Universul, iulie 1914 (Anul 32, nr. 178-208)

1914-07-01 / nr. 178

c str. BRAGLIE STERIAN Techiu medic al Eforiei Spitalelor Civile SPECIALIST în BOALELE SIFILITICE și INTER­IVE Consult, de la *10-12 și 5-7 S2, Sír. Bibe seu-Vodă. Telef.25[7Q 671 I ­Curtea de Argeș Vizitați noul și marele hotel REGAL, proprietatea Jenica Pan­dele, HOTEL RESTAURANT Modern, serviciul prompt, prețu­rile moderate. Turiștilor și Voia­­­jorilor se face rabat 20 la sută. Antreprenor 669____Hristache Dimitrescu­­»Myitf«emisiT»TT»Mier­iin­W Mieueign­ 11 a... Tg.-Ocna-Slănic f Automobilul n­rul 4 Panhard Levassor, 35 HP. 6—7 locuri, bun, elegant, sta la dispoziția publi­cului In Gara Tg.-Ocna la toate trenurile, pentru transportul vi­zitatorilor la Băile Slănic. Dom­nii vizitatori pot anunța printr’o scrisoare sau telegramă de data sosirei d-lor pe d-l Ștefan Poppa Tg.-Ocna, pentru a li se rezerva locurile necesare. 488 De arendat făcându-se partajul definitiv între moștenitorii defunctului N. Staicu, a moșiei Gvardinița din județul Mehedinți, avem, de arendat chiar din toamna anu­­­lui acesta loturile noastre la su­prafață totală 1745 pogoane în un singur trup având și ecare­­te. Pentru condițiuni a se adre­sa d-lui inginer Dobriceanu, Str. Antonică No. 2, București. Proprietari: Maria Ștefănescu Priboi, Victoria colonel Savo­­pol, frații Sănătescu și Cleopa­tra Sf Dobriceanu. 628 BĂILE GOVORA-CALIMANEȘTI Soc. de automobile R.-Vâlcea O. THÜRINGER & COMP. A înființat cursele de Automobile : Halta Govora la Băi. Gara «Jiblea la Câlim­ă­­nești-Băi. Illimănești Căciulat a­u­tomobile deschise pentru 1­u­rsi unil: 388 4 ' ..... .......... mmii­» im r­­• ORICINE POATE VIZITA CADRILATERU­L ZILNIC CIRCULÂND Autobuze și automobile ale Societăței „BUCUR” - Garaj-Uleiuri Schilhaeff-Pneumatice Excelsior- Treugo Inik-Dunlop Gentrala: Goasînaia, str. Carol SUCURSALA: Bazargic, Str. Principele Nicolas I DOCTORNJK­ Alfred­­a Sgardelli DIN BRAILA S’a stabilit la Viena VIII Asserstrasse 41 Consultatiuni 2—4 Telefon No.­ 5187. 619 Bicicletele „ADLER“ sunt ușoare, grațios construite și lucrate cu­ multă îngrijire . Bicicletele „ADLER" sunt r­utiere rigide, merg ușor și repede. Sunt cele mai avanta­­gioase mașini de drum și de curse lungi. Bicicletele „ADLER" sunt construite din materialul cel mai bun. Reprezentant și De­pozitar general pentru România: B. D. Zisman, Furnisorul Cursei Regale. 44, Ca­­­­lea Victoriei, București. 1_______________________235 KARLSBAD Or. M. Câhanescu CASA PASTEUR, vis-a-vis de Mu­hibrilnn Consultațiuni pentru boli de sto­mac și de nutrițiu­ne (diabet, rută, obezitate etc.) și de femei TELEFON 83/9 3048 Sanatoriul Gutenbrunn și institutul comunal de cură Baden bei Wien. Băi de lu­mină și de soare, cardiografie, tratament cu radium. (Dr. Erik Kühnelt) medici șefi: Dr. Otto v. Aufschnaiter și Cons. Imp. Br. D. Podzahradsky, 2426 „Liga culturală“ și comunicatul „Uniunea evreilor pământeni“ Comitetul Central al „Ligei Culturale“ a dat însărcinare se­cretarului său general să răs­pundă comunicatului „Uniunii". Iată acest răspuns: „Uniunea evreilor pământeni“ crede că-și poate îngădui și față de „Liga Culturală“ acel îndrăz­neț fel de luptă, cu care voește să deprindă, până la obosire, personalitățile conducătoare și numeroasa pătură etnică, ce sunt baza viitorului neamului. Din aceeași intenție răsare și ultimul ei comunicat, un pam­flet trivial, care n'a meritat chiar atâtea retipăriri, câte s’au implorat pentru el. Totdeauna Liga a socotit că principiul național trebue să stăpânească toate manifestările culturale și politice ale neamu­lui nostru, încă neconsolidat și cuprins de legitime îngrijiri de propria sa viață, pe care trebue să o emancipeze, pe rând, de toți exploatatorii ei. De aceea poporul român tre­bue să respingă energic orice încercare de a se realiza pe pă­mântul lui — care-i numai al lui! — fenomenul social, pe care Constituția țării l-a interzis prin art. 3, glăsuind cu o prevedere, de care foarte sănătos este să ne aducem aminte, chiar in a­­ceste zile: „Teritoriul României nu se poate coloniza cu popula­­tiuni de gintă străină Liga Culturală, trăgând toate consecventele din sfântul duh al art 3, s’a constituit apărătoare si a art. 7. De astă dată ea este la un gând și cu politica oficială a ță­rii, în ale cărei adunări legiui­toare nimeni n’a ridicat glasul în contra acelor două articole; de astă dată comunicatul „Uniu­nii“ lovește deci și în politica o­­ficială a țării. Liga este reală, când își anun­ță din timp mișcările cărora 11 se Închină din momentul în ca­re s ar ivi conștiințe românești internaționalizate de stăruințe neadmisibile și de suspecte cum­părări de bunăvoință, care să ai­bă curajul de a cere Parlamen­tului înfăptuiri necompatibile cu caracterul național, pe care pâ­nă astăzi politica statului l-a imprimat legilor sale. De aceea și in raportul gene­ral, prezentat congresului, s-a spus că Liga nu se va retrage nici din fața ultimelor consec­vente, dacă ele vor fi de nevoe. Dacă statul va părăsi vreo­dată proteguirea legală a ele­mentului român, societatea ro­mână va trebui să-și creeze alte organe de apărare. In loc de legi vor funcționa atunci individuali­tăți sociale, a căror întreagă ra­țiune politică a fost și este, în orice timp și loc, forța ce o pot desvolta. De aceea avem convin­gerea că chestiunea evreească, susținută de „Uniune" și dusă pe căile dorite de „Uniune", a­­menință să devină o chestiune de forță. Liga, în atitudinea de astăzi, nu apără numai puritatea de sânge și tipul cultural omogen al țării ei, ei amână și conflic­tele care, prin firea lor, vor se­măna de bună seamă cu cele rusești, polone sau algeriene, dar și cu cele germane și chiar en­glezești, pe care publiciștii ce­lei mai șirete rasse le uită cu o regretabilă grăbire. Secretarul general al Ligei Culturale Gri- Bondaa-Dincă 28 Iunie 1914. 0 execuție cu grămada Corespondentul ziarului „Dai­ly Telegraph“, din Peking, tele­­grafiază ziarului sau următorul fapt: In urma jefuirii de către soldați a orașului Calgan, la nord de Podii, guvernul a găsit­ de cuviință să dea un bun exem­plu printre soldații săi puțin disciplinați. Trei companii Întregi au pri­mit ordinul să depue armele și să primească solda pe două luni. Ordinul se execută cu mare mulțumire din partea oștenilor congodiați. Dar aceștia fură suiți într'un tren și duși la Suihan. De acolo, oamenii dezarmați fură porniți pe un câmp deșert, la o depăr­tare de aproape trei kilometri de la gară. Ajunși în acel loc pustiu, fură Înconjurați de un batalion de infanterie, căruia i se dete ordin să tragă în el. Nu vru să tragă, mai întâi. Dar co­mandantul amenințând pe sol­dații batalionului rezistent că, dacă nu ascultă, vor fi și ei su­puși la aceiași pedeapsă, ordi­nul se execută. Scena de carnagiu fu îngrozi­toare. Aproape 140 de oameni căzură morți sau sdrobiți, iar răniții și ceilalți se siliră să fugă tâ­­rându-se d’abușile. Fură arun­cați unii peste alții, intr’o groa­pă mare, morții și răniții. Mai mulți dintre ei care se prefăcu­­seră morți, eșiră mai târziu din groapă și o luară la fugă. O întrebare mai rămâne cum a însă de făcut: cei scăpați cu viață, din cele trei companii prădătoare, vor fi perdut pofto d’a mai jefui? Oh­­ on revient toujours ci ses premiers a­­mours... chinois? a­­ MARȚI, 1 IULIE IM« Serviciul telegRafic AL ZIARULUI „UNIVERS» ♦«* Ancheta în atentatul de la Sarajevo Sarajevo. 28. — Ancheta in chestiunea atentatului a avut re­zultate depline, descoperind toa­te amănuntele complotului. In rândurile elevilor școalelor medii s’au­ descoperit mai mul­te asociațiumi revoluționare- NOUI ARESTĂRI Viena. 28. — Asi au fost ares­tați alți 4 studenți slavi de sud; trei din ei sunt înscriși la facul­tatea de medicină, iar al patru­lea la școala superioară de agri­cultură. DECLARAȚIILE UNUI COM­PLICE Budapesta. 28. — Unul din vi­novații atentatului din Sarajevo, popovici, arestat la Semfin, a fost interogat de către poliția din Serajevo prin telefon. Popovici a recunoscut că este vinovat și a mărturisit că a as­cuns bomba ce i s'a încredințat in pivnița școalei sârbești din Serajevo, unde aceasta a și fost găsită. APROPIATA DEMISIE A ȘE­FULUI POLIȚIEI DIN SERA­JEVO Serajevo, 28. — După ziarul „Magyarorszag“ comisarul Ger­de, șeful poliției locale, despre care se zvonise că s’a sinucis, va demisiona în curând. Se afirmă că demisia va fi pri­mită. CENZURA DE LA POȘTA CEN­TRALA DIN SARAJEVO Sarajevo, 28.— La poșta cen­trală întreaga corespondență este supusă unei riguroase cen­zuri. O parte a corespondenței nu se transmite adresanților, iar cealaltă parte se transmite cu întârziere. ______ ACUZAȚIILE ADUSE DE PRE­SA ENGLEZA SERBIEI OFI­­CIALE Belgrad. ÎS. — Guvernul sârb a dat ordin ministrului Serbiei la Londra să intenteze proces zi­­arului englez „John Bull“, care a publicat în facsimile un con­tract prin care se precizează că m ministrul sârb de acolo este or­ganizatorul atentatului din Sa­­rajevo, pentru care a oferit su­ma de două milioane. Ziarul susține ca autentic a­­cest facsimil. ULTIMUL OFIȚER DE ORDO­­NANȚA AL ARHIDUCELUI A­­SASINAT Sarajevo, 28. — Pe timpul vi­zitei fatale a arhiducelui moște­nitor Franz Ferdinand in Bos­nia, fusese atașat ca ofițer de or­donanță căpitanul Pilz, căruia mareșalul Curtea arhiducelui i-a înmânat un prețios port țip a­­ret cu pietre scumpe. Căpitanul. Pilz a cerut permi­siunea să graveze pe port­țigaret următoarele: „Ultimului său ofi­țer de ordonanță. Arhiducele Franz Ferdinand“. PAGUBELE SUFERITE DE CO­MERCIANȚII SÂRBI Sarajevo, 28. — După știri so­site Camerei de comerț de aci, pagubele suferite de comercianții sârbi in­­ urma recentelor tulbu­­rări se urcă la 2 milioane coroa­ne. ■ Până acum Camera de comerț a evaluat paguba a 129 comer­cianți. CAMPANIA PRESEI SÂR­­BEȘTI Belgrad, 28. — „Politika’1" pu­blică azi injurii grosolane în contra membrilor casei imperia­le austro-ungare. „Balkanska“ a­­tacă poliția din Sarajevo spu­nând : In ultimele zile ale Ro­mei, și ale Turciei, amintesc si­tuația actuală a Austro-Unga­­riei. Europa care s-a ocupat a­­cum în urmă de „omul bolnav“ pe Bosfor, ar trebui să se ocupe și de omul bolnav de pe Dunăre. „Trgowinski Slasnik“ spune că politica austro-ungară e nedreap­tă, barbară și demnă de iezuiți și că trebue să fie pentru poporul sârb un avertisment că nu tră­iește intr’o monarhie civilizată și că trebue să fie mereu gata să se apere în contra tâlhăriilor gu­vernului. „Stampa“ a publicat o scrisoa­re deschisă către primarul din Sarajevo, acuzându-l de a fi in­stigat prin proclamația sa către croați și mahomedani să jefuias­că și să măcelărească pe sârbi. Timpul nu e departe, zice acest ziar, când sârbii, care au rupt jugul turcesc și pedepsit pe bul­gari vor cere socoteală și pri­marului din Sarajevo. „Piemont“ a publicat o scri­soare din Agram expunând că nu sunt croați acei care au luat parte la manifestation, dar un partid compus din preoți catolici și de spioni evrei, unguri sau germani. „Pravda“ într’un articol cu tit­lul „Boicotul șnapanilor“ invită populația sârbească să boicote­ze stabilimentele austriace din Belgrad precum și mărfurile a­­ustro-ungare, (A. R.) --------------------------------* * * -----------------------------------­ NOUL AMBASADOR AUSTRO­­UNGAR LA BERLIN Berlin, 28. — Principele Gott­fried Hohenlohe, noul ambasa­dor austro-ungar, a sosit aci și imediat a vizitat pe contele Le­­gheny Marich, ambasadorul au­­stro-ungar demisionat de curând. n Jirul morții ministrului Hartwig Belgrad, 28. — Cercurile poli­tice de_ aci consideră moartea lui Hartwig ca o pierdere imensă pentru poporul sârb, căci nici un diplomat acreditat pe lângă gu­vernul sârb nu a manifestat atâ­ta prietenie față de Serbia ca Hartwig. Se relevează că această prietenie era cu atât mai preți­oasă cu cât situația lui Hart­wig față de Austro-Ungaria era aceiași ca a lui Delcassé față de Germania. Se speră că moartea lui Hart­wig nu va înrâuri asupra politi­cei Rusiei față de Serbia și că această politică,, va rămâne și in viitor același. * Viena. 28. — In urma morții ministrului rus la Belgrad,Hart­wig, legațiunea va fi condusă până la numirea titularului, de consilierul de legație Strand­­mann. Succesorul lui Hartwig va fi probabil Etter consilier la lega­­țiunea rusă din Londra, ■în Budapesta, 28. — Secretarul le­gă­țiunei rusești de aci, Mavrocor­­dato, a declarat unul colaborator al ziarului „Magyarország“ asu­pra morții lui Hartwig, urmă­toarele : „Despre moartea lui Hartwig am primit următoarea telegra­mă în limba franceză: „Hartwig a murit subit! De­functul a fost o mare putere de muncă. El a fost timp de 27 ani în ministerul de externe, apoi a fost ministru la Teheran și in urmă la Belgrad. El a fost un înfocat aderent al ungurilor, și a dorit din suflet prosperarea Un­gariei. S’a întreținut de multe­­ ori cu mine și n’a ezitat nici­o­­dată să recunoască marea meni­re istorică a Ungariei“.­­ Ministrul Serbiei a­­ Milanko­­vici a declarat următoarele: „Moartea lui Hartwig este de­plânsă de întregul popor sârb. Defunctul și buna sa soție s-au bucurat la Belgrad de simpatii generale. Nu mă pronunț asupra politi­cei lui Hartwig, dar vă pot spu­ne atât, că a fost un sincer prie­ten al ungurilor. El și familia sa întrețineau legături de sinceră prietenie cu ministrul Austro- Ungariei baronul Giessl și fa­milia acestuia".* Frankfurt, 28.— Ziarul „Frank­furter Zeitung“ află din Constan­­tinopol că știrea despre moartea soțului ei, a făcut o impresie grozavă asupra doamnei Hart­wig care sosise acolo acum două zile spre a vizita pe fiica sa mă­ritată. Belgrad, 28. — Un ziar de aci propune să i se ridica lui Hart­wig un monument în Belgrad, iar un alt ziar propune ca Hart­wig sa fie înmormântat aci. ’ Soția defunctului sosește mâi­­ne aci și va dispune de înmor­mântare. Hartwig era desemnat ca suc­cesor al lui Giers, ambasadorul Rusiei la Constantinopol. ATITUDINEA PRESEI BUL­GARE Sofia. 28. — Presa de aici nu deplânge de loc moartea lui Hartwig. Ziarul „Kanabana“ spune, că providența și-a dat concursul ei. Ziarul „Dnevnik“ vorbește des­pre activitatea bulgarofobă a lui Hartwig și închee articolul cu cuvintele: „Hartwig și-a jucat rolul său de dușman al bulgarilor­, în ulti­mul răsboi balcanic, într’un fel care nu mai are pereche și a con­tribuit mult la pogromul bulgar. Bulgaria are astăzi un dușman mare mai puțin“. Acelaș ziar e de părere că Hart­wig a apărat în fața lui Giesl, cu patosul său obicinuit, chestiunea Serbiei și din cauza enervărei extraordinare a avut un atac de apoplexie. Se spune că soția lui Hartwig e de origină greacă și că e o duș­mană neîmpăcată a bulgarilor. Acum câteva zile ea a plecat la Constantinopol și în trecere pe aici a fost salutată în gară de către membrii legațiunei rusești. R. ---------------*-------------­* AGITAȚIA OPOZIȚIEI BUL­­GARE CONTRA ÎMPRUMU­­ TULUI Sofia. 28.— Opoziția a organi­zat in Sofia Și in întreaga pro­vincie meetinguri de protestare contra încheerea împrumutului, ale cărui condițiuni sunt arăta­te, de către șefii partidelor, ca nedemne și dăunătoare. Probabil, Luni va începe dis­cuția in Cameră, care va fi foar­te agitată. Mai ales Teodoroff, șeful partidului national, fost ministru de finanțe și cel mai bun orator din Cameră, va face guvernului obstrucțiunea cea mai mare. R­­O PANZA A LUI MICHEL ANGELO Londra, 28.— Dutton a cumpă­rat la licitație un portret fără ramă al lui Chester, pe care specialiștii îl atribue lui Michel Angelo. El a oferit 200.000 mărci. - Evenimentele din Alania SITUAȚIA PRINCIPELUI WIL­HELM Milano. 28. — Ziarul „Corriere della Sera“ află din Durazzo, că principele Wilhelm a chemat la sine pe toți reprezentanții Pute­rilor, cărora le-a comunicat, că nu dispune de suficiente mijloa­ce pentru reprimarea răscoalei și i-a rugat să intervină la gu­vernele lor sa-i acorde trupe și bani. Diplomații au răspuns, că nu pot da un răspuns definitiv, la care principele a spus, că, dacă cererea lui va fi respinsă, în domnia albaneză va surveni o schimbare inevitabilă. PROECTUL DE PACIFICARE A LUI ISMAIL KEMAL-BEY Durazzo, 28.— Fostul ministru președinte al guvernului provi­zoriu albanez Ismail Kemal bey. Crede a putea pacifica Albania prin sistemul cantonar. După proectul lui Ismail Ke­mal bey, catolicii din nordul Albaniei până la râul Met ar fi puși sub ocrotirea lui Prenk Bib Doda, mahomedanii de la râul Met până la Skumb vor fi puși sub ocrotirea lui Essad pașa, toskiî dintre Skumb și Tepeleni sub Ismail Kemal bey, iar orto­doxii sub aceea a lui Zografos. REZULTATUL VIZITEI LUI TURKHAN PAȘA LA PETERS­BURG Berlin, 28. — Ziarul „Berliner Tagblatt’ află din Petersburg, că Turkhan pașa a adus la cuno­ștința ministrului de externe Sa­fon­o­v, modalitățile cu ajutorul cărora răscoala ar putea fi poto­lită. Se afirmă că Rusia este dis­pusă a acorda Albaniei un nou avans modest. Turkhan pașa a plecat la Ber­lin. SITUAȚIA DISPERATA DIN CORITA Durazzo. 28. — Prefectul din Gorița a adresat ministrului de interne telegrama următoare din Berat: Adânc consternat, vă comunic că orașul Corița e de două zile în mâinele dușmanu­lui, în urma cooperării rebelilor cu trupele regulate grecești care au bombardat orașul în conti­­nuu. Am ajuns aci cu funcționa­rii prefecturei și 300 persoane care s’au­ distins printr’un senti­ment patriotic deosebit. Popula­ția din Corița fiind de 50.000 de persoane, se teme grozav de a­­trocitățile grecești și fuge in toate direcțiunile și se găsește în­ cea mai neagră mizerie. Lu­ați măsurile trebuincioase spre a ne ocroti în contra pericolului care ne amenință din nou; ar­mata greacă înaintează răspân­dind pretutindeni măceluri și incendii. (A. R.) MIZERIA DIN ALBANIA ME­­RIDIONALA * Durazzo, 28. — Mizeria în Al­bania meridională și printre po­pulația care s’a refugiat act­e de nedescris și nu s’ar putea a­­lina decât printr’o acțiune de a­­jutor suficientă. Eri, noaptea și ziua s’au petrecut în liniște. (A. R.) UN PROTEST CONTRA ACȚIU­­NEI EPIROȚILOR Viena.. Sș. — Corespondența albaneză află din Valona că co­­misiunea de control a protestat pe lângă d. Zographos în contra înaintărei epiroților, care au tre­cut zona neutră, ceea ce contra­zice înțelegerea din Corfu. D. Zographos a răspuns că acțiunea aceasta s-a făcut contra voinței sale și că a și dat un contra-ct­­­din. (A. R.) ■ -----------------------------­ DEMERSUI­ Austro-Ungariei la Saigrad Roma, 28.— Demersul Austro- Ungariei la Belgr­­ad, în ce prive­ște uneltirile pansârbești va fi sprijinit de ministrul Italiei a­­jutat de acela al Germaniei. Aci domnește convingerea, că Serbia v­a satisface cererile Aus­tro-Ungariei, fără amestecul ita­lian și german.* Berlin, 28. — Ziarul „Lokal- Anzeiger“ află din Roma, că cercurile politice de acolo sunt de părer­e, că demersul Austro- Ungariei la Belgrad va fi spriji­nit și de Franța și Anglia. Se crede însă că nu va fi ne­voe de aceasta, de­oarece Serbia v­a satisface de la sine cererile ju­stificate ale Monarh­iei. * Bom­a, 28. — Ziarul „Messag­­gero“ primește știrea din Viena că demersul la Belgrad se va face după ce se va cunoaște re­zultatul definitiv al anchetei din Ser­ajevo. Un personaj aus­triac a declarat că toate guver­nele Europei ar fi de acord și la Viena nu încape îndoială că guvernul sârb se va convinge că trebui remediată situațiunea in­suportabilă de până acuma. A­­celaș personaj a asigurat că gu­vernul austriac, deocamdată, se mărginește a face dojane Serbi­ei prin presă, rezervându-și o acțiune diplomatică după Cu­șe v­a fi terminat ancheta din Sara­jevo. (A. T. I.) --------------------------------­ Turiști români , Viena Viena, 28. — Un mare număr de turiști români, persoane no­tabile, ziariști, profesori, medici, ingineri, etc., au vizitat azi, pe la amiazî, in urma invitațiunei primarului, primăria din Viena. D. N­ Georgescu a rostit un discurs către primarul Vienei încheind cu strigătele: Trăiască Austria! Trăiască Viena! Burgmestrul, d. Weiskirschner, răspunzând, a salutat pe oaspeții Vienei, care a păstrat atâția ani vechi simpatii pentru România capitala la București. Orato­rul a amintit vizita făcută de fostul primar Lueger la Bucu­reștii și a declarat că simpatiile calde care s'au arătat cu acest prilej mai există neclintite in viena și în partidul creștin-so­­cial.Primarul a terminat, spunând că dorește să vază raporturile între Viena și București redeve­nind din nou vii, de­oarece Vie­na are cel mai mare interes în prosperitatea națiunei române și crede cu convingere in glorioa­sa dezvoltare a regatului român. D. Weischirschner a terminat strigând nu românește: Trăiască România! Oaspeții români au răspuns: Trăiască Viena! Primând Wienei a mai spus că ar fi fericit dacă ar putea toamna viitoare să întoarcă această vizi­tă. (Vii aplauze). --------------------------------­ SPIONAJUL RUS IN GALATIA Cracovia. 28.— In penitencia­rul de aci se găsesc 16 indivizi arestați pentru spionaj dovedit în favoarea Rusiei. GENERALUL LIAUTEY RE­CHEMAT DIN MAROC Roma, 28.— Se asigură la Pa­ris că în curând va fi rechemat din Maroc generalul Liautey, care va fi numit membru în consiliul superior de război. El va fi înlocuit de ministrul ins­trucțiunei Augogneur, exguver­­natorul Madagascarului. (A. T-lescursiunea unor ro­mâni LA BELGRAD Belgrad, 28. — Astă seară vor sosi aci 500 de români, medici, avocați, ofițeri și negustori. Pen­tru primirea lor s'au făcut mari pregătiri. Se crede însă, că pri­mirea solemnă va fi abandona­tă din cauza morfei ministrului rus Hartwig. VÂNZAREA DOMENIILOR AR­HIDUCELUI FRANZ FERDI­NAND Viena, 28. — Intre administra­ția domeniilor regretatului prin­cipe moștenitor Franz Ferdinand și visteria imperială, se urmea­ză tratative pentru cumpărarea domeniilor Chlumetz și Konopisi proprietatea orfanilor decedatu­lui arhiduce. Sumele ce vor rezulte din vân­zare vor fi depuse spre fructifi­care pentru cei trei orfani-UN TÂRG DISTRUS DE IN­­CENDIU —1000 de oameni fără adăpost— Christiania, 28. — Tărgșorul Selbak de lângă Friedrichstadt a fost distrus de un puternic in­cendiu. 60 case au fost complet distruse, iar altele deteriorate. 1000 de oameni sunt fără adă­post. Pagubele sunt de 1 milion și jumătate. INTRODUCEREA NOULUI MO­ȘTENITOR AL AUSTRO-UN­­GARIEI Fraga. 28. — Ziarul „Prager Tagblatt“ publică în numărul său de mâine o știre de prove­niență vieneză, după care arh­i­­ducele e moștenitor Karl Franz Josch va fi introdus, după dorin­ța împăratului Franz Iosef, cu­rând, în politică. Doi funcționari superiori vor fi delegați in mod special pen­tru aceasta. RECOLTA RUSIEI COMPRO­MISA Berlin, 28. — Ziarul „Vosische Zeitung“ află din Petersburg, că la ministerul de agricultură se așteaptă o recoltă foarte proa­stă, din care pricină s'au luat măsuri pentru ajutorarea popu­la­țiunei expuse mizeriei. La­ Nord căldura a nimicit cu desăvârșire recolta. O TRUPA ROMANEASCA IN TRANSILVANIA Budapesta. 28.—Rom­ulus Băila absolvent al conservatorului de arte dramatice din București a constituit in Transilvania o trupă teatrală compusă numai din elemente originare din Un­garia, parte absolvenți ai vre­unui conservator, parte intelec­tuali, cari s’au devotat prop­aga­rii culturei românești. Trupa va da reprezentații in toate orașele locuite de români. Directorul trupei a obținut o concesiune pe 5 ani. PALATUL ARTELOR FRU­MOASE DIN PETERSBURG Petersburg, 28. — Azi a fost pusă piatra fundamentală a pa­latului artelor frumoase, în pre­zența țarului și a marei ducese Maria Pavlovna, prezidenta so­­cietății artelor frumoase. DIPLOMATICE INTRE GRECIA ȘI BULGARIA Atena. 2S. — D. Passaroff, mi­nistrul Bulgariei, a Înmânat azi regelui scrisorile sale de acredi­tare, după ceremonialul obici­nuit, de față fiind ministrul de externe. (A. R.) Sofia, 28. — Regele Ferdinand a primit azi pe ministrul Gre­ciei, d. Naum, care i-a înmânat Scrisorile sale de acreditare și care a spus: Conform­ându-mă instrucțiunii guvernului meu, a­­sigur cu respect pe Majestatea Voastră ca mă vor sili să cultiv bune­ relațiuni între Bulgaria și Grecia, spre a stabili între aceste două țări vecine, și care au atâ­tea interese comune, o eră de concordie și de dezvoltare pașni­­că. Regele a răspuns repetând cu­vintele ministrului și a adăugat: Călăuzit de sentimente recipr­o­­ce, țin să vă asigur ați că în­crederea și concursul guvernului meu vă vor Însoți mereu spre a vă ușura misiunea pe care sun­teți chemați să o desăvârșiți. (A­FS______._________ Reluarea raporturilor Pentru S-l­ivita 4L INSTRUCȚIUNII C­a să satisfacem pe de oparte pe cititorii noștri, părinți de co­pil din liceele Statului, iar pe de altă parte să diminuăm nu­mărul cererilor adresate minis­terului de instrucție, aducem la cunoștința d-lui ministru urmă­toarele : Mulți părinți de-ai elevilor, cari au rămas repetenți, fie di­rect, fie în urma examenului la 2 obiecte principale, — întrucât elevii n’au­ întrunit media de tre­cere, — roagă pe d. ministru să admită acestor elevi, un examen în Septembrie. Părinții argumentează, că a­­nul acesta școlar a avut o dura­tă neobișnuit de scurtă, așa că elevii n’au avut timpul necesar să-și însușească și să posede bine to­ate materiile predate. In afară de aceasta, părinții copiilor spun, că e aproape im­posibil, ca elevii, cari au trebuit să dea la 8 zile, după încheerea cursurilor, un nou examen, să-și poată­ învăța 2 sau 3 materii, la care au fost slabi un an întreg. Ar fi de nevoie câteva luni— timpul vacanței mari,—c­a să se cunoască bine materiile. Cu aceste motive, el cer d-lui ministru un nou examen în luna Septembrie. * Noi supunem această cerere apreciere­ d-lui ministru, ru­­gându-i să dea o înștiințare pu­blică, dacă se poate sau nu, opera o rezolvire favorabilă cererii pă­rinților, cari adesea recunosc mai mult dreptatea doleanțelor lor, decât prescripțiile de disci­­plină didactică școlară. ---------------«»-------------­ DIVERSE Roma, 28. — Țarul Rusiei a comandat mom­emntul lui Ale­xandru al II-lea sculptorului Florentin Romarelli. (A. T. I.) * Roma, 28.— Edison a sosit la Lugano. Se crede cu siguranță că el își va continua voiajul în Italia. (A. T. I.)* Budapesta, 28.— Ministrul ad latere Buryan va merge săptă­mâna viitoare la Ischl și se va prezintă în audiență la împăra­tul Franz Iosef.* Milano, 28. — Funcționarul poștal Ilarie Corb­eri a fost ares­tat, sub bănuiala că acum doi ani a furat o scrisoare de va­loare, adresată băncei comercia­le de aci. Pe timpuri autorul furtului nu a putut fi descoperit, dar acum vinovatul, ducând o viață prea luxoasă, a căzut sub bănuială ți a fost arestat, Viena. 28. — Noul ministru austro-ungar la Berlin, princi­pele Gottfried Hohenlohe, a ple­cat aseară cu soția sa la Berlin.­­ Viena. 28. — Ziarul „Neues Wiener Tagblatt“ anunță că ministrul ad-latere Burgan va raporta împăraului Franz Iosef în numele contelui Tisza asupra situației politice din Ugaria, de­oarece contele Tisza este forțat, din cauza ședințelor Camerei să rămână la Budapesta. * Viena. 28. — Ziarul „Neues Wiener Tagblatt” află că princi­­pesa Franziska de Parma, cum­nata arhiducelui moștenitor Karl Franz Iosef s’a retras jot pentru timp determinat în mă­năstirea călugărițelor­­ benedicti­­ne, „Sf. Cecilia. Soția arhiducelui moștenitor, principesa Zitta de Parm­a, a pe­trecut de asemenea un timp oa­recare în această mănăstire. Inschl, 28.— Ministrul comun de finanțe, care a sosit aci spre a raporta împăratului Franz Jo­sef s’a Îmbolnăvit pe drum și nu se va putea prezintă în audiență decât după ce se va restabili. * Londra, 28. — Bastimentul de război „Osman Sultane” e ter­minat de 8 zile. Din cauza grevei fochiștilor, călătoriile de încerca­re au fost amânate. * München, 28- — Isolde Bejdlor a publicat: Amintiri despre Ri­chard Wagner. -------------------------------­* SECHESTRAREA unei trăsuri a lui Napoleon I Tribunalul de prima instanță din Troppau (Silezia) a confir­mat un sechestru interesant, o­­perat de fiscul austriac în sar­cina prințului Gerhard de Blü­cher, strănepot al celebrului ma­reșal prusian. Prințul, refuzând să achite dările către stat, căci le crederi prea încărcate, a ră­mas dator cu suma de 102.686 coroane către fisc. Acesta, ca să acopere datoria, a pus secves­­tru, la castelul Raam­, proprie­tatea debitorului, pe cinci ta­blouri istorice și pe vestita că­lească neagră a lui Napoleon I. Trăsura aceasta, luată de pe câmpul de bătae de la Waterloo de către călăreții prusieni ai maiorului Keller și o ferită, cu ce cuprindea într’visa, regelui Prusiei, reprezenta o valoare mare. Se afla întrinsa pălăria împăratului, o spadă împodobi­tă cu diamante, o manta impe­rială garnisită cu albine de aur și diferite hârtii de mare impor­tanță. Regele Prusiei opri pălăria, vestitul bicorn pe care era prinsă cocarda cu o copcă de dia­mante de mare preț, spada, mantaua, în buzunarele căreia se aflau mai multe pietre de diamant nelucrate, valorând a­piroape un milion, precum și hârtiile, iar trăsura o dărui lui Blücher. Diamantele fură depuse ln te­zaurul regal și apoi date în lu­crul giuvaergiilor; ele formează astăzi o diademă purtată de Îm­părăteasa Germaniei la serbări­le mari. ------------------------------- sassrerss^B.. la Prietenii Științei Eri, la orele 3 d. a. membrii societăței „Prietenii științei“ au vizitat instalațiunile sanatorului naturalist Grigore Alexandrescu. Au fost primiți de d-nii d-ri Mi­­tulescu, directorul sanatorului,­ Lupu și Missak. D. dr. Mitules­­cu a condus pe vizitatori prin toate sălile­ vastului local, dând explicațiile necesare, apoi prin parc și în urmă, în sala de con­ferințe a ținut o scurtă cuvân­tare cu privire la tuberculoză, a­­rătând ravagiile pe care le face această boală mai ales în țara românească și spunând că „Prie­tenii Științei“ vor ajuta mult la răspândirea cunoștințelor nece­sare, pentru păzirea de această boală. A sfârșit aducând elogii d-Ior Țițeica și Anestin, pentru activitatea ce depun ca societa­tea să propășească. Din partea comitetului a răs­­puns de avocat Radu Dragomi­­rescu, mulțumind pentru primi­rea făcută. Seara la orele 9, la sediul so­­cietățel, d­­r. Birman Bera a vorbit despre Catârul nasal și tuberculoza. D-sa a făcut o fru­moasă introducere arătând cât de disprețuit a fost întotdeauna nasul, care în realitate servește nu numai la miros, ci și la res­­pirațiune. A făcut o clasificare a nasurilor, a arătat cum e format și în urmă a insistat asupra în­­semnătății corneților nasali. Cei care nu au acești corneți. Sunt întotdeauna candidați la tuber­culoză. Aceasta a dovedit-o d-sa din nenumărate cazuri pe care le-a studiat. Conferința a fost însoțită de proecțiuni și au fost arătate și diferite piese de demonstrație. Ședința a fost prezidată de d. G. Țiteica, care a vorbit despre succesul escursiunea la Slănic și a anunțat că societatea a fost ajutată de Banca Națională cu 500 de lei și de ministerul de in­strucție tot cu 500 lei. Anunță apoi pentru Sâmbătă 5 Iulie, la orele .9 seara,­­confe­rința d-lui V. Anestin despre:, E­­clipsa de soare de­la 8 August”. Printre cei de față se aflau: d-nii dr. Călugăreanu cu fami­lia, dr. Jianu, avocat Dragomi­­rescu, G. Teodorescu, profesor, Moisescu, C. Popazolu, etc. --------------------------------­ Sis lumea muritorii« Conferințele de la clubul social­­democrat Sâmbătă seara a­­­ avut loc in sala clubului social-democrat o conferință a „Cercului feminist” depre .^Socialismul și mișcarea feministă“. D. C. C. Petrescu își dezvoltă conferința sa asupra mișcărei feministe, arătând cum sunt al­cătuite aceste mișcări în diferite țări și accentuând că în țările mai democrate femeile au pă­truns în parlament și în consi­liile comunale. După aceasta mai ține o con­ferință de Al. Pătruțescu, vor­bind despre campania anului trecut. La urmă d-ra dr. Ecaterina Arbore face apel la femei, spu­­n­ându-le să se înscrie în „Cer­cul feminist“ și să lupte astfel pentru dobândirea drepturilor economice și politice ale femei­lor.-------------m -------------­♦ Pentru orice reclamațiuni sau schimbări de adrese, d-nii abonați sunt rugați a atașa și una din benzile cu care primesc ziarul; contrar, reclamațiunea sau schimbarea de adresă nu vor fi rezolvate. FORȚA Z­II­ARULUI „UN­I VERSUL* Orfana din jrazeilles ” (Episod din războiul din 187P-71)­­ . Hienă ei șacali ‘Hircan nici nu se gândi să se plângă de una ca asta. Măsura de prudență aplicată lui groso­­lan, îl scutea de neplăcerea ui­nei întâlniri cu fiorosul de Ful­da. Furișându-se pa lângă ziduri, ajunse în satul Lamecourt, la hanul unde-și lăsase căruța, cu bidiviul lui. Căruța o găsi precum o lăsa­se, iar bietul cal era și mai slab ca mai Înainte. Cine știe ce mân­case și dacă mâncase ceva în timp de două zile de când ședea acolo ! — Ah, bietul meu Buridan, exclamă cu adevărată milă ne­­gustorul ambulant care nu știa ce e mila. Exclamă și-l mângâie zicându-i: Abia te mai ții pe pi­cioare, dragul meu! Vina e a a­­furisi tulul de baron care m’a ți­­nut închis. Dar, răbdare, răbda­re, căluțul meu și o să vezi cum o să ne scoatem noi din capete ! Și ca preliminare la făgădu­­iala îmbucurătoare, dacă o fi înțeles-o calul, isbuti să obție de la hangiu, prezentându-se ca protejat și amic al aceluiaș ba­ron de Fulda, ce-i trebuia ca să-l astâmpere foamea și setea bietu­lui animal. Iar pe când, ca să-l adape, îî punea sub bot găleata cu apă, în care turnase un clon­dir de vin bun, rechiziționat cu acelaș procedeu, mai adăogă cu glas mângâios: — Mănâncă și bea, călușelul meu, îndoapă-te cu orz pănă’n gât, nu-mi face economie, căci acuși ca o să am nevoie de age­rimea picioarelor tale... Apoi se retrăsese într’un colț al grajdului, se întinsese pe un morman de paie și, cu pleoape­le pe jumătate închise, se lăsase în voia somnolenții în care i­­deile par mai limpezi, mai fu­­jaiti­ pane. Așa se­ odihnea el. Când se ridică de acolo, fața lui sbâr­­cită radia, iar ochii lui mici cli­peau cu o mulțumire, pe care o afirma și trecându-și un­a de alta mâinile lui osoase, cu degete nodoroase și murdare. — Haide, haide, dragă Buri­dane, zise râzând cu mulțumire când văzu că și ieslele, și traista de grăunțe și găleata de băut e­­rau goale. Acuma, că ți-ai um­plut bine burta, este vorba să a­­lergăm nițel ca să-ți înlesnești mistuirea. Cu atât mai mult că este vremea să ne întâlnim cu bunul nostru prieten L’ătrău, ba nu, La Troile, tovarășul celui­lalt. Fie ca Dumnezeul lui A­­vram și al lui Iacob să­ î fi ținut în bună priză ! Căci, dacă o fi isbutit eî să dosească din tabăra mizeriei, apoi o, să avem de fur­că amândoi, bunule domn baron de Fulda ! Ce mai chef o să fa­cem ! După ce ajunse la răspântia în care fumega încă,ruinele fer­­mei lui Thouvenin, iscusitul Hircan coborându-se spre Ba­­lan, o apucă de acolo spr­e Se­dan, trecu Meusa și, pornind li­niștit pe drumul Mezieres-ului, cozi înălțimile din Wadelincourt și Fresnois. Douăsprezece ore bătea la ceasornicul clopotnița­ din Fresnois când, după ce tă­iase d’a curmezișul drumul care se lungește pe linia acestui s­at, ovreiul sosi în dreptul fermii a­­leasă ca loc de întâlnire. Deodată, cu gestul instinctiv al fricii, Hircan trase de hățuri și opri calul în loc. Din câmpul d’,alături, sărind peste șanțul din marginea șoselii, doi ulani călări îi oprii’ă calea. — Eî, iacă și noi suntem aici, Ci’edeaî poate că n’o să ne ți­nem de cuvânt, mai știi! sporo­­văi unul din călăreții germ­ani c’un accent franțuzesc cum nu s’a mai auzit vreodată prin nici un foburg de al Berlinului. — Domnul Lătr&u ! exclamă Bircan cu totul zăpăcit. •— L­a Trolle, prietene. Ce dra­cii de nu-mi înemerești numele. Sau nu, ai dreptate, zi-mî mai bine: herr Wilhelm Spazier­gang. — Și tovarășul säu, bunul domn Poulet! Îngână ovreiul neviindu-i să creadă ce vedea cu ochii și ce auzia cu urechile. — Nein, îî zise acesta. Io slut horr Peter Huhn, der teiffel 1 Probabil că Hircan n'ar fi pu­tut niciodată să priceapă minu­nea ce o vedea, dar, din fericire, La Trolle II veni în ajutor, zi­­cându-I. Bine, bine, lasă că te lă­murim noi pe urmă. Sunt de părere însă că am putea să stăm de vorbă mai bine la prietenul lui Jean Thouvenin, decât nci în mijlocul drumului. —­ Firește ! aprobă Poulet. — Și că am putea să ne mai dregem nițel puterile, dând ceva de măcinat stomacului, gol de 48 de ore, mai cu geamă după­ baia lungă ce am făcut-o în Meu­­sa. Ce zici, tată Avrame? Negustorul se dete jos de pe uluba căruții. — Da, da, aî dreptate, bunule domn Lătrău­— La Troite, ce naiba! ori mai bine,,, ■— Numai atâta, sfârși ovre­iul vorba serios, că faceți râu de vă luați nume care nu sunt ale d-voastre. — Ia te uită la el! Nu cum­va vrei să-ți arătăm, ca unui pre­fect, actele noastre de naștere? — O, nu, nu, mie. Dar un ofi­țer german e in drept să vă cea­ră todesmarken (plăci mortuare sau de identitate, ce fiecare sol­dat german poartă atârnate de gât). — El, dar are dreptate mește­rul ! exclamă La Troite. Adevă­rul e că, dacă ne’ntâlnea vre-un ofițer german, ne putea prinde al dracului cu meșteșugul ăsta ! Și, descrietod repede gulerul tunicii, ca să consulte placa de identitate pe care o luase îm­preună cu cămașa mortului, a­­daogă • — Apoi, dacă e așa, să știi că numele • meu adevărat, nu este Spaziergang, ci Joseph Kaufman, cum stă scris calea. — Și pe mine, mă chiamă Frie­­deric Schneider, constată Poulet, care imitase numai decât gestul nedespăiț­ului sau tovarăș. Da ce prost lucru e să porți nume care nu e cu adevărat al tău ! — Da, nicinuS traficantul, a cărui istețime prevedea toate di­f­ficultăți­le, poate să fie prost lui­cru precum zici, dar cu prostia a ta atârnată de gâtul d-tale aști sigur să trăești nesupărat da nimeni, chiar și în Germania. — In Germania 1 protestă cu vioiciune La Troite. Nu cum­va crezi că ne-am scăldat în Meusa, ca să ne botezăm supuși ai ma­­i­sta­ții sale regelui Prusiei? / (Va urma) \ «%

Next