Universul, august 1914 (Anul 32, nr. 209-239)
1914-08-05 / nr. 213
5 bani exempjarm.Änaj-mi Fondator: LUIGI CAZZAVILLAK ARTILERIA SI INFANTERIA SARBA I datorie de conștiință ded. C.G. Dissescu Se discută cu aprindere care e atitudinea pe care trebue s’o aibă România in evenimentele de față. Un curent de neînvins s’a creat pentru neutralitatea. Noi înțelegem giociunea preocupată, mai înțelegem enervarea, căci e vorbă deel mai înalt interes al țărei, de însăși existența eiin dimineața zilei când fu convocat consiliul de Coroană, mai mulți amici politici s’au întrunit la d-l Take Ionescu. Intr’un comun acord, am recunoscut trebuința neutralităței. In consiliul de Coroană, opinii individuale, exprimate cu un patriotism mișcător și cu o mare cunoștință a situației diplomatice, politice și financiară a țărei, au făcut să resară sentimentul quasi unanim — nu zic concluzia, — în favoarea neutralităței în împrejurările de față. Rămân credincios primei mele impresii, care a devenit, din zi în zi o convingere din ce în ce mai profundă. Cuvântul și fapta se impun. Eu zic neutralitate și nu expectativă sari „nevoie să ne păzim fruntariile“. De altfel aceasta pare a fi formula declarației orale ce a făcut-o guvernul șefilor misiunilor diplomatice ale diferitelor state. Dar expectativa, paza fruntariilor, aceste sut fapte, iar nu o atitudine precisă și hotărîtă. Atitudinea neutralităței se impune pentru mai multe motive. Nu voi discuta chestiunea de a se ști dacă acest război, care a devenit dintr’o zi într’alta mondial, e drept și legitim prin el însuși, dacă e un război i eșit din evenimente, cu toate intențiile pacifice ale beligeranților care e Statul care se recunoaște agresor? Nu cercetez cauza impulsivă ce se ascunde, cu totul alta decât aceea care este expusă în documentele diplomatice. Nu caut să știm dacă au un războiri cu caracter preventiv— un fel de război și pe care tocmai îl desaproba Bismarc.. Mă abțin — căci nu îai propun să fac aci o lucrare de istorie diplomatică. Dar mă întreb dacă noi, România, avem o cauză dreaptă, un motiv determinat ca să luăm parte la acest război și dintri o parte sari din cealaltă. Cel ,ce vrea să înțeleagă un război și trebue să caute să înțelagă pe cel ce-l fac. Văd bine scopul Austro-Ungariei, al Germaniei, al Franței, al Rusiei și al Angliei. Dar noi, în împrejurările de față, așa cum sunt, ce scop am urmări ca să intrăm în războiu? In clipa de a face noi, războiul, trebue să examinăm situația strategică a țărei. Dar această situație cuprinde nu numai situația materială, a armatei 1— care, la noi, e desigur excelentă, — nu numai situația politicei externe dar și situația psihologică, care este factorul cel mai hotărîtor în momentul de a intra în acțiune. Starea sufletească a comandantului armatei interesează, desigur în gradul cel mai înalt, dar tot atât, dacă nu mai mult, aceea a poporului, a nașelor sociale printre cari treime să înglobăm și armata națiuniii. Pentru moment eu nu văd de ce ,am urmări de preferință un fel de politică decât alta, pe aceea a Austriei decât a Rusiei. Nici una, și iată de ce. Am spus ea e țin et trent <le neînvins în țară contra războiului cu orice preț. In așa punct încât dacă am face acum războiul, s-ar face fără entuziasm. Acest entuziasm e delirant. în Serbia, în Franța, e mare în Germania, în Rusia, deoarece războiul, în aceste țări, e național. Acest entuziasm e cu mult mai mic in Austro- Ungaria, deoarece, în această țară, războiul nu e național, e’ un războiri de stat, ceva mai mult, un război și dinastic. Pentru aceleași motive, nu e entuziasm, nu e curent războinic în Italia. Și de aceea această putere și-a declarat neutralitatea. ■ De ce să intrăm într'un război și în care rasa joacă un rol hotărîtor, fără ca rasa noastră să fie în joc? Și tocmai acistă ceea ce face dovadă de ce idea războiului în împrejurările de față nin e populară. Este vreun tratat care ne leagă, care ne obligă să fim alături sari să dăm ajutor unuia dintre statele beligerante? Ni se vorbește de tratatul Triplei Alianțe semnat în 1879 între Germania și Austro-Ungaria, tratat la care Italia și-a dat adesiunea ei la 1882 și guvernul regal al României la 1883, care a fost reînoit în urmă. Acest tratat a fost făcut contra Franței, în vederea păcei, fiindcă se bănuia că ea ar voi să facă războiul ca să reia Alsacia și Lorena,înpotriva Rusiei, pe care o bănuiau că ar voi să facă războirlca să producă o reacție în contra tratatului de la Berlin, care o umilise întrucâtva. E o alianță specială defensivă, precum se vede în articolele 2 și 3 ale Tratatului. Dar, acum, războiul ce a început tocmai că a eșit o ironie a lucrurilor omenești — din pacea armată a Triplei Alianțe, devenită Duplice în urma atitudinei hotărîte a Italiei. Războiul a fost provocat mai întâi de către Austro-Ungaria, care l-a declarat Serbiei, apoi de către Germania, care l-a declarat Rusiei. Nu suntem claraci nici în litera nici în spiritul tratatului, care rămăsese secret. Insăși Austro-Ungaria a dat această interpretare zisului tratat. La 1913, noi, tocmai ca să asigurăm pacea Europei și a țarei noastre, am declarat războini Bulgariei. Noi nu ne-am gândit un singur moment să cerem Austro-Ungariei să ia parte cu noi la acest războiri. Nici ea nu s‘a oferit s’o facă. Vorbind adevărat, ea nici n‘a fost neutră, deoarece a avut o atitudine mai mult decât simpatică pentru Bulgaria căreia îi dedea sfaturi bune". Fără îndoială, Austro-Ungaria ar fi voit să ne însoțească intr’un război și pe care îl credea, ea, posibil în contra Rusiei. Dar, admițând ipoteza că s’ar fi făcut un asemenea război și, ea intervenea mai mult în interesul ei — cum zice Codul mers de procedură — decât în al nostru. In eventualitate că ar exista un astfel de tratat de alianță, ca și în acea a unei întregi libere acțiuni, neutralitatea se impune pentru România în situația de față. Și când zic neutralitate, înțeleg o situație curată și clară. Să rămânem străini de războiul dintre Statele beligerante, cu toate drepturile și toate obligațiile, atât ale Statului român cât și ale supușilor săi, și în forma cea mai strictă și cea mai reală, fieă de care ne-am expune la.. ■ sancțiunea vioiáței reguiei neutralitatal.. . Cred chiar că se țin imeres de ordin superior care trebue să ne dicteze această atitudine,—atitudine pe care o urmează și Italia. Acest interes e acel al păcei. Este adevărat că, la 1913, noi am intrat în războiri. Dar cu ce scop ? Ca să asigurăm triumful păcei, acelei păci pe care o dorea Europa și pe care conferința de la Londra nu a putut-o aduce la îndeplinire. — ca să stabilim echilibrul politic trebuincios României, pentru ziua de azi și pentru ziua de mâine. De ce, în cazul de față, n’am fi noi unul din elementele cari ar putea da Europei însângerate binefacerile păceî ? M. S. Regele Cuzol al României, tare de prestigiul său, încins cu o îndoită aureolă de glorie, este cu totul chemat să coopereze la inițiativa păcei. Italia, prin atitudinea și situația ei, este chemată de sigur să-și exerciteze mediațiunea, alături de Statele Unite. De ce nu am participa și noi în al treilea rând? Atunci, de ce să nu urmăm o politică care, asigurându-ne libertatea de acțiune, ne-ar da prin aceasta și putința, să impunem pacea, veghind în acelaș timp la interesele noastre naționale? Cârpe diem. -►Jtaji »Ji— Abonamente de vilegiatură pe lună în țară: lei 1.50; pe lună în străinătate: lei 3. Pentru Germania Austria și Elveția: lei 4 pe lună. PRELUDIUL unui nou atac al trupelor austro-ungare la Orșova Vârciorova, 2 August: încercarea, făcută alaltă ori de către armatele monarhiei, de a pătrunde pe teritoriul sârbesc pe la Techia, în fața Orșovei, pare a fi avut ca scop sondarea forțelor sârbești din acel punct Această încercare a costat viața mai multor soldați cari a Mi fost înghițiți de valurile Dunărei sa îi zdrobiți de focul energic al armatei sârbești. Aproape 20 soldați au rămas prizonieri pe pământul sârbesc. Atât prizonierii cât și morții sunt români. Români sunt și restul de soldați cari după respingerea sârbească întăresc malul stâng al Dunărei. De două zile se observă nouă îngrămădiri de trupe la Orșova cari având ca flanc stâng frontiera noastră sigură vor să încerce, o nouă rupere a rândurilor sârbești.Sârbii bănuind că în acest punct vor fi alocați de dușmanii lor și-au întărit pozițiunile minunate cu tunuri de mare calibru. La Orșova totul e pregătit pentru noul atac. Două vapoare și câteva șlepuri stau in tot momentul gata, pentru transportarea trupelor. Cetățenii din Orșova au părăsit orașul care a suferit la prima bombardare. Gara și poșta care stau in bătaia tunurilor sunt evacuate și orice serviciu suspendat. De ambele părți ale Dunărei intărituri de infanterie și artilerie. Poate chiar ca odată cu apariția acestor rânduri focurile să fi început. ------------------------------- Din Sinaia — Deja trimisul nostru special — Sinaia, 2 August Contrariu știrilor alarmante publicate de unele ziare cu privire la starea de lucruri din Constantinopol, legațiunea otomană a primit azi o telegramă prin care se spune că la Constantinopol domnește perfectă liniște. * Știrea despre victoriile armatei franceze la Othain, a produs aci senzație. Legațiunea germană fără a desminți această știre, declară însă că nu are nici o cunoștință. * Toți miniștrii am sosit aci. Primul ministru a trecut spre Predeal. F. -------------* * *------------ Din lumea muncitorilor întrunirea de protestare împotriva războiului Sâmbătă s’a ținut o întrunire de protestare împotriva războiului în sala,Clubului socialdemocrat“, unde oratorii am arătat cauzele care-i îndeamnă pe muncitori să fie în contra războiului și doresc pacea. La această întrunire, care a fost prezidată de d-l Al. Pătruțescu am luat cuvântul d-niî. D. Pop, Al. Constantinescu, avocatul M. G. Bujor și alții. * Astăzi, la orele 2 d. a., va avea loc în sala sindicatelor din Piața Amzei, o nouă întrunire de protestare împotriva războiului, convocată de „Cercul feminist“. SOLDATUL Viteaz apărător al țării! Tu ești din nou lângă drapel, Cu suflet străbătut, din fire, De cea mai nobilă simțire Din nou ești gata ca să-l aperi — biruitor sau mori sub el Când sună trâmbița de-aramă, ca leul groaznic de avânți, Și până 'n zările albastre, Tu zbori cu cântecele noastre Și tot cântând te lup fi într’una, precum luptând într’una cunti. Nici ropotul primăvăratec al cristalinului pârău, Nici frunzele înviorate, Nici pasările ’ntr’aripate Nimic nu e atât de falnic și mișcător ca zborul tău. In slava armelor scăldate de raze ’n valuri aurii, Cu inamicul la hotare Isteț te iei la ’ncăerare, In prada unei ideale, nețărmurite bucurii. Și’n lupta care se încinge, tu ești soldatul cel cumplit, Cum piere steaua sclipitoare La cea dintâî rază de soare, Așa dispare și dușmanul, de brațul tău când s’a lovit. De răfuim trecutul nostru — al oropsiților Români In tine-i fala cea străbună Tu ne-ai scăpat de orî ce furtună Și viitorul țării noastre e tot în sprintenele-rîmâni. Străjer măreț, cu neclintire, de veacuri fruntea nu ți-o temi Nici umbra unei griji ușoare Pe fața ta nu se strecoare. Și liniștit, ca arma ’n mâna, înfrânt n’ai fost de grele vremi. Ființa ta e zămislită din aluatul de eroi Pâtrunsat taina morții, poate Și le pricepi mai bine toate Cum ai lupta altminteri oare așa măreț, așa Barbari năvălitori, înlături! La pândă nu mai e de stat, O tară. E nebiruită Când la hotare e păzită De scutul Strălucit ce -l are in pieptul bracului soldat. Ionescu Cuintus f Marți 5 August 1914 Redacția și Admnistrația. ,»■»««»« Itrixoîamu 15 Războiul european Trupele franceze stăpâne în Alsacia Serviciul telegrafic al ziarului „Universul”' Paris, 29 Iulie. — Telegramă întârziată (ora 1.20 seara). Iată comunicatul minitservhu de războiri cu data de 10 August st. n., era 23 iuni. : In cursul nopței forțele germane, foarte considerabile, venind din Mulheim și Neuf- Brisach, au atacat ante-gardele franceze, împingându-la spre Cerna și Mulhouse. In fața acestui atac, francezii ar părăsit Mulhouse spre a se concentra puțin, înapoi pe un teren unde am oprit ofensiva dușmană care dispunea de forțe cu totul superioare. Trupele franceze rămân stăpâne în Alsacia de sus și din ținutul Blamont. încercarea germană în contra localităților Rogerwillers și Hablinville nu a reușit din cauza bateriilor franceze așezate la Manovillers și la Spincourt: cavaleria dușmană susținută de artilerie a trebuit să se retragă. mmÂril E armatei austro-germane — Știri din sursă vieneză — Viena. 2. — Trupele germane și austriace înaintează în continuu pe toate fronturile. Presupusul atac al sârbilor la Visegrad nu a avut loc niciodată. Știrile sosite azi, cu privire la ocuparea orașului Schabatz, a fi fost primite cu mare entuziasm în toată monarhia. * Viena. 2. — Presa dușmană răspândește știri cu privire la revolta unor regimente austriace. Se înțelege că aceste zvonuri sunt neîntemeiate. Față de aceste versiuni, se observă în cercurile de aci că in ultimii ani nu s'au întâmplat cazuri de revolte militare decât în flota rusă a Mării Negre șiîn armata franceză cu prilejul tulburărilor provocate de viticultorii din sudul Franței. Ca o dovadă de mijloacele de care se servesc dușmanii în răspândirea știrilor false se relevă comunicatul legațiunei ruse din Sofia, care neagă până și ocuparea Liège-ului. L. Atitudinea Italiei Berlin. 2.— Față de niște zvonuri care au circulat aci, pretinzând că Italia ar lua vis-ă-vis de Germania și de Austria o atitudine mai puțin amicală, guvernul italian a însărcinat pe reprezentantul sân de aci să desmintă asemenea zvonuri. însărcinatul de afaceri italian a rugat ministrul de externe să declare aceste insinuări ca fiind fără temeri. (Wolfsbureau). -------------* ♦ *------------ Pierderile germanilor pe teritoriul belgian Paris, 29 iulie, orele 6.45 (telegramă întârziată). — Ziarele din Bruxelles au publicat o zi, din izvor oficial că pierderile germanilor pe teritoriul belgian au fost până acum cele următoare: 2.000 de morți, 20.000 răniți și 9.700 prizonieri-Ziarele așteaptă în curând o mare luptă și spun că statele majore francez și belgian nu-și ascund, bucuria, și arată o mare încredere.A. R.J. ------------------------------- JAPONIA va declara război Germaniei Londra, 29 iulie ora 9:10 dim. Agenția Renter află din Peking că Japonia nu s’a declarat neutrală și că e o indicație puternică cum că Japonia are de gând să declare și ea război Germaniei, spre a-i lua Tsing-Tao. (A. R.) -------------* * *------------ Lipsa de alimente în lagărul german Paris, 1 August. Printre documentele interesante aflate asupra prizonierilor, sab asupra răniților și morților germani, figurează carnete de notițe cari stabilesc că hrana este neîndestulătoare și că soldații suferă din cauza marilor călduri ; se axată de asemenea repedea deziluzie a soldaților germani. (A. R.) *--------* ăr >|---------- COMPLETAREA MOBILIZAREI IN GERMANIA Berlin, 2 (ora 10 seara). — Oficialul a publicat o ordonanță care chiamă: 1) pe toți germanii din landsturm, din prima chiemare, afară de acei care sunt incapabili din cauza defectelor corporale sau intelectuale; 2) toate clasele din landsturm, chiernarea a doua (Gloata) care au trecut din land:chr in landsturm. (A. R.). URA UNGURILOR FATA DE FRANTA SI SERBIA, Budapesta, — Strada Paris i s'a schimbat mimeel in strada Berlinului, strada Sârbească de asemenea, in strada Bulgărească, bulevardul Waitzen în bulevardul Wilhelm (A. R.) I CGB Planul de invaziune al armatei austro-ungare în Serbia vĂvm UmMM capturat de francezi Paris. 2. — Ziarul Figaro află că contratorpilorul francez „Escopette“ a capturat și adus la Dunkerque un vapor german cu patru catarguri încărcat cu 3.000 tone de grâu. O corabie germană cu nânză a fost de asemenea adusă la Calais azi dim. (A. R ) Diferite știri OFIȚERI SUPERIORI RUȘI REȚINUȚI IN GERMANIA Berlin. 2.— Lokalanzeiger află că 23 generali sari ofițeri superiori ruși surprinși în Germania de evenimente, sunt deținuți aci, în Berlin; printre ei se găsește amiralul Skrydlow, comandant al flotai ruse din Marea Neagră. (Wolfsbureau). ȘTIRI NĂSCOCITE DE AGENȚIA AUSTRIACA Petersburg. 2. — Agenția austriacă „Korrespondenz Bureau“ din Constantinopol a răspândit în capitala Turciei știrea, că rușii ar fi jefuit și devastat ținuturile locuite de armeni care sunt lângă granița rusească, omorând de asemenea,un mare număr de mahomedani. Agenția Westnik e autorizată să declare că această știre e o născocire răuvoitoare. (A. R.) APROVIZIONAREA ANGLIEI ȘI FRANȚEI Paris. 2. — Se află dintr'un izvor sigur, că o bancă franceză și alta americană au deschis un credit de 30 milioane statului francez spre a cumpăra grâu și alte cereale în cantități mari în Argentina, spre a le îndrepta cipói Spre Franța și Anglia. Aprovizionarea Franței și a Angliei, e absolut asigurată pentru, o perioadă îndelungată. (A. R.). PRIZONIERII DE RĂZBOI IN GERMANIA Berlin, 2.. — .,Lokalanzeiger‘‘ află că 4.000 prizonieri belgieni de războiu au ossit la terenul militar din Sennelager, lângă Paderborn. SO de ofițeri au dat cuvântul lor de onoare că nu vor încerca să fugă și șederea lor a fost îndulcită- Un ofițer francez care e și el prizonier în capul unei patrule lângă Saarburg, a refuzat să-șî dea cuvântul de onoare și e păzit in mod strașnic, prizonierii de războia internand la om sinusba, de driumtíti și ș«sete,.A. SA-- Victoriijera ape (Știri: din sursă berlineză) Berlin, 2.— (Ora 4 și 35 seara). Știrile din străinătate privitoare la niște mari bătălii sunt false. Germanii au dat o serie de lupte victorioase: 2 diviziuni de cavalerie rusească, susținute de infanterie, au dat foc orașului Margradowa de lângă graniță și le-am respins azi până dincolo de graniță. Un corp de cavalerie rusă, care staționa lângă Mlawa, s’a retras în direcția de miazăzi în fața unei coloane germane. Până acum nici o măsură a dușmanului nu a reușit să stânjenească sau să întârzie execuțiunea proiectelor germane(Wolfsbureau). Berlin, 31. Iulie. — Cercurile oficiale engleze au răspândit în străinătate știrea că o mare bătălie navală ar fi avut loc în marea Nordului unde germanii ar fi pierdut 22 vase și englezii; această știre a fost complect inventată și arată clar manevra perfidă de a încerca să înșele țările neutre. Singurul eveniment a fost înecarea crucișătorului englez „Amphion“. Englezii nu au îndrăznit până acum să se apropie de țărmurile germane. Aceleași cercuri răspândesc știrea că trupele engleze, debarcate în Belgia și unite cu cele belgiene, ar fi nimicit un regiment de elită din cavalerie germană. Această știre e de asemenea falsă. Trupele engleze nici nu au debarcat în Belgia. Așa zisă distrugere a unui regiment de cavalerie german e o adevărată poveste. Germaniei i-ar fi rușine să înșele lumea cu atâtea minciuni cum fac dușmanii ei. (A. R.J. Știri din sursă germană TUNURILE CAPTURATE DELA FRANCEZI ȘI RUȘI EXPUSE PUBLICULUI Berlin. 2. — In fața palatului imperial din Strassburg s’au depus eri primele 4 tunuri ce s’au cucerit de la francezi. De asemenea s'au depus în fața comandamentului general din Alenstein 4 tunuri luate de la ruși. Populația este entuziasmată. NIȘTE OLANDEZI CONFIRMA ATROCITĂȚILE BELGIENILOR Berlin. 2. — Ziarul „Norddeutsche Allgemeine Zeitung"* publică comunicările făcute Franței prin intermediul Puterilor neutre in privința formărei corpurilor de Franctirori, de asemenea la adresa Belgiei pentru felul brutal cum s’a inaugurat războiul prin populațiunea belgiană. In privința ultimului punct ziarul olandez „Gelderische Gomand“ publică rapoartele martorilor olandezi, cari am văzut cu ochii cum țăranii belgieni trag chiar asupra coloanelor olandeze ale crucei roșii Față de moderațiunea lăudabila a trupelor germane purtarea țăranilor belgieni poate fi calificată ca bestială. Soldații germani răniți am fost schingiuiți în mod rușinos. POPULATIUNEA DIN LIEGE LINIȘTITA Berlin. 2. — Rapoartele din Maastricht comunică că în urma pazei severe germane la Liege populațiunea s'a liniștit. Ori după prânz a avut chiar loc un concert militar german. NEUTRALITATEA OLANDEI VIOLATA DE RUSIA Rotterdam. 2. — Flota rusească a cauzat scufundarea vaporului olandez „Alcor“ în marea Baltică. Neutralitatea Olandei a fost prin aceasta călcată in mod brutal PRETINS TRATAT MARIN ANGLO-RUS Berlin. 2. — Cunoscutul profesor Schliemann publică niște comunicări privitor la un pretins tratat marin ruso-englez, prin care Anglia era să se oblige a prelua, transportul trupelor rusești în Pomerania (provincie prusiana ). AMERICANII DIN BERLIN SIMPATIZEAZA GERMANIA Berlin. 2. — Rapoartele corespondentului parizian al ziarului „New-York Herald“ relativă la răul tratament al supușilor americani din Germania se bazează pe minciuni. Din contra acum 2 zile americanii din Berlin am convocat în prezența, reprezentanților oficiali ai guvernului, față fiind ambasadorul american, o întrunire de simpatie. GERMANII VICTORIOȘI LA LAGARDE Berlin. 2. — Statul Major al armatei anunță o nouă luptă victorioasă lângă Lagarde, unde o brigadă de infanterie franceză a fost respinsă cu mari pierderi. JEFUIREA AMBASADEI GERMANE DIN PETERSBURG Berlin. 2. — Martori oculari comunică că jefuirea ambasadei germane din Petersburg în ziua de 4 August st. n. a durat de la orele 10 seara până la orele 3 noaptea. Poliția s’a mărginit întâii de a înconjura ambasada cu un cordon de vardisti; n’a făcut însă nimic pentru a împiedica mulțimea de a se năpusti în interiorul ambasadei. Abia după câteva ore mai târziu a făcut o șarjă slabă. Sosind la fața locului o sotnie de cazaci, aceasta a împrăștiat pe jefuitori. Toți martorii oculari au impresia că jefuirea a fost pregătită de înainte și tolerată de poliția capitalei, probabil cu intenția de a întărâta poporul în contra germanilor. Jurnalul rusesc „Novo ja Vremia“ cu o zi înainte a dat lozincă că statuile de bronz de pe acoperișul ambasadei să fie distruse. Mulțimea care a intratîn ambasadă era bine aprovizionată cu topoare, frânghii și diferite unelte. Consilierul aulic Kattner, atașat ambasadei germane din Petersburg, a fost omorît prin lovituri de topor ; ceilalți locatari ai ambasadei s'au refugiat peste acoperiș Jn casa vecină. jJ( OPERAȚIILE armatei rusești Peersburg, 2. — (Ora 3). Statul major a publicat că în ziua de 12 August st. n., trupele rusești au distrus pe 11 puncte calea ferată și linia telegrafică de la Tilsitt la Schmalsnninken. Spre vest, șoseaua de la Tilsitt la Schmalleninken a fost stricată de trupele germane. Intre Schirwinky și Kuzmen s -a descoperit un detașament german compus din regi2 de lăncieri și reg. 3 de vânători călări, susținut de tunuri revolver. Trupele germane, neprimind să se lupte au bătut în retragere spre nord-vest: două batalioane au mers spre Filipon, celelalte au fost respinse spre sudvest. La Markgrabow s’am descoperit mai multe detașamente germane de infanterie cu artilerie și cavalerie. Se telegrafiază din Vilna că, după un comunicat al comandantului armatei ruse, primul ordin militar „Sf. Gheorghe“ a fost conferit cazacului Kriutșkow care el singur a ucis 11 germani și a primit 16 răni, calul lui are 11 răni. Totuși, Kriutșkow se apropie de vindecare și nu are alt gând decât să se mai lupte. (Westnik). -------------- ------------ neutralitatea Turelei a fost violată de Germania - UN DEMERS ENERGIC LA CONSTANTINOPOL — Paris, 1 August. —■ Toate ziarele de aci sunt unanime a spune că vapoarele germane „Golben“ și „Breslau““ care am intrat in Dardanele sub pavilion german și care au vizitat vapoarele comerciale grecești, engleze și franceze probează în mod formal că neutralitatea Turciei a fost călcată. Guvernele Puterilor care compun Tripla înțelegere vor stabili poate azi măsurile de luat spre a aduce Turcia la o concepțiune mai strictă a datoriilor sale de putere neutrală. E de sperat că Turcia nu va expune țărmurile sale atât de întinse și fără apărare la o acțiune combinată a forțelor aliate, ceea ce ar fi din partea Turciei o adevărată sinucidere. In ceea ce privește războiul cu Austria ziarele spun că flotele franceză și engleză din Mediterana, fiind libere, vor sili vapoarele austriace să ridice blocusul coastelor muntenegrene și albaneze, care aduc o atingere a echilibrului mărci Adriatice și a drepturilor Italiei. Ziarul „Echo de Paris“ zice că pericolul la care se expune Turcia, pericolul în care s’a aruncat Austria, deschide națiunilor balcanice o perspectivă bogată de moștenire; e firesc ca fiecare dintre ele să se gândească a-și asigura câte o bucată; e firesc ca Rusia să apară la toți slavii din Balcani ca un arbitru suprem al litigiului și că ea nu vrea să se derodheze dela rolul ei tradițional. Ziarul Petit Parisien află din Constantinopol că cei trei ambasadori ai Triplei înțelegeri ar făcut un demers pe lângă marele vizir spre a-l invita să respecteze tratatele.Acelaș ziar află din Londra că ambasadorul Turciei a dat lui Sir Edw. Grey asigurări formale că Poarta vrea să rămână absolut neutră și că e hotărîtă să nu facă o politică de aventuri, (Havas) (A. R.) -----------—* * t,----,------- GERMANII SE PLÂNG CONTRA PURTAREI RUȘILOR Berlin, 2. (Ora 6,52 seara). — Imitând purtarea populațiunei belgiene în contra trupelor germane, atitudinea rușilor În ținuturile ocupate de noi e foarte asemănătoare; aseară, la Kalisch, s'a tras în mod ipocrit asupra forțelor germane; au fost 2 morți și 2S răniți. Desigur e vorba de un atac combinat din partea populațiunei civile. Adeverindu-se că în Rusia ca și în Belgia și franța asemenea bande nntrrtm raporturi cu guvernul rus, trupele germane din Rusia ca și in belgia și Franța vor fi fdrif, mită fațl ‘4c. astmelea fapte. (A. R.j,