Universul, decembrie 1914 (Anul 32, nr. 331-359)
1914-12-01 / nr. 331
Gr. fi. Constantisescu fost monitor la clinica,,Necker 4 de boala urinare, din Paris Specialist in boalele: INJECȚIUNE cu 606 și 914 Str. Dionisie 68, bis Consult: 4 um.—7 púm. Telefon 3944 1814 iMeputu-u, Onanism, Snfxlxs, Blenoragie și tie femei vindecă radical, repede fără durere Mr. Mămureanu „TAMABUIEEA“ 5 Madovei 5 — Intrarea discretă prin curte — Liberez certificate medicale CABIET n ERIT Alt »ODERI — Corespondez: Onorariu modest — Telefon 4078. ______ 1509^ Docent Dr. Cristeau fost medic la spitalele Colțea și Maternitatea-Faceri și boaie de Femei S’au mutat — Strada Romană 42 — Telefon 3788. Consult: 2—4 p. m. 1573 D-ra Doctor Ecaterina Arbore-Balli specială în boale de piept, și de copii s'a mutat In calea Moșilor 220 Consult: 122 p. m. 6-8 seara 1518 Dr. JaBGEÎi Special tîoale de stomac și intestine Consultațiitră 2—4 p. m. Strada Stelea No. 3 bis leleten 23 in 27. BIERAGLIE STERIAN Vechie medic al Eforiei Spitalelor Civile SPECIALIST IN BOALELE SIFILITICE și I. I Est.E Gonsult dela 10-12 și 5-7 22. Str. Bibescu- Vodă, Telel. 25’70 1579 Domnișoara Dr. ADLER DENTISTA DIN BERLIN 10 Strada Covaci 10 ___________1491 Doctor I. ETTINGER fost intern și medic al spitalului de copii Special In boale de Copii IIP, Princiatelor Unite 17, Tehto. 14 19 Consuluțiuni 1—2 și 7 seara Cereți la librării „Îngrijirea copilului sănătos și bolnav. 2.50 1306 Policlinica „V&âȚa“ București, Calea Grivitei 107 Op vilifippîi SIFILISUL, BLE 1 OB WilibBled NORAU1A si orice boală, cncei cu vacote Injecțiuni cu UUU antiblenoragie I CABIAT DENT A ü BLOBERK Cons. 8—13 și 2—8 jum. 96g I Pensiune DUVAL Camere mobilate din nou, cu sau fără tensiune, calea Victoriei 208, vis-a-vis de ministerul de industrie. La doi pași tramvai electric, 5 minute pe jos până la șosea. Clădirea așezată în partea cea mai înaltă a Capitalei, numai între grădini cu arbori seculari, posedă operațiune admirabilă. Se vorbește franceza și germana. 1581 Melei rito TikKa TuTma""TE vMia «UnSiW LiOttE NERVOASE si interne 1 m Tipr Ali'E'TE'T {Singurul specialist). - DISTRUGE ra H Aldin M JrlijEîi, di cai, perii de pe obraz, pistrui, negii, Miul, cicatricile. — Vindecă: petele roșii din naștere, petele ne- H mctele negre, bubele, nasul roșiu, sbârciturile, urmele de ars mâncărimea de pe com, etc.—Tratează: Neurastenia, paralizii, ■ența, etc. Consult, dela 10 a. m.—5 jum. p. m.— 3, Strada jgnu lui i prin str. Covaci). — Telefon 2577. 1581ggg »» ++****+ 1 Pentru BOLNAVII 02 PIIFI I în 1406 SE RECOJIVUA 0 SANATORIUL NATURALIST MODERN :. .. GRIGORE ALEXANDREAGU Galea Șerban-Vodă, No. 208 : .» Unde se face TRATAMENTUL SPECIAL pentru VINDECAREA TUBERI [ .» OULOZEI. Are: Instalațiunite cele mai perfecționate pentru : IN HA- .. ȘI LAȚIUNI, BAI de SOARE ELECTRIC, RAZELE RÖNTGEN, HIDRO- * 3, TERAPIE, PNEUMOTORAX-ARTIFICIAL. LABORATOR pentru analizele de sputa, urină și sânge, ETAVE SPECIALE pentru DESINFECTAREA :, < , SISTEMATICA a camerilor, obiectelor și tacâmurilor, VERANDE pen- • * * * tiu cura de aer (vara și iarna), CINEMATOGRAF', Parc de 25 mii m. p. < * RESULTATELE OBȚINUTE IN ACEST SANATORIU SUNT FOARTE «> X BUNE: 951a sută VINDECĂRI CLINICE în STADIUL 1,47 la sută in " . * stadiul L. .. Pensiune și tratament 11 lei pe zi, afară de cazuri excepționale. .. 1 ÎNSCRIERILE sen.nl. IWITITT VQPIT Medicul Șef al Senatorului » ± PRIMESC la d-nul al HULTöUU, str. COVACI 19, Etaj 1. 1 . PROSPECTE LA CERERE ♦ MINISTERUL DE RAZBOIU Dripa subsistenelor PilCaii« Se primesc oferte de grâu de la agricultori și proprietari, arătând cantitatea oferită, prețul, greutatea hectolitrică și termenul de predare. Oritele se predau închise de la ora 11 în sus și se vor deschide la 3 Decembrie 1914 ora 11 a. m., fiind Însoțite de câte o probă de câte un kgr. No. 20802-25 Noembrie 1914 1574 «a——’iniiunii ii II iii 111 [ LABORATOR Cel mai vechiu și cel mai mare Laborator particular din țară pentru ANALIZE MEDICALE „Dr. UoâistA" 5, BULEVARDUL I. BRATIANU, S Director Sr.VLADIMIR SV SILA I Analisa sângelui pentru sifilis (Vasseranion), Constanta Ambard, Analise de mrini si orice produse patologice si alimentare Singurul Laborator care prepară, Lactoferment contra boalelor intestinale. Culturi contra șoarecilor 978 WM——i^—WBBBWBI iOV, NOV, NOV oa țs,unde se execută Modern ”ai ARTISTIC »TUT TUD :^/orice lucrări foto-A1 | L11K //jST ^ 1/ grafice FOTOGRAFIC <f/ po^ Pentru sezonul de iarni au sosit In DEPOZIT următoarele Băuturi Streine: VIN VERMUT ....... VIN BSABSALA . . . VIN MALAUA ..... VIN HADIBA ....... VIN SA.AC3........ MUSCAT Qfig CESC .................... MUSCAT DE SPANIA .... ROM ENOtEZESC.......................... ROM DE BRÉMA......................... COONAC QRECESS ..... COGNAC FRANCEZ ..................... Comenzile se efectuează prompt din depozit, numai in ambalagii originale, prin biroul de Comision JOSEPH GALANTER București, Strada Artei, 16 1214 Sfaturi medicale, rețete, cronici femenine, novele alese, anecdote, corespondente intre cititoare, cum sa ne purtăm in societate, ultimele noutăți și numeroase ilustrații ale Modei, toate le găsiții in Moda și Ilustrată - EXEMPLARUL 40 BANI - Tipare la toate numerele. Ministerul Lucrărilor Publice Direcțiunea Generală a porturilor și căilor de comunicațiune pe apă Șantierul de construcțiuni navale din Turnu-Severin PUBLICAȚIUNE Direcțiunea șantierului de construcțiuni navale din T.-Severi aduce la cunoștința generală că în ziua de 10 Decembrie 1914 ora 3 p. m. se va ține licitațiune publică pentru vânzarea diferitelor părți de mașini, instrumente (scule de lucru) și obiecte scoase din uz. Condițiunile de licitațiune cât și inventarul obiectelor sunt publicate în Monitorul Oficial No. 179 din 914 pagina 8246—8247. 1503 PREPARATELE Laboratorului ..IDEALIS“ Tinctura „IDEALIS“ Vopsește parul de la Blondul cel mai frumos până la negrul cel mai natural, asemenea indreptează părul rău vopsit de alte tincturi din comerț. Cutia complectă lui 6. ..Rouge Brunete" a loi 2. Creme Luc de Lastuca 3:50. Aceste produse sunt analizate de Institutul de chimie al statului și constatate ca nevătămătoare. Depozit principal C. BEER Coafor al Curței Regale Cal. Victoriei "îd. București 1529 VINURI NATURALE VJEtiftftlu du Viile G. U. Negroponte .VOI din Viile Collin ZamfirescO Vinde cu prețuri foarte convenabile, Magazinele Generate și Antreportere „OBOIUL 1553-Strada Fântânica, prin Șoseaua Pantelimon. TELEFON 383 CA si PARIS Uciuinic pentru toate doamnele și domnișoarele de a avea o lucrare artistica de nu »reia «Joc de por care a sosit, chiar și in nuanțele cele mai dificile. MODELE ADMIRABILE și orice lucrare GATA eu PHEDLIU COW’E VABILE Cel mai mare elefant și conforta bl Salon de Coafura CA88A DORTHEIMER INSTITUTE de BEAUTÉ Telefon 20(94. STR. CLEMENȚEI, 7 La cerere noul catalog gratis NB. Se predă lecții: de coafat, manicare, îngrijirea părului și tincturat. __________ 1242 KLOKl nATURALe =EnSTALA Sosesc zilnic la Semințeria FROGI I BUCUIEȘTI Strada Bursei A’c. 3 Telefon 2014 5 PRETK FREilEE pentru rev - (rosuri originale) — VANZARE Eh DETAIL. — BUCHETE DE FLU1 EXPEDIȚIUnl in Provincie m LUNI,I DECEMRIE 1914 Declarațiile Regelui Bulgariei față de comisiunea parlamentară Sofia, 27 (sosită 28). — Regele a primit astă seară comisiunea parlamentară însărcinată a-i remite răspunsul Sobraniei la discursul tronului. Cu această ocțiune regele a pronunțat alocuțiunea următoare: Mi-a fost întotdeauna plăcut a întâlni pe delegații Adunărei naționale și a schimba cu dânșii idei asupra situațiunei și administrațiunei țârei, dar anul acesta, în mijlocul evenimentelor ce se desfășoară,împrejurul nostru, contactul cu reprezentanții poporului nu este lipsit de oarecare importanță pentru stat. Doresc să ăiiz de la dv., domnilor, cari sunt grijile de azi ale națiunii și îe împărtășesc cu dv. gândul ce nutrește sufletul meu și credința ce am că grație tăriei și înțelepciunei bulgarilor, statul va eși din nouile încercări neuzat și neamenințat in viitorul lui. In adevăr sunt mândrui de a da dreptatea cuvenită virtuților națiunei bulgare. Când în 1012, cu o unanimitate de avânt și cu o vitejie care n'au fost întrecute până acum, ea a sfărâmat pe un puternic adversar lumea a recunoscut extraordinarele ei calități militare; dar virtuțile cetățenești pe cari le-a arătat în adversitate, suferind bărbătește loviturile soartei și repunându-se cu ardoare la lucru, spre a-și atinge țelurile propuse, i-au meritat un și mai mare respect, din partea lumii streine ca după victorii și au încălzit toate inimici fiilor devotați ai patriei. Astăzi, când Europa întreagă este în flăcări, când incendiul se propagă și se apropie de noi, când toate popoarele înconjurătoare se mișcă și-și țin trupele cu arma la picior, națiunea noastră și-a prețuit situațiunea și și-a definit atitudinea cu sânge rece și cu prudență, cari sunt probe netăgăduite de înțelepciune și de maturitate politică. Acum privirile țarului și ale poporului sunt întoarse spre dv. In părerile și sfaturile ce exprimați constat solicitudinea d-v pentru binele național iar rezoluțiunea dv., de a jertfi totul pe altarul intereselor națiunii, mă asigură și mui inspiră încrederea că în viitor un acord tot atât de deplin va exista între națiune și coroană și că în acest acord vom găsi puterea necesară spre a asigura viitorul Bulgariei. Dumnezeu să vegheze asupra destinelor patriei și să binavoiască a încorona cu succes silințele noastre comune. (Agenția bulgară). RĂZBOIUL antra germano rus SIS Dilva energică a rușilor — 7 atacuri germane respinse — Petrograd, 28. — Stat majorul deneraîi simulta comunică: In direcțiunea Mlava, în noaptea și in ziua de 27 ofensiva energică a germanilor a fost respinsă cu succes. Trupele noastre la rândul lor au reluat ofensiva urmărind coloanele inamice, cari se retrăgeau pe alocarea în dezordine. In regiunea de la Nord de Lovicz inamicul a dat în noaptea de 28 spre 27 Noembrie cum și toată ziua următoare atacuri crâncene, cari totuși au fost respinse de noi cauzând perderi enorme genna- Gheltuelile de războiu ale Rusiei Roma, 27 (sosită 28). — Se telegrafiază din Petrograd că ministrul de finanțe a declarat in Dumă, că Rusia a cheltuit până la sfârșitul lui Octombrie cu operațiunile de război 1786 milioane ruble. (A. T. I.— Comunicat austriac Viena, 28. — Oficial din 28 la prânz. Operațiunile noastre în Carpați se urmează conform planului. Inamicul a opus ori în cea mai mare parte rezistență numai cu ariergardele cari au fost respinse în Galiția. Nu s'a obținut nici un rezultat decisiv. Pretutindeni pe unde rușii au atacat, au fost respinși cu grave perderi. Pe frontul nostru din Polonia liniștea a continuat și eli. Numai Przemyslul este împresurat dar neatacat, garnizoana arde de dorința de acțiune. Ea este zilnic atacată de părți mai mult sau mai puțin mari de trupe de învestire cari se țin la o depărtare respectuoasă, de cingătoarea fortăreței. (K. B.) nilor. In acest răstimp, trupele ruse au respins în tot 7 atacuri, în cursul cărora unele din unitățile noastre au lăsat pe inamici să se apropie la o distanță infimă și i-au pus pe rugă printr’un foc omorâtor. In regiunea de la Sud de Cracovia, la 27 ofensiva noastră a reușit cu toată rezistența tenace a germanilor. Am capturat mai multe tunuri și mitraliere germane cum și până la 2000 de prizonieri. In celelalte părți nici o schimbare esențială. (Westnik). Luptele continuă la Sud de Cracovia Roma, 27 (sosită 28). — Se anunță din Petrograd că atacurile continuă la sudul Cracoviei. încercările germanilor de a rupe frontul rusesc au fost respinse. (A. T. I.). Luptele din Garpați Budapesta. 28. — După ziare trupele noastre au reluat partsa care a suferi puțin de pe urma invaziunei. Rușii s'au depărtat din comitatul Saroș prin defileul Dukla Slabe detașamente incapabile de ofensivă se găsesc încă la granița comitatului Zemplin, Ung și Marmoros. (K. B.) Ofițeri superiori români decorați în Germania Berlin. 28. — Colonelul român Rudeanu, șeful direcțiunii armamentului in ministerul de război, a fost decorat cu Vulturul Roșu cl. II, maiorul Cernovodeanu, membru al direcțiunii armamentului, cu Vulturul Roșu cl.HI III colonelul Papana, membru în direcțiunea armamentului, a primit ordinul Coroanei Regale a Prusiei, el. II. (Wolfsbureau). Festul de la Ateneu — Pentru monumentul :,Avântul Țărei‘‘ — Un festival artistic a avut loc la Ateneu sub patronagiul d-lui Socol.-colonel Victor Radovici, pentru sporirea fondului necesar ridicarea în Capitală a monumentului „Avântul Țârei Au dat concursul— declamații și muzică, d-ra M. Radulescu, d-nii Ștefănescu Spirea, Mendelsohn, Ch. Stratulat — care a citit din bucățile sale, Iancovescu, de la Teatrul Național, Christea Ionescu cât și d-na Stela Leibovici. D. Radu Rosetti, a citit din bucățile sale: „O zi la Brașov ■2 ■ DN AEROPLAN bombardează Sazebroush Roma, 27 (sosită 28). Se află din Paris că un aeroplan german a bombardat Hazebrouch. Au fost 14 morți și 11 răniți. (A. T. I.). 1 Viitorii lui Klaociau - Declarațiile ministrului de extern japonez Tokio, 28. — Răspunzând interpelărilor cu privire la fraza din ultimatul japonez adresat Germaniei, după care Inaociau trebue restituit Chinei, ministrul de externe Kato a declarat că nu poate deocamdată să spue nimic despre viitorul lui Inaocian, Japonia n'a făcut in această privință nici o făgăduială. (C. B.) Procedeurile barbare ale austriacilor Niș, 2,9. — Guvernulatestin, format din izvor autorizat că autoritățile austriace în regiunile patriei noastre, cari au fost călcate de armata austriacă, duc pe toti tinerii de 14—16 ani in captivitate. Guvernul regal a adresat guvernelor Triplei înțelegeri și Statelor neutre o protestare energică față de procedeurile neusire, cari se aseamănă cu ale ienicerilor turci din evul de mijloc. (Pressbureau). Un interview al d-lui N. Filipescu Ziarul Le Temps publică următoarele declarații pe care d. N. Filipescu fost ministru, le-a făcut unui colaborator al său, d. Charles Rivet, care a fost zilele acestea în Capitală: „Când a izbucnit războiul, a spus d. Filipescu, România se găsea angajată de treizeci de ani în politica Triplei Alianțe. Cauza trebue căutată în faptul că Rusia ne luase Basarabia, cu tot ajutorul pe care i l-am dat la Plevna. Cu toate acestea, România a făcut Triplei înțelegeri, de la începutul ostilităților, un dar, anume : neutralitatea celor șase sute de mii de soldați ai săi. Trei cauze au determinat această atitudine: persecuțiunile ungurilor în contra românilor din Ungaria, greșelile săvârșite de diplomația austro-ungară față de noi pe timpul conflictului balcanic și, în fine, dragostea poporului ostru pentru Franța. Dar neutralitatea noastră, din ce in ce mai binevoitoare Triplei înțelegeri, ne apasă, fiindcă, întocmai ca și jurnalismul, duce la tQat’a, cu condiția să ieși dintr’însa. O vom părăsi deci și o vom părăsi în curând. Această prezicere formală e singurul lucru interesant pe care vi-l pot spune pentru moment. Dar," mă veți întreba, du ce nu pornim îndată? In ce mă privește o doresc. Trebue însă sa recunosc că partizanii așteptării, unei scurte așteptări, au in favoarea lor câteva cuvinte bine întemeiate. Așa ei pot dovedi cu ușurință că dată fiind atitudinea nesigură a Bulgariei, România, putând avea de luptat pe două fronturi, ar da, intrând imediat în campanie, un concurs mai grăbit, dar mai puțin eficacu. Așadar vă pot spune: Dați-ne o atitudine clară in ce privește pe vecinii noștri de la sud, și pornim a doua zi. De altfel, totul e numai o chestiune de câteva săptămâni, și România după ce a dat neutralitatea, va da și participarea ei. MTRDHIHEA naționaliștilor democrați din Capitală Vineri seară sa ținut la clubul naționaliștilor democrați o ședință publică la care d. Traian G. Stoenescu, avocat, a vorbit despre: „Care trebue să fie politica noastră externă.1* D-sa a arătat punctului de vedere al partidului în această chestiune, exprimat prin cel dintâi punct al programului ce prevede o politică externă care plecând de la conștiința unităței neamului și a intereselor lui solidare in toate privințile, să întrebuințeze cu înțelepciune toate împrejurările potrivite ce se oferă, fără a se angaja în costisitoare și primejdioase alianțe cu puterile mari și să caute în acelaș timp să se apropie de vecinii României în Peninsula Balcanică, dobândind în această unire locul hotăritor, ce se cuvenise de drept și după tradiția istorică a României. D-sa spune că deși trebue să arătăm simpatie Franței, trebue insă să fim mai rezervați față de Rusia, să căutăm apoi a încheia un puternic acord cu Italia care va fi hotăritor mai târziu când puterile beligerante vor eși slăbite din acest ,,război de usură”. D-sa e pentru o alianță balcanică dirijată de România. La discuția ce a urmat după conferință au luat cuvântul d-nii Atanasie G. Bălăceanu, M. M. Postelnicu, Ionescu-Brăila și alții. După aceea s’a discutat cu privire la organizația partidului din Capitală, luându-se mai multe hotărîri importante printre cari organizația pe culori și constituirea la club a unei biblioteci de scrieri politice. Vinerea viitoare d-l M. M. Postelnicu, avocat, va vorbi despre „Influența partidului naționalist democrat asupra celorlalte partide de guvernământ". CITIȚI IN „Universul Literar de Duminică 30 Noembrie Războiul anecdotic, de Bertolo. Reverie (după V. Hugo), de I. Vasiliad. Cărți poștale (versuri), de D. Iov. Culegătorul de fluturi, de Ion Dragii. Balada vioristului. de Em. Dro. ssino. Cercetații (convorbiri științifice), de V. Anestin. Poetul (după Heine), de loan Iotu. Popa Ilie, de I. C. Vissarion. Ceasul bate, (versuri), de Ion Scăenaru. Viața artistică și literară. — Vaporul Carităței. — Lacul cu glume. — Din ascunsul inimilor (roman), ete. Numeroase ilustrații de actualitate. A. S. Piimul Carol, după ultima fotografie. 99 TELEGRAFII FARA FIR LA NOI SI IR ALTE TARI . — Nevoia înființării unei mari stațiuni T. f. I. în București — încă din timp de pace, toate Statele s-au gândit la mijloacele de comunicațiune cele mai directe și cele mai repezi, asigurânduși astfel un serviciu de informațiuni pentru țările vecine, cât mai îndepărtate Acest mijloc de comunicațiune e telegrafia fără fir care, cu mijloacele și mecanismul cel mai simplu, leagă punctele cele mai depărtate. Nu avem intențiunea să expunem noi modul de funcționare al unei stațiuni de telegrafie fără fir — și nici să stăruim asupra serviciilor nenumărate și prețioase pe cari un atare mijloc de comunicațiune le aduce. Ne vom mulțumi să arătăm însă că toate țările din Europa, până și Bulgaria și Turcia, — au organizat serviciul de telegrafie fără fir, numai România nu o are. In situațiunea noastră se mai găsește numai Serbia, care ca și noi, riscă să fie cu desăvârșire izolată de tot restul lumii. Toate Statele comunică între ele, regulat, în fiecare zi de mai multe ori cu ajutorul lo f.-Intre principalele posturi din Europa, cităm : Nauen, lângă Berlin, având 300 kilowați putere și o antenă de 1226 metri înălțime. Postul de la Nauen face serviciu regulat cu America, transmițând zilnic 30 telegrame, la Sayville, lângă New-York. Pentru moment această stațiune comunică de 3 ori pe zi buletinul războiului. Nord deud, în Germania comunică zilnic până la distanțe de câteva mii de kilometri, făcând servicii de presă. Numeroase alte stațiuni din Germania comunică cu diverse puncte din America și cu coloniile germane din Africa. In Franța e stațiunea de la Tour-Eiffel, de 150 kw. putere, cu o antenă de 300 metri înălțime; ea comunică până la distanța de 10 mii kilometri. Stațiunea de la Lyon, înființată cu prilejul actualului război, comunică zilnic cu Petrograd și cu Bobrinsk, lângă Moscova. Anglia are mai multe stațiuni care o leagă cu Statele Unite, înlocuind comunicațiunea prin cablu, ceea ce constitue un enorm avantaj. Italia are stațiunea din Coltano, de 300 kw. putere cu antena formată din 20 piloane și având 80 m. înălțime. Comunică cu Eritrea și anume cu localitatea Massaua, și cu Buenos Aires. Stațiunea din Coltano comunică de 3 ori pe zi serviciul de presă. Stațiunea din Roma, care e de asemenea foarte puternică, și altele asemănătoare, din diferite puncte, fac regulat serviciul de presă, de câteva ori pe zi. Ca stațiuni puternice, în Europa, se mai pot cita : Laeeken — Lez — Bruxelles, cu 300 kw. putere ; stațiunea Aranjuez, lângă Madrid; Athena, care are un post puternic și care actualmente înființează încă unu de 150 kw. putere. Sofia și-a făcut de curând o stațiune de 70 kw. care comunică toată ziua și toată noaptea cu Bmla Pestii și cu Viena dând elegramele fără a mai plăti transitul prin țara noastră. Sebastopol are o stațiune de 60 kw. și își mai construește una, a cărei putere e de 150 kw. Constantinopolul are și el stațiune puternică , Ceea ce trebuie observate că toate țările străine au stațiuni de 100, 200 și 300 kilowați putere, cu antene formidabile, în vreme C8 R01 avem cu putere de 2 și 3 kilowați. Singură stațiunea din Parcul Carol se apropie de 10 kilowați putere, însă nu are rendementul suficient, din cauza lipsei de înălțime a antenei. Mărindu-se antena la aproape 100 metri, această stațiune ar putea trimite la distanțe de peste 1000 kilometri. iperfecționările ce se vor aduce stațiunei din Parcul Carol vor face ca ea să aibă 20—30 kilowați ; aceasta e totuși puțin, față de puterea stațiunilor din țările vecine. Suntem expuși să rămânem cu desăvârșire izolați, tăindu-se legăturile telegrafice cu țările străine. De aceea e de dorit să se facă și la noi, cât mai neîntârziat, o stațiune de 150 kw. putere, cu o artenă mare de piloane metalice, cu ajutorul căreia ne asigurăm , serviciul până la depărtări de 3000 kilometri. " O asemenea stațiune, comandată azi, — întrucât aparatele sunt gata, — ar putea să înceapă să funcționeze peste 2 luni. "’ostul acestei stațiuni, departe de a fi prea exagerat, cum s‘ar părea, n‘ar trece de 500.000 lei, bani, cari pe aceste vremuri mai ales, ar fi raportați în cel mai scurt timp.1. Publicul nostru, desigur, nu știe activitatea postului de 1. 1 f, Pe care-l avem în Parcul Carol. Extrema modestie a acelora cari conduc acest post face ca abia să se știe, în mod vag, că în Parcul Carol se găsește un asemenea post. Totuși, de 3 luni de zile, postul din Parcul Carol lucrează mereu. El primește în bune condițiuni, de la principalele stațiuni, din Nauen și Nordbeuch (Germania); Paris, de mai multe ori pe zi, în foarte bune condițiuni; Coltano și Roma (Italia); numeroase stațiuni din Anglia: Atena, Constantinopol, Sofia, Sebastopol, Pesta, stațiunea Massaua, din Eritrea, o stațiune din America, pe lângă sute de alte stațiuni, din toate părțile lumii. Numărul radiotelegramelor importante, înregistrate aci numai în 3 luni, e de câteva mii. Stațiunea din Parcul Carol, care transmite azi până la 7-800 kilometri, va putea transmite in curând până la 1000 km. Munca depusă aci și metoda urmărită pot fi date ca pildă pentru stațiunea cea mare de care nu mai putem fi lipsiți multă vreme. M. Negru In chestia vagoanelor pentru export — Ancheta orânduită de ministerul lucrărilor publice și comunicatul ministerului.—Chestiunea cererii de vagoane — Fiind informat că unii din exportatori au depus în gări fracute pentru mărfuri imaginare în vederea speculațiunilor cu vagoanele, ministerul lucrărilor publice a orânduit, o anchetă asupra acestui caz întâmplat la Brăila Ministerul a dat Vineri următorul comunicat asupra acestei chestiuni: Semnalându-se ministerului lucrărilor publice că unii exportatori din Brăila s'ar fi înscris pentru mai multe vagoane decât ar fi avut marfă depusă pentru export și că ar face speculă cu vagoanele, ministerul lucrărilor publice a trimis la Brăila încă de acum șase zile, pe directorul mișcărei căilor ferate care împreună cu Camera de comerț din localitate , și cu reprezentanții Bursei, au examinat de aproape chestiunea arătând care sunt mijloacele pentru a împiedica frauda. In urma înțelegerii ce directorul mișcării a luat cu reprezentanții Camerei de comerț și cu exportatorii din Brăila, ministerul lucrărilor publice a decis trimiterea în localitate a unui inspector al căilor ferate care, împreună cu reprezentanții Camerei de comerț, va face ancheta necesară controlând dacă fracitele vagoanelor cerute corespund mărfurilor depuse. Se vor controla deci toate mărfurile și toate frachiele. In cazul când se va dovedi că vreun exportator ar fi luat fruchte fără ca la liberarea lor, să fi acut marfă de puni, nu numai că acesterachte se vor anula dar, pentru restul mărfurilor ce ar avea depuse, exportatorul va pierde rândul la încărcare, rămânând în urma tuturor celorlalți depunători. Un alt comunicat a fost datori de ministerul lucrărilor publice cu privire la cererile de vagoane pentru export. Iată cuprinsul acestui comunicat: Ministerul lucrărilor publice face cunoscut că, în ceea ce privește distribuirea vagoanelor pentru export, această operațiune se face de către direcțiunea generală a căilor ferate după normele stabilite ca fiecare să încarce în ordinea depunerii mărfurilor în gări. Nu se poate face nici o abatere de la această regulă și prin urmare este inutil să se mai adreseze ministerului lucrărilor publice orice cerere cu privire la schimbarea rândului, nu distribuirea vagoanelor, deoarece această schimbare nu se poate admite sub nici un cuvânt. Acestea sunt nouăle dispozițiuni luate cu privire la vagoanele pentru export. L. I. * ¹ Prințul moștenitor al Bavariei rănit Roma, 27 (sosită 28). Ziarul „Messaggero“ primește din Tundra știrea că Prințul moștenitor al Bavariei ar fi grav rănit la un picior. (A. T. I.). '7 FOITA ZIARULUI „UNIVERSUL" Fericire zdrobită PARTIN II a si Jurnalul Gionchetei Loupize, 18 Martie In totdeauna am găsit o tainică asemănare Intre starea de lucruri cari mă înconjoară și sufletul meu. Sufletul meu răsfrânge lucrurile astea? Ori nu le văd decât prin sufletul meu, un fel de prismă interioară? Eu nu știu... Insă când eram mititică de tot, așa eram... Nu este, scenă epică sau scenă de dragoste pe vreo tapițerie din casa cea mare, in care să nu fi jucat vreun rol. Mai târziu, dincolo de zidurile vechi de la Vernon, cari nu mă vor mai adăposti de acum, am cunoscut ani — mereu aceiași — ca și mănăstirea, ca și ea de severi... Zile dragi, cari ați sburat plini de liniște priincioasă viselor ca și studiilor, ați trecut cei mai repede din toată viața mea de până acum; și de mi-o da Dumnezeu în viitor, cum trag nădejde, mai fericiți decâ voi, n’ar? să-mi fie amintirea lor mai plină de fermecătoare pace. Iată-mă ’s iar singură în Loupize-ul meu pustiu. Acum nu mai e vremea vacanțelor în care puteam s’a aduc cu mine, sunt singură, singură.... Când am trecut de poarta lui mare, parcul nemărginit pare că mi-a zis: — Copilă, te recunosc. Acum te-ai făcu mare... Te recunosc cu tot doliul pe care-l porți și cu toate că-ți văd urmele de lacrimi neascate bine, pe obraji... Ce mâhniri, ce bucurii ți-au adus lunile astea lungi, cât ai lipsit de-aici? Sărăcuța de tine, ți-ai pierdut ființe dragi, și ai suferit, vezi, și d’aia ai plâns... Și ,cu toate astea, ochii ăștia cari au vărsat atâtea lacrimi, mi se par mai strălucitori ca înainte, iar în fundul lor, lucind o flacăre ce n’o vedeam înainte. Da, și tu ești schimbată, ești mai ferice. Să luă înșel? Mi se pare că s’a înălțat, ca și o lumină de deasupra cenușei — speranță ce răspândește raze, peste toate tristețele tale.“ Dar uu care înțeleg limba lucrurilor iubite, i-am răspuns: „Da, colțișor drag, chiar Choncheta ta o asta care s’a întors. Nici tu nu mai ești ca atunci când te-am văzut în urmă. Parcul e bătrân, atunci era prin August și Septembrie. Iți aveai crengile încă pline de frunze, aleele tale de carpeni, bolțile îți erau dese și nicio rază de soare nu trecea prin ele... Și pe pajiști ce de florii... Și ce de cântece într’aripate prin tufișuri!... Ah! erau zile pline de soare, și râulețul pe „sub podețe secate... Acum, lacrimile iernii au umflat-o din nou; acuma curge din belșug și târăște cu ea ierburi și crăci rupte. Pomii îți sunt aproape despuiați. Un soare, ale cărui raze le poți suferi în voe, cu capul gol, străbate printre carpenii desfrunziți... Și tu porți povara doliului de peste an. Și cu toate astea, și tu, măcar că pari așa de amărât, ești plin de făgădueli primăvăratece. Uite mugurii pe crăci, uite pe pajiște mlădițe tinere de iarbă... Mâine are să fie primăvară. Par’cale bătrân, care mâine ,ai să fii reîntinerit, primește-mă la tine. Lasă, căci sunt și acum ca și odinioară, tot ca tine...“ 20 Martie Trec, trec zilele, îmi trebuiau liniștea și singurătatea asta pentru ceasurile prin cari trec acum, căci ceasurile astea au să-mi fie hotărîtoare în viață; și cele dinainte au fost așa de tulburate că aveam nevoe de-o așa tăcere pentru ca sa văd ce-a fost cu bietul meu suflet, ori printre foile castelului ăstuia credincios, și uneori pentru că n’am avut curajul să le scriu chiar în inima mea, îmi revăd anii petrecuți la Vernon, poate cei mai dureroși. O! de câte ori n’am cerut pe atunci, cu patimă, lui Dumnezeu, să mă scapi de viața asta. Prin câte chinuri nu mi-a trecut cugetul meu! Să lupți fără preget, împotriva voinței tale, să te lupți cu mintea care-ți aduce mereu icoana pe care nu trebue s’o privești, să te pomenești de-odată cu sufletul plin numai de icoana asta, asta e viață?.« Desigur că nu poate să fie chin mai sfâșietor. Și l’am suferit. Și numai la Vernon — unde astfel de chinuri sunt rare — mi-am putut măsura mai bine adâncimea rănii mele; căci la Locnwinen, grija de viața Luizei, nelinișt fiecărei clipe, îmi luase simțul de a suferi, pentru mine singură. Am auzit că, moarte merg încă, la asalt, și nu-și simt rana decât când se opresc. Pe mine, numai despărțirea eie lângă Jean, și pe care am crezut-o veșnică, m’a făcut să văd cât îl iubeam de mult. Mi-aduc aminte că-mi veneau atunci gânduri întunecate, pa cari nu îndrăzneam să rii-se mărturisesc mie singură. Mă răzvrăteam împotriva soartei care mă smulgea cu silnicie de lângă el, după ce mă silise să-l cunosc. In josul unei pagini a castelului meu, găsesc asta, datat în ziua când Jean a venit să mă vază, așa de pe neașteptate: „Doamne, îți mulțumesc că m’ai păzit. Ești bun că l’ai făcut să vină. Dacă n’ar fi venit, poate că mâini m'aș fi dus să-l caut“. Eu sunt ceca care a scris rândurile astea? Le tăgăduesc acum. Vezi că, sunt mult mai bună ca pe vremea aceea. Vai nu prețuim ceva, decât prin mila împrejurărilor... ...Geasul mântuirei mele, vreau să zic ceasul reabilitarei, a fost ceasul în care am aflat moartea Luizei... Nimeni n’are să citească ce scrin acum. Dacă aș ști că rândurile astea vor fi citite vreodată, nu le-ași fcri, căci un indiferent, sau unul car’e cum’ar cunoaște bine, m’ar crede 3 fără inimă... Cu toate astea, nu-i nici un rău să spui că moartea unei ființe iubite ne poate reface conștiința— §i h&ta mi s’a întâmplat atunci. Durerea una când am pierdut-o pe Luiza a fost a?a j de mare, mi-a tulburat până îîn*tr’atât inima, că am eșit din Încercarea asta cu altă inimă. Am plâns cu lacrimi sfinte, pe cari mi le puteam mărturisi, și cari au spălat urma celorlalte, a lacrimilor purverse. v. (Va urma} 39