Universul, iunie 1914 (Anul 32, nr. 148-177)
1914-06-10 / nr. 157
ra noastră pe tărâmul economic. Să strigăm într’un glas: „Trăiască M. S. Regele și Dinastia!“ Când văd cum este reprezentat de bine acest congres, continuă d-l ministru Radovici, și când mă gândesc la începutul lucrărilor Camerelor de comerț din țară în primul congres ținut la Ploești, nu pot să nu-mi exprim bucuria pentru constatarea fericită ce fac. Azi lucrările Camerelor de comerț au ajuns la o așa desvoltare și dezideratele lor, luate în congres, au atâta tărie, încât legiuitorii în alcătuirea legilor ce fac, țin totdeauna seamă de dezideratele acestor congrese. Discutând chestiunile din programul acestui congres, d-1 ministru se oprește asupra fiecăruia și spune, că toate sunt cereri juste și că de ele se va ține seamă în alcătuirea legilor ce vor urma. „Punctul 1, unde se vorbește de modificarea regulamentului intrepozitelor și restituirea este o cerere dreaptă, care se va realiza în prima legislațiune. Punctul 5, repausul duminical pentru funcționarii comerciali, dovedește sentimentele altruiste ale comercianților față de colaboratorii lor mai mici. Punctul 4 cuprinzând contractul muncii în comerț și industrie a fost preocuparea mea încă de la începutul venirei mele la capul acestui departament, și îmi pare foarte bine, că azi veniți d-voastre cu această propunere. Nu uitați însă, un lucru, că în lucrările d-voastre trebue să fiițî călăuziți de un spirit de dreptate și trebue să înlăturați politica, căci numai astfel veți ajunge la un bun rezultat. Vă urez spor la muncă“ ! D-l Radovici ministrul comerțului CONGRESUL Cantorilor de comerț din Craiova .www îWVVS <JUAI ȘEDINȚA de dimineața Craiova, 8 Iunie Al 15-lea congres al Camerelor de comerț din țară, s-a deschis azi în sala Bellevue în prezența d-lui ministru Radovici, a președinților și delegaților tuturor Camerelor de comerț din țară, sub președinția d-lui V. Andreescu, vicepreședintele Camerei de comerț din Craiova. Cu trenul de 5 dim. în vederea acestui congres și împreună cu d. ministru Radovici, au sosit și funcționarii superiori din ministerul de domenii. Vagonul ministerial a rămas în gară până la orele 8 dim. când d. prefect al județului împreună cu biroul Camerei de comerț din Craiova și cu delegații veniți din provincie, s'au dus la gară de au făcut primire oficială ministrului, care a venit să onoreze acest congres cu prezența sa. Deschiderea ședinței Ședința se deschide la orele 9 jum. dimineața. D. Andreescu, președintele congresului, luând cuvântul zice: Sper, că sunt în vederile d-v. atunci când zic, că cel dintâi gând al nostru trebue să se îndrepte către M. S. Regele, suveranul iubit și înțelept sub domnia căruia țara a propășit atât de vertiginos. Propune să se trimeată M. S. Regelui următoarea telegramă: M. S. Regelui București „Al 15-lea congres al Camerelor de comerț și industrie întrunit în Craiova, își îndreaptă primul sau gând către M. Voastră rugându-vă să primiți expresiunea sentimentelor de supunere și devotament către Tron și Dinastie. Congresul supune în acelaș timp lucrările sale înaltei protecțiuni a M. Voastre. Președintele Congresului (si) V. Andreescu A doua telegramă care se trimite A. S. R. Principelui Ferdinand, are următorul cuprins: „Camerele de comerț și industrie întrunite în al 15-lea congres la Craiova, roagă pe Alteța Voastră Regală să primească expresiunea sentimentelor lor de devotament“. . După aceea d. Andreescu continuând spune: — In lipsa președintelui nostru d. Șt. Marincu, care din cauză de boală este împiedicat a prezida acest congres viu să vă urez atât din partea mea, cât și în numele Camerei din Craiova, bun venit în mijlocul nostru. Cinstea ce îmi revine mie personal de a conduce lucrările congresului, mă impresionează adânc și apreciez mult această onoare. • Intrarea energică și demnă în acțiunea României, după ce printr-un admirabil exemplu de prudență și calm încercase toate mijloacele posibile de a înlătura un demers extrem — însuflețirea și graba cu care fiii acestei țări, chemați a purta armele, au răspuns ca un singur om, sub o singură gândire la apelul Patriei, toate acestea sper, că se datoresc în primul rând înțelepciunea cu care Suveranul a condus destinele României de aproape 50 de ani. Pentru acestea să ne ridicăm cu toții și într-un glas să strigăm: „Trăască M. S. Regele, înțeleptul conducător al destinelor României!“ Congresul din acest an are o deosebită importanță din punctul de vedere al chestiunilor care au să se discute. Datoria noastră este ca să discutăm cu mult calm și prudență aceste chestiuni, iar rezultatul desbaterilor noastre să-l aducem la cunoștința conducătorilor, cari, ținând seamă de dreptele noastre cereri, să transforme in lege legitimile noastre cerințe. . In altă ordine de idei d. Andreescu, spune, că trebue să profităm de prestigiul câștigat pe tărâmul politic și să creiem pe cel economic o preponderență remarcabilă. Incheindu-și cuvântarea d. Andreescu urează membrilor congresului spor la lucru. Telegramele primite După aceea d-l Andreescu dă citire altor telegrame ca de pildă una din partea cercului funcționarilor comerciali din Craiova și semnate de președintele cercului, d. Cuțana, dela d. N. Romanscu, primarul orașului, care regretă că reținut de chestii familiare este împiedicat de a lua parte la lucrările congresului. Mai citește și alte telegrame, a d-lui Șt. Borș din Tulcea și ale altor membri ai Camerelor de comerț din țară. Discursul d-lui ministru Al. Radovici Deși la București ne găsim în plină activitate parlamentară, zice d. Al. Radovici, ministrul industriei și comerțului, în ajunul reformelor mari care se proectează, am ținut să iau parte la deschiderea celui de al 15-lea, Congres al Camerelor de comerț. Aceasta este dovada unei dragoste sincere a ministrului de report, pentru negustorime și industriași, a dragostei pe care guvernul o are pentru comercianții ,i industriașii din țară. A trecut vremurile când era o rușine ca cineva să fie negustor și când năzuința de a întemeia un comerț solid era o utopie. Pentru a ajunge aci au fost țiuite și mari frământări lăuntrice, dar suntem mândri, că am ajuns la un bun rezultat. Nu trebue să uităm, că a fost cineva, care a veghiat la dezvoltarea comerțului și industriei noastre: acel cineva este M. K. Regele, înțeleptul nostru Suveran care azi trebue să se simtă la. ș; noi fericit, când vede la ce fond de prosperitate a ajuns la INTRAREA IN ORDINEA DE ZI _ Discutarea primului punct din program — Cuvântarea d-In Cerchez Președintele Camerei de comerț din Iași, luând cuvântul, zice: In chestiunea traficului mărfurilor pe c. f. r. după consfătuirile ce au avut loc la Camera de comerț din București, s’a obținut votarea de către Corpurile legiuitoare în Decembrie 1912 a unui credit de 430 milioane, ce s’a considerat în discuțiunile urmate ca absolut indispensabile. Aceasta din punct de vedere bugetar, căci din punct de vedere administrativ s’au urmat mai multe conferințe la Iași și Brăila la care a luat parte și d-l Periețeanu. S’au discutat pe larg toate greutățile ce se întâmpină la transporturi. Sunt mulțumit de a putea semnala o îmbunătățire în transporturile coletelor. Mai putem spera, că după măsurile foarte energice luate, vom avea o îmbunătățire și în celelalte transporturi. Rămâne acum să se vegheze, ca din creditul celor 430 milioane, să se lucreze la dublarea arterelor principale, sporirea liniilor de garaj și triaj în gări și înmulțirea magazinelor și din urmă numai la facerea unei alte linii secundare. In chestiunea modificăreî legei Camerelor de comerț s-a întrunit în mai multe rânduri biroul Camerei de comerț din București și a întocmit un proect de lege, care se va supune dezbaterilor Corpurilor legiuitoare. Privitor la chestiunea înființărei școalelor de adulți, Camera de comerț din București a făcut un foarte frumos început prin înființarea unei școli, în care frecventează cursurile, un număr destul de mare de funcționari comerciali. Din rezultatele obținute se vede de cât de mare importanță sunt lucrările Camerelor de comerț și cele ce se săvârșesc de d-voastre în congres. Ne rămâne să continuăm să lucrăm și să punem multă persistență pentru aducerea la îndeplinire a lucrărilor noastre. Alte cuvântări D-l Hagi Tudorache spune că este o datorie de recunoștință din partea congresiștilor să aducă prinosul lor de pioșie față de d-l Iorgu Juvara, care acum un an a luminat congresul cu cunoștințele lui în desbaterile ținute la Iași. Propune ca în acest semn de d-i Cerchei pioșie, membrii congresului să se ridice în picioare. Cuvântarea d-lui Ch. Staicovici n toate țările tendința generală este ca să se acorde exportațiunei innlesniri din ce în ce mai mari. La noi, din contra exportațiunile sunt îngrădite prin diferite măsuri, care numai favorabile economiei noastre naționale nu pot fi. Dacă ținem seamă de exportațiunea produselor noastre indigene, cea mai mare piedică ce li se pune este în primul rând cunoscuta taxă de 10% a cărei desființare o cer negustorii și industriașii. Nu mai vorbim de greutățile pe care le întâmpină comerțul nostru în general în ceea ce privesc transporturile noastre pe apă. Voim să insistăm numai asupra unei dispozițiuni care constitue o piedică puternică pentru economia țărei noastre, ca să poată exista un mare întrepozit în care să se concentreze produsele industriei europene, care apoi să fie scurse în marile piețe din Orientul Europei și în Asia mică. Cu sacrificii, Statul a creat întrepozite la Brăila și Galați. Societăți particulare au înființat un întrepozit la București. Tot ceea ce exportă întrepozitele nu sunt de niciun interes real, căci deși art. 166 din legea vamală prevede, că mărfurile întrepozitelor vor putea fi supuse oricăror manipulări, în prezența unui agent vamal, totuși prin art. 41 din regulament, se pune stavilă legii. Această dispozițiune curioasă trebue să înceteze, căci ea aduce prejudicii, iar despre frauda la care se vizează prin aplicarea ei, nu poate fi vorba când sunt în cauză comercianții serioși. Abrogarea acestei dispozițiuni ar avea de urmare o extindere a reexportațiuneî de mărfuri străine, de pe urma cărora ar avea de câștigat ministerul finanțelor prin taxele de magazinaj, căile ferate prin transporturi și comercianții prin extensiunea ce ar lua-o afacerile lor. In alte țări comercianții se bucură și de alte înlesniri, cum de pildă creditarea dreptului de vamă. Cerem congresului, ca să exprime dorința de a se acorda deocamdată pentru mărfurile duse în întrepozite de a face orice manipulări. D-1 Damian Drăgănescu (Galați). — Chestiunile pe care Camerele de comerț le pun în desbaterea congresului trebuiau să fie aduse la cunoștința membrilor cu o lună de zile înainte, cel puțin, spre a lua cunoștință de ele. D-l V. Andreescu, răspunzând, spune, că s’au adus la cunoștința congresiștilor, toate lucrările, cu 15 zile înainte, cum prevede regulamentul. D-l Hagi Tudorache se declară : La redeschidere d-l Andreescu citește alte telegrame venite dela alți membri ai Camerei de comerț din Capitală. D-l ministru Radovici luând din nou cuvântul spune: — Am văzut că puneți oarecare rezervă în desbaterea primei chestiuni, fie poate pentru că nu au fost destul de pregătiți asupra acestei chestiuni, fie pentru că din cuvântarea mea s’ar părea că chestiunea este deplin tranșată. Vă rog să nu țineți seamă nici de una, nici de alta, și să le desbateți pe toate. D-1 Dumitrescu-Militari spune că este drept că taxa de 1h% apasă și cere desființarea ei. D-1 Mihail Tănăsescu (Brăila) se opune la desființarea taxei de 1h%, căci această dare servește pentru îmbunătățirea porturilor și crede că toate Camerele de comerț cu reședința în orașele care sunt porturi, vor fi de părerea sa. Dacă îmbunătățiri, nu se fac, zice d-sa, în porturile Galați și Brăila, este că acolo nu se mai simte nevoia. Dar în celelalte porturi mai mici unde se fac îmbunătățiri? Cere să se facă cât mai multa desbatere asupra chestiei depozitării cerealelor. D-l Georgescu (Constanța) arată cum în acel oraș din cauza lipsei de întrepozite to timpul é unor mărfuri în valoare de peste 20 mii. rămân expuse intemperiilor. Cere ca și la Constanța să se înființeze întrepozite pentru depozitarea mărfurilor, căci această stare de lucruri nu mai poate dăinui. D-1 Marinescu (Giurgiu) cere ca și în orașul sau să se înființeze întrepozite vamale. D-1 Gheorghiu (Buzau) crede, că în regulamentul de manipulare, al taxei de o jum. la sută sunt dispozițiuni greșite. Cere modificarea acestor dispoziții. D-1 Tănăsescu (Brăila) este de aceeaș părere cu d-1 Gheorghiu. D-1 Staicovici (București) ridicându-se contra taxei de o jum. la sută, pe care o găsește nedreaptă, arată că nu numai cerealele, dar și produsele industriei sunt lovite de această taxă. Așa, cimentul, nu se taxează după greutate, ci ad valorem. Taxa este oneroasă și nu are înțeles, căci este o taxă fără rost, iar dacă este vorba de îmbunătățirea porturilor, să se înființeze taxe de cheiaj în docuri. Pentru mărfurile neexportate să se rețină taxe vamale, când se face dovada, că mărfurile au fost reexportate. D-l Spineanu (T.Severin) vorbește contra taxei de 10%. Nu cere însă desființarea ei, ci diminuarea. D. Cerchez propune să se defere chestiunea Camerei de comerț din București. D. dr. Angelescu (București) spune, că o chestiune ce a fost desbătută 2 ore în congres nu trebue părăsită, ci să se lase la urmă, după ce se va căpăta o mai bună cunoștință de dânsa în decursul lucrărilor. Propunerea d-lui Angelescu este pusă la vot și se aprobă. * Se trece la a doua chestiune, la eftinirea traiului. D-l Cerchez, președintele Camerei de comerț din Iași, dă citire unui studiu documentat făcut de Camera de comerț din Iași, în care se discută pe larg și argumentat, cum se poate eftini traiul, vorbindui-se de 2 articole de primă necesitate: pâinea și zahărul. * Ședința se ridică la orele 12 a. m., anunțându-se ședința de după amiază pentru orele 4. IUNIE 1914 pentru desființarea taxei de o jumătate la sută. D-l Aurel Bunea (Galați) vorbește în acelaș sens și cere să se înființeze întrepozite mai încăpătoare în toate porturile dunărene. D-1 Ioanin (București), înainte de a se vota acest proect, propune ca să se întrunească biroul și să concretizeze într’un raport toate doleanțele acestui punct. Ședința se suspendă. D-1 Hagi Tudorache Omagiul propus de d-1 Hagi Tudorachi este îndeplinit de membrii congresului. cison din Turcia Conflictul turco-grec. Note și răspunsuri. Presa turcă și vizita țarului la Constanța Constantinopol, 6 Iunie Departe de a se aplana, conflictul turco-grec se accentuează din ce în ce. In urma deciziei patriarhatului, guvernul din Atena a crezut de datoria lui să se amestece în afacerile interne ale Turciei și, ca urmare a declarațiunilor făcute de premierul Greciei în Cameră, reprezentantul elen în capitala Turciei, a remis Sublimei Port o notă. Această notă, înainte de a se cunoaște conținutul ei, a dat loc la diferite comentarii. Se afirmă chiar că această notă este un ultimatum adresat Turciei și că, în caz de refuz, Grecia va deschide războiul. Ce-i drept, această notă, departe de a fi conciliantă, a fost redactată în termeni cam drastici, ceea ce a surprins întrucâtva cercurile oficiale își lumea diplomatică. In consiliul de miniștri de ert, guvernul otoman a decis să respundă guvernului elen, nu la punctele conținute în notă, ci mai mult să protesteze contra acestui amestec al statului grecesc în afacerile de ordin pur administrativ din Turcia, înainte însă de a remite Greciei răspuns la nota ei, guvernul otoman a transmis era ambasadorilor marilor puteri acreditațî pe lângă Sublima Poartă. Și o caasUÍS mută radiCtate foarte pe larg, și despre care telegraful v’a pus în cunoștință, guvernul otoman cere o anchetă internațională, cere o constatare la fața locului a pretinselor orori și persecuții de care sânt acuzați turcii față de greci. Guvernul propune ca un delegat al fiecărei ambasade să însoțească pe Talaat bey într’un turneu de inspecție. In fața acuzațiilor reciproce ce -și aduc turcii și grecii in ultimul timp, măsura propusă de guvernul otoman și expusă ambasadorilor este, fără contestație, cea mai eficace. De altfel acest gest al guvernului a făcut o impresie din cele mai bune în toate cercurile de aici și mai ales în cele diplomatice și ambasadorii s-au și grăbit să comunice guvernelor respective această decizie a guvernului. Se vede foarte clar din această decizie a Sublimei Porți că acuzațiile aduse turcilor sunt foarte exagerate, dacă nu nuefundate. Intr’adevăr, azi diplomația dispune de multe mijloace pentru acoperirea unor fapte imputate unui stat și rar se recurge la o măsură ca cea preconizată de guvernul otoman. In lungul sau turneu Talaat bey a constatat, se vede, că acuzațiunile aduse turcilor sânt exagerate pentru ca guvernul otoman, doritor de a pune capăt acestui conflict pe cale pașnică. să decidă o astfel de anchetă care va scoate la iveală purul adevăr. Paralel cu ancheta întreprinsă în Turcia guvernul otoman în nota adresată ambasadorilor cere ca altă comisiune să ancheteze și în teritoriile, ocupate de Grecia ca să se vază dacă suferințele musulmanilor din acele ținuturi sunt fundate, sau nu. Se vede că marile puteri vor adera la această măsură a guvernului otoman și că în curând opinia publică diin Turcia și din străinătate se va convinge de partea cui e dreptatea. Și în așteptarea rezolvării conflictului turco-grec, patriarhul din Fanar perzistă în decizia lui de a ține închise bisericile și școlile grecești. După informațiile sigure ale unui ziar local, ambasadorul Rusiei ar fi intervenit pe lângă guvernul otoman și pe lângă patriarh pentru o înțelegere. Patriarhul ar fi formulat câteva cereri pentru a reveni asupra deciziei. Așa el cere: 1) Reinstalarea emigraților greci în căminurile lor; 2) restituirea bunurilor lor; 3) o indemnizație; 4) încetarea boicotajului; 5) garanții pentru viitor. Nu se știe dacă guvernul otoman va putea subscrie la toate aceste condițiuni ale patriarhiei. Presa turcă și vizita de la Constanța Vizita țarului Rusiei la Constanța este îndelung comentată în toată presa otomană. Oficiosul „Tomn”, comentând această vizită, spune: „Cu toate încercările Românei de a face să se crează că vizita țarului la Constanța n’are nici o importanță politică și că primirea în audiență de către regele Carol a ministrului austriac, cu o zi înainte de această vizită, e invocată ca un fapt spre a liniști spiritele, activitatea desfășurată de Tripla- Ințelegere și de Tripla-Alianță în jurul României, arată îndeajuns că această vizită are un caracter politic. Până în ultimul timp situația Rusiei în România nu era strălucită. Românii cari nu uitaseră nici Basarabia, nici tratatul de la Berlin vedeau în Rusia o piedică pentru întinderea lor in Balcani. Din contra, Austria, sub scutul tratatului semnat acum zece ani, se bucura de mare influență la București. Războiul din Balcani a schimbat cu totul situația. Pe când Viena era, pe față, doritoare de a proteja pe bulgari, un curent de amiciție pentru România secreta în Rusia și Franța. S’a redeșteptat chestia românilor din Transilvania pe când Rusia, din contra, părea dispusă să cedeze Basarabia și să se alieze cu România. Așteptăm cu atenție și în liniște rezultatul acestei importante vizite”. Ziarul „Pegam” spune: „Azi, când chestia orientului preocupă în ultimul grad marile puteri, aceste mari puteri, din cauza animozitate ce există între ele, caută să-și exercite influența lor cu ajutorul statelor balcanice. De aceea o putere, care poate să tragă în partea ei pe România, cel mai tare stat din peninsula balcanică, poate considera acest eveniment ca "cel mai fericit pentru ca“. Toate celelalte ziare comentează în felul lor această vizită și toate sunt de acord în a recunoaște situația excepțională ce și-a creiat România în ultimul timp, precum și importanța vizitei țarului la Constanța. Naum Apostolescu. ȘTIRI DIN ȚARA T.-Măgurele, 8 Iunie. Aviație. Azi dimineață la orele 7.15 a sosit aci cu aeroplanul, aviatorul căpitan Popovici, având un pasager. După virage a aterisat în apropiere de gară. Ofițerii din garnizoană i-au făcut o simpatică primire. La orele 10 jum., cu tot vântul puternic ce bătea, d-l căpitan Popovici și-a continuat sborul în direcția Craiova-Severin. Escursie. — Mai mulți ofițeri de artilerie cari fac o escursie pe Dunăre, s’au oprit aseară fin orașul nostru, iar azi și-au continuat călătoria. Grevă. — Lucrătorii tipografiei Abramovici au părăsit lucrul. VIZITA MINISTERIALA Pașcani, 8.— D. Emil Costinescu, ministrul de finanțe, a sosit aci la orele 12.20 venind din Iași cu d-na. De aci a plecat în inspecție la moșia Grași, a Statului- CONFERINȚA Botoșani. 8.— La orele 11 dim. a sosit arhimandritul Iulius Scriban, directorul Seminarului central. S. S- a ținut la orele 3 d. a. o conferință în sala teatrului Popovici în folosul societăței ortodoxe a femeilor române, vorbind despre Viață și Morală. . Au asistat întregul cler din localitate și un public numeros. ALEGERILE JUDEȚENE C.Lung. 8.— Pentru alegerea col. I de județ s’au mai depus la tribunal candidaturile d-lor Grigore Chintescu și Dimitrie A. Vlădescu, conservatori. Buletin atmosferic —Pe ziua de 8 Iunie 1910 — IN ȚARA De la Institutul Meteorologic In ultimele 24 de ore a plouat cu întrerupere în toată partea de sus a țărei și în cea de la est, până în districtele Vlașca și Dâmbovița; în unele părți a plouat mult, iar la Babadag a căzut și grindină , pretutindeni ploaia a fost însoțită de manifestațiuni electrice. Timpul s-a mai răcorit puțin; cea mai ridicată temperatură din țară a fost ——29 gr. ziua la Vaslui și cea mai coborîtă -19 gr. noaptea la Rucăr și Câmpulung. Presiunea atmosferică este tot staționară, menținându-se la 760 mm. Athénée-Palace BUCUREȘTI, PIAȚA EPISCOPIEI HOTEL ȘI RESTAURANT DE LUX Camere cu pat și odaie de toaleta, apă caldă și rece, telefon, țigig 8 si in SOS AUTOBUS LA GARA •Adresa telegrafică Athénie pal. BIROURI ECHNIC I Societatea An. pentru comercialie mașini și întreprinderi technice9 Sosi| Maim ® BIBLES j București, Str. Jikesa-Voda 1-3. Sucursale: Brăila-Constanța-Craiova-Vant! INSTALAȚII«I InBUSTRIALE și SISTEM CATALOAGE DEVIZE, etc., GRATIS LA CERERE — CERJETA PIKET DTlJ Vitf Eltfl s ssjBORVIS (le BORSZÉK Cea mai superioară și cea mai cilină Ană Minerală naturală Fericivă de Contrafaceri și Ape Minerale artificiale 338 Reprezentanți Generali: JAX , WILHELM STERHART, București, Zborului 4 MOTOARE ELVEȚIANE BACHTOLD I deiței, benzină,gaz sărac,etc. Construcțiunea cea mai perfectă având avantaje foarte mari față de orice alt sistem. B. C. ZISMAN Furnizorul Curței Regale 44 — CALEA VICTORIEI — 44 — BUCUREȘTI — Cel mai vechi și mai important magazin din țară de : Arme fine de vânătoare.— Carabine de mare precizie pentru vânătoare și apărare. Bogat asortiment de pistoale automate și revolvere.— Aricole de vânătoare— Cartușe, etc., etc. Atelier special de Armurărie. Prețuri reduse. Expedition ___în toată țara_____ Băile Slănic-Mel din Sezonul 1 Iunie-Septembrie. Rețineri de camere. Administrația str. Stavreopoleos 5 (deasupra Carului cu bere), în timpul sezonului la Slănic. 330 Administrator de moșie, rutinat, fost timp îndelungat moșie mare, caută angajament. Adresa: F., poște restante, BRAILA. 491 —na— ima —MMCMEMMB....HMrtwramwng’magnmnMaiM» SE CEHE corespondent serios de germană și franceză, cunoscând scrisul cu mașina. Creditul Comercial, Karagheorghevicî No. 5. 489 g mome fnl Studii la dureri și Scurgeri fa timpul cel mai scurt lifvSl3m!Hor~pentru Dunlchi Recomandat de medFcii - cei cai distingi Olucă bardă 1.75 m. lungime, obezi mari, mijlocii, mici, de esență fagare de vânzare la C.-de-Argeș, cu preț avantagos. P. V. Mirică, Loco, Știrbey-Vodă 70. 240 Societatea de Automobi R.-Vâlcea C. THÜRINGER k Comp. A înființat cursele de Automobile : halia Govora la Băi. Gara .Mirlea la Călimănești-Băi. Călimănești Căciulata. Automobile deschise pentru escursiuni: 388 Instalațiuni complecte de FÜI31 × S de cărămida : • • • • • • ȚIGLĂ și din Renumita Fabrică ARTHUR RIETER s. a. COSTAZ (Germania) MAȘINI pentru orice industrii Instalațiuni complecte mini, Fabrici de Cherestea, de Postav, de Spirt, de Bere, etc. Mașina brevetată de spălat rufe „favorita“ executată în secția metalurgică a făbricei „ALBINA“, MAX FISCHER & Co, Societate Anonimă Galați indispensabilă pentru familii, cazărmi, restaurante, spica.1^,;, „^„uatorii, etc. Funcționează perfect, spală rufeie alb ca zăpada realizând o economie de 70oom combustibil și săpun’. Mașina FAVORITA spală rufele mai repede dacât cu mâna. Rufele se conservă fiindcă nu se freacă ci se curăță prin amestecarea lor în cilindrul mașinei , unde intră aburii cari se formează în cazan. Luăm înapoi orice mașină cumpărată la noi, care după încercare s’a arătat că nu corespunde descrierilor neastre, Prospecte, prețuri și certificatele cumpărătorii se trimit la cerere. 170 IMPORTANT BESSMS D-bH MTBEPagVOW șt PBOPBIETAM sunt rugați a lua cunoștință că Fabrica, Birourile și Depozitul de Cherestea si AHOVA“ Societate pentru industria Lemnului LOCK, BLAU & CT S’A MUTAT din Calea Rahovei, No. 244 m Strada 42 (în fața gărei Ulm?) PARCHETE DE STEJAR neîntrecute în calitate și frumusețe, specialitatea făbricei „RAHOVA“ Se găsesc acuma in noua Fabrică construită în Strada BENIADE, 42 (Obor) cea mai modernă instalațiune în această ramură din țară. Scaune din Lemn curbat--Mare asortiment în scaune de grădină. TIMPLARIE MECANICA MARE DEPOZIT DE CHERESTEA —PERMAWEHT IISSISTAT IN TOATE ESENTEI.— TELEFON 12127 411 POSTAVARIA ERNEST LA MINI București. — Strada Paris 8 (fostă Doamnei) vinde Ștofe verilurile engleze cu prețurile cele mai avantagioase . LABORATOR 456 „Ur. UOHIA“ Cel mai vechio și cel mai mare Laborator particular din țară pentru AWikUm MEDICALE 5. Bulevardul I. Brătianu, 5 SHrector Br. VZ.AJJIA2IXt HVSItXILA. Analiza sângelui pentru sifilis (Wassermann), Constanta Ambard. Analize de urini și orice produse patologice și alimentare. Singurul Laborator care prepară Lactoferment con. 168 tra boalelor intestinale. Culturi contra șoarecilor. CEREȚI PRETUTINDENI Apa Minerala de Bușteni Autorizată de Consiliul Sanitar Sperior în urma analizei institut. Centrul de Chimie Cea mai gustoasă, Cea mai Iiigienică și cea mai eftină apă de masă, recomandată în special pentru bolile de STOMAC, ÎMI,STIAI, FICAT ȘI RINICHI Cea mai diuretică și cea mai ușoară pentru digestie Reprezentant, pentru toată țara 289 Ed. STINBECBER Strada Caragheorghevici No.9—Telefon 13152