Universul, iulie 1914 (Anul 32, nr. 178-208)
1914-07-01 / nr. 178
c str. BRAGLIE STERIAN Techiu medic al Eforiei Spitalelor Civile SPECIALIST în BOALELE SIFILITICE și INTERIVE Consult, de la *10-12 și 5-7 S2, Sír. Bibe seu-Vodă. Telef.25[7Q 671 I Curtea de Argeș Vizitați noul și marele hotel REGAL, proprietatea Jenica Pandele, HOTEL RESTAURANT Modern, serviciul prompt, prețurile moderate. Turiștilor și Voiajorilor se face rabat 20 la sută. Antreprenor 669____Hristache Dimitrescu»Myitf«emisiT»TT»MieriinW Mieueign 11 a... Tg.-Ocna-Slănic f Automobilul nrul 4 Panhard Levassor, 35 HP. 6—7 locuri, bun, elegant, sta la dispoziția publicului In Gara Tg.-Ocna la toate trenurile, pentru transportul vizitatorilor la Băile Slănic. Domnii vizitatori pot anunța printr’o scrisoare sau telegramă de data sosirei d-lor pe d-l Ștefan Poppa Tg.-Ocna, pentru a li se rezerva locurile necesare. 488 De arendat făcându-se partajul definitiv între moștenitorii defunctului N. Staicu, a moșiei Gvardinița din județul Mehedinți, avem, de arendat chiar din toamna anului acesta loturile noastre la suprafață totală 1745 pogoane în un singur trup având și ecarete. Pentru condițiuni a se adresa d-lui inginer Dobriceanu, Str. Antonică No. 2, București. Proprietari: Maria Ștefănescu Priboi, Victoria colonel Savopol, frații Sănătescu și Cleopatra Sf Dobriceanu. 628 BĂILE GOVORA-CALIMANEȘTI Soc. de automobile R.-Vâlcea O. THÜRINGER & COMP. A înființat cursele de Automobile : Halta Govora la Băi. Gara «Jiblea la Câlimănești-Băi. Illimănești Căciulat automobile deschise pentru 1ursi unil: 388 4 ' ..... .......... mmii» im r• ORICINE POATE VIZITA CADRILATERUL ZILNIC CIRCULÂND Autobuze și automobile ale Societăței „BUCUR” - Garaj-Uleiuri Schilhaeff-Pneumatice Excelsior- Treugo Inik-Dunlop Gentrala: Goasînaia, str. Carol SUCURSALA: Bazargic, Str. Principele Nicolas I DOCTORNJK Alfreda Sgardelli DIN BRAILA S’a stabilit la Viena VIII Asserstrasse 41 Consultatiuni 2—4 Telefon No. 5187. 619 Bicicletele „ADLER“ sunt ușoare, grațios construite și lucrate cu multă îngrijire . Bicicletele „ADLER" sunt rutiere rigide, merg ușor și repede. Sunt cele mai avantagioase mașini de drum și de curse lungi. Bicicletele „ADLER" sunt construite din materialul cel mai bun. Reprezentant și Depozitar general pentru România: B. D. Zisman, Furnisorul Cursei Regale. 44, Calea Victoriei, București. 1_______________________235 KARLSBAD Or. M. Câhanescu CASA PASTEUR, vis-a-vis de Muhibrilnn Consultațiuni pentru boli de stomac și de nutrițiune (diabet, rută, obezitate etc.) și de femei TELEFON 83/9 3048 Sanatoriul Gutenbrunn și institutul comunal de cură Baden bei Wien. Băi de lumină și de soare, cardiografie, tratament cu radium. (Dr. Erik Kühnelt) medici șefi: Dr. Otto v. Aufschnaiter și Cons. Imp. Br. D. Podzahradsky, 2426 „Liga culturală“ și comunicatul „Uniunea evreilor pământeni“ Comitetul Central al „Ligei Culturale“ a dat însărcinare secretarului său general să răspundă comunicatului „Uniunii". Iată acest răspuns: „Uniunea evreilor pământeni“ crede că-și poate îngădui și față de „Liga Culturală“ acel îndrăzneț fel de luptă, cu care voește să deprindă, până la obosire, personalitățile conducătoare și numeroasa pătură etnică, ce sunt baza viitorului neamului. Din aceeași intenție răsare și ultimul ei comunicat, un pamflet trivial, care n'a meritat chiar atâtea retipăriri, câte s’au implorat pentru el. Totdeauna Liga a socotit că principiul național trebue să stăpânească toate manifestările culturale și politice ale neamului nostru, încă neconsolidat și cuprins de legitime îngrijiri de propria sa viață, pe care trebue să o emancipeze, pe rând, de toți exploatatorii ei. De aceea poporul român trebue să respingă energic orice încercare de a se realiza pe pământul lui — care-i numai al lui! — fenomenul social, pe care Constituția țării l-a interzis prin art. 3, glăsuind cu o prevedere, de care foarte sănătos este să ne aducem aminte, chiar in aceste zile: „Teritoriul României nu se poate coloniza cu populatiuni de gintă străină Liga Culturală, trăgând toate consecventele din sfântul duh al art 3, s’a constituit apărătoare si a art. 7. De astă dată ea este la un gând și cu politica oficială a țării, în ale cărei adunări legiuitoare nimeni n’a ridicat glasul în contra acelor două articole; de astă dată comunicatul „Uniunii“ lovește deci și în politica oficială a țării. Liga este reală, când își anunță din timp mișcările cărora 11 se Închină din momentul în care s ar ivi conștiințe românești internaționalizate de stăruințe neadmisibile și de suspecte cumpărări de bunăvoință, care să aibă curajul de a cere Parlamentului înfăptuiri necompatibile cu caracterul național, pe care până astăzi politica statului l-a imprimat legilor sale. De aceea și in raportul general, prezentat congresului, s-a spus că Liga nu se va retrage nici din fața ultimelor consecvente, dacă ele vor fi de nevoe. Dacă statul va părăsi vreodată proteguirea legală a elementului român, societatea română va trebui să-și creeze alte organe de apărare. In loc de legi vor funcționa atunci individualități sociale, a căror întreagă rațiune politică a fost și este, în orice timp și loc, forța ce o pot desvolta. De aceea avem convingerea că chestiunea evreească, susținută de „Uniune" și dusă pe căile dorite de „Uniune", amenință să devină o chestiune de forță. Liga, în atitudinea de astăzi, nu apără numai puritatea de sânge și tipul cultural omogen al țării ei, ei amână și conflictele care, prin firea lor, vor semăna de bună seamă cu cele rusești, polone sau algeriene, dar și cu cele germane și chiar englezești, pe care publiciștii celei mai șirete rasse le uită cu o regretabilă grăbire. Secretarul general al Ligei Culturale Gri- Bondaa-Dincă 28 Iunie 1914. 0 execuție cu grămada Corespondentul ziarului „Daily Telegraph“, din Peking, telegrafiază ziarului sau următorul fapt: In urma jefuirii de către soldați a orașului Calgan, la nord de Podii, guvernul a găsit de cuviință să dea un bun exemplu printre soldații săi puțin disciplinați. Trei companii Întregi au primit ordinul să depue armele și să primească solda pe două luni. Ordinul se execută cu mare mulțumire din partea oștenilor congodiați. Dar aceștia fură suiți într'un tren și duși la Suihan. De acolo, oamenii dezarmați fură porniți pe un câmp deșert, la o depărtare de aproape trei kilometri de la gară. Ajunși în acel loc pustiu, fură Înconjurați de un batalion de infanterie, căruia i se dete ordin să tragă în el. Nu vru să tragă, mai întâi. Dar comandantul amenințând pe soldații batalionului rezistent că, dacă nu ascultă, vor fi și ei supuși la aceiași pedeapsă, ordinul se execută. Scena de carnagiu fu îngrozitoare. Aproape 140 de oameni căzură morți sau sdrobiți, iar răniții și ceilalți se siliră să fugă târându-se d’abușile. Fură aruncați unii peste alții, intr’o groapă mare, morții și răniții. Mai mulți dintre ei care se prefăcuseră morți, eșiră mai târziu din groapă și o luară la fugă. O întrebare mai rămâne cum a însă de făcut: cei scăpați cu viață, din cele trei companii prădătoare, vor fi perdut pofto d’a mai jefui? Oh on revient toujours ci ses premiers amours... chinois? a MARȚI, 1 IULIE IM« Serviciul telegRafic AL ZIARULUI „UNIVERS» ♦«* Ancheta în atentatul de la Sarajevo Sarajevo. 28. — Ancheta in chestiunea atentatului a avut rezultate depline, descoperind toate amănuntele complotului. In rândurile elevilor școalelor medii s’au descoperit mai multe asociațiumi revoluționare- NOUI ARESTĂRI Viena. 28. — Asi au fost arestați alți 4 studenți slavi de sud; trei din ei sunt înscriși la facultatea de medicină, iar al patrulea la școala superioară de agricultură. DECLARAȚIILE UNUI COMPLICE Budapesta. 28. — Unul din vinovații atentatului din Sarajevo, popovici, arestat la Semfin, a fost interogat de către poliția din Serajevo prin telefon. Popovici a recunoscut că este vinovat și a mărturisit că a ascuns bomba ce i s'a încredințat in pivnița școalei sârbești din Serajevo, unde aceasta a și fost găsită. APROPIATA DEMISIE A ȘEFULUI POLIȚIEI DIN SERAJEVO Serajevo, 28. — După ziarul „Magyarorszag“ comisarul Gerde, șeful poliției locale, despre care se zvonise că s’a sinucis, va demisiona în curând. Se afirmă că demisia va fi primită. CENZURA DE LA POȘTA CENTRALA DIN SARAJEVO Sarajevo, 28.— La poșta centrală întreaga corespondență este supusă unei riguroase cenzuri. O parte a corespondenței nu se transmite adresanților, iar cealaltă parte se transmite cu întârziere. ______ ACUZAȚIILE ADUSE DE PRESA ENGLEZA SERBIEI OFICIALE Belgrad. ÎS. — Guvernul sârb a dat ordin ministrului Serbiei la Londra să intenteze proces ziarului englez „John Bull“, care a publicat în facsimile un contract prin care se precizează că m ministrul sârb de acolo este organizatorul atentatului din Sarajevo, pentru care a oferit suma de două milioane. Ziarul susține ca autentic acest facsimil. ULTIMUL OFIȚER DE ORDONANȚA AL ARHIDUCELUI ASASINAT Sarajevo, 28. — Pe timpul vizitei fatale a arhiducelui moștenitor Franz Ferdinand in Bosnia, fusese atașat ca ofițer de ordonanță căpitanul Pilz, căruia mareșalul Curtea arhiducelui i-a înmânat un prețios port țip aret cu pietre scumpe. Căpitanul. Pilz a cerut permisiunea să graveze pe portțigaret următoarele: „Ultimului său ofițer de ordonanță. Arhiducele Franz Ferdinand“. PAGUBELE SUFERITE DE COMERCIANȚII SÂRBI Sarajevo, 28. — După știri sosite Camerei de comerț de aci, pagubele suferite de comercianții sârbi in urma recentelor tulburări se urcă la 2 milioane coroane. ■ Până acum Camera de comerț a evaluat paguba a 129 comercianți. CAMPANIA PRESEI SÂRBEȘTI Belgrad, 28. — „Politika’1" publică azi injurii grosolane în contra membrilor casei imperiale austro-ungare. „Balkanska“ atacă poliția din Sarajevo spunând : In ultimele zile ale Romei, și ale Turciei, amintesc situația actuală a Austro-Ungariei. Europa care s-a ocupat acum în urmă de „omul bolnav“ pe Bosfor, ar trebui să se ocupe și de omul bolnav de pe Dunăre. „Trgowinski Slasnik“ spune că politica austro-ungară e nedreaptă, barbară și demnă de iezuiți și că trebue să fie pentru poporul sârb un avertisment că nu trăiește intr’o monarhie civilizată și că trebue să fie mereu gata să se apere în contra tâlhăriilor guvernului. „Stampa“ a publicat o scrisoare deschisă către primarul din Sarajevo, acuzându-l de a fi instigat prin proclamația sa către croați și mahomedani să jefuiască și să măcelărească pe sârbi. Timpul nu e departe, zice acest ziar, când sârbii, care au rupt jugul turcesc și pedepsit pe bulgari vor cere socoteală și primarului din Sarajevo. „Piemont“ a publicat o scrisoare din Agram expunând că nu sunt croați acei care au luat parte la manifestation, dar un partid compus din preoți catolici și de spioni evrei, unguri sau germani. „Pravda“ într’un articol cu titlul „Boicotul șnapanilor“ invită populația sârbească să boicoteze stabilimentele austriace din Belgrad precum și mărfurile austro-ungare, (A. R.) --------------------------------* * * ----------------------------------- NOUL AMBASADOR AUSTROUNGAR LA BERLIN Berlin, 28. — Principele Gottfried Hohenlohe, noul ambasador austro-ungar, a sosit aci și imediat a vizitat pe contele Legheny Marich, ambasadorul austro-ungar demisionat de curând. n Jirul morții ministrului Hartwig Belgrad, 28. — Cercurile politice de_ aci consideră moartea lui Hartwig ca o pierdere imensă pentru poporul sârb, căci nici un diplomat acreditat pe lângă guvernul sârb nu a manifestat atâta prietenie față de Serbia ca Hartwig. Se relevează că această prietenie era cu atât mai prețioasă cu cât situația lui Hartwig față de Austro-Ungaria era aceiași ca a lui Delcassé față de Germania. Se speră că moartea lui Hartwig nu va înrâuri asupra politicei Rusiei față de Serbia și că această politică,, va rămâne și in viitor același. * Viena. 28. — In urma morții ministrului rus la Belgrad,Hartwig, legațiunea va fi condusă până la numirea titularului, de consilierul de legație Strandmann. Succesorul lui Hartwig va fi probabil Etter consilier la legațiunea rusă din Londra, ■în Budapesta, 28. — Secretarul legățiunei rusești de aci, Mavrocordato, a declarat unul colaborator al ziarului „Magyarország“ asupra morții lui Hartwig, următoarele : „Despre moartea lui Hartwig am primit următoarea telegramă în limba franceză: „Hartwig a murit subit! Defunctul a fost o mare putere de muncă. El a fost timp de 27 ani în ministerul de externe, apoi a fost ministru la Teheran și in urmă la Belgrad. El a fost un înfocat aderent al ungurilor, și a dorit din suflet prosperarea Ungariei. S’a întreținut de multe ori cu mine și n’a ezitat niciodată să recunoască marea menire istorică a Ungariei“. Ministrul Serbiei a Milankovici a declarat următoarele: „Moartea lui Hartwig este deplânsă de întregul popor sârb. Defunctul și buna sa soție s-au bucurat la Belgrad de simpatii generale. Nu mă pronunț asupra politicei lui Hartwig, dar vă pot spune atât, că a fost un sincer prieten al ungurilor. El și familia sa întrețineau legături de sinceră prietenie cu ministrul Austro- Ungariei baronul Giessl și familia acestuia".* Frankfurt, 28.— Ziarul „Frankfurter Zeitung“ află din Constantinopol că știrea despre moartea soțului ei, a făcut o impresie grozavă asupra doamnei Hartwig care sosise acolo acum două zile spre a vizita pe fiica sa măritată. Belgrad, 28. — Un ziar de aci propune să i se ridica lui Hartwig un monument în Belgrad, iar un alt ziar propune ca Hartwig sa fie înmormântat aci. ’ Soția defunctului sosește mâine aci și va dispune de înmormântare. Hartwig era desemnat ca succesor al lui Giers, ambasadorul Rusiei la Constantinopol. ATITUDINEA PRESEI BULGARE Sofia. 28. — Presa de aici nu deplânge de loc moartea lui Hartwig. Ziarul „Kanabana“ spune, că providența și-a dat concursul ei. Ziarul „Dnevnik“ vorbește despre activitatea bulgarofobă a lui Hartwig și închee articolul cu cuvintele: „Hartwig și-a jucat rolul său de dușman al bulgarilor, în ultimul răsboi balcanic, într’un fel care nu mai are pereche și a contribuit mult la pogromul bulgar. Bulgaria are astăzi un dușman mare mai puțin“. Acelaș ziar e de părere că Hartwig a apărat în fața lui Giesl, cu patosul său obicinuit, chestiunea Serbiei și din cauza enervărei extraordinare a avut un atac de apoplexie. Se spune că soția lui Hartwig e de origină greacă și că e o dușmană neîmpăcată a bulgarilor. Acum câteva zile ea a plecat la Constantinopol și în trecere pe aici a fost salutată în gară de către membrii legațiunei rusești. R. ---------------*-------------* AGITAȚIA OPOZIȚIEI BULGARE CONTRA ÎMPRUMU TULUI Sofia. 28.— Opoziția a organizat in Sofia Și in întreaga provincie meetinguri de protestare contra încheerea împrumutului, ale cărui condițiuni sunt arătate, de către șefii partidelor, ca nedemne și dăunătoare. Probabil, Luni va începe discuția in Cameră, care va fi foarte agitată. Mai ales Teodoroff, șeful partidului national, fost ministru de finanțe și cel mai bun orator din Cameră, va face guvernului obstrucțiunea cea mai mare. RO PANZA A LUI MICHEL ANGELO Londra, 28.— Dutton a cumpărat la licitație un portret fără ramă al lui Chester, pe care specialiștii îl atribue lui Michel Angelo. El a oferit 200.000 mărci. - Evenimentele din Alania SITUAȚIA PRINCIPELUI WILHELM Milano. 28. — Ziarul „Corriere della Sera“ află din Durazzo, că principele Wilhelm a chemat la sine pe toți reprezentanții Puterilor, cărora le-a comunicat, că nu dispune de suficiente mijloace pentru reprimarea răscoalei și i-a rugat să intervină la guvernele lor sa-i acorde trupe și bani. Diplomații au răspuns, că nu pot da un răspuns definitiv, la care principele a spus, că, dacă cererea lui va fi respinsă, în domnia albaneză va surveni o schimbare inevitabilă. PROECTUL DE PACIFICARE A LUI ISMAIL KEMAL-BEY Durazzo, 28.— Fostul ministru președinte al guvernului provizoriu albanez Ismail Kemal bey. Crede a putea pacifica Albania prin sistemul cantonar. După proectul lui Ismail Kemal bey, catolicii din nordul Albaniei până la râul Met ar fi puși sub ocrotirea lui Prenk Bib Doda, mahomedanii de la râul Met până la Skumb vor fi puși sub ocrotirea lui Essad pașa, toskiî dintre Skumb și Tepeleni sub Ismail Kemal bey, iar ortodoxii sub aceea a lui Zografos. REZULTATUL VIZITEI LUI TURKHAN PAȘA LA PETERSBURG Berlin, 28. — Ziarul „Berliner Tagblatt’ află din Petersburg, că Turkhan pașa a adus la cunoștința ministrului de externe Safonov, modalitățile cu ajutorul cărora răscoala ar putea fi potolită. Se afirmă că Rusia este dispusă a acorda Albaniei un nou avans modest. Turkhan pașa a plecat la Berlin. SITUAȚIA DISPERATA DIN CORITA Durazzo. 28. — Prefectul din Gorița a adresat ministrului de interne telegrama următoare din Berat: Adânc consternat, vă comunic că orașul Corița e de două zile în mâinele dușmanului, în urma cooperării rebelilor cu trupele regulate grecești care au bombardat orașul în continuu. Am ajuns aci cu funcționarii prefecturei și 300 persoane care s’au distins printr’un sentiment patriotic deosebit. Populația din Corița fiind de 50.000 de persoane, se teme grozav de atrocitățile grecești și fuge in toate direcțiunile și se găsește în cea mai neagră mizerie. Luați măsurile trebuincioase spre a ne ocroti în contra pericolului care ne amenință din nou; armata greacă înaintează răspândind pretutindeni măceluri și incendii. (A. R.) MIZERIA DIN ALBANIA MERIDIONALA * Durazzo, 28. — Mizeria în Albania meridională și printre populația care s’a refugiat acte de nedescris și nu s’ar putea alina decât printr’o acțiune de ajutor suficientă. Eri, noaptea și ziua s’au petrecut în liniște. (A. R.) UN PROTEST CONTRA ACȚIUNEI EPIROȚILOR Viena.. Sș. — Corespondența albaneză află din Valona că comisiunea de control a protestat pe lângă d. Zographos în contra înaintărei epiroților, care au trecut zona neutră, ceea ce contrazice înțelegerea din Corfu. D. Zographos a răspuns că acțiunea aceasta s-a făcut contra voinței sale și că a și dat un contra-ctdin. (A. R.) ■ ----------------------------- DEMERSUI Austro-Ungariei la Saigrad Roma, 28.— Demersul Austro- Ungariei la Belgrad, în ce privește uneltirile pansârbești va fi sprijinit de ministrul Italiei ajutat de acela al Germaniei. Aci domnește convingerea, că Serbia va satisface cererile Austro-Ungariei, fără amestecul italian și german.* Berlin, 28. — Ziarul „Lokal- Anzeiger“ află din Roma, că cercurile politice de acolo sunt de părere, că demersul Austro- Ungariei la Belgrad va fi sprijinit și de Franța și Anglia. Se crede însă că nu va fi nevoe de aceasta, deoarece Serbia va satisface de la sine cererile justificate ale Monarhiei. * Boma, 28. — Ziarul „Messaggero“ primește știrea din Viena că demersul la Belgrad se va face după ce se va cunoaște rezultatul definitiv al anchetei din Serajevo. Un personaj austriac a declarat că toate guvernele Europei ar fi de acord și la Viena nu încape îndoială că guvernul sârb se va convinge că trebui remediată situațiunea insuportabilă de până acuma. Acelaș personaj a asigurat că guvernul austriac, deocamdată, se mărginește a face dojane Serbiei prin presă, rezervându-și o acțiune diplomatică după Cușe va fi terminat ancheta din Sarajevo. (A. T. I.) -------------------------------- Turiști români , Viena Viena, 28. — Un mare număr de turiști români, persoane notabile, ziariști, profesori, medici, ingineri, etc., au vizitat azi, pe la amiazî, in urma invitațiunei primarului, primăria din Viena. D. N Georgescu a rostit un discurs către primarul Vienei încheind cu strigătele: Trăiască Austria! Trăiască Viena! Burgmestrul, d. Weiskirschner, răspunzând, a salutat pe oaspeții Vienei, care a păstrat atâția ani vechi simpatii pentru România capitala la București. Oratorul a amintit vizita făcută de fostul primar Lueger la Bucureștii și a declarat că simpatiile calde care s'au arătat cu acest prilej mai există neclintite in viena și în partidul creștin-social.Primarul a terminat, spunând că dorește să vază raporturile între Viena și București redevenind din nou vii, deoarece Viena are cel mai mare interes în prosperitatea națiunei române și crede cu convingere in glorioasa dezvoltare a regatului român. D. Weischirschner a terminat strigând nu românește: Trăiască România! Oaspeții români au răspuns: Trăiască Viena! Primând Wienei a mai spus că ar fi fericit dacă ar putea toamna viitoare să întoarcă această vizită. (Vii aplauze). -------------------------------- SPIONAJUL RUS IN GALATIA Cracovia. 28.— In penitenciarul de aci se găsesc 16 indivizi arestați pentru spionaj dovedit în favoarea Rusiei. GENERALUL LIAUTEY RECHEMAT DIN MAROC Roma, 28.— Se asigură la Paris că în curând va fi rechemat din Maroc generalul Liautey, care va fi numit membru în consiliul superior de război. El va fi înlocuit de ministrul instrucțiunei Augogneur, exguvernatorul Madagascarului. (A. T-lescursiunea unor români LA BELGRAD Belgrad, 28. — Astă seară vor sosi aci 500 de români, medici, avocați, ofițeri și negustori. Pentru primirea lor s'au făcut mari pregătiri. Se crede însă, că primirea solemnă va fi abandonată din cauza morfei ministrului rus Hartwig. VÂNZAREA DOMENIILOR ARHIDUCELUI FRANZ FERDINAND Viena, 28. — Intre administrația domeniilor regretatului principe moștenitor Franz Ferdinand și visteria imperială, se urmează tratative pentru cumpărarea domeniilor Chlumetz și Konopisi proprietatea orfanilor decedatului arhiduce. Sumele ce vor rezulte din vânzare vor fi depuse spre fructificare pentru cei trei orfani-UN TÂRG DISTRUS DE INCENDIU —1000 de oameni fără adăpost— Christiania, 28. — Tărgșorul Selbak de lângă Friedrichstadt a fost distrus de un puternic incendiu. 60 case au fost complet distruse, iar altele deteriorate. 1000 de oameni sunt fără adăpost. Pagubele sunt de 1 milion și jumătate. INTRODUCEREA NOULUI MOȘTENITOR AL AUSTRO-UNGARIEI Fraga. 28. — Ziarul „Prager Tagblatt“ publică în numărul său de mâine o știre de proveniență vieneză, după care arhiducele e moștenitor Karl Franz Josch va fi introdus, după dorința împăratului Franz Iosef, curând, în politică. Doi funcționari superiori vor fi delegați in mod special pentru aceasta. RECOLTA RUSIEI COMPROMISA Berlin, 28. — Ziarul „Vosische Zeitung“ află din Petersburg, că la ministerul de agricultură se așteaptă o recoltă foarte proastă, din care pricină s'au luat măsuri pentru ajutorarea populațiunei expuse mizeriei. La Nord căldura a nimicit cu desăvârșire recolta. O TRUPA ROMANEASCA IN TRANSILVANIA Budapesta. 28.—Romulus Băila absolvent al conservatorului de arte dramatice din București a constituit in Transilvania o trupă teatrală compusă numai din elemente originare din Ungaria, parte absolvenți ai vreunui conservator, parte intelectuali, cari s’au devotat propagarii culturei românești. Trupa va da reprezentații in toate orașele locuite de români. Directorul trupei a obținut o concesiune pe 5 ani. PALATUL ARTELOR FRUMOASE DIN PETERSBURG Petersburg, 28. — Azi a fost pusă piatra fundamentală a palatului artelor frumoase, în prezența țarului și a marei ducese Maria Pavlovna, prezidenta societății artelor frumoase. DIPLOMATICE INTRE GRECIA ȘI BULGARIA Atena. 2S. — D. Passaroff, ministrul Bulgariei, a Înmânat azi regelui scrisorile sale de acreditare, după ceremonialul obicinuit, de față fiind ministrul de externe. (A. R.) Sofia, 28. — Regele Ferdinand a primit azi pe ministrul Greciei, d. Naum, care i-a înmânat Scrisorile sale de acreditare și care a spus: Conformându-mă instrucțiunii guvernului meu, asigur cu respect pe Majestatea Voastră ca mă vor sili să cultiv bune relațiuni între Bulgaria și Grecia, spre a stabili între aceste două țări vecine, și care au atâtea interese comune, o eră de concordie și de dezvoltare pașnică. Regele a răspuns repetând cuvintele ministrului și a adăugat: Călăuzit de sentimente reciproce, țin să vă asigur ați că încrederea și concursul guvernului meu vă vor Însoți mereu spre a vă ușura misiunea pe care sunteți chemați să o desăvârșiți. (AFS______._________ Reluarea raporturilor Pentru S-livita 4L INSTRUCȚIUNII Ca să satisfacem pe de oparte pe cititorii noștri, părinți de copil din liceele Statului, iar pe de altă parte să diminuăm numărul cererilor adresate ministerului de instrucție, aducem la cunoștința d-lui ministru următoarele : Mulți părinți de-ai elevilor, cari au rămas repetenți, fie direct, fie în urma examenului la 2 obiecte principale, — întrucât elevii n’au întrunit media de trecere, — roagă pe d. ministru să admită acestor elevi, un examen în Septembrie. Părinții argumentează, că anul acesta școlar a avut o durată neobișnuit de scurtă, așa că elevii n’au avut timpul necesar să-și însușească și să posede bine toate materiile predate. In afară de aceasta, părinții copiilor spun, că e aproape imposibil, ca elevii, cari au trebuit să dea la 8 zile, după încheerea cursurilor, un nou examen, să-și poată învăța 2 sau 3 materii, la care au fost slabi un an întreg. Ar fi de nevoie câteva luni— timpul vacanței mari,—ca să se cunoască bine materiile. Cu aceste motive, el cer d-lui ministru un nou examen în luna Septembrie. * Noi supunem această cerere apreciere d-lui ministru, rugându-i să dea o înștiințare publică, dacă se poate sau nu, opera o rezolvire favorabilă cererii părinților, cari adesea recunosc mai mult dreptatea doleanțelor lor, decât prescripțiile de disciplină didactică școlară. ---------------«»------------- DIVERSE Roma, 28. — Țarul Rusiei a comandat momemntul lui Alexandru al II-lea sculptorului Florentin Romarelli. (A. T. I.) * Roma, 28.— Edison a sosit la Lugano. Se crede cu siguranță că el își va continua voiajul în Italia. (A. T. I.)* Budapesta, 28.— Ministrul ad latere Buryan va merge săptămâna viitoare la Ischl și se va prezintă în audiență la împăratul Franz Iosef.* Milano, 28. — Funcționarul poștal Ilarie Corberi a fost arestat, sub bănuiala că acum doi ani a furat o scrisoare de valoare, adresată băncei comerciale de aci. Pe timpuri autorul furtului nu a putut fi descoperit, dar acum vinovatul, ducând o viață prea luxoasă, a căzut sub bănuială ți a fost arestat, Viena. 28. — Noul ministru austro-ungar la Berlin, principele Gottfried Hohenlohe, a plecat aseară cu soția sa la Berlin. Viena. 28. — Ziarul „Neues Wiener Tagblatt“ anunță că ministrul ad-latere Burgan va raporta împăraului Franz Iosef în numele contelui Tisza asupra situației politice din Ugaria, deoarece contele Tisza este forțat, din cauza ședințelor Camerei să rămână la Budapesta. * Viena. 28. — Ziarul „Neues Wiener Tagblatt” află că principesa Franziska de Parma, cumnata arhiducelui moștenitor Karl Franz Iosef s’a retras jot pentru timp determinat în mănăstirea călugărițelor benedictine, „Sf. Cecilia. Soția arhiducelui moștenitor, principesa Zitta de Parma, a petrecut de asemenea un timp oarecare în această mănăstire. Inschl, 28.— Ministrul comun de finanțe, care a sosit aci spre a raporta împăratului Franz Josef s’a Îmbolnăvit pe drum și nu se va putea prezintă în audiență decât după ce se va restabili. * Londra, 28. — Bastimentul de război „Osman Sultane” e terminat de 8 zile. Din cauza grevei fochiștilor, călătoriile de încercare au fost amânate. * München, 28- — Isolde Bejdlor a publicat: Amintiri despre Richard Wagner. -------------------------------* SECHESTRAREA unei trăsuri a lui Napoleon I Tribunalul de prima instanță din Troppau (Silezia) a confirmat un sechestru interesant, operat de fiscul austriac în sarcina prințului Gerhard de Blücher, strănepot al celebrului mareșal prusian. Prințul, refuzând să achite dările către stat, căci le crederi prea încărcate, a rămas dator cu suma de 102.686 coroane către fisc. Acesta, ca să acopere datoria, a pus secvestru, la castelul Raam, proprietatea debitorului, pe cinci tablouri istorice și pe vestita călească neagră a lui Napoleon I. Trăsura aceasta, luată de pe câmpul de bătae de la Waterloo de către călăreții prusieni ai maiorului Keller și o ferită, cu ce cuprindea într’visa, regelui Prusiei, reprezenta o valoare mare. Se afla întrinsa pălăria împăratului, o spadă împodobită cu diamante, o manta imperială garnisită cu albine de aur și diferite hârtii de mare importanță. Regele Prusiei opri pălăria, vestitul bicorn pe care era prinsă cocarda cu o copcă de diamante de mare preț, spada, mantaua, în buzunarele căreia se aflau mai multe pietre de diamant nelucrate, valorând apiroape un milion, precum și hârtiile, iar trăsura o dărui lui Blücher. Diamantele fură depuse ln tezaurul regal și apoi date în lucrul giuvaergiilor; ele formează astăzi o diademă purtată de Împărăteasa Germaniei la serbările mari. ------------------------------- sassrerss^B.. la Prietenii Științei Eri, la orele 3 d. a. membrii societăței „Prietenii științei“ au vizitat instalațiunile sanatorului naturalist Grigore Alexandrescu. Au fost primiți de d-nii d-ri Mitulescu, directorul sanatorului, Lupu și Missak. D. dr. Mitulescu a condus pe vizitatori prin toate sălile vastului local, dând explicațiile necesare, apoi prin parc și în urmă, în sala de conferințe a ținut o scurtă cuvântare cu privire la tuberculoză, arătând ravagiile pe care le face această boală mai ales în țara românească și spunând că „Prietenii Științei“ vor ajuta mult la răspândirea cunoștințelor necesare, pentru păzirea de această boală. A sfârșit aducând elogii d-Ior Țițeica și Anestin, pentru activitatea ce depun ca societatea să propășească. Din partea comitetului a răspuns de avocat Radu Dragomirescu, mulțumind pentru primirea făcută. Seara la orele 9, la sediul societățel, dr. Birman Bera a vorbit despre Catârul nasal și tuberculoza. D-sa a făcut o frumoasă introducere arătând cât de disprețuit a fost întotdeauna nasul, care în realitate servește nu numai la miros, ci și la respirațiune. A făcut o clasificare a nasurilor, a arătat cum e format și în urmă a insistat asupra însemnătății corneților nasali. Cei care nu au acești corneți. Sunt întotdeauna candidați la tuberculoză. Aceasta a dovedit-o d-sa din nenumărate cazuri pe care le-a studiat. Conferința a fost însoțită de proecțiuni și au fost arătate și diferite piese de demonstrație. Ședința a fost prezidată de d. G. Țiteica, care a vorbit despre succesul escursiunea la Slănic și a anunțat că societatea a fost ajutată de Banca Națională cu 500 de lei și de ministerul de instrucție tot cu 500 lei. Anunță apoi pentru Sâmbătă 5 Iulie, la orele .9 seara,conferința d-lui V. Anestin despre:, Eclipsa de soare dela 8 August”. Printre cei de față se aflau: d-nii dr. Călugăreanu cu familia, dr. Jianu, avocat Dragomirescu, G. Teodorescu, profesor, Moisescu, C. Popazolu, etc. -------------------------------- Sis lumea muritorii« Conferințele de la clubul socialdemocrat Sâmbătă seara a avut loc in sala clubului social-democrat o conferință a „Cercului feminist” depre .^Socialismul și mișcarea feministă“. D. C. C. Petrescu își dezvoltă conferința sa asupra mișcărei feministe, arătând cum sunt alcătuite aceste mișcări în diferite țări și accentuând că în țările mai democrate femeile au pătruns în parlament și în consiliile comunale. După aceasta mai ține o conferință de Al. Pătruțescu, vorbind despre campania anului trecut. La urmă d-ra dr. Ecaterina Arbore face apel la femei, spunându-le să se înscrie în „Cercul feminist“ și să lupte astfel pentru dobândirea drepturilor economice și politice ale femeilor.-------------m -------------♦ Pentru orice reclamațiuni sau schimbări de adrese, d-nii abonați sunt rugați a atașa și una din benzile cu care primesc ziarul; contrar, reclamațiunea sau schimbarea de adresă nu vor fi rezolvate. FORȚA ZIIARULUI „UNI VERSUL* Orfana din jrazeilles ” (Episod din războiul din 187P-71) . Hienă ei șacali ‘Hircan nici nu se gândi să se plângă de una ca asta. Măsura de prudență aplicată lui grosolan, îl scutea de neplăcerea uinei întâlniri cu fiorosul de Fulda. Furișându-se pa lângă ziduri, ajunse în satul Lamecourt, la hanul unde-și lăsase căruța, cu bidiviul lui. Căruța o găsi precum o lăsase, iar bietul cal era și mai slab ca mai Înainte. Cine știe ce mâncase și dacă mâncase ceva în timp de două zile de când ședea acolo ! — Ah, bietul meu Buridan, exclamă cu adevărată milă negustorul ambulant care nu știa ce e mila. Exclamă și-l mângâie zicându-i: Abia te mai ții pe picioare, dragul meu! Vina e a afurisi tulul de baron care m’a ținut închis. Dar, răbdare, răbdare, căluțul meu și o să vezi cum o să ne scoatem noi din capete ! Și ca preliminare la făgăduiala îmbucurătoare, dacă o fi înțeles-o calul, isbuti să obție de la hangiu, prezentându-se ca protejat și amic al aceluiaș baron de Fulda, ce-i trebuia ca să-l astâmpere foamea și setea bietului animal. Iar pe când, ca să-l adape, îî punea sub bot găleata cu apă, în care turnase un clondir de vin bun, rechiziționat cu acelaș procedeu, mai adăogă cu glas mângâios: — Mănâncă și bea, călușelul meu, îndoapă-te cu orz pănă’n gât, nu-mi face economie, căci acuși ca o să am nevoie de agerimea picioarelor tale... Apoi se retrăsese într’un colț al grajdului, se întinsese pe un morman de paie și, cu pleoapele pe jumătate închise, se lăsase în voia somnolenții în care ideile par mai limpezi, mai fujaiti pane. Așa se odihnea el. Când se ridică de acolo, fața lui sbârcită radia, iar ochii lui mici clipeau cu o mulțumire, pe care o afirma și trecându-și una de alta mâinile lui osoase, cu degete nodoroase și murdare. — Haide, haide, dragă Buridane, zise râzând cu mulțumire când văzu că și ieslele, și traista de grăunțe și găleata de băut erau goale. Acuma, că ți-ai umplut bine burta, este vorba să alergăm nițel ca să-ți înlesnești mistuirea. Cu atât mai mult că este vremea să ne întâlnim cu bunul nostru prieten L’ătrău, ba nu, La Troile, tovarășul celuilalt. Fie ca Dumnezeul lui Avram și al lui Iacob să î fi ținut în bună priză ! Căci, dacă o fi isbutit eî să dosească din tabăra mizeriei, apoi o, să avem de furcă amândoi, bunule domn baron de Fulda ! Ce mai chef o să facem ! După ce ajunse la răspântia în care fumega încă,ruinele fermei lui Thouvenin, iscusitul Hircan coborându-se spre Balan, o apucă de acolo spre Sedan, trecu Meusa și, pornind liniștit pe drumul Mezieres-ului, cozi înălțimile din Wadelincourt și Fresnois. Douăsprezece ore bătea la ceasornicul clopotnița din Fresnois când, după ce tăiase d’a curmezișul drumul care se lungește pe linia acestui sat, ovreiul sosi în dreptul fermii aleasă ca loc de întâlnire. Deodată, cu gestul instinctiv al fricii, Hircan trase de hățuri și opri calul în loc. Din câmpul d’,alături, sărind peste șanțul din marginea șoselii, doi ulani călări îi oprii’ă calea. — Eî, iacă și noi suntem aici, Ci’edeaî poate că n’o să ne ținem de cuvânt, mai știi! sporovăi unul din călăreții germani c’un accent franțuzesc cum nu s’a mai auzit vreodată prin nici un foburg de al Berlinului. — Domnul Lătr&u ! exclamă Bircan cu totul zăpăcit. •— La Trolle, prietene. Ce dracii de nu-mi înemerești numele. Sau nu, ai dreptate, zi-mî mai bine: herr Wilhelm Spaziergang. — Și tovarășul säu, bunul domn Poulet! Îngână ovreiul neviindu-i să creadă ce vedea cu ochii și ce auzia cu urechile. — Nein, îî zise acesta. Io slut horr Peter Huhn, der teiffel 1 Probabil că Hircan n'ar fi putut niciodată să priceapă minunea ce o vedea, dar, din fericire, La Trolle II veni în ajutor, zicându-I. Bine, bine, lasă că te lămurim noi pe urmă. Sunt de părere însă că am putea să stăm de vorbă mai bine la prietenul lui Jean Thouvenin, decât nci în mijlocul drumului. — Firește ! aprobă Poulet. — Și că am putea să ne mai dregem nițel puterile, dând ceva de măcinat stomacului, gol de 48 de ore, mai cu geamă după baia lungă ce am făcut-o în Meusa. Ce zici, tată Avrame? Negustorul se dete jos de pe uluba căruții. — Da, da, aî dreptate, bunule domn Lătrău— La Troite, ce naiba! ori mai bine,,, ■— Numai atâta, sfârși ovreiul vorba serios, că faceți râu de vă luați nume care nu sunt ale d-voastre. — Ia te uită la el! Nu cumva vrei să-ți arătăm, ca unui prefect, actele noastre de naștere? — O, nu, nu, mie. Dar un ofițer german e in drept să vă ceară todesmarken (plăci mortuare sau de identitate, ce fiecare soldat german poartă atârnate de gât). — El, dar are dreptate meșterul ! exclamă La Troite. Adevărul e că, dacă ne’ntâlnea vre-un ofițer german, ne putea prinde al dracului cu meșteșugul ăsta ! Și, descrietod repede gulerul tunicii, ca să consulte placa de identitate pe care o luase împreună cu cămașa mortului, adaogă • — Apoi, dacă e așa, să știi că numele • meu adevărat, nu este Spaziergang, ci Joseph Kaufman, cum stă scris calea. — Și pe mine, mă chiamă Friederic Schneider, constată Poulet, care imitase numai decât gestul nedespăițului sau tovarăș. Da ce prost lucru e să porți nume care nu e cu adevărat al tău ! — Da, nicinuS traficantul, a cărui istețime prevedea toate difficultățile, poate să fie prost luicru precum zici, dar cu prostia a ta atârnată de gâtul d-tale aști sigur să trăești nesupărat da nimeni, chiar și în Germania. — In Germania 1 protestă cu vioiciune La Troite. Nu cumva crezi că ne-am scăldat în Meusa, ca să ne botezăm supuși ai maistații sale regelui Prusiei? / (Va urma) \ «%