Universul, decembrie 1914 (Anul 32, nr. 331-359)

1914-12-01 / nr. 331

Gr. fi. Constantisescu f­ost monitor la clinica,,Necker 4 de boala urinare, din Paris Specialist in boalele: INJECȚIUNE cu 606 și 914 Str. Dionisie 68, bis Consult: 4­­ um.—7 púm. Telefon 3944 1814 iMeputu-u, Onanism, Snfxlxs, Blenoragie și tie femei vindecă radical, repede fără durere Mr. Mămureanu „TAMABUIEEA“ 5 Madovei 5 — Intrarea discretă prin curte — Liberez certificate medicale CABIET n ERIT Alt »ODERI­ — Corespondez: Onorariu modest — Telefon 40­78. ______ 1509^ Docent Dr. Cristeau fost medic la spitalele Colțea și Maternitatea-Faceri și boaie de Femei S’au mutat — Strada Romană 42 — Telefon 37­88. Consult: 2—4 p. m. 1573 D-ra Doctor Ecaterina Arbore-Balli specială în boale de piept, și de copii s'a mutat In calea Moșilor 220 Consult: 12­2 p. m­. 6-8 seara 1518 Dr. JaBGEÎi Special tîoale de stomac și intestine Consultațiitră 2—4 p. m. Strada Stelea No. 3 bis leleten 23 in­ 27. BI­ERAGLIE STERIAN Vechie medic al Efor­iei Spitalelor Civile SPECIALIST IN BOA­LELE SIFILITICE și I.­ I Est.­E Gonsult dela 10-12 și 5-7 22. Str. Bibescu- Vodă, Telel. 25’70 1579 Domnișoara Dr. ADLER DENTISTA DIN BERLIN 10 Strada Covaci 10 ___________1491 Doctor I. ETTINGER fost intern și medic al spitalului de copii Special In boale de Copii IIP, Princiatelor­ Un­ite 17, Tehto. 14­ 19 Consuluțiuni 1—2 și 7 seara Cereți la librării „Îngrijirea copi­lului sănătos și bolnav. 2.50 1306 Policlinica „V&âȚa“ București, Calea Grivitei 107 Op vilifippîi SIFILISUL, BLE­ 1 OB WilibBled NORAU1A si ori­­­­ce boală, cnc­ei cu vacote Injecțiuni cu UUU anti­blenoragie I CABIA­T DENT A ü BLOBERK Cons. 8—13 și 2—8 jum. 96g I Pensiune DUVAL Camere mobilate din nou, cu sau fără tensiune, calea Victo­riei 208, vis-a-vis de ministerul de industrie. La doi pași tram­vai electric, 5 minute pe jos până la șosea. Clădirea așezată în par­tea cea mai înaltă a Capitalei, numai între grădini cu arbori seculari, posedă o­perațiune ad­mirabilă. Se vorbește franceza și germana. 1581 M­elei rito TikKa TuTma""TE vMia «UnSiW LiOttE NERVOASE si interne 1 m Tipr A­li'E'TE'T {Singurul specialist). - DISTRUGE ra­ H Aldin M JrlijEîi, di cai, perii de pe obraz, pistrui, negii, M­iul, cicatricile. — Vindecă: petele roșii din naștere, petele ne- H mctele negre, bubele, nasul roșiu­, sbârciturile, urmele de ar­­s mâncărimea de pe com, etc.—Tratează: Neurastenia, paralizii, ■­ența, etc. Consult, dela 10 a. m.—5 jum. p. m.— 3, Strada jgnu lui i prin str. Covaci). — Telefon 25­77. 158­1­ggg »» ++****+ 1 Pentru BOLNAVII 02 PIIFI I în 1406 SE RECOJIVUA 0 SANATORIUL NATURALIST MODERN :. .. GRIGORE ALEXANDREAGU Galea Șerban-Vodă, No. 208 : .» Unde se face TRATAMENTUL SPECIAL pentru VINDECAREA TUBER­­I [ .» OULOZEI. Are: Instalați­unite cele mai perfecționate pentru : IN HA- .. ȘI LAȚ­IUN­I, BAI de SOARE ELECTRIC, RAZELE RÖNTGEN, HIDRO-­­ * 3, TERAPIE, PNEUMOTORAX-ARTIFICIAL. LABORATOR pentru analize­­­­­le de sputa, urină și sânge, ETAVE SPECIALE pentru DESINFECTAREA :, < , SISTEMATICA a camerilor, obiectelor și tacâmurilor, VERANDE pen- • * * * ti­u cura de aer (vara și iarna), CINEMATOGRAF', Parc de 25 mii m. p. < * RESULTATELE OBȚINUTE IN ACEST SANATORIU SUNT FOARTE «> X BUNE: 95­1a sută VINDECĂRI CLINICE în STADIUL 1,47 la sută in " . * stadiul L. .. Pensiune și tratament 11 lei pe zi, afară de cazuri excepționale. .. 1­ ÎNSCRIERILE se­n.n­l. IWITITT VQPIT Medicul Șef al Senatorului » ± PRIMESC la d-nul al HULTöUU, str. COVACI 19, Etaj 1. 1 . PROSPECTE LA CERERE ♦ MINISTERUL DE RAZBOIU Dripa subsisten­elor PilCaii« Se primesc oferte de grâu de la agricultori și proprietari, ară­tând cantitatea oferită, prețul, greutatea hectolitrică și terme­nul de predare. Oritele se predau închise de la ora 11 în sus și se vor deschide la 3 Decembrie 1914 ora 11 a. m., fiind Însoțite de câte o probă de câte un kgr. No. 20802-25 Noembrie 1914 1574 «a——’iniiunii ii I­I iii 111 [ LABORATOR Cel mai vechiu și cel mai mare Laborator particular din țară pentru ANALIZE MEDICALE „Dr. UoâistA" 5, BULEVARDUL I. BRATIANU, S Director Sr.­­VLADIMIR SV SILA I Analisa sângelui pentru sifilis (Vasseranion), Constanta Ambard, Analise de mrini si orice produse patologice si ali­mentare Singurul Laborator care prepară, Lactoferment con­tra boalelor intestinale. Culturi contra șoarecilor 978 W­M——i^—WBBBWBI i­OV, NOV, NOV oa țs,­u­nde se execută M­oder­n ”ai ARTISTIC »TUT TUD :^/orice lucrări foto-A1 | L11K //jST ^ 1/ graf­ice FOTOGRAFIC <f/ po^ Pentru sezonul de iarni au sosit In DEPOZIT următoarele Băuturi Streine: VIN VERMUT ....... VIN BSABSALA . . . VIN MALAUA ..... VIN HADIBA ....... VIN SA.AC3........ MUSCAT Qfig­ CESC .................... MUSCAT DE SPANIA .... ROM ENOtEZESC.......................... ROM DE BRÉMA......................... COONAC QRECESS ..... COGNAC FRANCEZ ..................... Comenzile se efectuează prompt din depozit, numai in ambalagii originale, prin biroul de Comision JOSEPH GALANTER București, Strada Artei, 16 1214 Sfaturi medicale, rețete, cro­nici femenine, novele alese, anec­dote, corespondente intre cititoa­­re, cum sa ne purtăm in socie­tate, ultimele noutăți și nume­roase ilustrații ale Modei, toate le găsiții in Moda și­ Ilustrată - EXEMPLARUL 40 BANI - Tipare la toate numerele. Ministerul Lucrărilor Publice Direcțiunea Generală a porturi­­­­lor și căilor de comunica­­țiune pe apă Șantierul de construcțiuni navale din Turnu-Severin PUBLICAȚIUNE Direcțiunea șantierului de con­­strucțiuni navale din T.-Severi aduce la cunoștința generală că în ziua de 10 Decembrie 1914 ora 3 p. m. se va ține licitațiune pu­blică pentru vânzarea diferitelor părți de mașini, instrumente (scule de lucru) și obiecte scoase din uz. Condițiunile de licitațiune cât și inventarul obiectelor sunt pu­blicate în Monitorul Oficial No. 179 din 914 pagina 8246—8247. 1503 PREPARATELE Laboratorului ..IDEALIS“ Tinctura „IDEALIS“ Vopsește parul de la Blondul cel mai frumos până la negrul cel mai natural, asemenea in­­dreptează părul rău vopsit de al­te tincturi din comerț. Cutia complectă lui 6. ..Rouge Brunete" a loi 2. Cre­me Luc de Lastuc­a 3:50. Aceste produse sunt analizate de Insti­tutul de chimie al statului și constatate ca nevătămătoare. Depozit principal C. BEER Coafor al Curței Regale Cal. Victoriei "îd­.­ București 1529 VINURI NATURALE VJEtiftftlu d­u Viile G. U. Negroponte .VOI din Viile Collin ZamfirescO Vinde cu prețuri foarte convenabile, Magazinele Generate și Antrepor­tere „OBOIUL 1553-Strada Fântâni­ca, prin Șoseaua Pantelimon. TELEFON 38­3 CA si PARIS Uciuinic pentru toate doa­mnele și domnișoarele de a avea o lucrare artistica d­e nu »reia «Joc de por care a sosit, chiar și in nuanțele cele mai dificile. MODELE ADMIRABILE și orice lucrare GATA eu PHEDLIU COW’E­ VABILE Cel mai mare elefant și con­for­ta bl Salon de Coafura CA88A DORTHEIMER INSTITUTE de BEAUTÉ Telefon 20(94. STR. CLEMENȚEI, 7 La cerere noul catalog gratis NB. Se predă lecții­­: de coafat, manicare, îngrijirea părului și tinc­­turat. __________ 1242 K­LOKl nATURALe =EnSTALA Sosesc zilnic la Semințeria FROGI I BUCUI­EȘTI Strada Bursei A’c. 3 Telefon 2014 5 PRETK­ FREilEE pentru rev - (rosuri originale) — VANZARE Eh DETAIL. — BUCHETE DE FLU1 EXPEDIȚIUn­l in Provincie m LUNI,­I DECEMRIE 1914 Declarațiile Regelui Bulgariei față de comisiu­nea parlamentară Sofia, 27 (sosită 28). — Regele a primit astă seară comisiunea parlamentară însărcinată a-i re­mite răspunsul Sobraniei la dis­cursul tronului. Cu această o­­cțiune regele a pronunțat alo­cuțiunea următoare: Mi-a fost în­totdeauna plăcut a întâlni pe de­legații Adunărei naționale și a schimba cu dânșii idei asupra situațiunei și administraț­iun­ei țârei, dar anul acesta, în mij­locul evenimentelor ce se desfă­șoară,­­împrejurul nostru, con­­­tactul cu reprezentanții poporu­lui nu este lipsit de oarecare im­portanță pentru stat. Doresc să ăiiz de la d­v., domnilor, cari sunt grijile de azi ale națiunii și î­e împărtășesc cu d­v. gândul ce nutrește sufletul meu și credința ce am că grație tăriei și înțelep­­ciunei bulgarilor, statul va eși din nouile încercări neuzat și neamenințat in viitorul lui. In adevăr sunt mândrui de a da dreptatea cuvenită virtuților na­­țiunei bulgare. Când în 1012, cu o unanimitate de avânt și cu o vitejie care n'au fost întrecute până acum, ea a sfărâmat pe un puternic adver­sar lumea a recunoscut extra­ordinarele ei calități militare; dar virtuțile cetățenești pe cari le-a arătat în adversitate, suferind bărbătește loviturile soartei și re­­punându-se cu ardoare la lucru, spre a-și atinge țelurile propuse, i-au meritat un și mai mare res­pect, din partea lumii streine ca după victorii și au încălzit toate inimici fiilor devotați ai patriei. Astăzi, când Europa întreagă este în flăcări, când incendiul se propagă și se apropie de noi, când toate popoarele înconjură­toare se mișcă și-și țin trupele cu arma la picior, națiunea noa­stră și-a prețuit situațiunea și și-a definit atitudinea cu sânge rece și cu prudență, cari sunt probe netăgăduite de înțelepciu­ne și de maturitate politică. A­­cum privirile țarului și ale po­porului sunt întoarse spre d­v. In părerile și sfaturile ce exprimați constat solicitudinea d-v pentru binele național iar rezoluțiunea d­v., de a jertfi totul pe altarul intereselor națiunii, mă asigură și mui inspiră încrederea că în viitor un acord tot atât de deplin va exista între națiune și co­­roană și că în acest acord vom­ găsi puterea necesară spre a a­­sigura viitorul Bulgariei. Dum­nezeu să vegheze asupra desti­nelor patriei și să binavoiască a încorona cu succes silințele noa­stre comune. (Agenția bulgară). RĂZBOIUL an­tra germano rus SIS Dilva energică a rușilor — 7 atacuri germane respinse — Petrograd, 28. — Stat majorul d­eneraîi simulta­ comunică: In di­recțiunea Mlava, în noaptea și in ziua de 27 ofensiva energică a germanilor a fost respinsă cu succes. Trupele noastre la rândul lor au reluat ofensiva urmărind coloanele inamice, cari se retră­geau pe alocarea în dezordine. In regiunea de la Nord de Lovicz i­­namicul a dat în noaptea de 28 spre 27 Noembrie cum și toată ziua următoare atacuri crâncene, cari totuși au fost respinse de noi cauzând perderi enorme genna- Gheltuelile de războiu ale Rusiei Roma, 27 (sosită 28). — Se te­­legrafiază din Petrograd că mi­nistrul de finanțe a declarat in Dumă, că Rusia a cheltuit până la sfârșitul lui Octombrie cu o­­perațiunile de război 1786 mi­lioane ruble. (A. T. I.— Comunicat austriac Viena, 28. — Oficial din 28 la prânz. Operațiunile noastre în Car­­pați se urmează conform planu­lui. Inamicul a opus ori în cea mai mare parte rezistență numai cu ariergardele cari au fost res­pinse în Galiția. Nu s'a obținut nici un rezultat decisiv. Pretutin­deni pe unde rușii au atacat, au fost respinși cu grave perderi. Pe frontul nostru din Polonia liniștea a continuat și eli. Numai Przemyslul este împre­surat dar neatacat, garnizoana arde de dorința de acțiune. Ea este zilnic atacată de părți mai mult sau mai puțin mari de tru­pe de învestire cari se țin la o de­părtare respectuoasă, de cingătoa­­rea fortăreței. (K. B.) nilor. In acest răstimp, trupele ruse au respins în tot 7 atacuri, în cursul cărora unele din uni­tățile noastre au lăsat pe ina­mici să se apropie la o distanță infimă și i-au pus pe rugă prin­­tr’un foc omorâtor. In regiunea de la Sud de Cra­covia, la 27 ofensiva noastră a reușit cu toată rezistența tenace a germanilor. Am capturat mai multe tunuri și mitraliere ger­mane cum și până la 2000 de prizonieri. In celelalte părți nici o schimbare esențială. (Westnik). Luptele continuă la Sud de Cracovia Roma, 27 (sosită 28). — Se a­­nunță din Petrograd că atacu­rile continuă la sudul Cra­coviei. încercările germanilor de a rupe frontul rusesc au fost respinse. (A. T. I.). Luptele din Garpați Budapesta. 28. — După ziare trupele noastre au reluat partsa care a suferi puțin de pe urma invaziunei. Rușii s'au depărtat din comitatul Saroș prin defileul Dukla Slabe detașamente inca­pabile de ofensivă se găsesc încă la granița comitatului Zemplin, Ung și Marmor­os. (K. B.) Ofițeri superiori români decorați în Germania Berlin. 28. — Colonelul român Rudeanu, șeful direcțiunii arma­mentului in ministerul de război, a fost decorat cu Vulturul Roșu cl. II, maiorul Cernovodeanu, membru al direcțiunii armamen­tului, cu Vulturul Roșu cl.HI­ III colonelul Papana, membru în direcțiunea armamentului, a pri­mit ordinul Coroanei Regale a Prusiei, el. II. (Wolfsbureau). Festul de la Ateneu — Pentru monumentul :,Avântul Țărei‘‘ — Un festival artistic a avut loc la Ateneu sub patronagiul d-lui Socol.-colonel Victor Radovici, pentru sporirea fondului necesar ridicarea în Capitală a monu­mentului „Avântul­ Țârei­ Au dat concursul— declamații și muzică, d-ra M. R­adulescu, d-nii Ștefănescu Spirea, Mendel­sohn, Ch. Stratulat — care a ci­tit din bucățile sale, Iancovescu, de la Teatrul Național, Christea Ionescu cât și d-na Stela Leibo­­vici. D. Radu Rosetti, a citit din bucățile sale: „O zi la Brașov ■­2 ■ DN AEROPLAN bombardează Sazebroush Roma, 27 (sosită 28).­ Se află din Paris că un aeroplan german a bombardat Hazebrouch. Au fost 14 morți și 11 răniți. (A. T. I.). 1 Viitorii lui Klaociau - Declarațiile ministrului de extern japonez­­ Tokio, 28. — Răspunzând in­terpelărilor cu privire la fraza din ultimatul japonez adresat Germaniei, după care In­aociau trebue restituit Chinei, minis­trul de externe Kato a declarat că nu poate deocamdată să spue nimic despre viitorul lui In­ao­cian, Japonia n'a făcut in acea­stă privință nici o făgăduială. (C. B.) Procedeurile barbare ale austriacilor Niș, 2,9. — Guvernu­la­test­in­, format din izvor autorizat că autoritățile austriace în regiu­nile patriei noastre, cari au fost călcate de armata austriacă, duc pe toti tinerii de 14—16 ani in captivitate. Guvernul regal a a­­dresat guvernelor Triplei înțele­geri și Statelor neutre o protes­tare energică față de procedeuri­­le neusire, cari se aseamănă cu ale ienicerilor turci din evul de mijloc. (Pressbureau). Un interview al d-lui N. Filipescu Ziarul Le Temps publică ur­mătoarele declarații pe care d. N. Filipescu fost ministru, le-a făcut unui colaborator al său, d. Charles Rivet, care a fost zilele acestea în Capitală: „Când a izbucnit războiul, a spus d. Filipescu, România se găsea angajată de treizeci de ani în politica Triplei Alianțe. Cau­za trebue căutată în faptul că Rusia ne luase Basarabia, cu tot ajutorul pe care i l-am dat la Plevna. Cu toate acestea, România a făcut Triplei înțelegeri, de la în­ceputul ostilităților, un dar, a­­num­e : neutralitatea celor șase­ sute de mii de soldați ai săi.­­ Trei cauze au determinat această­­ atitudine: persecuțiunile unguri­lor în contra românilor din Un­garia, greșelile săvârșite de di­plomația austro-ungară față de noi p­e timpul conflictului balca­nic și, în fine, dragostea popo­rului ostru pentru Franța. Dar neutralitatea noastră, din ce in ce mai binevoitoare Triplei înțelegeri, ne apasă, fiindcă, în­tocmai ca și jurnalismul, duce la tQat’a, cu condiția să ieși din­­tr’însa. O vom părăsi deci și o vom părăsi în curând. Această prezi­cere formală e singurul lucru in­teresant pe care vi-l pot spune pentru moment. Dar," mă veți întreba, du ce nu pornim îndată? In ce mă pri­vește o doresc. Trebue însă sa recunosc că partizanii așteptă­­rii, unei scurte așteptări, au in favoarea lor câteva cuvinte bine întemeiate. Așa ei pot dovedi cu ușurință că dată fiind atitudinea nesigură a Bulgariei, România, putând avea de luptat pe două fronturi, ar da, intrând imediat în campanie, un concurs mai grăbit­, dar mai puțin eficacu. Așa­dar vă pot spune: Da­­ți-ne o atitudine clară in ce pri­vește pe vecinii noștri de la sud, și pornim a doua zi. De altfel, totul e numai o che­stiune de câteva săptămâni, și România după ce a dat neutra­litatea, va da și participarea ei. MTRDHIHEA naționaliștilor democrați din Capitală Vineri seară sa ținut la clu­bul naționaliștilor democrați o ședință publică la care d. Traian G. Stoenescu, avocat, a vorbit despre: „Care trebue să fie po­litica noastră externă.1* D-sa a arătat punctului de vede­re al partidului în această ches­tiune, exprimat prin cel dintâi punct al programului ce preve­de o politică externă care ple­când de la conștiința unităței neamului și a intereselor lui so­lidare in toate privințile, să în­trebuințeze cu înțelepciune toate împrejurările potrivite ce se o­­feră, fără a se angaja în costi­sitoare și primejdioase alianțe cu puterile mari și să caute în acelaș timp să se apropie de ve­cinii României în Peninsula Balcanică, dobândind în această unire locul hotăritor, ce se cu­­venise de drept și după tradiția istorică a României. D-sa spune că deși trebue să arătăm sim­patie Franței, trebue insă să fim mai­ rezervați față de Rusia, să căutăm apoi a încheia un puter­nic acord cu Italia care va fi ho­tăritor mai târziu când puterile beligerante vor eși slăbite din a­­cest ,,război de usură”. D-sa e p­entru o alianță balcanică dirija­tă de România. La discuția ce a urmat după conferință au luat cuvântul d-nii Atanasie G. Bălăceanu, M. M. Postelnicu, Ionescu-Br­ăila și al­ții. După aceea s’a discutat cu privire la organizația partidului din Capitală, luându-se mai mul­te hotărîri impor­tante printre cari organizația pe culori și con­stituirea la club a unei biblioteci de scrieri politice. Vinerea viitoare d-l M. M. Po­stelnicu, avocat, va vorbi despre „Influența partidului naționalist democrat asupra celorlalte parti­de de guvernământ". CITIȚI IN „Universul Literar d­e Duminică 30 Noembrie Războiul anecdotic, de Bertolo. Reverie (după V. Hugo), de I. Vasiliad. Cărți poștale (versuri), de D. Iov. Culegătorul de fluturi, de Ion Dragii. Balada vioristului. de Em. Dro. ssino. Cercetații (convorbiri științi­fice), de V. Anestin. Poetul (după Heine), de loan I­otu. Popa Ilie, de I. C. Vissarion. Ceasul bate, (versuri), de Ion Scăenaru. Viața artistică și literară. — Vaporul Carităței. — Lacul cu glume. — Din ascunsul inimi­lor (roman), ete. Numeroase ilustrații de actua­litate. A. S. Pii­mul Carol, după ultima fotografie. 99 TELEGRAFII FARA FIR LA NOI SI IR ALTE TARI . — Nevoia înființării unei mari stațiuni T. f. I. în București — încă din timp de pace, toate Statele s-au gândit la mijloacele de comunicațiune cele mai direc­te și cele mai repezi, asigurându­­și astfel un serviciu de informați­­uni pentru țările vecine, cât mai îndepărtate Acest mijloc de comunicațiu­­n­e e telegrafia fără fir care, cu mijloacele și mecanismul cel mai simplu, leagă punctele cele mai depărtate. Nu avem intențiunea să expu­­nem noi modul de funcționare al unei stațiuni de telegrafie fără fir­ — și nici să stăruim asupra serviciilor nenumărate și prețioa­se pe cari un atare mijloc de co­­municațiune le aduce. Ne vom mulțumi să arătăm însă că toate țările din Europa, pâ­nă și Bulgaria și Turcia, — au organizat serviciul de telegrafie fără fir, numai România nu o are. In situațiunea noastră se mai gă­sește numai Serbia, care ca și noi, riscă să fie cu desăvârșire izolată de tot restul lumii. Toate Statele comunică între ele, regulat, în fiecare zi de mai multe ori cu ajutorul lo f.­­-Intre principalele posturi din Europa, cităm : Nauen, lângă Berlin, având 300 kilowați putere și o antenă de 1226 metri înălțime. Postul de la Nauen face serviciu regulat cu America, transmițând zilnic 30 telegrame, la Sayville, lângă New-York. Pentru moment această stațiune comunică de 3 ori pe zi buletinul războiului. Nord deud­, în Germania co­munică zilnic până la distanțe de câteva mii de kilometri, făcând servicii de presă. Numeroase alte stațiuni din Germania comunică cu diverse puncte din America și cu coloniile germane din Africa. In Franța e stațiunea de la Tour-Eiffel, de 150 kw. putere, cu o antenă de 300 metri înălți­me; ea comunică până la distanța de 10 mii kilometri. Stațiunea de la Lyon, înființa­tă cu prilejul actualului război, comunică zilnic cu Petrograd și cu Bobrinsk, lângă­ Moscova. Anglia are mai multe stațiuni care o leagă cu Statele­ Unite, în­locuind comunicațiunea prin ca­blu, ceea ce constitue un enorm avantaj. Italia are stațiunea din Colta­­no, de 300 kw. putere cu antena formată din 20 piloane și având 80 m. înălțime. Comunică cu Eri­trea și anume cu localitatea Massaua, și cu Buenos­ Aires. Sta­țiunea din Coltano comunică de 3 ori pe zi serviciul de presă. Stațiunea din Roma, care e de asemenea foarte puternică, și al­tele asemănătoare, din diferite puncte, fac regulat serviciul de presă, de câteva ori pe zi. Ca stațiuni puternice, în Euro­pa, se mai pot cita : Laeeken — Lez — Bruxelles, cu 300 kw. pu­tere ; stațiunea Aranjuez, lângă Madrid; Athena, care are un post puternic și care actualmente în­ființează încă unu de 150 kw. pu­tere. Sofia și-a făcut de curând o sta­țiune de 70 kw. care comunică toată ziua și toată noaptea cu Bmla­ Pestii și cu Viena dând ele­gramele fără a mai plăti transi­­tul prin țara­ noastră. Sebastopol are o stațiune de 60 kw. și își mai­­ construește una, a cărei putere e de 150 kw. Constantinopolul are și el sta­țiune puternică , C­eea ce trebuie observat­e că toate țările străine au stațiuni de 100, 200 și 300 kilowați putere, cu antene formidabile, în vreme C8 R01 avem cu putere de 2 și 3 ki­lo­wați. Singură stațiunea din Parcul Carol se apropie de 10 kilowați putere, însă nu are rendementul suficient, din cauza lipsei de înăl­țime a antenei. Mărindu-se antena la aproape 100 metri, această sta­țiune ar putea­­ t­rimite la dis­tanțe de peste 1000 kilometri. iperfecționările ce se vor aduce stațiunei din Parcul Carol vor face ca ea să aibă 20—30 kilo­wați ; aceasta e totuși puțin, față de puterea stațiunilor din țările vecine. Suntem expuși să rămânem cu desăvârșire izolați, tăindu-se le­găturile telegrafice cu țările stră­ine. De aceea e de dorit să se facă și la noi, cât mai­ neîntârziat, o stațiune de 150 kw. putere, cu o artenă mare de piloane metalice, cu ajutorul căreia ne asigurăm , serviciul până la depărtări de­­ 3000 kilometri. " O asemenea stațiune, comanda­tă azi, — într­u­cât aparatele sunt gata, — ar putea să înceapă să funcționeze peste 2 luni. "’ostul acestei stațiuni, departe de a fi prea exagerat, cum s‘ar părea, n‘ar trece de 500.000 lei, bani, cari pe aceste vremuri mai ales, ar fi raportați în cel mai scurt timp.­­1. Publicul nostru, desigur, nu știe activitatea postului de 1. 1 f, Pe care-l avem în Parcul Carol. Extrema modestie a acelora cari conduc acest post face ca abia să se știe, în mod vag, că în Parcul Carol se găsește un asemenea post. Totuși, de 3 luni de zile, postul din Parcul Carol lucrează mereu. El primește în bune condițiuni, de la principalele stațiuni, din Nauen și Nordbeuch (Germania); Paris, de mai multe ori pe zi, în foarte bune condițiuni; Coltano și Roma (Italia); numeroase sta­­țiuni din Anglia: Atena, Constan­­tinopol, Sofia, Sebastopol, Pesta, stațiunea Massaua, din Eritrea, o stațiune din America, pe lângă sute de alte stațiuni, din toate părțile lumii. Numărul radiotelegramelor im­portante, înregistrate aci numai în 3 luni, e de câteva mii. Stațiunea din Parcul Carol, ca­re transmite azi până la 7-800 ki­lometri, va putea transmite in cu­rând până la 1000 km. Munca depusă aci și metoda urmărită pot fi date ca pildă pentru stațiu­nea cea mare de care nu mai pu­tem fi lipsiți multă vreme. M. Negru In chestia vagoanelor pentru export — Ancheta orânduită de ministerul lucrărilor publice și comunicatul ministerului.—Chestiunea cererii de vagoane — Fiind informat că unii din ex­portatori au depus în gări f­racu­­te pentru mărfuri imagi­nare în vederea speculațiunilor cu vagoanele, ministerul lucră­rilor publice a orânduit, o an­chetă asupra acestui caz întâm­plat la Brăila Ministerul a­ dat Vineri urmă­torul comunicat asupra acestei chestiuni: Sem­nalându-se minis­terului lucrărilor publice că unii ex­portatori din Brăila s'ar fi în­scris pentru mai multe vagoane decât ar fi avut marfă depusă pentru export și că ar face spe­culă cu vagoanele, ministerul lucrărilor publice a trimis la Brăila încă de acum șase zile, pe directorul mișcărei căilor fe­rate care împreună cu Camera de comerț din localitate , și cu reprezentanții Bursei, au exa­minat de aproape chestiunea arătând care sunt mijloacele pentru a împiedica frauda. In urma înțelegerii ce direc­torul mișcării a luat cu repre­zentanții Camerei de comerț și cu exportatorii din Brăila, mini­sterul lucrărilor publice a­ decis trimiterea în localitate a unui inspector al căilor ferate care, împreună cu reprezentanții Ca­merei de comerț, va face anche­ta­ necesară controlând dacă fr­acitele vagoanelor cerute co­respund mărfurilor depuse. Se vor controla deci toate mărfurile și toate frachiele. In cazul când se va dovedi că vreun exportator ar fi luat fruchte fără ca la liberarea lor, să fi acut marfă de puni, nu numai că aceste­­rachte se vor anula dar, pentru restul mărfu­rilor ce ar avea depuse, expor­tatorul va pierde rândul la în­cărcare, rămânând în urma tu­turor celorlalți depunători. Un alt comunicat a fost dat­ori de ministerul lucrărilor pu­blice cu privire la cererile de vagoane pentru export. Iată cuprinsul acestui comu­nicat: Ministerul lucrărilor publice face cunoscut că, în ceea ce pri­­vește distribuirea vagoanelor pentru export, această opera­țiune se face de către direcțiu­nea generală a­ căilor ferate du­pă normele stabilite ca fiecare să încarce în ordinea depunerii mărfurilor în gări. Nu se poate face nici o aba­tere de la această regulă și prin urm­are este inutil să se mai adreseze ministerului lu­crărilor publice orice cerere cu privire la schimbarea rândului, nu distribuirea vagoanelor, de­oarece această schimbare nu se poate admite sub nici un cu­vânt. Acestea sunt nouăle dispozi­­țiuni luate cu privire la vagoa­nele pentru export. L. I. * ¹ Prințul moștenitor al Bavariei rănit Roma, 27 (sosită 28).­­ Ziarul „Mess­agger­o“ prim­ește din Tun­dra știrea că Prințul moștenitor al Bavariei ar fi grav rănit la un picior. (A. T. I.). '7 FOITA ZIARULUI „UNIVERSUL" Fericire zdrobită PARTIN II a si Jurnalul Gionchetei Loupize, 18 Martie In totdeauna am găsit o tai­nică asemănare Intre starea de lucruri cari mă înconjoară și sufletul meu. Sufletul meu răs­frânge lucrurile astea? Ori nu le văd de­cât prin sufletul meu, un fel de prismă interioară? Eu nu știu... Insă când eram miti­tică de tot, așa eram... Nu este, scenă epică sau scenă de dra­goste pe vreo tapițerie din casa cea mare, in care să nu fi ju­cat vreun rol. Mai târziu, dincolo de zidurile vechi de la Vernon, cari nu mă vor mai adăposti de acum, am cunoscut ani — mereu aceiași —­ ca și mănăs­tirea, ca și ea de severi... Zile dragi, cari ați sburat plini de liniște priincioasă viselor ca și studiilor, ați trecut cei mai re­pede­­ din toată viața mea de până acum; și de mi-o da Dum­nezeu în viitor, cum trag nă­dejde, mai fericiți decâ voi, n’a­­r? să-mi fie amintirea lor mai plină de fermecătoare pace. Iată-mă ’s iar singură în Lou­­pize-ul meu pustiu. Acum nu mai e vremea vacanțelor în care puteam s’a aduc cu mine, sunt singură, singură.... Când am trecut de poarta lui mare, parcul nemărginit pare că m­i-a zis: — Copilă, te recunosc. Acum te-ai făcu mare... Te recunosc cu tot doliul pe care-l porți și cu toa­te că-ți văd urmele de lacrimi neascate bine, pe obraji... Ce mâhniri, ce bucurii ți-au adus lunile astea lungi, cât ai lipsit de-aici? Sărăcuța de tine, ți-ai pierdut ființe dragi, și ai sufe­rit, vezi, și d’aia ai plâns... Și ,cu toate astea, ochii ăștia cari au vărsat atâtea lacrimi, mi se par mai strălucitori ca înainte, iar în fundul lor, lucind o fla­căre ce n’o vedeam înainte. Da, și tu ești schimbată, ești mai ferice. Să luă înșel? Mi se pare că s’a înălțat, ca și o lumină de deasupra cenușei — speranță ce răspândește raze, peste toate tristețele tale.“ Dar uu care înțeleg limba lu­crurilor iubite, i-am răspuns: „Da, colțișor drag, chiar Chon­­cheta ta o asta care s’a întors. Nici tu nu mai ești ca atunci când te-am­ văzut în urmă. Par­­cul e bătrân, atunci era prin Au­gust și Septembrie. Iți aveai crengile încă pline de frunze, a­­leele tale de carpeni, bolțile îți erau dese și nicio rază de soare nu trecea prin ele... Și pe pa­jiști ce de florii... Și ce de cân­tece într’aripate prin tufișuri!... Ah! erau zile pline de soare, și râulețul pe „sub podețe secate... Acum, lacrimile iernii au um­flat-o din nou; acuma­ curge din belșug și târăște cu ea ierburi și crăci rupte. Pomii îți sunt a­proape despuiați. Un soare, ale cărui raze le poți suferi în voe, cu capul gol, străbate printre car­penii desfrunziți... Și tu porți po­vara doliului de peste an. Și cu toate astea, și tu, măcar că pari așa de amărât, ești plin de fă­­gădueli primăvăratece. Uite mu­gurii pe crăci, uite pe pajiște mlădițe tinere de iarbă... Mâine are să fie primăvară. Par’cale bă­trân, care mâine ,ai să fii reînti­­nerit, primește-mă la tine. Lasă, căci sunt și acum ca și odinioa­ră, tot ca tine...“ 20 Martie Trec, trec zilele, îmi trebuiau li­niștea și singurătatea asta pen­tru ceasurile prin cari trec a­­cum, căci ceasurile astea au să-mi fie hotărîtoare în viață; și cele dinainte au fost așa de tul­burate că aveam ne­voe de-o așa tăcere pentru ca sa văd ce-a fost cu bietul meu suflet, ori printre foile castelului ăstuia credincios, și uneori pentru că n’am avut curajul să le scriu chiar în inima mea, îmi revăd anii petrecuți la Vernon, poate cei mai dureroși. O! de câte ori n’am cerut pe atunci, cu patimă, lui Dumnezeu, să mă scapi de viața asta. Prin câte chinuri nu mi-a trecut cugetul meu! Să lupți fără preget, împotriva vo­inței tale, să te lupți cu mintea care-ți aduce mereu ico­ana pe care nu trebue s’o privești, să te pomenești de-odată cu sufletul plin numai de icoana asta, asta e viață?.« De­sigur că nu poate să fie chin mai sfâșietor. Și l’am­ suferit. Și num­ai la Vernon — unde astfel de chinuri sunt ra­re — mi-am putut măsura mai bine adâncimea rănii mele; căci la Locnwinen, grija de viața Luizei, nelinișt­ fiecărei clipe, îmi luase simțul de a suferi, pen­tru mine singură. Am auzit că, moarte merg încă, la asalt­, și nu-și simt rana decât când se o­presc. Pe mine, numai despărțirea eie lângă Jean, și pe care am­ cre­zut-o veșnică, m’a făcut să văd cât îl iubeam de mult. Mi-aduc aminte că-mi veneau atunci gân­duri întunecate, pa cari nu în­drăzneam să r­ii-se mărturisesc mie singură. Mă răzvrăteam îm­potriva­ soartei care mă smulgea cu silnicie de lângă el, după ce mă silise să-l cunosc. In josul u­­nei pagini a castelului meu, gă­sesc asta, datat în ziua când Jean a venit să mă vază, așa de pe neașteptate: „Doamne, îți mulțumesc că m’ai păzit. Ești bun că l’ai făcut să vină. Dacă n’ar fi venit, poate că m­âini m'aș fi dus să-l caut“. Eu sunt ceca care a scris rân­durile astea? Le tăgăduesc acum. Vezi că, sunt mult mai bună ca pe vre­mea aceea. Vai­ nu prețuim ceva, decât prin mila îm­prejurărilor... ...Ge­asul mântuirei mele, vreau să­ zic ceasul reabilitarei, a fost ceasul în care am aflat moartea Luizei... Nimeni n’are să citea­scă ce scrin acum. Dacă aș ști că rândurile astea vor fi citite vreodată, nu le-ași fcri, căci un indiferent, sau unul car’e cum’ar cunoaște bine, m’ar crede 3 fără inimă... Cu toate astea, nu-i nici un rău să spui că moartea unei ființe iubite ne poate reface conștiința— §i h&ta mi s’a întâm­plat atunci. Durerea una când am pierdut-o pe Luiza a fost a?a j de mare, mi-a tulburat până îîn­*­­tr’atât inima, că am eșit din În­cercarea asta cu altă inimă. Am plâns cu lacrimi sfinte, pe cari mi­ le puteam mărturisi, și cari au spălat urma celorlalte, a la­crimilor purverse. v. (Va urm­a} 39

Next