Universul, august 1914 (Anul 32, nr. 209-239)

1914-08-01 / nr. 209

DOAMNA. I Dacă doriți sa aveți silueta cea mai eleganta a Parizie­­nelor, purtați corsetul higienic „Le Furet“, care fără obo­seală vă va da cea mai fru­­moasă formă și cea mai tâ­nară ținută. Se găsesc in cele mai bune case ale noutății. Agent penru engros: Isidor Sehor BRAILA. 2865 cerbii marca JM FUBIT« SINGURA APA ALCALINA TONICA DIGESTIVA DIURETICA pom» MS FEFTICI ARTRITUI­T NEURASTENICI DE VÂNZARE> £ ATARMACII-DROG £/£/?//s/ MAGAZINELe COLONIALE >, "REPRESENTANT pentru ROMANIIA-J.LIBUZE CALEA DOROBANȚILOR, 102-­­ Toate specialitățile pentru îngrijirea mâinelor și unghiilor Maison DORTHEIMER, Salon de Coi­fu­re de Beaute, OlNAIá CASINO-PALACE. Catalogul la cerere gratis și franco. POUGUES SIEGER Apa de regim neîntrecută De vizare și inch­iriere DECIMALE VIENEZE DE 500 KILOGRAME Saci Tarpauling englezești (mu­șama), diferite calități. Saci Cal­­enta (Iută diferite calități. Mu­șamale englezești impermeabile,­­diferite calități și dimensiuni. Foloago (tablae) diferite dimen­siuni și calități. Duble-Decalu­ri (Răniți). Sfoară de Manilla ame­ricană Standardt, oferă în condi­­țiunî și prețuri foarte avantaj­oase Depozitul G.­­ I. Grupper, Brăila-Port 769­­ ML.,BEIUL OROBEJTUI ÜGURSALA, BUCUREȘTI, Str. To erași, 20 TELEFON 58­13 VIN­UAN­­A te­MISA ©,30 Bani Litra TISSMETE LA DOMICILIU 805 Moi ..ELITE“ Viena I, Börseplatz 1 înzestrat cu tot confor­tul modern și familiar, cameră după dorință. Pensiune excelentă.414 Ocaziune tari De vânzare un MOTOCICL­U 8 H.P. — cu ataș trenă — A se adresa la hotel Me­­tropol, portar, loco. 855 B. IJISIAl 44. Calea Victoriei, București Famisorul Căitei Regale Cel mai vechin și mai im­por­­tant magazin de tdeiete din România Reprezentanța și depozitul ge­neral al bicicletelor ADLER ALCYON SPORT Cele mai bune biciclete din lume Mare de­pozit de tot felul de ac­cesorii de biciclete. — Atelier special pentru reparațiuni. 235 OR301ME POATE VIZITA CADU­LATERU­L ZILNIC CIRCULÂND Auto­bu­ze și automobile ale Societăței „BUCUR“ • Oara "Uleiuri Schu­baeff * Pneumatice Excels­or- Treugolnik-Duulop Centrala: Constasțăto. Carol SUCURSALA: Bazargic, Str. Principele Nicolae 633 Or­­mut STERIAH Vechiu s/edic al Eforiei Spitalelor Civile SPECIALIST în BOALELE SIFILITICE și INTERNE Consult, de la *10-12 și 5-7 22, Str Bibe­scu- Vodă. Telei 25170 847 Sr.&.Sssstaatissson­ Fost monitor la clinica de boale urinare. Necker din Paris flEMITO-lHfflIABB Rămâne la Capitală Strada Bipaisie BS, bis CgTis._Ji jum.—7 p._m. Tel. 39/41 D-na doctor Isscena-Slun Äsistenta de clinică la MA.TJERMI ZA.?. JE Nașteri și boale de Femei 6—8 scara STRADA ȘTIRBEI-VODĂ IO Telefon 4134 791 Li SINIUâ dels l Zvl­e-1 Sept. Str. Spătarul Cantacuzin­o 17 tata hot. Palace Distrugerea Părului. ív- sîe Fit mult& "wm prin electroliză, executa Doctorul ROSEN SPECIALIST în Îngrijirea lotei 2240 Policlinica „VIAȚA“ București, Calea Cnviței 107 Se vindecă nohagia^oÍS Deala, injectinul cu 60tf și cu vaccin antiblenorafiic. 23« Cabinet dentar modern Cons 8-12 și 2­8 jum. ir. USCAȚI? Și-a reluat consultațiunile de la 3 la 6 bcata­lori­ști, te pisie și sifilis ANALIZA SÂNGELUI Injecții cu 60S, în tratament mixt B-dul Elisabeta 8—Telefon 10/72 _________ _________ 3400 Br. Mitulescu fost colaborator la institutul Koch din Berlin, specialist la Boabe de piept, fiind ocupat cu dirijarea Sanatoriului „Grigore Alexandrescu" pentru preveni­rea și vindecarea Tuberculozei, a schimbat orele de consultație: de la Itb­ 12­ la a. m. și de la 6 Vs—Th p. m. — Str. Covaci 19, etaj 1 — 2666 Dr. Leon Radnovici de la f­­acultatea din Paris Medaliat al Statalelor din Paris m­­embru al Societăței de Patologie comparata din l’aris al Soc Interna­ționale a tuberculozei din Paris, al sec. de Hydrologie medicală din l­aris Elev al Profesorilor Dieu­­âafoy, Robin și Netter foste de stomac ș intestine 30M.E IMTERME *488 Str. Smârdan 49. Consult. 2—4 Dr. MARGEL Special Boale de stomac și intestine Consultațiuni 2—4 p. m­. Strada Stelea No. 3 bis teleton 23/16 2799 Dr. Sterie N. Ciurcu Viena VIII. Kochtrasse No. Telefon 170*5 Cabinet de consultațiuni cu somitățile medicale. Dă și in­formațiuni asupra tratamentu­lui de Radiotherapie (radium)) aplcate la boalele de femei de piele și tumori. In noui despăr­­țămînt din Sanwt­ariu_Sfin_12il: analiza singelui pentru SIFILIS 30ALELUI­ VENERICE Doctor GALIM.IR 301­ Str Doamnei. 1. Tel. Doctor Skupiswski specialist pentru boale de Femei, Faceri și Operațiiuni - Strada Corăbiei No. îl -­­-Consult I—3 p. m.92 Policlinica Doctor State fost elev al profesorului Fournier din Paris Specialist în boale sifilitice și venerice (lumești) Strada Cavafil-Vechi No. 5 (Sf. Gheorghe) Deschis toată ziua: 778 Telefon 55/89 Hosier l. E i TI SE fost intern și medic al spitalului de copii Special în boale de copii Str.Principatele-Unite 17. Telefon Cereți la librării, îngrijirea co­pilului 2.50 83 . Tratamentul: VINERI, I AUGUST 1914 Universal în provincie BUZĂU Moarte subită. — Luni noap­tea, N. Stănescu, de 53 ani, de fel din Buzau, str. N. Constan­­tinescu a-rul 21, a încetat subit din viață în comuna Cizlan. Spânzurat. — Locuitorul N. Proșcan, de 70 ani din com. To­ban­, s’a spânzurat Luni noap­tea de o grindă din poiata, casei fiului sau G. Proșcan din Tohă­­neanca. Cauza, care l’a îndem­nat la acest act funest­e pela­gra, de care suferea de multă vreme. Funcționar incorect__Percep­torul comunei Măgura, Al. Mi­­hăilescu, fiind destituit din sluj­bă, a reclam­at parchetului, că neregulile de care a fost acuzat se datoresc în mare parte lui Costache Radu, zis și Rădules­­cu, telefonistul și secretarul co­munei Măgura și, în aceeași re­­clamație, îl acuză pe acest func­ționar de mai multe fapte inco­recte. Parchetul delegând cu anch­&­­tarea cazului pe șeful secției de jandarmi din Gara Nișcov, a gă­sit la ancheta făcută, mai mul­te lucruri furate din percepție cu o cheie potrivită care s'a gă­sit la numitul funcționar. Spre surprinderea tuturor, s‘au găsit la el și tipare pentru falsificarea monedelor de 5 lei și un leu.­­ Bănuindu-se că Rădulescu s’ar fi îndeletnicit de multă vre­me cu falsificarea monedelor, parchetul a hotărît continuarea anchetei, ordonând în același timp arestarea funcționarului incorect. Crimă.­­ Locuitorul Iancu Drăgoiu, din satul Unguriu, com. Măgura, în urma unei mici neînțelegeri arată că flăcăul Const. Boboc l-a înjunghiat cu cuțitul. Agresorul, după comi­terea faptului, a dispărut­ , iar victima în stare gravă, a fost in­ternată la spitalul Nifon. PÎATRA-NEAMȚ Nenorocire. — Elena Anton Neamțu, din Vânătorii-Neamțu­­lui, cu o furcă de fier în mână se fugărea după un frate al ei spre a-l bate, cum fugea a alu­necat și căzând jos ambele coar­ne dela furcă i-au intrat în coas­ta dreaptă. Moartea i-a fost ful­gerătoare. SLOBOZIA Proces.­­ Judecătoria locală a condamnat în ședința de la 29 iulie la trei ani închisoare co­­recțională pe Ion D. Nicolae, la 7 luni pe Negoiță Nicolae și câte o lună închisoare pe Aurel N. Negoiță, Paraschiv Vasile, Ne­­cul­ae Vasile, Petre V. Iacob și Ghiță T. Bucur, și solidari la 928 lei despăgubiri către comer­cianții Ionescu-Tene și G. Mun­­teanu, descoperit­ ca autori ai spargerilor comise în ultimul timp în orașul Slobozia și des­pre care „Universul“ a vorbit la timp, iar Costache Vlad Stanciu a fost achitat. T.­MAGURELE Moarte subită. — Locuitorul Pena Ulmeanu, din comuna Su­­haia, suferind de epilepsie, a în­cetat subit din viață și neexis­­­tând bănueți parchetul a auto­rizat înmormântarea Dritt Sili ausira­ms Darabani, 27 Iulie In ziua de 26 Iulie c.. am avut trista ocaziune de asista la un spectacol dureros privind de la malul bătrânului și încercatului Prut cum frații noștri români supuși Imperiului rus fugeau în­groziți în interiorul țării cu ce apucaseră la îndemână, sute de căruțe de toate categoriile cu boi, cai, ba chiar cu vaci și asini trăgea din greu povara dureroa­să care mergea fără vre-o țintă. Care nu a avut al mijloc,­­și-a luat soția și copii! numai,­­ și-a părăsit avutul și căsuța por­nind în lumea mare. De trei nopți, trupele austro­­ungare și ruse se atacă cu fu­rie la granița Noua Sulița. De prin comunele vecine: Hudești, Osofteana, Herța se aud detună­­turile armelor; iar populația noastră așteaptă pregătită și cu entuziasm era datorie­ când va răspunde ca în­totdeauna la pri­mul semnal. * In ziua de 27 Iulie c. peste 60 familii de români basarabeni a profitat de faptul că Prutul este scăzut simțitor și a trecut ilegal pe teritoriul nostru și aceasta de teama invaziei ce se prevede­a armatelor Austro-Ungare. Prinzând de veste grănicerii noștri ce se aflau sentinele în a­­propiere, au alergat la fața locu­lui, însă cum au fost văzuți toți s’au refugiat din nou în Basara­bia, două femei obosite de fugă erau să se înece. Cu mare greu­tate au fost scoase la mal în nesimțire. E de prevăzut o in­­vazie a refugiaților la noi pentru care s’a luat întinse măsuri de pază de către grănicerii noștri. PRIZONIERI­I GERMANI IN RUSIA Wilna, 29­— 6 vagoane cu Pri­zonieri germani au trecut prin gara Wilna îndreptându-se spre provinciile interioare. Patru ofițeri germani răniți au fost aduși la spitalul local. (A. R.j Tribuna militară Informațiuni Date asupra organizării armatelor statelor beligerante In cronica de azi și cele ur­mătoare vom da, după „Velites internationaler armee-almanach“ pe 1913—14 și după „Almanach de Gotha“ pe 1914, cele mai re­cente informatiuni asupra ar­matelor europene. BELGIA De­oarece noua lege militară promulgată la începutul anului 1914 nu a putut să-și producă efectele, actuala organizare a armatei belgiene este consecințe legei din 14 Decembrie 1909. Din fiecare familie un fiu es­te obligat a face serviciul mili­tar : 2 ani în trupele călări sau 15 luni in celelalte arme și ser­vicii. Durata de obligațiune a servi­ciului militar este de 13 ani (în­tre vârstele de 19 și 31 ani) și anume: în linie 8 ani, în rezer­vă 5 ani. Durata de serviciu sub drapel pentru recrutați este între 20 și 39 luni. Ea cuprinde: A. Pentru sorțari: 15 luni la trupele pe jos; 24 la cavalerie și artilerie călăreață; 21 la artileria montată. B. Pentru voluntari: 5 ani pentru acei cari se în­rolează, înainte de vârsta de 17 ani; 4 ani pentru acei cari se înrolează înainte de vârsta de 18 ani; 3 ani pentru acei cari se înrolează după vârsta de 18 ani. Contingentul de recruți este de 13.300 oameni. Efectivul de pace: 43.100 oa­meni. Efectivul de război aproxima­tiv 180.000 din cari 100.000 pen­tru armata de câmp și 80.000 pentru cetăți. Numărul cailor buni de ser­viciu din țară 241.000. Numărul ofițerilor de carieră în timp de pace 3.427. Formațiuni: 1. Infanteria. a) Gruparea: l­a linie. In timp de pace: 14 regimente de infan­terie de linie , 3 regimente de vânători, 1 regiment de grena­­dieri. Fiecare a 3 batalioane ac­tive, 1 bat. de rezervă, 2 bat. de cetate și 1 depozit care cuprinde statul major și 1 companie, 1 regiment de carabinieri cu 4 bat. active, 1 bat. de rezervă, 3 bat. de cetate, 1 depozit. Fiecare batalion are 4 compa­nii; la batalioanele active com­pania a 4-a este de bicicliști. In­fanteriei îi mai aparțin corpul de disciplină și de corecțiune, școala de cădeți și școala de co­pii de trupă, 16 companii și 4 plutoane independente de mitra­liere. Linia II: Trupele de rezervă indicate mai sus-Linia III: (Landsturm), garda civică, împărțită în două che­mări cu 45.000 oameni activi, 100.000 oameni neactivi și cor­pul voluntarilor compus din 4300 vânători pe jos. b) Armamentul. Pentru liniile l și 11 arma Mauser 1889, cali­brul 7.65 mm., încărcător de 5 cartușe. Mitraliera Maxim mo­del 1911. Pentru linia III: parte arma sistem Mauser, parte ar­ma Comblain (11 mm.). 2. Cavaleria. a) Gruparea: I-a linie. In timp de pace: 2 regimente de guizi, 2 reg. vânători călări, 4 regimente lancier­. Fiecare regi­ment a 5 escadroane și 1 esca­­dron de depozit Linia II: In timp de război corpul jandarmilor alcătuește pentru fiecare divizie câte un es­­cadron. Linia III: Garda civică numă­ră în corpul voluntarilor un de­tașament de vânător! călări de 578 oameni. b) Armament: Tot!­an sabie: cavaleria de l­a linie carabina Mauser, subofițeri! și trompeți! revolver, lăncieri! ambele rân­duri lance. Jandarmeria : cara­bina Mauser, pistol sistem Brow­ning, sabin. 3. Artileria de câmp. a) Gruparea: I­ a linie: 8 reg. grupate în 4 brigade (câte 1 bri­gadă de divizie), 2 divizioane de câte 2 baterii călărețe pentru cele 2 divizii de cavalerie. Regi­mentele ne sot au câte 2 divizi­­oane de 3 baterii, 2 baterii de rezervă și 1 baterie depozit; regi­mentele soț au câte 2 divizioane de 3 baterii, 1 baterie de rezer­vă și 1 baterie de munițiuni. II linie: Bateriile de rezervă deja pomenite. III linie: In detașamentul de voluntari al gardei civice 2.128 oameni, în cele 2 chemări 1.175 oameni. b) Armament: Câte 6 tunuri sistem Krupp mod. 1905, 7.5 cm. calibru, cu tragere repede de fie­care baterie. 4. Artileria de cetate. a) Gruparea : I-a linie. In timp de pace:. a) Artileria de cetate din Anvers: 8 batalioane, 30 ba­terii active, 20 baterii de rezer­vă și 1 depozit. b) Artileria ce­­tăței Liège: 4 batalioane, 12 ba­terii active, 4 baterii de rezervă cu 1 depozit. c) artileria cetăței Namur, 31 batalioane, 9 baterii active, 3 baterii de rezervă cu un depozit. II- a linie: Bateriile de rezer­vă pomenite. III- a linie: Divizioanele de ar­tilerie ale gardei civice de la artileria de câmp. b) Armamentul: Tunuri de 15 și 12 cm., obuziere de 15 și 21 cm., mortiere de 15 și 8,8 cm. Apoi mai sunt tunuri de 7,5 și 12 cm., obuziere de 12 cm. pen­­tru baterii cuirasate și de caze­­mată, toate cu tragere repede. Tot de artilerie ain și compa­niile speciale, ca. 1 de pompieri, 1 de meseriași, 1 de ferari me­canici. 5 Trupe teh­nice. a) Gruparea: 1 regiment ba­talion de câmp activ, un bat. de cetate activ, 2 bat. semi-active de câmp, 2 idem. de cetate, 1 de­pozit. Acestea formează 12 com­panii active, 12 companii de re­zervă și 1 campanie depozit. Mai sunt 5 companii speciale de ge­niu (telegraf, căi ferate, ponto­­nieri, lucrători și torpilori). Aerostația: 1 companie cu 3 dirij­­abile, o școală de aviație. Linia II: Pentru armata de câmp 2.968 aparținând claselor 3—10 și pentru cetăți 2.356 oa­meni aparținând claselor 11—13. b) Armament: Anna Mauser. 6. Trenul: 1 regiment cu 7 companii și 1 depozit (câte 1 companie de fiecare divizie, No. 5, 6 pentru diviziile de cavalerie și cetatea Anvers, No. 7 pentru marele cartier și pozițiunile Na­mur și Liege). 7. Sanitari: 167 medici, 46 far­maciști, 41 veterinari L­a război de fiecare divizie 1 detașament sanitar și 2 lazarete mobile, 8. Jandarmeria: 3 divizioane cu 9 companii, 1 escadron de in­strucție, 3079 oameni și 67 ofi­țeri. Mari unități în timp de pace: Armata de câmp cuprinde 4 divizii, a căror compunere nu e stabilită. Cetă­țile Anvers, Liège și Namur au însă stabilite garnizoanele de artilerie după cum am­­ arătat mai sus. In timp de război: a) armata de câmp, cuprinde comandamen­tul suprem, 4 divizii de armată și 2 divizii de cavalerie. Efectivele sunt: Comandamen­tul suprem : 95 ofițeri, 1233 oa­meni, 644 cai, 82 trăsuri, o divi­zie cavalerie, 188 ofițeri, 3924 oa­meni, 4186 cai, 108 trăsuri. O di­­zie de armată 510 ofițeri, 22.100 oameni, 3100 cai, 440 trăsuri, în­treaga arm­ată de câmp 2513 ofi­țeri, 97.555 oameni, 21.541 cai, 2060 trăsuri. Având un total de 68 batalioane, 44 escadroane, 48 baterii montate, 4 baterii călă­rețe. Trupele de cet­ate și de com­­plectare sunt ținute secret; su­ma lor totală se crede a fi 80000, din care cetățile Liège, Namur și cetățuele Diest și Huy nece­sită circa 35.000 oameni pentru a părea lor, iar Anversul 45.000. Nota­ . După noua organiza­re, Belgia are 6 divizii astfel dis­locate: Biv. 1 Gând, Div. 2 An­vers. Div. 3 Liége, Div. 4 Namur, Div. 5­­ Moris. Div. 6 Bruxelles. Piciorul de război va fi aproape de două ori mai mare ca cel ac­tual... dar peste câțiva ani. Azi, ca forțe organizate Belgia nu poate dispune de­cât de ma­ximum 200.000 oameni, din care jumătate abia pentru armata de câmp. Vegetius. * ir- INCIDENT intre autoritățile bulgare și consulatul austro­­ungar din Giurgiu Giurgiu, 29 Iulie. Am anunțat la timp, că vasul „Morava al soc. austriac” de navigațiune pe Dunăre, a sosit în ziua de 27 cor., în portul Ra­madan, pentru a ridica pontoa­­nele acelei societăți, pe sare îm­preună cu șlepurile și pontoanele de la Rusciuk să le transporte la Măcin. Era voind a ridica acele șle­puri și pontonul din Rusciuk, autoritățile bulgare s-au împo­trivit, cu toate intervențiile fă­cute de consulul austro-ungar din Giurgiu, Kowarowski, care a trecut la Rusciuk. Autoritățile superioare austro­­ungare a­u­ fost înștințate de con­sulat despre aceasta. ­ii * ȘTIRI DIN ȚARA Craiova. 29— Rapoartele so­site din județ arată că ploile de asalt veri au făcut numeroase pa­gube în regiunea râului Amara­­dia. — Femeia Anica Tudor din str. Soarelui s-a sinucis prin strangulare. Cauza e o boală incurabilă. — Prefectul Popp a inspectat comunele unde a bântuit scarla­tina, constatând stingerea epide­miei. del ministrul Bulgariei la Ba­— Tudor Snas din Dobridor, săpând un mal e’a surpat peste el, omorându­-i. — Un nou grup de rezerviști sârbi a trecut în spre Cladova. — Funcționarii primăriei au fost rechemați din concediu. JOI ♦ Toată lumea știa că lectura de predilecție în lungile nopți de toamnă și iarnă este un alma­nah­ bine redigiat și complect. In această categorie este con­siderat in prima linie ALMANA­­CHUL EDITAT DE ZIARUL „U­­NIVERSUL“ care a ajuns la an tiragiu de peste ICO­00­1 exem­plare. Anul trecut prima edițiune e­­puizându-se în primele zile ale apariției am fost nevoiți să-i im­primăm pentru a doua oară. A­­cest alimand­ mai are și marele avantagon­de zi oferit ca pre­miu marelui număr de abonați ai ziarului nostru In aceste condițiuni, publica­rea inserțiilor domnilor comer­cianți și industriași în ALMA­NACHOT. ZIARULUI „UNIVER­­SUL‘‘, este de un folos real și indiscutabil. De aceea nu putem decât, să sfătuim pe numeroșii inferenți ai ziarului nostru, de a-și publica inseratele lor la a­­cest prețios almanah­, succesul fiindu-le de mai înainte asigu­rat. Sa știe ce preț pune străinăta­tea asupra acestui gen de recla­mă și numeroase sunt casele cari țin in mod expres ca să-și aibă inseratele la fiecare început de an în Alraanahhuxile cele mai importante și răspândite, astfal cum e și cel editat de ziarul nos­tru. Pentru colecționarea inserate­lor acestui Almanah­ am însăr­cinat în mod exclusiv pe vechea și cunoscuta Agenție de Publici­tate D. Adania, București Str. Carol 104- Telefon 18­26. * D. Emil Costinescu, minis­tru de finanțe a revenit asupra interzicerii exportului de orz și ovăz, de­oarece în țara noastră este o cantitate destul de abun­dentă de aceste cereale. E lăsata liberă de asemenea, exportarea grâului, porumbului, făinei și fasolei. In afară de recolta actuală, țara noastră are aproape 5.000 de vagoane de grâu și 10.000 de vagoane porumb pentru export, din recolta anului trecut. Cerealele noastre sunt foarte căutate în Germania și Austro- Ungaria, care le cumpără pe prețuri însemnate pentru arma­tele lor. * D-l Emil Costinescu, minis­tru de finanțe, a dispus ca tot numerarul de arginti de care dispune ministerul, să fie pus în circulație. * Ministerul de finanțe a in­­terzis exportul de brânză, ouă, legume și de orice alt articol a­­limentar. * Marți seară, din ordinul d-lui căpitan Andrei Popovici, directo­rul aerodromului de la Cotroceni, au fost puse la încercare toate aeroplanele noastre de război. La un moment dat, peste 15 aeroplane pilotate de excelenții noștri ofițeri aviatori: Popovici Andrei, Beroniade, Sever Pleni­­ceanu, Se­ Ștefănescu, având câ­te un pasager, Paul Mumuianu, Alexandreanu și caporalul P. A­­lexandrescu pe „Bristole“, Al- Bertea, Giosan, Rătescu și Cho­­let­te ,.Farman" tipuri de răz­boi, precum și Al. Enescu pe monoplanul „Taube", în formă de vultur, tot tip de război, s’au lansat și ridicându-se la înăl­țimi ce varia între 1000 până la 2000 m, au evoluat, d’asupra Ca­pitalei și d’asupra Aerodromu­lui până s’a înoptat. Tot Marti­r. Macave, unul din excelenții piloți de la „Liga ae­riană“ a executat splendide sbo­­ruri pe monoplanul de război „Rumpler", dăruit Ligei de avia­torul german Friedric, care a ve­nit în sbor din Berlin la Bucu­rești." ♦ Studentul G. Pitică, președ. cooperativei din Humele Gău­­jani-Argeș, în urma apelului fă­cut prin ziare, aduce vii mulțu­miri d-lor N. Iorga profesor uni­versitar; L. P. Radianu profesor șc. de agricultură; I. Sachelarie Valea Dragului-Ilfov, Florin Ră­­dulescu Vai de Eî-Olt și N. An­­­tonescu-Vârciorova pentru cărți­le dăruite bibliotecei populare ce și-a propus a înființa și inau­gura pe ziua de 3 August. Roa­gă de asemenea pe prieteni, cu­noscuți, colegi și profesori și pe toți o­amenii de bine ca să bine-­ voiască a­u dărui cărți potrivite putere! de pricepere a tinerilor cu 5 clase primare, ușurându-i mult,sarcina ce și-a luat asu­­pră-și. ♦ Ministerul de finanțe a de­clarat că va lua toate măsurile posibile pentru preîntâmpinarea lipsei de numerar. Deocamdată ,a dat ordin să se libereze de la ministerul de finanțe, la cerere, numerarul de care este nevoie pentru înlesnirea comerțului. Se va da, la nevoie tot argintul ca­re se află în tezaurul public. Se afirmă că stocul de hâr­tii este aproape fabricat gata și că aceste hârtii vor fi puse în circulație cel mai târziu pe la începutul săptămânei viitoare. Ministrul a mai declarat că toți acei cari adună și ascund argintul, cu gândul de a-l spe­cula, fac muncă zadarnică, de­oarece nu va fi îngăduită nici cea mai mică specblă de acest fel.Mag. LUVRU asortat cu măr­furi noi, s’a redeschis Victoriei 17 ♦ Casa centrală a băncilor po­pulare și obștil­or sătești s’a oferit să furnizeze ministerului de războiu, toate cantitățile de cereale: grâu, porumb, orz, o­văz, precum și furajele, de ca­re armata are nevoe. ♦ D. Traian Dănescu a fost numit administrator agronom al obștei sătești din Mozăceni (Teleorman) și d-l Ion Schin­teie, subadministrator­­ la Dor Mărunt (Ialomița). ♦ S’a constituit obștia de a­­rendare „Munca” în com­. Po­­mârla (Do­­ohoiu) cu capital depus de 21.000 lei. _» Băncile populare funcționea__ 7ă cu activitate, făcându-și toa­te operațiile, pe care le necesi­­tează această instituție. In acelaș timp, au luat toate măsurile, ca familiile celor concentrați, membrii ai băn­cilor populare să nu sufere nimic atât pentru munca câm­pului, cât și pentru debitele ce le aă. ♦ Eni dimineață a sosit la portul Constanța vaporul „Prin­cipesa Maria“ venind din Cons­­tantinopol cu numeroși călători. ♦ In „Monitorul Oficial" a a­­părut comunicatul ministerului de războiu relativ la amânarea în luna Septembrie a examene­lor de admiterea elevilor în gim­naziile, liceele militare și școli de ofițeri, cari examene urmau să se țină cu începere dela 1 August a. c. ♦ Ministerul de Interne a tri­mes o circulară prefecturilor de județe prin care li se pune în vedere să vegheze cu scrupulo­­zitate la interzicerea executărei comerțului ambulant de vite și in special de purcei și păsări. Aceasta în vedere că s’au pro­pagat în foarte multe comune epizootia porcină care a provo­cat adevărate ravagii printre î­rmători. .♦ Bijuterie, argintărie, cea­sornice, prețuri reduse, Schmidt & Stratnia­, calea Victoriei 53. ♦ Judecătoria din com. Stre­­haia a condamnat la 200 lei a­­menda pe comercianta Tereza Grof din T.­Severin, pentru că a contravenit la legea sanitară­­ veterinară. ♦ Suma totală strânsă de me­dicii veterinari pentru flota na­țională este de lei 11.743.10. Toți d-nii medici, cari dețin încă listele de subscripție, sunt invitați a le înapoia, cu orice sume subscrise, întru­cât a­­ceastă subscripție s’a închis. ♦ D-l . Ghercioiu a fost nu­mit impiegat auxiliar cl. II-a, în serviciul exterior general al finanțelor în locul d-lui III* Stănculescu, demisionat. ♦ Casieria centrală a ministe­­rului de finanțe a continuat și azi dimineață și va continua zilnic a distribui monedă de ar­gint în schimbul hârtiilor. ♦ Suntem rugați să atragem atențiunea celor în drept asu­pra următorului fapt care inte­resează sănătatea publică și necesită o grabnică luare de măsuri spre îndreptarea și evi­tarea lui. Cu ocazia concentrărilor, per­sonalul farmaciilor publice fi­ind chemat la serviciul militar, farmaciile au rămas fără acest personal. Cum au început să fie chemați și mulți diriginți ai farmaciilor, acestea urmează să fie închise, neav­ând cine­­ să le conducă. . ... ” Farmaciști cred că ar fi mai bine, în interesul publicului să se ia măsura ca diriginții far­maciilor publice să fie mobili­zați pe loc spre a’și îndeplini și datoria militară și să facă fa­­ță cerințelor publicului. ♦ D-rul Costiniu, boalele de gât, nas și urechi, s’a întors din stră­inătate. Romană n-rul 35. ♦ D-l C. Kilimoglu, prefectul poliției orașului Iași, a depus cri înainte de amiazi jurămân­tul înaintea d-lui Dimitriu, se­cretar general al ministerului de interne. ■ ♦ M. S. Regele a semnat de­­cretul prin care se aprobă pro­hibirea exportului cailor, boilor și alte animale de transport, a trăsurilor, căruțelor, automobi­lelor și alte vehicule, precum și exportul lânel, măsuri ce au fost luate provizoriu în zilele de 21 și 22­ Iulie a. c. ♦ P>I a încetat subit din viață la Brăila, fruntașul conservator loan Suditu, fost prefect, depu­tat, senator, etc. ♦ D-l loan Ștefănescu, din bu­levardul Basarab, 53, ne comu­nică că unii dintre comercianții angrosiști de coloniale au scum­pit prețul alimentelor, în detri­mentul detailiștilor cărora, In urma dispozițiilor luate de au­torități, le este imposibil să pro­cedeze la fel. D-sa încheie cerând primăriei sa ia severe măsuri și contra a­­cestor angrosiști fără de scrupule și lacomi- ȘCOLARE . Cu începere dela 1 August s’au revocat toate delegațiile de inspectori și inspectoare pe­dagogice pentru învățământul primar urban, rural și grădini de copii. ­>i * >?­ Ciliit azi în ,VESELIA’ „Specialsirile“ și BilliMBtols zilei cu ultimele știri de pe teatrul războiului FOIȚA ZIARULUI! „UNIVERSUL“ Orfana din Bazeilles (Episod 0in războiul din 18?0—*71) PARTEA II-a MARTIRII RĂZBOIULUI II O căsnicie în trei — A. a. foarte bine. Venim nu­mai­decât. Să-și aducă Frideric și hârtiile de familie cu el? — Da, da, și d-ta asemenea! zise ovreiul după ce consultă cu privirea pe Fritz Muller, care făcu semn afirmativ cu capul. De cealaltă parte a peretului răsunară pași și se auzi glasul bunului Josef Kaufmann che­mând: — Frideric, vine sus, căci d-l gardian principal al fortăreții a bine­voit să se deranjeze pentru nunta ta. In odaia de alături se auzi dușumelile scârțiind... apoi se făcu tăcere. Peste câteva secunde după a­­ceea, La Trolle și Poulet in­trară în baraca lui Hircan în­chizând bine ușa după ei. Fostul relel rebel se ridicase și se așezase așa că, viind la el, prietenii evreiului să primească, în față, lumina soarelui care pă­trundea în valuri prin perdelu­­țele ferestrii. Cuirasierii părură că nu băga­­ră de seamă periculoasa mane­vră, înaintară ca în fața unui superior cu pasul regulamentar de paradă și rămaseră nemiș­cați înaintea lui Fritz Muller, cu capul drept și ochii țintă. Privirile celor trei oameni se încrucișară și agere, pătrunză­toare, căutară să străbată, să se cufunde in gândirea ascunsă după ele. Fritz Muller Îl recunoștea? Nu era probabil. El îî zărise, în a­­devăr, numai cele câteva minu­te care precedaseră lupta lui cu Jean Thouvenin în tabăra mize­riei. Și de atunci câtă vreme tre­cuse săpând sbârcituri pe obra­ji, albind părul, veștejind fe­tele! In momentul acesta, apoi, fără ca să bănuiască ceva, Fritz Mul­ler își punea viața în joc prin­­tr’un gest, printr’un cuvânt, prin cel mai mic semn care ar fi tră­dat că se deșteaptă vre-o amin­tire în el Fața lui însă, privirile, atitu­dinea își păstrară expresiunea obișnuită, nu se simți nicio tre­sărire în fibrele lui... Nu-șî adu­cea aminte de nimic. — Care dintre d-voastră, în­trebă cu tonul lui autoritar, este Frideric Schneider? — Eu, răspunse Poulet. — Ești născut? — La Homburg. — La data? — De 2 August 1840. — Ai servit în timpul campa­niei ? — Cu Austria și cu Franța. — In ce regiment ? — In al 2-lea de ulanî, gene­ral maior baron de Mulzer, al 2-lea corp de armată bavarez. — AI actele care constată identitatea d-tale și statele de serviciu ? - Iată-le! Gardianul principal luă și citi cu luare-aminte, una câte una, hârțoagele administrative ce i se înfățișară și printre care fi­gura și placa de indentitate pe care Poulet o luase de la planul sugrumat de el, când cu fuga lui din peninsula Iges. Cu ajutorul acestor todesmar­­ken și al altor hârtii pe care le mai găsise la cadavrele victi­melor lor, cei doi cuirasieri ob­ținuseră lesne, de la autoritățile muncipale din Homburg, oraș din Bavaria renană, în care se născuseră cei doi călăreți ger­mani, actele care, sub­ numele de Iosef Kaufman și de Fride­ric Schneider, le constituise lor o stare civilă. Fritz Muller le înapoiă ace­luia ale cui erau, mărginindu-se să zică scurt. — Bine. Hârtiile astea sunt în regulă. Și, adresându-se apoi așa zi­­sului Iosef Kaufmann, ceru cu o voce nu mai puțin nesuferită. — Hârtiile d-tale 1 Obrăznicia, brutalitatea atitu­dinii sale, trebuia negreșit să tulbure pe un om al cărui spi­rit de independență, refractar autorității riguroase, îl făcuse, câte a stat în Africa, să treacă și prin compania de disciplină. Și aceasta se întâmplă. Supără­cios și lesne mânios, fără să mai calculeze urmările, La Troite se revoltă. — Hârtiile mele? replică rece. Vite-le l.­Si, puindu-le liniștit în buzu­nar, adăogă. — Acuma, că le văzuși, ți-a­junge atâta. — Ce însemnează asta? — Ești jandarm d-ta? — Dar.... — Adică, primăria te autori­zează, prin funcțiunea d-tale de temnicer, să controlezi starea civilă și celel­alte calități ale lo­cuitorilor din Ingolstadt? — Nu. Insă.... — Atunci, fiindcă eu nu mă însor cu fata gardianului for­­tăreții, n’am nici un amestec cu d-ta­— Cu toate acestea, bunul meu amic Iosef Kaufmann, interveni Hircan. — D-ta, să taci! îi tăie vorba La Trolle. Nu ți-a cerut nimeni părerea! Sir întorcându-se spre­ Fritz Muller urmă cu un ton de con­descendență batjocoritoare: — Iți declar însă că sunt din același loc, că am aproape a­­ceeași vârstă și că am servit în acelaș regiment ca și Frideric Schneider și că eu și cu el, sun­­­tem amândoi un trup și un su­flet. După asta, dacă te mulțu­mești cu informațiunile mele ori nu, puțin îmi pasă. Iar, dacă nu ești mulțumit, n’am decât să mi-o spui. După această replică țanțoșă, temătorul evreiu era sigur că, la asemenea provocare, Fritz Muller avea să răspundă cu toa­tă violența strașnică a caracteru­lui său furios și răsbunător. Și așezându-se cu prudență din naintea ferestrii, așa ca de afa­ră să nu să poată vedea ce s­e petrece înăuntru, se văicărea bâlbâind neînțeles: — Ah, D-zeule, ar fi fost mai bine ca bunul domn Latran să apli­ce binișor jiganiei asta ma­rafetul moșului Franțois, decât să provoace o ceartă îndrăcită de care are să urle mahalaua. Dar, de odată, tresări uimit, ră­­mâind cu gura deschisă­ și ochii căscat!­..­ (Va urma). -----------------------r-M ■ir

Next