Universul, octombrie 1914 (Anul 32, nr. 270-300)
1914-10-24 / nr. 293
Dp [RAGUE STERIAN țechin medic al Eforiei Spitalelor Diin SPECIALIST IN HOALELESIFILITICE și IX I’ERXE Consult dela 16-12 si 5-7 "22. Str. Bibescu-Vodă, Telet. 2510 IHBamswaw BM Dr MSLIB SPECIALIZAT LA BERLIN SIFILIS, GENITO - URINAR] Boabe fle Femei Analiza sânge tii. Injectiuni cu 60S 8, STl. ( Ol.l'ES, 8 Consultatiunt 1—3 si î—f 1326 —vii muni ii >m 1 ................ ...III m A XXXXX CKXK X KXXXK Distrugerea perilor de pe obrazi X prin ELECTROLIZA execută artistic DOCTORUL ROSEMC Singurul Specialist in ÎNGRIJI îAREA FEȚEI. Consulta liuni dela I ( 10 a m.—5’ a î. m:1 delim IVC. $ X 3, Str. Soarelui (prin str. Covaci) «xxxxxxxxxnxxi DQGTm OTTOI Specializat la Paris, Berlin Boli de stomac și interne Sfinților 58. — Cons. 9-10, 6-8 1260 Dr. Haistesaa Dentist din Paris Strada Matoi Milo No. 8 (FOSTA TEATRULUI) Consultation' 9—12'a. m. u .r. ,2—6. p. m. ,, 1310, t. C. PANDELESCU] Fost oculist la spitalul Goltej BOAUR m 181 , Str. Romană So. 94 Consult 3 — 5 p. m. Telefon 4/31 ' / ' ' scimm Soarele Lumești (SIFILITICE) La Policlinica ,SANATATEA! ; Br. M. D. STAMATOPOL , București, Str. General Florescu (partea dreaptă a spitalului Coltea). Notați bine adresa.. Nu intrați până ca nu citiți pe firmă „SAnătatea“ Dr. Stamatopol ca să nu fiți induși în eroare.1 . 1003 ELENORAGIA ȘI SIFILISUL ONANIA ȘI NEPUTINȚA Consultă, special orele II —,12,si i —1 Dr.. SSfJÎS fiți Autorul Vielei Serale și Taine cu SMíarg ! - 5. Strada Chil’L Si ■ ■ - 1 227 policlinica „TfiAppTjj București, Calea Griviței 107 1 Se vindecă ETLIKUL, ALE ÖP VulUeCol NUKAGIA și orice i. boală, lujeetiüui ,eu but și cu vaccin antiblenoragic. Cabinet dentar »vederii S ■Bons -8-12 si 3-Sium. V' ..t | BOALELS ÎMI VINDECA BAGACiuli i B-ral â. Meiclistatit Specialist din Paris Strada Sfinților I'S', Etajiu Consult 8-12., 2-7 h 12 Dr. Ilaliu Special Boale de stomac și intestine Consultațiuni 2—4 p. m. Strada Stoica 1 o. 3 bis Telefon 23/10 2799 Jir. Leei Radiovici de la Facuitatea din Paris Medaliat al Spitalelor din Paris Membru al Societăței de Patologie comparată din Paris al Soc., internaționale a tuberculozei din Paris, al 600. de Hydrologie medicală din Paris. Elevaii l p rofesorilor la îeulatov, lîobîiî HÎ Aettca-Boabe de stomac și intestine DOâLfI 2N7ERNEU: Str. Smârdan 40. Consult 2—i Dr. USCJLTD — Specializat la: Berlin i Paris — <.i.xno im.VAnt: Boabe lumești, de piele și sifilis -- Analiza Siigelui -după ultimele procedee, injecții cu 6011 B-dul Elisabeta 8, vis-a-vis da Eforie 2046. Consultațiuni 3-6. Telefon 1073 CROITORIA IT. Constantinopol din strada G. C. Cantacuzino No. 56, se va muta cu începere de la 26 Oct. Ull, în Pasajul Român Mo. 16. V 1325 ® VINERI, 24 OCTOMBRIE ISÍ4 -2- * Anchetele «Misstre ON TRUST SĂLBATIC: FABRICANT» DE ZAHAR ———«se- *-9» — — Emir’tmn capital de 5 milioane, un beneficiu de 3 milioane anual în paguba consumatorilor. — Statul a scumpit zahărul cu 40 bani kgr. — S’a scris și s'a vorbit mult a supra acestei chestiuni. Prin presă și de la tribuna parlamentară’ prin studii nenumărate și reviste economice, chestiunea aceasta a fost desbătută in fel și chipuri fără ca totuși o soluțiune sa se găsească mulțumitoare pentru bietul public consumator. Cei mai mulți dintre cei cari au vorbit și scris cu autoritate în această direcțiune susțin că Specula acestui trust neomenosc ar datora, în primul rând, legiuitorilor din trecut cari n'au privit decât interesul timpului lor, fără să se îngrijească de viitorul îndepărtat. Acest viitor este astăzi de actualitate și greutatea lui întreagă apasă pe consumatori. .O vie mișcare s’a pornit, de la o vreme, pentru curmarea acestei grele stări de lucruri. Cel care a luptat, pare-se, cu mai mult temei, e Sindicatul Agricol al județului Ialomița. Era vorba chiar ca acest Sindicat să înființeze o mare rafinărie de zahăr și mai multe fabrici în diferite regiuni ale țărei. Orice inițiativă nouă se lovește însă de faptul că, până la 1918, nu, s’ar putea așeza, in țara noastră, nici o nouă industrie de acest fel fără riscuri prea mari. E drept, că convențiunea fabricanților de zahăr cu Statul, modificată acum opt ani, a expirat la 31 Martie a. c. Fabricanții nu mai primesc deci prima, de încurajare când a fost de 3.701.500 lei în anul trecut. Ei continuă să se bucure însă de avantagiile tarifului vamal încă patru ani de astăzi înainte, pentru că tariful vamal nu se poate modifica de la o zi la alta,el fiind in strânsă legătură cu convențiunile ce le avem cu țările străine și care vor fi modificate în 1918, după expirarea lui. De această stare de lucruri se folosesc, negreșit, fabricanți cartelați ca să speculeze pe toată lumea. Anul acesta chiar zahărul a fost scumpit cu zece bande kgr. In capitalele de județ, se vinde zahărul cu 1,40 kgr, iar, în comunele rurale prețul lui ajunge chiar la 1,80 kgr. Nu mai departe decât la câțiva kilometri de București se vinde zahărul cu prețurile de mal, sus și dovezile se pot aduce orî și când acelora carim cred. Suntem atât de mult .la discrețiunea acestui trust criminal, încât biuroul de comision — formă sui care se înfățișează ființa acestui cartel periculos — desface zahărul după fabrică. I e câtva timp, a venit rândul fabricei din Chitila, care are o producțiune :prea mare, și toată piața este inundată de zahărul provenit din această fabrică, bucăți •miei de tot, ușor solubile în apă și nu atât de dulci. Zahărul de Roman nu mai există aproape pe piață pentru că e consemnul biroului să se consume mai întâi producțiunea fabricei din Chitila. Ce-i pasă trustului de bieții consumator! ? In schimb, zahărul de export se desface pe o scară destul de întinsă, așa că vecinii noștri pot să cumpere cu 70. Iran! kgr., cel mult, zahărul pe care noi îl plătim cu 1.20 kgr. și mai mult, ba chiar îndoit dacă ne gândim la prețurile din Vlașca și alte județe ale țării.* Am spus că nu se mai poate înființa o altă întreprindere de zahăr fără riscuri prea mari. Fără să vorbim de greutatea amortizării instalațiunilor de fabrică și de imposibilitatea concurenții, e destul să arătăm că cultura sfeclei de zahăr a fost mărginită la anumite regiuni și monopolizată de fabricile existente, pentru ca să înțelegem terenul liber șine supărător pe care s’a așezat cartelul acesta neomenos. S’a trecut chiar peste gândul legiuitorilor din trecut cari, înțelegând să așeze, pe temelii sigure, industria zahărului la noi, au înțeles să favorizeze și cultura sfeclei de zahăr în acelaș timp, pe când fabricanții au mărginito in jurul fabricilor lor. Pentru documentarea relațiunilor ce vom da,asupra speculei fabricanților de zahăr, publicăm mai întâi, cifrele de mal la vale care ne înfățișează producțiunea acestui articol de prima necesitate. , Cifrele sunt luate dintr-un tablou statistic al ministerului industriei și comerțului, întocmit pe ultimii trei ani. Astfel, în anul 1911, fabricile de zahăr au întrebuințat o cantitate de 26.345 vagoane de sfeclă ca să producă 3.475 vagoane de zahăr rafinat în valoare de 23 milioane 115.310 lei și 1.076 vagoane de melasă în valoare de 347.410 lei. Din această producțiune, s-a exportat, în acel an, 491 vagoane de zahăr rafinat în valoare reală de 1.892.600 lei. Prima de fabricațiune a fost de 3.822.500 lei. În anul 1912, s'a pus în fabricațiune o cantitate de 27.437 vagoane de sfeclă iar producțiunea a fost de 3.127 vagoane de zahăr rafinat în valoare de 22.652.038 lei și 1.076 vagoane de melăsă în valoare de 248.217 lei. S-a exportat o cantitate de 235 vagoane de zahăr rafinat, în valoare reală de 1.005.200 lei. Prima de încurajare a fost de 3.439.700 lei. In sfârșit, anul trecut s'a pus în fabricație o cantitate de 27.447 vagoane de sfeclă și s'a realizat o producțiune de 3.365 vagoane de zahăr rafinat în valoare de 17.360.800 lei și 1.Q25 vagoane de melasă în valoare de 382.448 lei. Prima de fabricațiune a fost de 3.701.500 lei. Aceasta este producțiunea de zahăr a țăreîn ultimii trei ani. Vom arăta acum, în linii generale, care a fost evoluțiunea industriei zahărului la roî și care este starea actuală pentru ca, din constatările ce le vom face, să se înțeleagă pentru ce consumațiunea acestui articol de prima necesitate e atât de redusă la noi : patru kgf. de cap de om, repartizând producțiunea totală la, cifra populațiunei — pe când ia țări mai mici ca țara noastră dar cu o populațiuune cel puțin egală, consumațiunea zahărului e de zece ori mai mare ca la noi. Se va pricepe încă pentru ca populațțiunea noastră rurală este aproape cu totul lipsită de acest atât, ele necesar articol alimentar, in timpul ce trustul zahărului realizează un beneficiu, fe trei milioane lei anual la un capital social de cinci milioane. Un asemenea Câștig cămătăresc nu se explică decât prin cupiditatea acelora cari s'au întărit, ca într’o cetate inexpugnabilă, în trustul lor primejdios. ■. Amănuntele ce le dăm asupra evoluțimei industriei zahărului la noi sunt menite, să lumineze toată lumea, chiar și pe cei mai neîncrezători, asupra strogesului în care se află această industtrie, azi o adevărată pacoste și pentru stat și pentru consumatori. Ea a fost statornicită în țara noastră prin diferite legi care au avut de scop pe de o parte să favorizeze cultură sfeclei, foarte rentabilă, iar pe de ada să întemeieze o mișcare industrială la noi. Mijloacele pentru crearea acestei industrii erau ,de natură să micșoreze importul zahărului din străinătate și să ușureze așezarea sigură a acestei industrii în țara noastră. Prima lege s'a făcut în 1873 și au urmat legi modificatoare în anii 1882, 1896, 1898, 1899,1901 și Convenția din 1906, care a expirat la 31 Martie a. c. Cele dintâi fabrici ,'care s’au înființat au fost aceia de la Sjascut în 1875 cu capital francez și acela de la Chitila, înființată cu un an mai târziu. Aceste fabrici au putut să se desvolte destul de bine prin faptul că legea le acordase scutirea de orice imposit sau taxă cominicală pe timp de 20 ani, scutirea de orice taxă vamală a mașinilor sau accesoriilor necesare pentru instalarea fabricilor, și scutirea de timbru, a acțiunilor emise de aceste societăți. In 1887, fabricile de zahăr se împuternicesc ,și mai mult prin faptul că se bucură, de avantagiile generale acordate industriilor ca: scutiri de imposite, reduceri pe C. F. R. etc. etc. Prima de fabricațiune, apărarea împotriva concurenței streine prin tariful vamal din 1891, avantagiile legei de încurajare industrială din 1887, fac ca alte două fabrici să ia ființă, Mărășești în 1897 și Brânceni (Teleorman) în acelaș an, aceasta din urmă răscumpărată de celelalte fabrici mai târziu. In acel an importul zahărului din străinătate scăzuse , simțitor, așa că fabricele din țară puteau satisface consumațiunea internă, care era de 17 milioane kgf. Producțiunea zahărului se mărea însă din zi în zi mai mult așa că prima de încurajare îngreuna bugetului Statului foarte mult. Acest fapt a determinat pe Stat să vină cu legea din 1898 care înființează o fază de consumațiune de 15 bani de fiecare kgr. de zahăr. In anul următor, această taxă de consumațiune se ridică la 30 bani de kgr. pentru ca Statul găsi acopere, pe spinarea cosimiatorului, și pierderile bugetare realizata prin acordarea primei de încurajare chiar pentru surplusul de producțiune destinat exportului, căci legea nu preciza dacă această primă se dă numai pentru producțiunea destinată consumațiunei interne. Consumatorul de zahăr, suportă deci și această taxă de 30 de bani de kgr., pe care fabricele o pun tot în sarcina lui. Pierderile sunt însă mari și pentru Stat, căci zahărul străin.nu mai poate fi introdus în țară șî defel importul zahărului , care, în 1896, era de 15 milioane, scade în 1899 la 8 milioane, aproape jumătate, pentru ca să ajungă la 3 milioane jum. în 1900, 186â>, ce însemnează o pierdere de mai multe milioane pe care Statul le-ar fi putut percepe din taxele vamale de import. Aceste date le luăm din cursul, d-lp. D. R. Ioanițescu, profesor la "".Academia de înalte studii comerciale, curs publicat, în revista acestei Academii. I. Ioanițescu descrie astfel situația creată prin aceste împrejurări, după, ce face un istoric complet și documentat al chestiunei: „Consumatorul român însă era într’o situație mai rea decât înaintea oricărei legi de încurajare. Acusti(in 1900) el suportă prima de fabricațiune, taxa de consumațiune și plătește zahărul cu 1.10 kgr. pe când din Austro-Ungaria ar fi cumpărat cu 70—80 bani kgr., cu toata taxa vamalii. Rentabilitatea fiind mare, alte două fabrici se înființează în 1900 la Roman și Ripiceni. Exportul crește și mai mult și Statul era obligat să plătească prima de fabricațiune la orice cantitate s-ar fi produs de fabricile din țară. Situația era anormală: Românul plătea prima pentru ca consumatorul străin să cumpere zahăr românesc foarte ieftin. Astfel, la noi se vindea kgr. cu 1.10 iar în Bulgaria cu 45 bani . Sarcina statului devenea cu atât Thai grea CU cât producțiunea și exportul se măreau. „Astfel, la 1900-1901, Statul a plătit ca primă de fabricațiune circa 2 jum. milioane la 18.714.481 kgr, zahăr fabricat, ceea ca revine cam la 22’la. sută din, capitalul total de instalațiune al fabricilor. Greșala aceasta se repară. In 1901 când se impune fabricanților o taxă de export de 16 bani kgr, care acoperea pierderile sfatului din plata primelor, dar în, greuia tot pe consumator. Această taxă scade exportul zahărului la 226.010 kgr. in 1902. Fabricanții de zahăr înființează însă în București acel biurou" de comision care fixează prețurile fabricilor și care nu e decât cartelul, decât trhstul criminal care de 12 arii speculează atât de sălbatec publicul consuimator . . Regimul de astăzi al fabricanților de zahăr este următorul k. 1)Protecția vamală de 35 baril kgr, de zahăr rafinat; 2) Taxa de consumație de 30 baril la kgr. 3) Taxa fondului comunal ja 10 bani la kgr.. 4) Taxa de export,, de il sați kgr. până la 5 milioane kgr. își are 9 bani pentru exportul ce trece peste 5 milioane kgr. zahăr. Prima de încurajare și avantigiile industriale le-a fost de mire folos până la expirarea convenții mel din 1906. Numai astfel, fabricanții de zahăr au putut realiza câștiguri enorme de chiar 50 la sută dividente, cu toate bilanțurile încărcate la,chelt.uel și capital de instalațiune după cum reese din tapifetul d-lui Mara, depus la ministerul industriei anul trenut când a fost însărcinat să facă o anchetă la fabricile de zahăr ca inspector comercial, raport despre care sa vorbit la timp in acest ziar. Cu drept cuvânt spune d. Iomițescu că „acțiunile (acestor fabrici) sunt atât de rare, încât nici nu se vând la bursă. „Ele sunt cotate, din punctul de vedere al rentabilităței, in al doilea mu,/ după acțiunile Băncii Naționale“. Populația Orașelor Consumă la noi, 80 la sută, din producția totală, pe când satele nu consumă mai mult de 20 la sută din această producțiune, adică din 30 milioane kgr., zahăr s’ar. Consuma cam 4 kgr. de locuitor dacă am repartiza această cantitate, la populațiunea totală a țărei. In articolul de Indhceri, vom arăta prețul zahărului în diferite localități din țară, vom spune cum stă această industrie în străinătate și care ar fi cea mai bună soluțiune, după părerea consumatorilor, care ar putea, duce la ostenirea acestui articol de primă necesitate care, dacă e prea scump, pentru nevoiașii orașelor, pentru populația țărănească e încă un adevărat articol de lux. Din prețurile existente în strigătoare disproporție cu prețul de fabricațiune al zahărului — căci zahărul costă 3.8—42 ban de kgr. atunci când esc din fabrică — se va vedea că vinovați sunt și fabricanții dar vinovat e și Statul care încarcă, prețul zahărului cu 40 bară la kilografii. Leontin Iliescu. Acțiunea universitarilor’ - Declarațiile d-lui profesor Toma Ionescu - In urma atacurilor apărute î unele ziare împotriva mișcări patriotice a profesorilor universitari, atacuri pari au mers. Da că Ia afirmațiunea , că acțiune universitară ar fi interesată, profesor dr. Toma Ionescu, vitorul universităței ne-a făcut următoarele declarațiuni: . — „Aprecierea tenor ziare asupra mișcărei universitare nu nu miră căci unii oargeni, din fen cire infima ■minoritate, nu po concepe mișcările lui, atitudinii păruite,din alt imbold, decât a interesului personal. Dar, de altfel nu ne viind aceste atacuri. Când un șef de partid, ca c Marghiloman poata să ia in acesta un,omenie o atitudine austro ungar agilă, ți prin Marele sale propaga asemenea politica numai din calcule ți interese politice personale, sperând ca astfe iți va grăbi o situație pa care i crede nesigură. Când ziare oficioase ca „Viitorul1“ atacă mișcările curate patriotice, lăsând să planeze o îndoială asupra acțiunii viitoarei țăreî; Când vedem ardeleni a cărortitudina in momentele acestei ar trebui, să fie-din cele mai entuziaste pentru înfăptuirea . in stilul național, ți cari din contra ’ii pe față, fie sub forma anonimatului se arată atât de ungă rojilt. Când a putut să prindă zvonu. iblic că acei cari au asemenei alitudinî in contra curentului federal, o fac si din interese via. Seriale fiind în relativul finanțate cu diferite bănci austro germane, când vedem toate acesea nu ne miră că în asemenea sluseferă se pot găsi unii carti pe noi. Universitarii să ne auze de interese ascunse în ac lunea noastră. Cred însă, că, marca majortar z publicului nostru a priceput îndemnul ți scopul actiunei noastre. Acțiunea noastră este în aidevăr interesantă. Interesul insă care ne-a împins ți ne a împingi să mergem înainte, este de un trdlu prea, înalt ți, de aceea, inii nu ne pot pricepe. In judecata lor josnică, uni politiciani au crezut să găseas ■ă in acțiunea noastră un imbold politic: ’Această, gravă creatie e datorită strâmtei lor mentalități. Crescuți ți trăiți în art vișinul cu ori ți ce preț, ați stint vntrinții ori ți ,ce elan,ori ți ce iconte.e de. independentă ți mintea lor se opune la concepția ac [UNK]iunilor mari pornite numai dir. simțim,iise nobile. Cred inutil de a afirma, încă o dată, că nici unu, între profesorii universitari au dus la baza actiunei sale cel mai me sentiment de politicianism intre noi nu mai există, azi nici conservatori, nici liberali, nici conservatori-demoorgți: nu exiști decât români,cari din fericire se găsesc mic o situație înaltă diriguitoare a păturei. etilic din țară, situație care le dă drepturi ți datorii mari. Conștienți de acest mare rol ital am căutat ți căutăm să încurajăm avântul tip ci atât de necesar în opera mare pe supragătețte. Acest, cel pe care umu nil contestă este atat de natural păstinci culte superioare, încât in toate țările intervenția, celor cari sunt meniți « formația a conduce mentalitatea tineretului da. azi, oamenii conducători dr.mâine, a fost astfel, înțeleasă. Am putea cita o probă recentă: e intervențiunea celor 22 de universități. gcmp.anc. cari au căutat să legitimeze, ți. prin intervenția, lo, să micșoreze actele dr. barbarie ala armatelor germane.Prin acțiunea noastră s’a crezut și se crede de unii că am vrea să precipităm lucrurile fără a tine seama de răspunderea acelora cari trebue să ia ultimele hotărâri. Și aceasta este o eroare. In nici una din manifestațiunile noastre noi n’am spus care e mod mental de interventiune dar am precizat direcțiunea. Intervențiunea noastră am crezut-o cu atât mai indispensabilă cu cât s’a încercat și se încearcă incă de unii, pe față sau pe ascuns, a se introduce în credința poporului o îndoială asupra direcțiunii intervențiunei României, lăsând să se creadă ca posibil, ca renunțând pentru vecie la românii de peste Carpați să ne îndreptăm acum vederile aiurea. Intervenția noastră a mai avut și mai are un scop: este de a se arăta țăreî că oamenii culți, cu răspunderea pe care le-o dau situația și cultura lor, au încredere în forțele țărei și că zvonurile de imposibilitate momentană materială, cari circulă și cari au fost menținute prea mult timp, sunt absolut false. Ni s’ar putea obiecta că intervențiunea universitarilor ar stingheri guvernul în acțiunea lui. Și aceasta este o eroare. Noi suntem convinși că în loc de a stingheri guvernul îl ajutăm prin faptul că el se poate rezema în acțiunea lui pe cea mai solidă bază pe unitatea conștiinței naționale între toate straturile sociale. Pentru moment acțiunea universitară se rezumă la lumânarea _M. S. Regelui a unui memoriu, în care arătăm dorința nestrămutată a noastră și a neamului românesc pentru interventiimea armată și ocuparea teritoriilor românești de sub jugul austro-ungar.*’ Í. F. limes d-lui Radeff Ciuim îrtkVE‘EtÎiole Bulgarie' :n data de 19/1 Noembrie 1914 următoarele:' ' ,D-l Radeff, ministrul Bulgariei la București pleacă astă sea■ă’ spre a*$însiria postul în pri* nire, ducând cu sine nouile scrisori de acreditare, cari vor trebi, cât de curând, să fie remistoului suveran al '.Româniai. Credemi că acest fapt este, prin ' însuși, suficient pentru a", pune capăt, tuturor comentariilor^ >e cât de inoportun:', ne atât de mpru dortic,în vedere că’se referă a un reprezentant diplomatic al bulgariei, în activitate. — provocata de o parte a presei, în urma prezenței d-lui Radeff prime noi. Reprezentantul Bulnariei la BunCești se duce la postul său înlarmat cu toată încrederea :are‘i este necesară în îndeplinita misiune!, pe care suveranul i ,guvernul la a încredințat-o p entru aceasta, credem de datora noastră — în baza informațunilor autorizate — să declarm în mod categoric că toate titile apărute în anumite ziare, pretinzând a fi 'descoperit'oareal’î declarațiuni pe cari i le ambite cu scopul de a’l prezenta a pe un apărător al unei poftici în contradicție cu cea preconizată de guvern,"sunt absolutiîntemeiai?. Ca un salut de călătorie și, până la un punct, ca o scuză, tebue să reproducem în întregme declarațiunile pe cari d-l îadeff, le-a făcut corespondentuul ziarului „Le Temps“ la Buurești, declarațiuni car ă a fost ăiî, interpretată în anumite ceruri. . Iată aceste declarațiuni: .„Chiar dela începutul războiului european, Bulgaria a fost util . .din primele state care în chipsolemn și categoric și-a •reclamat neutralitatea. Această, neutralitate va fi obervată cu cea mai mare loialiate.. Nici cea mai mică îndoială u există nici în intențiunile guernului bulgar, nici în dispozitunile popor juL ca Bulgaria să pată părăsi această neutralise“. Acest interview poartă data de 3 Septembrie (6 Octombrie). „UNIVERSUL“ In Dobrogea Nouă ■ SIÓSTVA ; Silistra, 21 Octombrie Scumpirea, pâinea Cu începere de azi s’a scumpit pâinea cu 5 bani la kgr. și în orașul nostru. Se înțelege, faptul a produs mâhnire mare în rândurile populațiunei nevoiașe. Autoritatea comunală nu s’a putut împotrivi, intrucât ancheta făcută asupra cererei brutarilor s’a constatat întemeiată. Producțiunea grâului în județ a fost mică și ușoară. Aseară la ora 9, când d. Octavianu R. Ionescu, polițaiul portuar a făcut controlul celor ce i locafi cu vaporul la Rusciuk in Bulgaria, a observat pe un căător care părea stăpânit de o earbă ce trăda o vinovăție. Luat pe scurt, a declarat că pașaportul lu e al lui. I s’a adresat proces-Ferbal și individul Colin Ganefi fost trimis parchetului imprfeună cu suma de 8200 lei ce s’a găsit asupra lui. Diverse CAVASM Cavarna, 21 Octombrie Comisia drepturilor de cetățenie romană In acest oraș va lucra până la 5 Noembrie a. c. comisia drepturilor de cetățenie română, sub reședinția d-lui Dumitriu, membru în Curtea de apel din Constanța. Viza livretelor Anul acesta viza livretelor se va face in localul poliției, cuprinzând comunele Cavarna, Isai Ia, Ghiaursmiciuk, Duranculac și Gargalâc, și care va lucra în zilele dela, 20 Octombrie ,până la . Noembrie. Centralizarea tinerilor din clasa anului nH.G. In ziua de 26 curent toți tineriiin clasa anului 1916 vor fi chemați la oficiul primăriei locale, pre a fi se verifica actele ce le insedă, pentru scutiri și dispense, n acest sens va veni în localitate !. maior Petrescu, șeful biroului de recrutare Bazargic. CHESTIE DE PDESE si In zilele de frământare prin sârgimem, ii. ^ „UNIVERSUL“ n'a încetat de a sa,pândi,Ia bjnsls alienaților săi, ca și în timpurile normale. • Astfel, la tragerea marilor premii care se va efectua în Noembrie, „UNIVERSUL“ oferă abonaților săi, prin tragere la sorți, suma de 5000 lei, pe lângă alta numeroase premii de valoare. „UNIVERSUL”, în schimbul acestor premii, nu pretinde nici un adaos asupra prețuiaii abonamentului care este și rămâne neschtimbat Ar fi, deci, inadmisibil ca șefii de familie ,sau oricare persoană, cu simț de prevedere sa mase ,grăbească de a se abona' la,.UNIVERSUL''.' Câți abonați de ai „UNIVERSULUi, în decursul anilor, n'au devenit proprietari de case și de vile, platină im abonament la „UNIVERSUL” și n’au binecuvântat ceasul in care au avut fericita inspirație de a se abona! Prin urmare, în interesul d-voastră, nu stați pe gânduri nici un moment. Aceasta ar însemna, pur și simplu, să vă goniți norocul. Abonamentul costă: la lei pe an;2.15 pe șase ani; 4.65 pe 3 luni., . Sfiji VIGIDL.... minnim al ziarului „Universul“ Prin sinii și asigurările Germanie Londra, 21 .■—Ziarul „Neip-YPrj Herald", comentând asigurarea dată in scris de a respecta doctrina lui Monroe, chiar în căzut când Germania ar fi victorioasă de către contele Barnstorff, din partea guvernului german, zice Aceasta este soarta, interesau dar fără valoare. Dacă Germania ar ieși victorioasă din acel război, ea unități s’ar shuciurm sub dominații inca mnditarismulu prusian, în care caz numai o eesiune de timp ar fi pentru ca pozițiunea si, influenta statelor-Unite in America latina să fie primejduite. Că aceasta ar avea, la subt foma de un atac contra.doc trimi. lui Monioti ori' altfel, tui portă prea puțin, rezultatul, ar f același.. Se'înțelege de la sine el pentru m ome.in Gemmi.nia n'arintențiunea de a ofensa smijiniliitul american sau de a aduce, vrei supărare guvernului, insă de, a sigur; după e.de, ce am văzut ți vedem. inca in Belgia, d-l Barnstorf nu se poate aștepta ca guvernu din Washington să vază vreo sigurănță in asigurările , scrisgermane nrț. ca țara să vaza si asigurarea, dată d-tn Begun al caca decât un petic de hârtie New York Times zice:: Chin dacă Germania, reușește sa, sca pe, din atacul aliaților, ea, nu, va putea să scape niciodată de osândire a lumii civilizate. Ma, credem că nu va întârzia momentul in. epre ponorul gemm va trece la o aspră judecată față de guvernul sgă care i-a. trădat cele mai mari interese, can s'a arătat ața de incapabil In di plantația lui, asa de -aspru si de brutal in expunerile lui, scrise ș ața, de îndărătnic indiferent h acele deosebiri între adevăr , fals, cari prin măsura, respectu, lui, ce li se arată, denotă deosebire, a ce, există intre opineții cinstițiți ceilalți, (A, B.j in»1 : cg.!11 aws.uaai.ai» DIFERITE ȘTIRI Budapesta, 20 (sosită .21). — Ziarele află din Nyiregyhaza,că vreo mie de prizonieri de război ruși au fost aduși în 30 vagoane, între ei să găsesc mulți mongoli și tătari. E cineva mirat de marele număr de subofițeri cari poartă decorațiuni de război. (A. B.1 Berlin, 2. — Din statistica caselor de ajutor neutru caz . de boală a lucrătorilor rezultă că în întrega Germanie este o sporire progresivă a muncei. La Berlin numărul lucrătorilor a trecut deja de un milion, mai ales în industriile metalelor, mașinilor, comerțului, transporturilor fie mirinde și în îndustriile hârtiei, pielei. Numărul celor fără, de lucru se micșorează pretutindeni. Această statistica servește de normă deoarece tot lucruitoril este obligat a se asigura, în contra boalei. (Wolfflimreau). 1 • • 1 ... * Berlin, 21. — împărăteasa a vizitat în zilele din urmă spitalele din Breslau, Possen și Koenigsberg. Era împărăteasa a vizitat spitalul instalat în localul sindicatului socialist din Koenigsberg. O * După un releveu din 18 Oct. depozitul de aur al Băncei Imperiului a crescut cu 32.171.000 mărci. Acoperirea biletelor băncei prin metal a trecut de la 65,5 la sută la 66,2 la sută. (Wolfsbureau). Pliarea faaisi Imii isia tlge . Unul dintre cei puțini, "scăpați " cu viață din atacul fortului Bon, cinste astfel lupta: „De 10 zile ne băteam intr’ttfilĂ Respinsesem douăsprezece atac/ curb după care .înceții hărțuia]». Credeam că germanii renunță sa. puo muflo. po fort. țu realitate însă aștepta ® sft lovic artileria de asediu. La 11 August, așeizându-și obuzierile de 12 în mijlocul orașului,. începură ia e I să ne bombardeze. . . „Fortul Loncin insă era Ține ’!,ascuns. Artileriști! ‘germani mi putură să-l întmereasc... și,astfel, în timp de dupăsprezece ore. .. toate procenlele lor'se pierdură. ..Dândii..și .sennui cu tjrul lor nu era. eficace vrăjmășii recurseră la un vicle șug că să aflem exact.'locul cu polii, singurul j.. punct vulnerabil. Trimiseră a ’ doua zi cuș de . dimineață, un ' ofițer parlamentar cu.» și»g mare alb, Generalul Levi gin Meto ordin să-l lase,îl Iwaihide. » Când parlamentarul ajunse în.frTi'a Riyjet ,do..unde. .se vedea ■ bine cupola, se opri și.. cu drapelul lui..alb, mișcai în diferite direcții, începură, facă. semnale. ..BCmit'iim atl'urci "Tin să tragem un oi. IR culc avăm la i pământ, dar era preu». târziu.. Mai în acelaș ,î> au cvăit bomiăpdurea începea’, iarăși și' do- fist« dată, bombele cădeau drept pe cupolă. . „Vreme ribe șase ceasuri' obuze . enorme 'c spurci -ii- jieste ti'oî. In fine,im .proe.clîl căzu pesta magazia.cu pulbere' cin-:' sări în aer. ■ ■ . ■ ..Garnizoana se upihip.i atunci din 4X5 oameni, puidreceș'; fia. 360 fură omorâți, iar. 120 ' aleseră cu ersături. grxtzec» Nu ■ mai 5 rămuseră îi ea fi’ișî. ..Cei - aflați în '.ii-b >.-ii,gră j . m.-un’i.. precum nu: „Tei; la urmă'.-2- trimiseseră îi:cu un parlamentar. Acesta «.. primind nicî un răspuns, eh? vreme ca nimeni -nu" mai rămăsesc . în picioare, bombardarea reîncepu și mai violentă. De .«gcuhotul- «citor îmbuiuri ne' deșteptarăm din ■leșinul cere ne doborîse.Generalul Leman •’em văzut pe un morman de st. românuri. Ajutat de doi’jandarmi, căpitanul Godard îl luă d’acolo și-l duse J -într’un șanț al,redutei,’in. acel șanț îl găsiră prusienii la urmă. „In sfârșit, un sergent, putu să se strecoare printr'o spărtură și să se urce d’asupr» cupoleT. Acolo -și scoase cămașa ,după1ol-și o> fâlfâiî în semn de vree. Focul încetă și gem piia înaintară. . „Răutul în numărul cărora mă aflam acuma — fură duși la c âpitanii din Liege.După 10 zile de căutare, 4, ispțit de 5 dintre caiharazii -cel mai ușor îndesul isbutirîhn să fugim făcând a ■ gaură ?n zidul care dădea în grădina surdo-mliților. De la societatea generală a 'i'uncționiarilor comserciau Societatea generală a funcției narilor comerciali a început zin întrunirilor. S’au încep’it intrunirile pe cu flori. Prima n aut joc Marțî somră, ia orele 7 în sala Venniș-fân, șor șeaua, iȘtefan c'cl Mgre .(Obor)." Din partea 'comUciului " " »If, luat Arte, d-l T. Teodorii, 01 ce-președ'utie soci D’sa, fa.ee în numele siicietaței, 'declarația că toate secțiunile și 'sectoarele de propagând:, încep du tui indicatiunile comitătiihO: -central.- lupta pentru înfăptuirea Contractului Munce.1 si respectarea, coliri- nor duminicale.' Descrie situația funcționarilorr Pe urma lipsei unui contract al muncii căre ar putea împiedica cu succes concedierile abuzive și tot senii de conflicte intre patroni și salariați. Descrie diferite tipuri de contract și„faCeuri caldbroc ap 9. pentru solidaritatea, funcționarilor, singura arma. cb. luptă. I . FC5IA ZIARULUI SVERSUL“ Fericire zdrobită pastea ! Dinah îl apuca mă inil? ce era ® Wcî de tot și i-le strecură în mâ»inile ei larg! ca să i-le încălzească. — El ba nu,își zise copila, nu, tot am pe cineva. Sunt nerecunoscâtoare. Tot devotamentul mulatrei, pi care-l primise până acum fără să-l bage în seamă, i se arătă într’o clipă. •— .Să mă iubești mult baba Nan. ii zise ea,serioasa, privirnd-o cu ochii •?! mari și luminoși 'Nman, pe tine te mai am' — Să te iubesc, comoara mea răspunse bătrâna, atinsă la coarnele :cine mai adânci... Să bei iubesc ! Dar m’ași lăsa să mă tac în bucățele pentru dumneata, știi bine. Trăsura o apucase pe strada universităței. Ghirncheta vedea prin geam trecând una câte una fațadele întunecate. Recunoscu casa cea mare, construcția diuj data care părea înconjurată de ziduri cu multă îngrijire de toa•la părtilu. Intrarea era în strada I .Poitiers Și nu la casa din colț. j ei la cea următoare. Intrară pe furiș. Tocmai bătea zece. Cbancheta dote, fuga, în odaia ei și se încină înăuntru. Voia să fie singură. Odată o găsi așa cum o lăsase, cu mobilele ei ciudate, cu grămada fără noimă de fotolii, de măsuțe și de fleacuri și patul cliiar rămăsese desfăcut j cu urma trupului ei de copiliți. „întipărită în așternut. Toate ei’autor, ca mai înainte, și cu toate astea îi păreau schimbate. Vezi că inima ei era alta acum. • Se sui în pat și-se scoase de la gât, cutiuța de aur. O saci, o învârti, căută s'o deschidă și zadarnic își sdreli unghiile de marginea capacului. Insă așa de odată, pe când punea degetul într’un punct de pe margine, se deschise singură, s Privi și-î bătu inima. O miniatură fină, pictată pe porțelan, era înfiptă în cutie ; reprezintă un bărbat, tânăr, îmbrăcat cu răpitoarea uniformă ce purtaseră sub al doilea imperiu ofițerii de „cent gardes“. Chonchetei îi păru foarte frumos cu mustățile lui blonde și lungi cari îi cădeau ele amândouă laturile guri, disprețuitoare, și cu ochii ,mari albaștri. Tritr’adevăr ca ,era un ofițer falnic ,le tot, numai că-1 privea și se simțea cuprinsă de o tulburare plină de respect ca și cum ofițerul ar fi fost, chiar in fața ei, și ochii lui, zugrăviți, ar fi fost imuflețiți ele cuget, vii. Căută în josul portretului vreun nume, pe cutie, în capac, pretutindeni, dar nu găsi nimic.. Tot gândindu-se,, se uitase pe ea însăși, când Dinah veni și-i aduse aminte cari vremea să se ducă la d. Bucatei. Atunci lelița după ,cerși puse bine comoara, se luă după bătrâna servitoare. De data asta nu-î mai era teamă ca tn celelalte zile. Era cu sufletul încă plin de tristețe. Cu toata astea, se simțea mai tare, mai femee, mândră de taina ei ca o fată tânără căreia i s’a șoptit vorbe de dragoste la bal, în umbra unei perdele. Fără să tremure susți tm privirea ascuțită a tatălui ei... Decât să dezvăluie vreo vorbă măcar, din ceea ce se petrecuse dimineața, mai bine s’ar fi lăsat să fie chinuita.). D. Bucatei însă nu întreba nimic, asa că întrevederea trecu fără incident. ... Pe la vreo două ceasuri, ■ mancă cu Dinah, în bucătărie, căci mulatra nu și-ar fi putut închipui vreodată că mobilele din casa cea mare, mesele de Stejar vechi, sculptat de minune, dulăpioarele Emric al Il-lea, bufeturile cu tiș! ogivale, s'ar fi putut intrebuința în viața obișnuită, la mâncarea de toate zilele. Și de altfel, cu toate că eră așezată în subsol, bucătăria asta era singura încăpere din toată casă, care avea aerul mai cum trebue, mai locuită. • Ghoucherg.și mai puțin ca_de_ ibicel, nu î era foame. Din micul de la pâine făcu cocoloașe, și ,șeză mecanicește bucățelele de arno în figuri regulate. Amintirile o năpădeau din ce n ce mai mult. Căută acum să-șî aducă amine de Loupize, al cărui nume îl «amintise mamă-sa, și puținâte i puțin icoanele i se hotărau. ...O câmpie mare, pietroasă, »pinî subțiri de amândouă marginile unei șosele. Apoi un loc nchs unde țineau epurile verdeuri pitice, mărăcinișurî care închideau o vreme drumul și în urând se întrerupeau ca să descopere o vâlcea, pajiști, perdele le arbori și o casă mare, albă... ista era Loupize. Acum își adună bine aminte. Se jucase pe pâjiștile acelea ’ întră tufișurile lese UöTO do dendri și cle salvi albastre. Se tăvălise pe iarbă cu Mana, călcat în ceai frumoasă de ținătoare, cu părul închis, păat cu alb.Be-odată bătu din palme. Binah care din când în când se ștergea la ochi, sări de pe scaun. Doamne ferește,dar ce î, domnișoară ? —. Nimic baba Nah ! mi-adusei aminte de ceva. Tocmai cum o fereastră lasă lumina să intre într’o odaie întunecoasă — tocmai așa amintirea portretului, a lui .N răsărise în suflet. Imaginea surilor de la Loupize îî apăruse așa de-odată: masa de vist, la care seara, se așezau trei inși, pe când ea făcea Case cu cărți de joc. Și-î înfățișă acum, ca și când ar fi fost acolo, mama eî foarte drăguță, cu părul tare-negru, înfășurând inș\ umeri! intr’em ș.al cu ‘pan tlicî havanii, căcî îi era întotdeauna: frig , domnul Bucățel, de, pe atunci încovoiat, dar tot, truia sluțiu că acum; și el, portretul, cu aceleași mustăți blonde,„cu aceiași ochș albaștri... Acum pricepu ea de ce-i fusese așa de greu să-și aducă aminte. La, Loupize nu-l văzuse, niciodată în uniformă de ofițer. Acolo se îmbrăca la fel cu toată lumea. . Girencheta după ce-și isprăvi de ronțăit desertul , o bucățica de pâine muiată în dulceață de coacăze, dele fuga în odaia ei, să-și revadă comoara. Rămase multă vreme să-l privească și, între. pa'tru''Ochi cu cel absent, tot trecutul își făcu în sfârșit ,drum prin natura amintirilor. Lunară trei. Chondrita își adușii aminte cu domnișoara. Lebhart trebuia să " • sosească, • și își căută cărțile. Profesoara tocmai intra, subțirică în pelerina ei de optsprezece franci. Frigul îl înroșise prin voaletă nasul și umerii ascuțiți (Va urma r