssjBORVIS (le BORSZÉK Cea mai superioară și cea mai cilină Ană Minerală naturală Ferici­vă de Contrafaceri și Ape Minerale artificiale 338 Reprezentanți Generali: JAX , WILHELM STERHART, București, Zborului 4 MOTOARE ELVEȚIA­NE BACHTOLD I de­­iței, benzină,gaz sărac,etc. Construcțiunea cea mai­­ perfectă având avantaje foarte mari față de orice alt sistem. B. C. ZISMAN Furnizorul Curței Regale 44 — CALEA VICTORIEI — 44 — BUCUREȘTI — Cel mai vechi­ și mai important magazin din țară de : Arme fine de vânătoare.— Ca­rabine de mare precizie pentru vânătoare și apărare. Bogat asortiment de pistoale automate și revolvere.— Aricole de vână­toare— Cartușe, etc., etc. Atelier special de Armurărie. Prețuri reduse. Expedition­ ___în toată țara_____ Băile Slănic-Mel din Sezonul 1 Iunie-Septembrie. Rețineri de camere. Administra­ția str. Stavreopoleos 5 (deasupra Carului cu bere), în timpul se­zonului la Slănic. 330 Administrator de moșie, rutinat, fost timp îndelungat moșie mare, caută angajament. Adresa: F., poște res­tante, BRAILA. 491 —na— ima —MMCMEMMB....HMrtwramwng’m­agnmnMaiM» SE CEHE corespondent serios de germană și franceză, cunos­când scrisul cu mașina. Creditul Comercial, Karagheorghevicî No. 5. 489 g mome fnl Studii la dureri și­­ Scurgeri fa­ timpul cel mai­ scurt lifvSl3m!Hor~­pentru Dunlchi Recomandat de medF­cii - cei c­ai­ distingi Olucă bardă 1.75 m. lungime, obezi mari, mi­jlocii, mici, de esență fag­­are de vânzare la C.-de-Argeș, cu preț avantag­os. P. V. Mirică, Loco, Știrbey-Vodă 70. 240 Societatea de Automobi R.-Vâlcea C. THÜRINGER k Comp. A înființat cursele de Automobile : h­alia Govora la Băi. Gara .Mirlea la Călim­ă­­nești-Băi. Călimănești Căciulata. Automobile­ deschise pentru escursiuni: 388 Instalațiuni complecte de FÜI31 × S de cărămida : • • • • • • ȚIGLĂ și din Renumita Fabrică ARTHUR RIETER s. a. CO­STA­Z (Germania) M­AȘINI pentru orice industrii Instalațiuni complecte mini, Fabrici de­ Che­­res­tea, de Postav, de Spirt, de Bere, etc. Mașina brevetată de spălat rufe „favorita“ executată în secția metalurgică a făbricei „ALBINA“, MAX FISCHER & Co, Societate Anonimă Galați indispensabilă pentru f­amilii, cazărmi, restaurante, spica.1^,­;, „^„uatorii, etc. Funcționează perfect, spală rufeie alb ca zăpada realizând o economie de 70o­o­m­ combustibil și săpun’. Mașina FAVORITA spală rufele mai repede da­cât cu mâna. Rufele se conservă fiindcă nu se freacă­ ci se curăță prin amestecarea lor în cilindrul m­așinei , unde intră aburii cari se formează în cazan. Luăm înapoi orice mașină cumpărată la noi, care după încer­care s’a arătat că nu corespunde descrierilor n­eastre,­­ Prospecte, prețuri și certificatele cumpărătorii se trimit la cerere. 170 IMPORTANT BESSMS D-bH MTBEPagVOW șt PBOPBIETAM sunt rugați a lua cunoștință că Fabrica, Birourile și Depozitul de Cherestea si AHO­VA“ Societate pentru industria Lemnului LOCK, BLAU & CT S’A MUTAT di­n Calea Rahovei, No. 244 m Strada 42 (în fața g­ărei Ulm?) PARCHETE DE STEJAR neîntrecute în calitate și frumusețe, specialitatea făbricei „RAHOVA“ Se găsesc acuma in noua Fabrică construită în Strada BE­­N­IADE, 42 (Obor) cea mai modernă instalațiune în această ra­mură din țară. Scaune din Lemn curbat--Mare asortiment în scaune de grădină. TIMPLARIE MECANICA MARE DEPOZIT DE CHERESTEA —PERMAWEHT IISSISTAT IN TOATE ESENTEI.­— TELEFON 12127 411 POSTAVARI­A ERNEST LA MINI București. — Strada Paris 8 (fostă Doamnei) vinde Ștofe verilurile engleze cu prețurile cele mai avantagioase . L­ABORATOR 456 „Ur. UOHIA“ Cel mai vechio și cel mai mare Laborator particular din țară pentru AWikUm MEDICALE 5. Bulevardul I. Brătianu, 5 SHrector Br. VZ.AJJIA2IXt HVSItXILA. Analiza sângelui pentru sifilis (Wassermann), Constanta Ambard. Analize de urini și orice produse patologice și ali­mentare. Singurul Laborator care prepară Lactoferment con. 168 tra boalelor intestinale. Culturi contra șoarecilor. CEREȚI PRETUTINDENI Apa Minerala de Bușteni Autorizată de Consiliul Sanitar Sperior în urma analizei institut. Centrul de Chimie Cea mai gustoasă, Cea mai Iiigienică și cea mai eftină apă de masă, recoman­dată în special pentru bolile de STOMAC, ÎMI,STIAI, FICAT ȘI RINICHI Cea mai diuretică și cea mai ușoară pentru digestie Reprezentant, pentru toată țara 289 Ed. STINBECBER Strada Caragheorghevici No.9—Telefon 13152

Next