Universul, septembrie 1914 (Anul 32, nr. 240-269)
1914-09-01 / nr. 240
Catalogul de cărți școlare al „LIBRĂRIEI ȘCOALELOR“ C- SFBTSAj 1 iicarești, aprobate de Onor, minister al instr. publice. Anul școlar 1914—1915. — Gării de curs primar, urban și rural: ABECEDARE : Ciorinescu I. și Stan C.fiparlea I. (în 6 culori) 30 b.; Ciorfinescu I. și Stan C., partea II. 30 b.; Duliu P., și Cristescu Fî., partea I, 45 b.; Dulfu P., »Cristescu Fl.» parlak II, 50 b. Hașiganu St., Bratu I. și Constantini« N.: Abecedarul militar, 00 b.; —— NOU :Knobloek Willibald Fr.: Dear Deutscha Five, in Lateinschrift, 1.50 ; Popescu C. și Babiuș I. V., "Abecedar v. I. 50 G., Popescu C. și Botora* I. VI. Abecedar p- ii, 50 b. CARJTHE CETIRE t Doliu P. Chelaru G fi Cristescu tihna, clasa II urbană, 135 . Dulfu P., Chelaru Ic. și Cristescu Dima, divizia îl rurală fanul I și II, 4 Im și 40 b.; Dulfu I*., Chelaru G., Grădinescu Dr. Ghiață I., Cristescu Dima și Cristescu Florian, clasa III urbană, 4.50; Dulfu I., Chelaru G., Grădinescu Dim., Ghiață I., Cristescu Dima și Cistescu Florian, clasa IV urbanii, 2.20; Dulfu P., Chelaru G..Grădinescu Ghiuță I., Cristescu Dima ci, Cristescu Florian divizia III rurală (anul II), 2 lei. ARITMETICI: Dulfu P., Georgescu C și Ghiață S., clasa primară urbană 50 b.; idem : clasa II primară urbană 50 b.; idem : clasa III primară urbană, 50 bidem : clasa IV primară urbană, 60 b.; idem: divizia I rurală 35 b.; idem : divizia II rurală (anul I și II), 75 b.; idem : divizia III rurală ,anul I și II) S3 b. Pala di Beni Maria, cl. I, primară urbană, 70 b.; d. cl. II primară urbană, 70 b.; idem : clasa III primară urbană, 65 b.; id. clasa IV primară urbană 90 b.; idem: divizia rurală, 50 b.; idem divizia 11 rurală, anul I și II . S3 b.; idem: divizia III rurală,anul I și IT., leu. GRAMATICI: Gâ rboviceanu, Chelaru și Ghiaift, pentru clasa III primară, 50 b.; Gârboviceanus, Chelaru și Ghiață, pentru clasa IV primară, 60 bani; Gâ rboviceanu, Chelaru și Ghiațft, pentru divizia III rurală (anul I și II). S3 hant. GEOGRAFII: Cristescu Ft., Geografia județului Teleorman, pentru Mesa II urbană și divizia II rurală (anul T. Ileu; Wulfu P.: Cristescu D. și Cristescu FI- Geografia II.,maniei pentru cl. III urbană și divizia III rurală (anul I). 1.20.; Dulfu P.: Cristescu I) ., «Cristescu FI. Primele cunoștință geografice și România, p. div. II rurală. (cinul II, 1 leu, Dulfn P., Cristescu D. și Cristescu FI., Geografia Continentelor pentru clasa. IV urbană și div. III rurală (anul II), 1 leu și 40 bani. CALIGRAFII: Negulescu St., p. clasa I și divizia I. 15 b., Negulescu St., ft. cl. II și div. II (anul li 20 b.; Negulescu St., p. cl. III, și div. II (anul II, 20. b.; ;Iegulescu St., 4); cl. IV și div. III( anul II), 20 b.; Negulescu St., Caite de scriere măruntă, No. I, 2 Vi p. 10 b. Negulescu St., carte de căligrafie No. 0, 10 b. DESEMN Grigorcea IC, Cad de desemn p. cl. I și div. I. 25 b. idem, p. cl. II și div. iI (anul I), 40 G.; idem p. cl. III și div. II (anul II, 40 ba, idem p. cl. IV și divizia III (anul I), 40 bani- 1023 Tunelul sub Grand Hute! (Fost Hotel de France) SAMBATA 30 AUGUST a. e. S © »’© deschide LOCALUL le BERĂRIE și RESTAURANT ..in nou renovat și amenajat, având Restaurant complect, cum și un protar special cu renumiți Mititei și Patriceni și diferite fripturi, preparate de renumitul cămătar FLOKKA'SimOX Fest uruit timp la Cassa Iordache SPIECIAU’I'ATEÄ UASSEî CiorUl de Erti și Tuslama Un bufet bine asortat cu tot folii do Fee si uri Jere Specială fabrica Ather vinuri Indigene și strains, Șampanie diferite mărci Orchestra Oltenia sub conducerea d-lui Mm Dumitrescu-VJ Icea .Serviciul prompt și conștiincios DIRECȚIUNEA în fiorul ALEXE SULICA Fost intern al Spitalelor locale interne. Boule de copil. Boale venerice Consult. 9-10 a. nț. și §-7 p.&. Strada Toamnss, 80 Coster 1. RAIUAH l>OCEVT UM VE«SITA si Asistent preparator la Spitalul Colțea Soare și operațiuni de ochi CONSULTAȚIII 2-1. m. Btr. 0. Cantacuz.no. 82 (Festi Polonă: 935 Telefon 58171 ■ [UNK]‘*0**9**lsmmWmStXlZr’.tTp.‘a.rsame.țti@a.u*naem:...q...Matassa Lemne de foc cer și fan, tăiate și netăiate. . Fân, Mei păsăresc, pae de grâu și ovăz calitățile cele mai bune. Vinde in cantități mari și mici cu prețuri eitine. Depozitar de tarage și lemne de foc Alex. Moldoveana, Șoseaua Pantelimon 2 bis. Telefon 3/83 (Bariera Moșilor) Obor. <!■>i Policlinica „VIA]A“ I București, Calea Urivițai 107 I Comilului MirulLISUL. BLE jöe vinueu nohagus orice boală, injecțiuni cu 608 și cu vaccin antiblenoragic. Cabinet dentar modern Tons 8-13 si Sturn. Ofili li-lii V £ HEMU BOBUS IT MAI TU A1IX Strada IPra.nls.lin? 2 Redeschide atelierul la I Sept Comenzile se primesc «le acum , (16) Institutul MOUila de fete din București Deschis provizor în Str Sapienții, 5 (lângă Str. Sf. Apostoli). p din localul fost Externatul secundar de fete). De la Sf. Dumitru, ac., va fi definitiv instalat in localul său propriu, complet renovat, Streieger (Fântânei) 8. Curs primar, secundar, facultativ. Grădină de copii . Pentru prospecte, informațiuni și înscrieri: Str- Gutenberg, 6 . sau Str- Sapienții,, 5. Directoara-Proprietară, D-na Maria P. Marinescu. " > 1911, Io&mia Ionescu- Besiegeanul 15. Alexandru Lahovari anunță amabila sa cliente]», că a redeschis magazinul a MODE care a fost renovat i Re arendat Moșia Mărunțiș jud. Dâmbovița, circa 500 pogoane, cu începere din toamnă, o jumătate oră de gara Titu. Amatori se pot adresa la d-na Mihaescu. Str. Lascar Catargiu, No. 7. 0Q1 înstitutul Bau de dâep Str. Armeneasca, 1 instalație electrică, Mi Direcctorî: O. Lugoșianu și I. Boteni. profesori la liceul Sf. Sava Curs primar și fissal sss Policlinica OKiir State fost elev al profesorului Fournier din Paris Specialist în boale sifilitice și venerice (lumești) Strada Cavafil-Veche No. 5 (Sf. Gheorghe) Deschis toată ziua. 778 Telefon 55/89 CÂRTI NOU! Aprobate de Ministerul Instrucțiunii I. Istoria Antică pentru clasa I secundară (băețî și fete) și clasa I normală (băeți și fete) Prețul 275 II. Istoria Românilor pentru clasa IV și VIII secundară (băețî și fete); idem clasa IV normală ibăeți și fete); idem clasele I—III comerciale elementare și clasa VII seminarială Prețul 3.25 Ambele întocmite de TH* AVR. ASULETTE Profesor Fost inspector și director in Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Depozit la autor- 33 Știrbei Vodă Jlabat 20 la sută. Ramburs ________986 laimi »/wr îrmu—i^. i ÎQcent- tă celor 0. Zatarascii Karaman fost medie la :Maternitatea. Faceri, Boli de femei Operațiuni Consultații li—5 p. m. Str. Dionisie 43. — Telefon 4432 861 Institutai Pritsshit AIGL0-GERMAN BUCUREȘTI STRADA NEGUSTORIeip 8 Externat și Internat Școala superioară de Fete Curs primar. Curs secundar CURS COMERCIAL 987 POMPE ORIGINALE WORTHINGTON --1& -W. STAAOBCKEl DU€L RESTI 983 Periti-vâ de falsificatori Pardoseli firă rosturi PORFIROLIT EXECUTA ABSOLUT NUMAI 1, US, g$CALE £ CU ARCHITECT ȘI INGINER Str. Miron Conțin. 20 BUCUREȘTI In calitate de concesionar exclusiv pentru România 737 jylBHil BRAVELA S§â|^Smmming A V ffij ® kSj fijilg © S — Apa de și regiui a artriticilor INSTITUTUL IE OOHȘKE Societăței Ortodoxe Naționale femeilor llointliio — BUCUREȘTI — — Siratta Principalele-Unite No. 03 — ------- ------- £ocalul mărit anul acesta pentru a primi încă 200 eleve interne,fină prevăzut cu tot confortul modern ------- 444 —----Mare sală de recreație, Capelă, Faze de «000 m. p. pentru jocuri de croquet, tenis, etc. Corpul profesoral recrutat dintre cei mai distinși membri ai Corpului didactic. De asemenea institutoarele străine brevetate pentru limbile franceză, germană și engleză fuscrierile sui început la 1 iulie e.? intre orele 10—12 dini., prospecte precum și orice referințe a se adresa la Direcțiunea’institutuluț Str. Principatele Unite. No. (13. 719 ) — al — — & — PE LUNI,I SEPTEMBRIE 1914 1F .9. Petersburg, coincidând cu vizita d-lui Poincaré la curtea țarului, îngrijora guvernul rusesc și-l preocupa. Fără îndoială, cercurile austro-ungare și-au închipuit că preocupările acestei greve, Vor distrage atenția guvernului rus și a opiniei publice din Rusia de la agresiunea contra Serbiei.* Fiindcă nici Franței și nici Rusia nu sunt destul de pregătite, Germania ]se poate räpune fără greutate. IV. Ideea atacului bruscat, a ofensivei fulgerătoare, a fost încă unul din motivele care au încredințat pe conducătorii Germaniei cât vor fi victorioși. Ofensiva germană este veche și asupra teoriei acesteia vom reveni mai jos. Ideea ofensivei a fost completată și amplificată prin ideea atacului bruscat. Sporirea efectivului de pace german, în 1913, avea în vedere tocmai înlesnirea unui asemenea atac și de teama lui Franța a răspuns cu legea de 3 ani. Iată ideea: Rusia, cu toate rezervele sale imense de oameni, se mișcă greu și abia într o lună jumătate ar putea da Franței, un caz de război, nu concură efectiv. Attract ce‘T rămâne Germaniei spre a‘șî asigura victoria? O ofensivă fulgerătoare, un atac neașteptat, împotriva Franței, mai nainte ca va sfi'și fi putut mobiliza si concentra toate trupele la frontiera d est. Surprinsă astfel, Franța ar fi repede învinsa, mai ales dacă unii vor refuza să meargă la război; apoi toate forțele germane se vor întoarce contra hasarei. Să lupți cu doi dușmani deodată ,este greu, dar o tactică elementară iți spune că ai putea să învingi dacă l-aî lua prin surprindere pe unul și apoi te-ai întoarce și contra celuilalt. De altfel, în tot timpul conflictului, până la izbucnirea războiului, Germania a mobilizat armata în toată regula șî a grămădit-o la frontiera Franței fără nici un motiv. — tocmai in vederea unui asemenea atac premeditat. Apoi, Duminecă 2 August st. n. patrulele germane au năvălit in Franță prin numeroase locuri, spre a pipăi terenul și abia in ziua următoare a venit declarația formală de război. Patrulele german, ca și întregul servici de , spionaj german, au înțeles greșit situația, căci Franța era bine acoperită la frontiera germană. Planul atacului neașteptat, a usturat, prin scrierile' londs von der Get'z, gen. Bernard] si gen. Falkenhayn, sfârșise prin a convinge și pe cei mai pașnici francezi de adevăratele intențiuni germane. Atacul bruscat se mai bizuia,, insă, și pe alt element. V. Germania își închipuia custagia nu se va opune la, încălcarea neutralitătei sale și astfel năvălind repede, și pe neașteptate prin nord-est va surprinde Franța nepregătită. Frontiera franceză dinspre Belgia este aproape, fără forturi și înspre partea aceea trupele franceze erau foarte puțin numeroase. Se înțeleg că un asemenea atac ar fi fost foarte primejdioși fără rezistenta eroică a belgieinilor. Orașul Liège, cu fortificațiile sale, a oprit, insă, marșul german până când Franța și Anglia au trimes ajutoare suficiente. ■ F, interesant ,să spunem că aupra unor ofițeri germani, morți în jurul forturilor de la Liege, s’au găsit planuri, după care germanii ar fi trebuit să fie la 11 August st. n. — opt zile după declarația războiului — la Paris, prin Belgia. O altă ofensivă, cu efect demoralizant asupra Franței, ar fi urmat să se ia în acelaș timp prin est contra orașului Nancy. Dealtfel, mai afla astăzi, că asupra mai multor supuși germani din Paris, mobilizabili în Germania, s'au găsit ordine de chemare, prin care li se spunea că toți cei mobilizați între a cincia și a cinsprezecea zi de mobilizare germană, să se prezinte corpurilor respective, in orașele franceze Tons, Reims, Chalons, etc. — bine înțeles dacă făceau parte din trupele ce aveau să dea atacul, în direcția, aceasta. Adică germanii socoteau că din prima săptămână vor putea invada Franța până la Paris. Așa era socoteala ele acasă a •statului-major germen ! Da clar, nu s’a potrivit!.. Germania conta chiar pe sprijinul Belgiei, cel puțin așa,reeșia din câteva interventuri germane, făcute anul trecut la Bruxelles pentru reorganizarea armatei, în orice caz, împăratul Wilhelm și Statul său major nu-șî inchipuiau că belgienii vor putea să-l oprească din drum. ' ‘ft ii VI. Neutralitatea engleză și concursul militar al Italiei erau' elementul de căpetenie, în planurile germane. Pe, nepăsarea Angliei la zdrobirea Frânței ’și, pe sprijinul Italiei — căreia i se făcuseră făgădueli de impur- tiață din teritoriul francez:;—'. Statul major gemmn. își., bizuia: o buna parte din calculele sale conducătoare la victorie. In special, pe Anglia, dificultățile de ordin intern se păreau. Că. o .vor imobiliza,,și-î vor impune neutralitatea. Mișcarea insurecțională din Ulster (Irlanda) condusă de Garson a ocupat desigur uni loc însemnat în calculele germanice. A fost, însă, o adevărata surpriză când cel una sută mii voluntari din Ulster, gata de rezistență contra guvernului englez, s-au oferit să întoarcă imediat armele împotriva dușmanilor. Am văzut de altfel, în articolele , trimese zilele trecute, de ce Italia stă deoparte si pentru ce Anglia a intrat în foc alături de Franța și Rusia. VII, i<i sfârșit si alte elements intrau in calculul german.. Se spera că Suedia, va profita de ocaziie ca să atace Rusia din cauza Finlandei, iar, în extremul orient diplomația germană vedea putința unei agresiuni Chino-japoneze împotriva Rusiei. Aceste din urmă elemente erau expuse cu un lux de detalii, într’o scriere de curând apărută la Viena și prin,care se vorbea de viitorul mare război și de împărțirea Rusiei. O înfrângere diplomatică premergătoare unei mai grozave înfrângeri de ordin militar? Or! calculele germane au fost false de la început și s'au bizuit numai pe aparențe, ori'Germsilva“ n*a a cunoscut trădarea inultimă'și unul moment. Mai, curând suntem dispuși să admitem prima ipoteză Germania s-a grăbit la fapte sub îndemnul partidului războinic, fără să cerceteze mai serios oportunitatea lor. Franța a fost pregătită, din vreme. Belgia s'a primit să i se instuuze neutralitatea și a opus' o razii'tenta pe care nu și-au inchipuit-o germanii. Italia a rămas neutrăit neprimind sa lupte contra sorei, latine Franța. y Anglia a intrat în foc alături de Franța și Rusia. Suedia, și China au rămas neutre, iar Japonia aliata cg.. Anglia pare dispusă dintr’o zi pe alta, a intra in foc nu contra Rusiei, ci mături de ea. Nu mai vorbim de simpatiile omenirii, cari , merg, toate cu Franța ,și..împotriva Germaniei. Vreți să înșirăm câteva din fantele caracteristice ? Portugalia, aliată cu Anglia, arată simpatii Franței ! .Fau făcut declarații în Parlament. , Spania și Italia, deși, neutre, sunt frământate de grandioase manifestații de simpatie pentru Franța democrată și liberală.Danemarca are, de la 1864 motive de dușmănie contra Germaniei pentru răpirea provinciei Schleswig-Holstein, așa că n’ar fi exclus s'o vedem alături de ■Franța,dinți:’o zi pe alta. In i Norvegia, legată strâns, de Anglia, toate simpatiile sunt cu .Tripluimelegere. In Balcani, Grecia e alături de Franța, iar Serbia luptă chiar și siturî de ea. Acelaș unison de simpatii pentru Franța în Statele Unite ca și în America de sud republicană ■ și latină. ■ . * Din această expunere se vede că Germania n’are cu ea decât pe Austro-Ungaria și poate simulatiile dezorientate ale Turciei așa de greu încercată în,ultimii ani. 1 - -Cât prețuește forța monarhiei habsburgice, noi, vecini!, suntem ce mai în măsură s’o știm. Astfel că se poate spune că Germania singură are de luptat cu Anglia, Franța, Rusia și Belgia și de înfruntat opinia publică dușmănoasă a tuturor țărilor civilizate. Rolul, va conveni oricine, este prea greu chiar pentru puternicul imperiu german, mai ales când nimeni nu-i silea să și-l ia. N- B. ---------------g, ț,---------------- Italia și AlkniR Roma.29. "— Vorbind de noua situație din Albania, ziarul,11 esto del Carlino“ scrie: Răsculații albanezi au arborat din nou, steagul turcesc. Ei nu se leapădă de autonomie cu toate că nu prea au aerul de a o aprecia; in adevăr pe aceasta nu o dobândiseră prin puterea armelor, ci o primiseră ca un dăr impus. Italia nu va interveni decât în căzut când steagul roșu cu semilună va lua cu adevărat un înțeles politic. Dacă un nou războia va izbucni intre Grecia și Turcia situația din Albania ar putea să se agraveze și mai mult- Albanezii se reped ușor împotrivă vecinilor lor, chiar atunci când interesele lor nu sunt atinse. Aceasta, alcătuiește cel mai mare pericol pentru dânșii, zăci ,a-i îndreptăți represalii, și aur, putea să pericliteze autonomia unor regiuni contestate,ca de pildă Epirul. Italia deci trebue să vegheze. Odată scăpată Albania de dușmanii din afară, trebue ca Italia să nu piardă din vedere uneltirile vrășmașilor săi dinăuntru făcând astfel ca atât la Constantinopol cât și la Atena și la Viena să nu se profite de xupla credință a arnăuților spre zi le răpi integritatea sau neadunarea. ' Albania deci va datora scăparea sa, norocului de a fi protejată de Italia într'un ceas in care care Puterile din Europa au pârăsit-o, lăsând-o pradă vechilor săi dușmani. (A. T. II. _______________________ SOCIETĂȚILE DE BINEFACERE —ORGANIZAREA AJUTOARELOR IN CAZ DE RĂZBOI— In urma unei consfătuiri a doamnelor conducătoare ale diferitelor societăți de binefacere, s’a. hotărit, ca toate să adereze la opera întreprinsă de societatea „Mama răniților “,, de sub înalta protecție a M. S. Regina, în vederea unei eventuale mobilizări și intrări în acțiune a României. Odată cu această hotărâre s'a distribuit tuturor societăților aderente atribuțiunile ce vor avea de îndeplinit. Astfel societăței ..Ortodoxe a femeilor române“ i s'a dat însărcinarea organizărei grădinilor de copii în toată țara, precum și organizarea atelierelor pentru confecționarea rufăriilor necesare soldaților. Organizarea unui azil pentru orfan a fost încredințată societatea „Obolul“. Organizarea ajutorarea la sate a fost atribuită societăței „Limanul“. Societății „Sf. Elisabeta“ i s'a dat însărcinarea organizarea ajutorărea familiilor celor mobilizați. îngrijirea copiilor celor mobilizați a fost atribuită societăților „Leagănul“ și , Materia“• Adunarea, fondurilor pentru a..pitorărea familiilor mobilizaților a rămas in sarcina „Familiei luptătorilor“. Societățile mai sus enunțate întrunindu-se în jurul soc. „Mama răniților“ își păstrează organizarea lor proprie conform statutelor. In asemenea comdițiuni, dat fiind distribuirea însărcinărilor diferitelor soc. aderente, opera pe care o va întreprinde „Mama răniților“ va da roade din cele mai bune. -------------- ------------- Din lumea muncitoare la sindicatul funcționarilor comerciali Comitetul sindicatului funcționarilor comerciali a hotărât ca la ședințele săptămânale ale sindicatului, cari au loc în fiecare Duminică dimineața, să se țină conferințe educative de către diferiți membri din mișcarea sindicală și socialistă. Prima conferință se va ține de către d-ra dr. Ecaterina Arbore Duminică ,1 August, ora 9 dimi neața. Adunarea generală de Duminică Duminică 31 cor. ora 2 d. a., vi fi în sala clubului socialist adunarea generală a membrilor clubului. La ordinea zilei vor fi: Raportul delegaților de la congresul extraordinar și campania electorală. întrunirea metalurgiștilor Mtalurgiștii au ținut Vineri seară o Întrunire in sala sindicatelor sub prezidenția d-lui D. Grozescu. Au vorbit d-niî Mate! Craiove anu. N. Bogdan, Gh. Crețeanu și alții, despre lipsa de lucru și necesitatea plesei socialiste. întrunirea a luat sfârșit la ora 10. --------------„j %,—------------- Citiți in „Universul Literar“ de Duminică 31 August Ecourile Săptămânei de V. Mestegean. Din Schit (versuri) de C. Fl. Novaci. Trecerea Frontierei (Episod din campania din 1913) de Mihail Mora. Soarta românilor fată de tendințele politicei rusești de Al. T. Dumitrescu, închinare Franței de G. Diamandy. Meditație (versuri) de D. Iov-Convorbiri științifice de V. Anestin. Din Lagăr (versuri) de. IV. București - Ierusalim (note de călătorie) de V. Mestugean. Secularul (poemă) de A. Kuprin. ,Viața artistică și literară. — O scrisoare a lui Walter Maräeneanu. — Aviatorii noștri__Vaietul de pică (roman). — Sacul cu glume. etc. Numeroase ilustrații în text In pag. 1. Harta Bucovinei, în culori. — 5 BANI NUMĂRUL — Abonamentul Iei 2 și 60 pe an Accidentul din stația Pietroaia Târgoviște, 29 August Azi de dim. la orele 8, din trenul n rul 3, ce pleca din stația Pietroasa spre București, a căzut unul din călătorii clasei a III-a, alături de linie, rănindu-se grav la cap. Personalul stației ridicându-l de jos, l’a adus în stație, dar cu toate cercetările făcute, nu i s-a putut stabili identitatea din cauză că nu putea sa vorbească. Cu trenul următor, care trecea prin Pietroasa, a fost trimis la București- Cum a izbucnit războiul european Guvernul englez a publicat o carte albastră cu privire la tratativele ce au avut loc între guvernul englez și celelalte guverne ale țărilor beligerante, înainte de începerea războiului. Am primit aceste documente la redacție și un rezumat, și mai cu seamă anumite date, vor interesa pe mulți dintre cititorii noștri. îndată ce guvernul englez a auzit despre hotărirea Austriei de a trimite Serbiei o notă ce echivala cu un ultimat,a atras atențiunea guvernului german, care a răspuns, că' Austria 'a fost foarte îndurătoare în trecut cu Serbia. Guvernul englez s'a adresat atunci celui austriac, atrăgându-i atenția asupra conflagrațiunei europene ce ar putea sa rezulte in urma trimitere. unei note guvernului sârbesc. A doua zi însă, 21 iulie, stil nou, guvernul austriac a și trimes Serbiei faimoasa notă. Reprezentantul Rusiei, țarina 'a intervenit' in numele guvernului săf, dar fără succes. In acest timp, Germania pretindea că afacerea privește numai pe cele două țări: Austria și Serbia și pe nici o altă țară . In timpul acesta, Austria pretindea că nota trimisă Serbiei mi e un ultimatum. Rolul Franței fu acela ele a sfătui la“ moderațiune, atât pe guvernul austriac, cât și pe cel sârb. La 25 iulie sf. n. Serbia răspunse Angliei că e gata să dea satisfacție in anumite puncte, dar nu poate să renunțe la anumite idealuri politice. Lucrul «e complică și mai mult, când ambasadorul german din Berlin al Angliei, primi un răspuns că Austria va respecta integritatea Serbiei, dar că nu poate să dea nici o asigurare cu privire la independența ei. La 28 iulie ministrul de externe al Austro-Ungariei declară, că războiul începe chiar din acea zi și că nu se mai primește nici o mediațiune. În aceiași zi ,chiar, guvernul rus anunță mobilizarea pentru a doua zi. D. Goschen, ambasadorul englez din Viena, spune într’o telegramă cu data de 29, că în Austria, toată lumea e de părere, că Rusia nu e de loc pregătită și că prin urmare nu va putea să ducă un război. Tocmai pentru acest motiv guvernul austro-ungar nu a luat în seamă propunerea prietenească a Rusiei, că, chestiunea la Serbia să fie discutată între guvernul din Viena și cel din Petersburg. Germania pe de altă parte a declarat Angliei, că orice presiune asupra Austriei, nu ar face decât să precipite evenimentele. Italia, în aceiași zi insă (29 Iulie st. n.) propuse ca Rusia să rămână liniștită, in cazul când Austria și-ar lua obligația să nu anexeze teritorii sârbești, și să nu distrugă independența acestei țări. Intr-o telegramă primită tot la 29 iulie de Sir Edward Grey din partea d-lui Beaumont, se spune că însuși ambasadorul austriac din acel oraș ar fi deplâns starea deplorabilă a Salonicului sub administrația grecească și ajutorul ce armata austriaca ar putea da populațiunei musulmane, care e nemulțumită și cu guvernarea sârbească. Cu alte cuvinte, Austria declară război Serbiei pentru a face noi cuceriri. Mobilizarea Rusiei,îngrijea acum pe germani, mai ales că Austria nici nu mai voia să stea de vorbă cu guvernul din Petersburg. La,31 iulie sta., Rusia declarând mobilizarea generală, Germania o imitează, ceia ce face pe Sir E. Grey să informeze guvernul belgian, că dacă chestiunea se va complica și cu Franța, Anglia va veghia la menținerea neutralitate! teritoriului belgian. Rusia veni în aceiași zi cu o propunere împăciuitoare și anume: Guvernul rus să oprească preparativele de mobilizare, dacă Austria va face la fel, rămânând ca Serbia să dea satisfacție vecinei sale. Propunerea nu fi primită, ba la 31 iulie st. n. Germania, după ce mai întâi refuză să-și dea cuvântul Angliei, că nu va călca neutralitatea Belgiei, trimete Rusiei un ultimatum. Franța, interesată fiind în chestiunea neutralitățeii Belgiei intră în tratative cu guvernul englez. La 1 August, Austro-Ungariei proclamă mobilizarea generală a armatei și a flotei. E curioscă tot la 1 August Austria informează guvernul german, că ar primi propunerea lui Sil Grey pentru o mediațiune cu Serbia, dacă însă Rusia ar înceta mobilizarea. Dar era prea târziu acum, căci pentru a nu fi surprinsă de evenimente, mai ales că Germania voia să invadeze Luxemburgul, mobilizase și ea. Intre Anglia și Germania, situația era încordată, deoarece vapoare de comerț engleze fuseseră oprite de germani la Hanburg. La 2 August se primiapoi știrea la Londra, că germanii aü și intrat în Luxemburg a cărui neutralitate fusese garantată prin tratatul încheiat la Londra in 1867. La 4 August st. n. trupele germane se îndreptară spre Liège și războiul anglo-german fu declarat și ambasadorul englez Sir E. Gosden ceru pașapoartele sale, pentru a părăsi Berlinul. Din corespondența în chestiune, reies clar toate silințele pe care Anglia le-a depus, pentru a înlătura îngrozitorul război ca acum tulbură întreaga lume. SIPICULUI DIN PRGLIK BALCANICA „Tanin" din ConsWntinopoi scrie : Autoritățile grecești din Salonic confiscă averile fraților noștri, cari de frica tratamentului rău din partea funcționarilor greci, nu îndrăznesc să se reîntoarcă la vetrile lor. „Oare Grecii și-au pierdut tanul? De un an aproape, ne slujim fată de dânșii de un limbaj calm, a cărui însemnătate im. vor s’o aprecieze. împotriva întregii noastre bunevoinț i, Grecia caută să ne intimideze din când in când. .Kambana“ (Sofia) sub titlul „Interesele noastre și cele rusești“", scrie : „Politica nu recunoaște decât o singură morală — aceea a interesului. Toate celelalte surst imorale. Căci nu e moral faptul, ca in numele sentimentelor sale un guvern să desconsidere interesele unui întreg popor... „Politica n’are a face cu sentimentalismul, ca și operațiile de bancă. Ea nu e decât date reale și interese. Avem noi interes ca să luptăm umăr în umăr cu Serbia și Rusia, după cum doresc rusofilii noștri! “? Nu, și iar nul Interesele noastre vitale ne cer ca Rusia să fie zdrobită De la Rusia, puternică nu putem să ne așteptăm de cătta nenorociri. Victoria Rusiei va fi pentru noi un adevărat dezastru național.... „Intre interesele, Bulgarie! și ale Rusiei este o adevărată prăpastie. „Rusia ne-a eliberat ca să-și realizeze un vechiu vis — ca să ne aibă de avangardă spre Constantinopol. Crezând că Bulgaria sî va servi ca o adevărată gubernie s'a gândit sa-i dea granițe largi. Dar in curând și-a văzut greșelile. Poporul bulgar s-a arătat sobru și independent. Atunci Rusia și-a renegat planul și, în mod sistematic, a pregătit ca Macedonia să devie sârbească. Cei mai strașnici neștiutori ai acestei idei erau consulii ruși din Macedonia. „Interesele Rusiei sunt așa de protivnice Bulgariei încât, când, cu ocazia reclamării orașului Rodosto pentru Bulgari, opinie publică rusă a început să-i trateze de nebuni. Rușii sunt contra mari! Bulgarii și pentru marea Serbie. Constantinopolul este zana Rusiei. §1-1 dorește mai mult ca orice altă provincie rusească Dar Bulgaria este prea aproape de faimosul oraș și visurile sale spre Rodosto sunt de amintire recentă. Și la urma urnelor, cu cât Bulgaria e mai mare și mai puternică, cu atât e mai independentă de Rusia, nu mai are caracterul de etapă rusească pregătitoare pentru Constantinopol. „Hartwig a fost un mare patriot rus. El a lucrat pentru mărirea Serbiei, în contra intereselor bulgare. Rusia oficială urmează politica fostului ministru la Belgrad. „Cât privește chestia slavă, „în numele slavismului și celelalte", toate acestea sunt monedă ieftină care poate să înșele numai pe naivi“. If. ------*...............—!» ORKCU mi concentrează trupe la graniță Sofia, 29. - Ministrul Greciei Nauru a reinoit in scris asigurările verbale data de președintele consiliului, că nici o concentrare da trupe grece n’a avut loc nicila Ghergheli, nici la Doiran; că nici o măsură nu a fost luată care să poată fi tălmăcită ca îndreptată în contra Bulgariei, și că trupele grece din Macedonia n'au fost deloc întărite, afară doar de trimiterea a 4000 de recruți din clasele 1914 destinați a completa cadrele regimentelor macedonene. (A. R.J Crima in isten Ostrov, 29 August. Deacul Caracaș din localitate, prinzând în flagrant delict de adulter pe soția sa, cu Gheorghe I. Burlacu, a aplicat două livituri de cuțit acestuia din urmă, omorându-l. FOIȚA ZUAR5ILSII „UNIVERSUL“ Orfana din Ițazeilles (Episod din războiul din 1870—71) PARTEA II a MARTIRII RĂZBOIULUI V. Fuga — O, o, oare aproape de amiază! ■ Se duse la peretele despărțitor și bătu în el din ce în ce mai tare strigând: — Doamnă Lisbetha ! Doamnă Lisbetha ! Și fiindcă chemările lui rămîneau fără răspuns, binișor trecu la intrajreală,șuții celor doi foști cuirasieri. câteva minute după aceea, prin galeria subterană, și prin canal, ajunse la gura de jos a puțului. Se urcă pe cele dintâi proptele aleadht hi, când ,iacă glasul lui La Tro’e îl interpela vesel de sus: — Bine că te deșteptași. Nu dormi totdeauna, dar și când te dai în brațele somnului apoi grea te mai deștepți! — Cum, adică, se extazia ovreiul oprindu-se din urcat, s’a sfârșit puțul ? —■ Precum vezi, pârlitul ei confirmă vocea maestoasă a lui Poulet. — Hircane! ți strigă un alt glas. — A, Dumnezeule! exclamă izraelitul ca un ton emoționat, d-ta ești, bietul meu Jean Thouvenin ! Ce mult doresc ,să te văd ! •— Scumpe Hircane, urmă Jean cu căldură, sunt foarte nerăbdător să-ți strâng mâna, să-ți mărturisesc recunoștința mea pentru devotamentul, pentru prietenia cu care ai luat parte la lucrarea făcută pentru liberarea noastră ! — Ai gătit cele din urmă pregătiri, după planul care Fai spus lui La Troite și care mi se pare foarte bine chibzuit ? întrebă, la rându-i, cu glas în grija! fostul căpitan de cuirasieri. — Da, da, bunule domn conte de Mirecourt , afirmă cu fățărnicie israelitul. Am pregătit totul ca fuga să vă fie asigurată. Asta e și pricina că am venit așa târziu. * — Calul ? .— L’am cumpăraț / -- Trăsura ? — E gata. — Unde o să ne aștepți ? —- La colțul primei strade. la stânga. — Ești sigur că nimeni nu bânuește încercarea noastră și că nici o piedică nu se va pune în drumul fugii noastre? — Da, da, bunule domn conte de Mirecourt, aș pune mâna în foc pentru asta 1 numai... — Numai ce ? l’intrerupse La Troite e’un ton deodată îngrijat. — Ar fi bine, socotesc, bunule domn Latran, insinua ovreiul să cerem voe bunului d-vonstrî, camarad Poulet, ca să trimetem pe frumoasa d-na Lishetha, să se culce, în noaptea asta, la tatălău. Ar fi, în adevăr, o înțeleaptă măsură de precautiune, aprobă căpitanul de Mirecourt. Da, da. Dacă s’o deștepta, o să ne încurce, căci o.său, vrea să vie și dumneaie, după bărbatu-sau !.. Ii voi spune că birbatul dumneaei și bunul său tovarăș, vor fi opriți in fortăreață pentru lucrări, după ordinul gardianului principal. .— Bine, așa să faci, consimți Poulet. . — Așadar este totul definitiv întocmit? mai întrebă odată îngrijat, căpitanul. — Da, da, da, toate măsurile le-am luat și bine le-am luat, afirmă cu șiretenie ovreiul. Acuma, numaidecât, apa, să fac, pe lângă frumoasa d-nă Lisbetha, comisionul bunului, dumneaei bărbat, bunului ciorna Poulet. — La revedere, Hircane, curând, șî-țî mulțumesc, îți mulțumesc, îi mai zise Jean Thouvenin. —O, nu trebue să-mi mulțumești atâta: bunule domn Jean. Pe drumul pe care venise, Hi’cane se întoarse în pimniță și, prin scara care ducea sus, se introduse in camera comună, tocmai fir momentul când fiica bătrânului Gretchea se întorcea din piață, cu" coșul încărcat. " Iacă, zise ea cu mirare șî râmând, da de unde așî d-ta V — Te căutam, frumoasa și dragalașo d-nă ■ Lisbetha, îî răspunse Hircan neturburat. Și se grăbi să adaoge: — Te căutam, fiindcă vin din fortăreață. — Am văzut pe bărbatul meu '! — Și pe bunul d-sale camarad, bunul domn Josef Kaufmann, da, i-am văzut, zise zâmbind șiret traficantul. — Dar credeam că nici un străin nu poate să intre în citadelă. . Negreșit- Dar îmi de .*•& voc bunul raen amic Fritz Muller. — D'aia, acum abia o jumătate de oră Fam văzut, eșind de la dria ? — Dă, da, de aceea , confirmă repede ovreiul, felicitându-se, în gândul lui, că scăpa, prin verosimilitatea pretextului pe care-l invoca, renghiului ce ar fi putut să-i joace curiozitatea femeească despre care nu știuse nimic. — Și, îl întrebă Lisbetha, pentru ce ți-a dat voe să te vezi, în citadelă, cu bărbatul meu și cu d-i Josef Kaufmann ? Lăsă greu buzele în jos, când află că nici unul nici celălalt nu se vor întoarce, nu numai pentru masa de seară, dar nici pentru culcare și că, o noapte întreagă, va trebui să doarmă iar în patul ei virginal de fată, din casa părintească. —"Da, da, înțeleg că-țî vino greu, și bunul d-tale bărbat precum și bunul domn Josef Kaufmann s'au gândit la arta și mi-au recomandat, pentru ca timpi să-ți pară mai scurt și mai plin trist, să mănânce cu d-t Pentru că d-ta, frumoasa și d- gălașe d-nă Lisbetho, ești pre inteligentă ca să nu pricepim un „om așa de mare ca buni meu amic Fritz Muller, nu a deranjat sa vie la mine numi ca să mă autorizeze să vorba cu bărbatul d-tale și cu buni d-sale tovarăș... Mai e încă altceva ! — A. ce mai e ?te interes numai decât femeia. — Am să-ți spui după mas — De ce după masă și nu , cuma numai decât ? —■ Nu, nu , nu se poate ! — Ești oprit să nu vorbeș mai înainte? — Da, da, până după masă. — Dar, în sfârșit, dacă nu pe să-mi spui, lasâ-mă să înțeleg. — Nu, nu, nu se poate, se poate "(Va urma).