Universul, ianuarie 1915 (Anul 33, nr. 2-30)

1915-01-24 / nr. 23

Procesul asasinarei lui Mas Hugo Baumgarten - Achitarea acuzatului - Ședința de noapte ACUZAREA. — APARAREA Ședința se redeschide la orele 10 jumătate. Se dă cuvântul d-lui procuror Racoviceanu, în susținerea acu­­zatiunei. D. procuror face în scurt isto­ricul faptului și arată și împre­jurările la cari s'a comis crima. Susține că acuzatul a comis cri­ma fără nici un motiv, întru­cât nu e dovedit cu nimic că ar fi fost persecutat de Baumgarten, ci din contră se dovedește că Baumgarten i-a făcut toate în­lesnirile, acordân­du-i aconturi până la sume de mii de lei. D­e asemeni este inexact că ar fi fost dat afară din serviciu, în­tru­cât este dovedit că Stoenes­­cu a plecat singur, fără să fie concediat.. Premeditarea e dovedită prin împrejurarea că Stoenescu în­trebuințând un truc, a luat re­volverul dela amicul său Botez. De asemenea este constatat, și a­­ceaste reese din scrisoarea pe care Stoenescu a adresat-o lui Botez, că el avea intențiunea să omoare pe Baumgarten. Apărarea va căuta acum să dovedească că Baumgrarten era u­n om rău și desfrânat, lucru pe care nu va reuși să-l dove­­deascâ. Termină cerând juraților un verdict afirmativ. * Bin partea apărărei m­ai întâi cuvântul d. Radu D. Rosetti. B-sa arată că Stoenescu este un pervers după cum caută acuzarea să-l prezinte. Rămâ­nând orfan de tată, el a căutat, prin mijloacele sale proprii, să își creeze o situațiune, pentru a putea întreține pe mama sa. Spune că crima nu a comis-o cu premeditare, ci constrâns de împrejurări. Fiind silit să demi­sioneze, el a cerut să i se libe­reze o sumă de bani la care a­­vea dreptul, după chiar legea loteriilor. Baumgarten refuzând a-i da acei bani, el a cerut atunci un certificat prin care să dovedeas­că că a luat parte la tragerea lo­teriei. Certificatul fiindu-i refu­zat, Stoenescu s-a adresat mi­nisterului de interne, care, după intervenția direcției loteriei de Stat, n’a dat nici un curs cere­­rei lui. Astfel Stoenescu văzân­­du-se scos afară din lege, a cău­tat sâ-și facă singur dreptate și aceasta nu cu premeditare, ci într un moment de surescitare. Roagă comUiun­ea ponților ca să examineze de aproape cazul lui Stoepescu și prin Verdictul ce-i va da sa nu distrugă un om pentru totdeauna.* Tot din partea apărărei au vorbit și d-noi avocați Mihail Mora și Cancicov, conchizând la achitarea acuzatului. Desbaterile declarându-se în­chise, d. președinte face un scurt rezumat al desbaterilor. a luat avocat nu VERDICTUL La orele 3- comisiunea jurați­lor se retrage spre a delibera, iar la orele 3 și jam., aduc un ver­dict negativ, în baza căruia Curtea achită pe C. Stoenescu. EDUCAȚIA FIZICA IN MIȘCAREA CERCETAȘILOR Iuțeala cu care se întinde în țara noastră, formarea legiuni­lor de cercetași, ne dă speranțe că, în fine, cel puțin acest mij­loc de educațiune și instrucțiu­ne a tineretului școlar, va prin­de rădăcini. Interesul și munca depusă de A. S. Regală Principele Carol, sperăm că vor fi Încoronate de succes. Acest succes, Insă, nu va fi desăvârșit, decât dacă și edu­catorii și instructorii acestui ti­neret își vor îndeplini rolul, de­­zinteresat și cât mai mult, fă­când astfel din cercetași ele­mente perfecte din punct de ve­dere fizic, moral și intelectual. Cei mai apropiați de cercetași considerându-i școlari, ar fi, du­­pă cum spunea și d. Al. Dem­e­­trescu în conferința dela Soc. Tinerimea Română, profesorii, deci din aceștia să se aleagă e­­ducatori morali și fizici. Mai ales educatorii fizici, numai din profesorii școalelor trebue luați, căci având numai ofițeri se pa­re că vom cădea iarăși în siste­mul micilor dorobanți. Aceasta este chiar părerea părinților, căci nu văd cu copiii lor decât ofițeri. Cum nu poate deveni adevă­rat cercetaș, din punct de vede­re fizic, decât cel ce posedă un corp sănătos, deci și o minte sănătoasă, educația sa fizică, trebue să ne preocupe un pr­iul rând. Cu cât va fi mai desvoltat cu plămâni și mușchi armonic desvoltați, cu atât va fi mai să­nătos, mai încrezător în forțele și capacitatea lui. Bacă conside­răm că în primul rând cerceta­tul trebue să fie și un bun măr­șăluitor și ciclist, vedem de câtă nevoie sunt exercițiile fizice pen­tru picioare. Mișcările de depărtarea și a­­propierea picioarelor, flexiunea­­ și extensiunea lor, mersul pe talpă și pe vârfuri, săriturile de pe loc și din fugă tn lungime și înălțime, cu­ sau fără obstacole, săriturile cu prăjina, exercițiile de fugă (iuțeală și durată), jo­curile gimnastice și sporturile (acestea din urmă numai pen­tru cercetași trecuți de 17—­18 ani) prepară și desvoltă mușchii picioarelor, inima și plămânii. Adăugând, chiar e absolută tre­buință, pe lângă acestea și exer­ciții libere, cu instrumente, la aparate, ridicări și asvârliri de greutăți, scrimă, box și lupte, care exerciții se adresează și mușchilor brațelor, cefei și trun­chiului, putem fi siguri că cer­­entașul va fi armonic desvoltat, deci perfect ca fizic. Fiind astfel, cu câtă plăcere și ușurință n’ar face el escursi­­unile sale. Oboseala nu i ar mai veni așa repede, ca atunci când n'ar fi fost, educat fizicește, cum e cazul cu cercetării noștri. Pâ­rau, șanțuri, gropi, dealuri, ape mai mari, ar fi cu ușurință tre­cute, fiind exercitat tn ședințele de gimnastică la sărituri, mers etc. Tot astfel pot fi momente tn care este nevoie de puterea brațelor, a umerilor, a cefei, a inimei, plămânilor etc., de aci dar nevoia unei perfecte educa­ții fizice, care să desvolte și să întărească corpul cercetașului. Exercițiile fizice ce se pot face în vederea acestui scop, nu pot fi conduse decât de cunoscători în ale educației fizice și din par­tea cărora se cere pe lângă si­tele și calități fizice. Educatorul fizic trebuie să fie, el însuși, bine făcut, agil, rezistent, gata oricând a fi pildă cercetașului. Numai astfel va putea obține el rezultatele dorite. Cei mai chemați pentru acea­sta sunt profesorii de gimnasti­că și ofițerii. Adevărata educație fizică, în­să, nu se poate face decât în so­­cietățile de gimnastică și sport. De aceea trebuie ca cercetașii să fie de drept considerați ca făcând parte din societatea de firm­­ și sport din localitate. Unde nu se află, să se înfiin­țeze pe lângă fiecare școală sau una într’o localitate și care să fie frecventate obligator de toți cercetații locali. GA aumai frecventând soc. de gimn­ și sport se poate ajunge din cercetaș, din punct de vede­re fizic, observăm dacă facem o comparație între unul ce este și membru al unei asemenea joc. și unul care nu-i. Superioritatea celui dintâi este absolut eviden­tă, el fiind mai desvoltat, mai vioi, puternic etc. decât celalt. Așa­dar, cercetașilor noștri, trebuie să le facem și o cât mai multă educație fizică, pe lângă cea morală și intelectuală, luată cu toate ramurile ei, (nu numai box, de pildă, cum are văzut la sediul asociatei cercetașilor) căci calitățile morale și intelec­tuale nu vor putea merge mâ­nă la mână cu cele fizice, decât când și acestea din urmă vor fi egale cu cele di­ntâi. Un perfect echilibru fiind în­tre acestea, afirmăm cu certitu­dine că cercetașii noștri vor de­veni cu adevărat o generație perfect educată și instruită din punct de vedere moral, fizic și intelectual și deci vom putea privi cu încredere și mulțumire viitorul neamului nostru. Nie. Padu lasou Profesor: Alexandria Universul IN DOBROGEA-HORA SILÎSTRA 21 Ianuarie Conferința d-lui procuror Georgescu­ Vâlcea Marți seară, în sala „Cercului Militar" d. procuror C. Georges­­cu-Vâlcea a ținut o conferință. in primul rând societatea corală „Sebianca" a cântat Trd­­­­iască Heneie care a fost ascultat lu picioare de numeroasa asis­tența, precum și câteva cântece române și bulgare. Apoi d. procuror și-a desvoltat conferința sa „Despre puterea sugestiunei in războaie". D-sa a­­rată intri un mod luminos că pu­terea de a sugestiona o armată în război întrece uneori chiar tactica și armamentul, făcând să se obție victorii. Arate câtă influență are su­­gestiunea când vin­e mai cu sea­mă de la comandanții de trupe cari știu să câștige încrederea oarbă a soldaților cum și iubi­rea lor. Citează numeroase și intere­sante exemple de sugestiune în războaiele din trecut, și chiar din războiul actual în care generali­simul Joffre prin puterea lui de a sugestiona are cuvânt hotări­­t pr­­intre colegii săi. Despre ge­neralisimul Joffre spune că în­șiși g­ermanii, văzând că le-a paralizat planurile lor distrugă­toare, într-o revistă militară re­cunosc marea lui valoare și că de­și e în etate de 63 ani are vi­goarea unui sublocotenent Citează și exemplul regelui Albert al Belgiei care prin erois­mul arătat și-a sugestionat bra­vul său popor ce nu s-a lăsat să fie cucerit, de­și poporul năvăli­tor era de o mie de ori mai mare ca număr și armament, precum și exemplul regelui Petru al Serbiei care de­și bolnav în mo­mentul de groază, s'a pus alături de soldați și prin­­ îndemnul său convingător reuși să isgonească pe dușman de pe întreg terito­riul patriei. Asemenea expune exemple ad­mirabile de sugestiune la ro­mâni și conchide că, pe lângă valoarea armatei române recu­noscută și de străinătate rmo­­rul mai e de temut, fiindcă e stăpânit în foste actele vieței de credință ruligioaaă­­. Geo­ ecmsemi Vâlcea a ie și crPrh’roS felicitat. R'a realizat st­ma de aproape IPAO lei cu cere pe yp ro^un roîî­­dul ..FamRW Sunftorihv." r>m­ă confer?­** a urmat, dans până la orele 4 dimineața. Itinerar al recrutării cu Tutova Iată operațiunile consiliului de revizie al recrutărei cl. 191­6­ și 1917 din județul­­ Tutova. „Consiliul de revizie va opera în zilele arătate mai jos, pen­tru fiecare plasă și va statua numai asupra cazurilor prevăzute la art. col a. 1, 2, 3 și 4 din legea de recrutare. Pentru aceasta toți tinerii re­crutați din di. 1916 și 1917 cari au obținut dispense de serviciu militar ca fiu de văduve, etc., precum și acei cari din lipsi de acte la recrutare, au fost auto­rizați de Consiliul de recrutare, se vor prezenta în persoană în fața Consiliului de revizie it­i lo­calul palatului administrativ sa­la Curței cu juri din Bârlad. Zilele în care va opea Con­siliul se fixează astfel:_ 1 Febru­arie se vor prezenta tinerii din comunele plășilor: Tutova și A­­dem. 2 Februarie 1915 idem din plă­­șile Murgeni și Simila. 3 Februarie 1915 idem din plășile Corod și Pereschiv. 4 și 5 Februarie tinerii din o­­rașul Bârlad. Consiliul va duvra în fiecare zi de la oreto 9—12 dim. și de la 3-6 d. a. SM CIT UT! Cl Il­.& Huși, 21 Ianuarie Zilele acestea sa infiun­at și la noi un sindicat al podgoreni­lor hușeni și din­n­treg județul. Necesitatea acestui sindicat se simțea de multă vreme, insa­ lip­­sa da inițiativă a făcut ca sa se întârzie înfăptuirea lui. In afară de apărarea interese­lor podgorenilor, scopul sindi­catului, după statute, este­ 1) de a înlesni membrilor pro­curarea în comun a materiale­lor și instrumentelor necesare culturei viței și preparatului vinului; 2) să înd­rumeze pe o cale să­nătoasă replantarea podgoriilor cu vin­ americană; 3) să urmărească și să denun­țe pe falsificatorii de vinuri; 4) să reguleze prețul muncei în podgorii și al vinului — pre­cum și alte chestiuni importan­te cari interesează pe podgoreni. Scopul fiind deci foarte fru­mos, ar fi de dorit ca nici un podgorean să nu­ neglijeze a se înscrie în sindicat. Statutele și cererile de înscrie­re se trăsesc la d. A. Dumbravă, dirigintele oficiului poștal, și cine voește să se i­escrie, să se adreseze d-sale. Societate de economie și ajutor religio. Cu aprobarea d-lui ministru de finanțe, fu­ncționarii serviciu­lui teh­nic al județului au în­ființat o societate de economie și ajutor reciproc numită „Dobro­­gea-noua“ cu sediul la biroul central al zisului serviciu. Marți s-a ținut adunarea ge­nerali, alegându-se următorul consiliu de administrație: Pre­ședinte, d. I. G. Ciumetti, ingi­­ner-șef al serviciului teh­­ic, vicepreședinte, d. I­. Antofiliu, conductor dl. I; cenzori, d-nii G. Popescu conductor și G. Bura­­cu membri: G. Economu, con­ductor, și pichorul G. Axinte, iar casier -contabil d. Dumit­ru M. Enea, secretarul serviciului teh­­nic. Dela „Asociația sens­­rală a medicilor“ Demersuri pisarea militară privitoare la reorga­­semeixtiri sanitar Se știe că, în ultimul timp, comitetul central al ,,Asociația­nei generale a Medicilor'1 a ho­tărât să ceară guvernului ca, 'o reorgan­zarea serviciului sani­tar al armatei, o reorganizare impusă de experiența fătentă în campania din anul trecut, — să aibă neapărat în vedere necesi­tatea de a se da tuturor medici­lor din rezervă cel puțin gradul de locotenent și tuturor acelora cari vor avea o practică de șase ani, cel puțin gradul de căpitan,­­­al medicilor evrei, neîmpămân­teniți, să li se dea, pe t­ip de campanie, cel puțin gradul de sublocotenent, fără brevet, ono­rific. Aceste cereri au fost făcute fără nici o altă preocupare de­cât grija de a se asigura servi­ciului sanitar militar o bună funcționare în timp de campa­nie, constatat fiind că impos­bi­­ltatea tn care s’au găsit medicii din rezervă, anul trecut, de a avea cuvânt hotărâtor asupra măsurilor de poliției sanitară, n’a avut de­cât rele efecte. O d­elegațiune a comitetului ,,Asociațiunei” s’a prezentat de curând la ministerul de război și a susț­nut acest mod de a privi lucrurile, depunând un me­moriu referitor. Delegațiuei res­pective ’i s'a răspuns, că unele din cererile din memoriul depus ș­i* adrp’șiile îr­ principiu, dar nu s’a precizat care anume și în ce măsură se va face accep­tarea lor. Acest rezultat al primului de­mers făcut a fost comunicat co­mitetului central al „Asociațiu­­nei” în ședința tinută de comi­tet Miercuri seară. A rămas ca delegațiunea să continue facerea demersurilor ce mai sunt necesare. * In ședința sa de aseară, comi­tetul ,"Asociațiunei" a mai dis­cutat — in continuare — ches­tiunea modificărei statutelor a­­cestei „Asociațiuni”. SÄMBATA, 24 IANUARIE 1915 APARILV mmm i Un elegant volum cuprinzând — aproape 250 pagini — în editura ziarului „UNIVERSUL“ R­ECîEZII ROMANI­A I PAUL­LIN&gff SERCS «le PREȚUL 1 LEU Pentru provincie se adaogă 35 b. porto Știri din țară plălit — PANCIU Pentrul „Familia luptători­lor". — Din inițiativa d-nei Sma­­randa Apostolon­­u, preșe in a­­soc. „Limanul" din Focșani, se va da o frumoasă serbare, în sa­la hotelului Gnîrză, din Panciu, al cărui produs e destinat pentru ajutorul familiilor celor mobi­lizați. SOLI­ȚIA Stârpirea concubinajului. — Sunt și în acest oraș mulți cari trăesc în concubinaj. Câțiva re­zerviști, văzând di­spozițiunile guvernului de a­ acorda, un­ caz” de mobilizare, ajutoare familii­lor celor mobilizați, și cunos­când că numai familiile celor căsătoriți legitim vor primi a­­jutoare, au început a face de­clarații de căsătorie la oficiul stărei civile. Acest curent a stră­bătut curând în oraș, și mulți rezerviști ar dori să se căsăto­­reacă, dar se văd în neputință de a face acest pas, din cauza lipsei de mijloace, căci n’au un­de și ce murei. Văzând dorința acestor oa­meni cari doresc să-și aranjeze situația civilă, dar că din cauza lipsei de mijloace nu o pot face, credem că ar fi bine ca au­toritățile și clerul din localitate să ia inițiativa de a înlesni pe toate căile căsătoria celor ce trăesc în concubinaj.­ ­OOPESTA Programa serbării zilei de 24 ianuarie. Dasa de căt­re „Ceta­tea Crăciun­a“ împreună cu școa­­lele primare din local dtate vor serba anul acesta cu deosebită atensiune aniversarea „Unirii Principatelor". Diaconul N. Gheorghiu va vor­bi despre „Unirea Pri­­cipate­­lor", d-l I. Profiriu despre „în­semnătatea zilei de 24 Ianuarie". Vor urma declamații și diferi­te recitări de către elevi și eleva. Elevele scoalei primare va re­prezenta o piesă școlară. Corul elevilor va intona mai multe cântece patriotice. Adunare generală. — Dumini­că 1 Februarie membrii biblio­­tecei „Cetatea Crăci­una" sunt convocați în adunare gen­er­ală, pentru aprobarea gestiunei pe anul 1914 și alegerea comitetului pe anul 1915. Misiunea consilieru­­lui muntenei Radovici Roma, 21. — După ziarul „Tri­buna", misiunea consilierului ma­relui stat major muntenegrean, Radovici, ar fi ca să înch­ec un împrumut. (A. T. l.) ■șan TAR­GO­VIST­E Un băiat tărat de tren Târgoviște, 21­ Ianuarie Băiatul Nicolae Pancas din A­ninoasa voind să se urce într’un tren, care transporta lignit, în g­ara Doicești, a căzut intre șine. Vagoanele trecând peste cor­pul nefericitului sau mutilat. Viedma a murit. BRAILA 2/ Ianuarie Tifosul exam­eiatic în Hrana D, inspector sanitar Glineanu a fost azi la brăila, spre a con­trola măsurile ce s au luat in ve­derea izolărei bolnavului de tifos exam­m­­atic.­­A [UNK]est uubnao, tare e prizonier să­u in armata austriacă și a in­trat în țară ind­exiând că ar fi bulgar, se află internat la Laza­retul din afară de oraș. Tot acolo au fost trimiși incă doi inși, cu care bolnavul a venit in contact. Cei izolați sunt Anghel Mar­­covici, Marin Anton și Vane Do­bra. Nici un alt caz de tifos exant­­tematic nu s-a m­ai ivit la Brăila. Pinierea sub interdicție a f­iatelui industriaș Vio­ltos Tribunalul a numit o comi­siune de medici compusă d­in d-nii din: N. Demetrescu-Brăila, Iorgandopol și I. Podeanu, care să examineze starea sănătăței marelui industriaș G. Violatos, pentru care sa cerut punerea sub interdicție. Comisia s’a întrunit azi și a examinat pe d. Violates, avizând pe tmu­punerea lui sub interdic­­ție. In cercurile comerciale din portul nostru, produce mare sen­­satie acest fapt. D. G. Violates e proprietarul morii de făină cu acelaș nume de pe cheiul Dunărei. -! SARAID In jurul crimei din str. Rega­lă. Miercuri 21 c., orele 4 d. a., la morga cimitirului s’a făcut autopsia cadavrului lui Toader Adam din Bârlad, care după cum se știe din cele relatate tele­grafic, a fost ucis cu două focuii de revolver, de către comerc­an­­­tul Vasile Chirier. A fost de față dnii dr. Söensahl, medicul pri­mar al orașului, procurorul Bu­­jeniță, asistat de d. comisar Ne­­nițescu, șeful siguranței locale Din actul medico-legal al aut­i­­siei, reese că primul glonte a lo­vit Pe Tender Adam în partea dreaptă a gâtului, iar al doilea glonte i-a perforat inima, provo­­cându-i moartea fulgerătoare. Cercetările asupra cauzei cri­mei continuă de către d. rude­­instructor Mironescu, cârma parchetul i-a înaintat actele îm­preună cu comerciantul Vasile Chiper, care, după cum se știe, a fost arestat la comiterea fap­tului. T..SVSAGUFSELE Serată. — Societatea „Lima­nul" din localitate, va da în sea­ra de 23 ort. o mare serată dan­sată în saloanele clubului în­frățirea, spre a se mări fondu­rile de ajutoare a famiiilor gra­delor inferioare, cari vor fi mo­bilizate. i*r și ...eiei.un DOROHOI 21 Ianuarie Fapte lăudabile Am mai avut prilejul să ne o­­cupăm de rodnica activitate a societatei „Ajutorul" a d-nelor­­ r­omâne din localitate, pusă sub conducerea activă a d-nei Elena G. Mar­cu. Grație muncei depuse de d-nele membre ale acestei societăți, multe suferințe au găsit a­muare. Zilele trecute chiar societatea „Ajutorul", împreună cu primă­ria orașului Dorohoi, au împărțit haine și încălțăminte la un nu­măr de 105 elevi de la școlile primare din oraș. U-nele membre ale societăței „Crucea roșie", filiala Dorohoi, sub președinția d-nei Aglae Scar­­lat Rosetti, s’au întrunit în pa­latul comunal, spre a se consfă­­tui asupra măsurilor eventuale ce sunt de luat față de precipi­tarea evenimentelor. Sumele donate de d-na Aglae Sc. Rosetti și linseria lucrată de d-nele Elena Mar­cu, Maria di Andreescu, Stella Roșeanu și Cetavia Răutu au fost încredin­țate spre păstrare d-lui G. G. Burghele, primarul orașului Trai iacensk­i Pe ziua d­e azi avem de înre­gistrat 3 incendii. Primele două s’au declarat la­ Vorniceni și anume la Ion Un­gurean­u și Ilie Marcu, nimicind celui dintâiu un motor cu în­treaga sa instalație, în valoare de 3500 lei și celui din urmă ca­sa și gospodăria, neasigurată. Al treilea incendiu a distrus la Mireanca casa de meci Natalia Boian. Asfixiată Azi dimineață a fost găsită moartă în locuința ei din Vârful­ Câmpului octogenara Anița V. Cociaș, care a fost asfixiată pe­ste noapte de gaze­le emanate de jeratic. Moartă din leacuri băbești Elena I. Alexanei din Văcu­­lești, fiind bolnavă, a plecat la o renumită doctoreasă din Adân­cată ca s’o consulte. A fost așa de bine consultată și „tratată" în­cât în momentul când se îna­poia în satul ei, a murit chiar pe drum, Bruno. TULCI, 21 ianuarie, în juful propagarea răz­­boiului sfânt în România Muftiul județului nostru Me­­met. Seachir a adresat d-lui mi­nistru de culte un memoriu prin care se disculpă de acuzațiunile cari s’au adus în chestia predicfi­­rii războiului sfânt în România. Pe de altă parte musulmanii din Tulcea și Isaccea au protes­tat telegrafic la ministerul de culte și la plenipotențiarul Tur­ciei la București, contra felului cum s’a făcut ancheta cazului muftiului. Incendiu­ din pra Scăioși Ploești, 21 Ianuarie Useară, din împrejurări ne­prevăzute a luat foc instalația pompei de apă din gara Scăioși, de pe linia ferată Ploești-Văle­­nii de Munte. Cazul se anchetează. R.8ARAT 22 Ianuarie. Descoperirea autorilor iinwilor și spar­­gerilor din Pitești Banda de hoți cari speriase o­­rașul cu furturile și spargerile a fost descoperită, grație d-lui Nae Minculescu, comerciant In urma spargerii făcute la dânsul în str. Râurilor, despre care Universul a vorbit la timp, d. Minculescu s’a pus în urmă­rirea lor, fiind de mai multe ori amenințat Descoperirea lor s’a făcut în­tâmplător și iată cum : D-1 Nae Minculescu, are pe lângă linia Pitești-Curtea de Ar­geș o grădină în mijlocul că­reia se află o căsuță veche un­de în timpul verei se adăposteau lucrătorii cari munceau la gră­dină. D-sa a fost anunțat că chi­ar în acea casă se adăpostește par­te din spărgători, întrucât ea în timpul iernei nu era locuită de nimeni. Acum 2—3 zile d. N. Mincules­cu, ducându-se pe la grădină și­­ văzând că dedesubtul palatului este făcută o groapă câți poate intra omul, imediat și-a închi­puit că trebue să fie ceva la mij­loc. Intrând în grădină și mer­gând în casă, observă la u­șa podului un foc de cismă milita­ră eșp afară. Atunci s-a dus în grădină, a luat un atac și ve­nind din nou în casă a dat cu el prin tavanul casei, care fiind putred a răspuns în pod. Suindu-se în pod văzu pe pun­gașul Ion Sulă și un dezertor, cari s’au și repezit la dânsul, dar d-l N. Minculescu fiind ro­bust pe pus mâna pe militar, pe care l’a legat cu niște bețe, și tot în timpul acela puse mâna și pe celălalt care se repezise să-l lovească cu un cuțit. Apoi d, Minculescu trimese un băiat să anunțe la prăvălie și pe vecini, cari veniră imediat și astfel du­se pe punga și la prăvălie. Aci ei mărturisi­ră spargerea făcută la d-sa. In timpul când ei se rugau de d-l Minculescu să le dea dru­mul, d-sa anunță poliția, care veni și-i duse în localul poliției. Aci fiind interogați și cerce­tați, arătară și pe ceilalți tova­răși ai lor. Trimițând să-i caute fară și ei arestați. Ei au mărtu­risit spargerile și furturile fă­cute în oraș precum și pe cele proiect­ate. . În primul rând au declarat că plănuiseră a face o nouă căl­care în d-l Minculescu, de astă dată însă să fie omorât, cu în­treaga familie, și a da foc ca­selor, Iu care scop ei puseseră din vreme la strașina casei șo­­moioage de nac și lână muiate în petrol. Mergând cu ei la fața locului, s’au și găsit în strașina casei acele șomoioage. Ar mărturisi­ de asemenea teîu! cum au făcut spargerea sa d­l Diică Naumescu din strada Neam Vodă, și cum au luat mai multe obiecte și acte ale d-lui avocat I. Naumescu , au măr­turisit cum au spart și furat la comerciantul Ion Marinescu din bulev. Elis­abeta Doamna și aRR din oraș. Acești dezertori mai sur­t im­plicați și în furturi de afecte m­iniere. Poliția caută să dea de urma tuturor spargerilor și furturilor acestei bande, ca în urmă banda să fie îna­nt­ată parchetului. La timp vom arăta nouile des­coperiri făcute. SîBîscrierea unui băiat In. Obileșt­i a fost găsit spânzu­rat intr-un coșar din spatele ca­sei părinților săi, băiatul Ion I. Bărbănțoiu, în etate de 15 ani. Nu se cunosc cauzele pentru cari bietul băiat și-a curmat viața. Diverse . In spitalul Plăinești a mu­rit locuitorul Anghel Cocoș,grav bătut l­a drumul mare, de către frații Tudose și Vasile Cosma, pe când se ducea acasă cu soția sa. Crim­inalii au fost arestați. — Curtea cu jurați a condam­nat la 5 luni închisoare și 100 lei ,amendă pe Mărgărit Frunză din Tâmboești, acuzat pentru crimă săvârșită, dar neizbutită. — La 26 Ianuarie se va face la prefectură revizuirea scutiților Aproperea rom­âno-legi­iară — Rezultatul întrevedere­ dintre d. Berussi și primul ministru tra­gat — Sofia, 19 Ianuarie Ministrul României, d-l De­rus­si, s’a întors Sâmbătă din București și a avut o lungă­ con­vorbire cu primul ministru Ra­­doslaroff, asupra căreia s’a dat următorul comunicat. ..In întrevederea, ce a avut-o alaltă ori ministrul României cu primul ministru, s-a constatat că Bulg­aria ți România tin deopo­trivă să consolideze bunele ra­porturi dintre ambele țări. Mi­nistrul României a accentuat a­­supra intentiimei guvernului său, de a face Bulgariei toate în­­vesnirile posibile în expertei ei, guvernul român studiază mijloa­­cele pentru ușurarea transitului bulgar prin România. Acest transit e studiat în mod amical și va ajunge la o hotârîre defini­tivă pe baza reciprocității“. Acest comunicat a produs o excelentă impresie in toate cer­curile și in special In cercurile comerciale și e socotit azi de presa bulgară ca un pas însem­nat al României in vederea unei apropieri amicale de Bulgaria. Bulgaria la rândul ei dorește de asemenea amiciție cu statul­ vecin, al cărui ideal național nu a întâmpinat nici­odată vreo piedică din partea Bulgariei, și e de sperat că nici România nu se va opune dreptelor străduințe naționale ale Bulgariei. R. O școală de aviație a artileriei Ministerul de război a luat hotărârea de a înființa o școală de aviație a artileriei, în scopul de a familiariza pe ofițerii no­ștri cu avioanele. Direcțiunea acestei școli va fi încredințată inspectorului gene­ral al artileriei, cu concursul inspectorului general al geniu­lui, pentru părțile ca­ privesc formarea teh­nică a personalu­lui. Toate regimentele de artilerie de câmp, de cetate, d­e asediu și celelalte unități de artilerie vor trebui să trimită la această școală doui ofițeri din armata activă și din rezervă, meniți a deveni ofițeri „observatori". Regulamentul nouei școli indi­că amănunțit modul de recrut.­___________ ________ re­al piloților, indemnizațiile și reformaților din orașul R.­Sä-1 speciale acordate ofițerilor și rat aparținând contingentelor , gradele inferioare sau colaați­ 1909-915. [lor, Inform­atiuni­. •Absolvenții liceului Matei Ba­sarab, secția reală și modernă, promoțiunea anului 1905, sunt i­ntrați a-și trimite adresele d-lui Ion Marinescu, avocat, str. Tri­umfului 8, București, sau d-lui Iacob Buicliu, la ministerul de finanțe, urmând a se organiza o agapă colegială cu prilejul împlinirei a 10 ani de la absol­virea liceului. * Părintele Lucaci, președin­tele Ligei Culturale, care se afla la Roma, s’a­­ reîntors în Capi­tală. * D. V. Antonescu,­ ministrul justiției, a dispus suprimarea închisoare­ de la Pângărați. De­ținuții ce se aflau la Pângărați, și al căror număr se ridică în a­­cest moment la 88, vor fi pe vii­tor internați la Mărgineni. • D. Marincovici, noul minis­tru al Serbiei, a vizitat Miercuri d. a., la orele 3 jum., pe d- Em. Porumbaru, ministru de externe. Mâine, Sâm­bită, (Aniversa­rea t­i­irii Principatelor) se­­ a inaugura la Alexandria, cu deo­sebită sc.emnitate, monumentul lui Cl­za-Vodă. Monumentul reprezintă pe Cu­­za înconju­rat de două grupui­­ale porți, r­eprezintând două din marile lui fapte: Unirea Princi­patelor și împroprietărirea ță­­ranilor, întreg monumentul e de bronz și este opera sculptorului I. Ior­dan­escu. Anul acesta școala „Cultura" din București va sem­na aniversa­rea „Unirei Princip­atelor", mâi­ne, Sâmbătă, orele 10 dim., 'ai localul școalei din str. Staru­lui 11 bis. (sala de festivități) și invită pe părinții, foștii elevi și ori­ce persoană care se intere­sează de școală Eforia spitalelor civile a fost­­ autorizată să primească dona­­țiu­nea făcută de d-ra Ana C. G Popovici, din București, consis­tând din moșia Nazâru, iotul n­nul II, județul Brăila. D. Const. Grigorescu a fost­­ uimit inspector și islazurilor co­munale de pe lângă ministerul de interne. SUCCES EXTRAOERINAR Toată țara astăzi ser­bează artiștii turneu­lui artistului Constan­tin Mărculescu în frun­tea căruia se găsește distinsa artistă pari­ziană d-șoara Valeria Sa­lat­er, care joacă in românește. In corpul telegrafo-poștal s’au făcut următoarele înaintări: D. Panait Gh. Orghină a fost înaintat oficiant inferior gr. Ii. Ti. Stoenescu Gheorghe I, în­­naintat oficiant inferior gr. III. D. Petre Gherghiceanu, a înain­­tat asistent gr. I. D. Gheoghe Istodorescu, actual conductor poștal gr. II, înaintat ajutor magazinei. Ministerul de culte și instruc­țiune publică a fost autorizat să primească donați­unea făcută de locuitorii din satul Bratcova, județul Teleorman, consistând dintr’un teren pe care să se cons­truiască localul de școală. Din seară au incest din gara de Nord peste 200 d­e armeni din Capitală cu destinația Unghenii- Ruși, spre a se înr­ola ca vol­un­tari în armata rusească. Pr. Vasile Hârci­, a fost numit și fr’t. de constatare el. TH­ a pe lânf­ă administrația financiară Tasi CoratȘnfenîî vor avea cinstea să primească în mijlocul lor și ăă asculte ne marea noastră cân­tăreații Diva Protocinesen în seri ie de 25 si 27 Ianu­arie în sala teatrului Elpis. D. Orter Livezeanu, absolvent al scoalei de pictori din Iași, a fost numit­ în postul de pichor cl. ITl­a, la serviciul de poduri și șosele din jud. Dolj. P. Pruna Top.n, a fost numit pe ziua de 1 Februarie c., copist 'In direc+limea generală d­e po­duri și șosele. P. proprietar­ii moșiei Pet bești, din jud. Vaslui, d. Stefan St.­ Gheorghiu din Huși, a dăruit la 4 elevi merite și cărțile de stu­diu necesare pe anul școlar 1914 —1915, de asemenea a îmbrăcat în mod complect 7 școlari, cu haine noi și ajutând cu suma d­e bani pe părinții acelor copii ca să-si cumpere cele necesare de sărbători. Dirigintele școalei aduce mulțumiri generosului do­nator. Dacă mișcarea cooperativă este chemată s­ă to bunătățiască mai ales vteja sătenilor noștri, trebue să fie cunoscuți »aceia cari strică tovarășilor sătești, a­buzând de încrederea consăteni­lor lor și însușind­u-și bani luați din averea comună. Printre aceștia sunt conducă­torii obștei „Brafia“ din cern. Cremene,rn­ Argeș­ Ton Stăvescu, A. Dinescu și Z. Tod^riu, con­tra cărora s'au făcut formalită­țile de urmărire pentru delapi­dare. ȘCOLARE ♦ Ministerul instrutcțiunei pu­blice a aprobat înființarea unui post de­­ învățător în satul Nuc­șoara comuna Râncezi (Praho­va), post plătit, de comună cu 80 lei lunar. ♦ D-ra Maria Obadă a fost nu­mită învățătoare suplinitoare la școala din com. Deleni (Vaslui) în locul d-lui Petre Chiric, transferat la școala din com. Hi­lița (Iași). ♦ D. Ion Al. Gârjea­ a fost numit învățător­ suplinitor la școala din com­. Lupșa (Mehe­dinți), la catedra d-lui Gh Ghiață, numit revizor școlar cl II-a. ♦ D. Ion Damian a fost numit învățător suplinitor la­ școala din com. Cordăreni-Dămieni (Do­rohoi) in locul d-lui Botez, ră­mas în disponi­bilita­te.­ ♦ S% primit, pe ziua de 1 A­­prilie 1915, demisiunea din învă­țământ a­ d-nei Elisa Vercescu, institutoare la școala n-rul 1 de fete din Focșani, și a d-lui Ion Cucu, institutor la­ școala n-rul 8 de feri din Iași. ♦ D-na Ecaterina­ Niculescu, maestră titulară la școala profe­sională de fete din Tur­ucaia, a fost transferată la școala pro­fesională n-rul 1 de fete din Bu­curești. ♦ D-ra Virgina Râșcănu, ac­­tuală ajutoare de maestră în Bu­­curești, a fost tranferată la școala profesională ele fete din Turtucaia, în locul d-nei Ecate­­­rina Niculescu. ♦ Se aduce la cunoștința ele­­vilor din seria anului 1910 cu examenul de absolvire al școa­lei medii de agricultură dela Roman se va fine anul acesta Ii 15 Februarie a. c. în loc de 1 Aprilie. JUDICIARE . Se știe că judecătoria ocol. III di n Capitală a respins cere­rea de liberare ,pe cauțiune fă­cută de Christu Sotiriu, inculpat ca autor al furtului de la d-na Crețulescu. Contrar acestei hotărâri Soti­riu a făcut apel care se va ju­deca de secția I-a a trib. Ilfov, în ziua de 27 Ianuarie col. "• D. judecător al cabinetului IV a clasat afacerea privitoare Pe avocatul David Iulian, des­pre care am publicat că a fost reclamat de o d-nă, pentru fap­tul că ar fi sedus-o. MILITARE ♦ D. administrator căpitan Mateescu Radu, aflat în poziție de disponibilitate, a fost reche­mat în activitate de serviciu, la vacanta ce este în reg. 22 inf. UNIVERSITARE ♦ In urma recomandării semi­narului pedagogic al Universită­ții din București, ministerul in­s­­trictiunei a confirmat conferen­țiar pe d. I. Livescu, profesor la conservator, care va face curs de dicțiune cu studenții facultăților de litere și teologie cari urmează aplicațiile pedagogicului univer­sitar DELA C. F R. ♦ Direcția e. f. a permutat pe următorii funcționari de la Văr­­ciorova, — unde din cauza înce­tării traficului, lucrările sunt minime—impiegați de mișcare: Canavea Const., la Craiova; Pi­­tulescu C., la Valea Călugăreas­că; Marinescu Sever, la Buzoești; imp. de birou: Beniamin Pop, la Chitila-Triaj și Teodorescu Gh., la Giurgiu; magazineri: Mari­nescu Mih., la Mizil, Ionescu Al., la Chitila și Vrăb­eanu I., la București-Nord. Au fost detașați: Pătruțoiu Al., la Câineni și Florescu Const., la inspecția I din Craiova. ♦ In ultimele zile, c. f. germane au trimis și mai puține vagon­e ca la­­ început ca să-și ridice măr­furile,—așa cum au convenit cu ministerul de lucrări publice, și direcția c. f. r. Astfel, într o zi au sosit 75 de vagoane și în alta 65, — ceea ce este departe de a corespunde numărului făgăduit d­n 250 și pentru care lucru s-au luat toate dispozițiunile, ca să fie încărcate și transportate repede, așa cum au rugat reprezentanții c. f. ger­mane. STUDENȚEȘTI ♦ Studenții ialomițeni sunt invitați pentru Luni, ora 8 sea­ra, să ia parte la întrunirea ce se va fine la sediul cercului din calea Moșilor a­nul 137. INTRUNIRI­ CONFERINTE Societatea de horticultura din Ro­m­ânia va ține adunarea gene­rală mwu 24 ianuarie, la ora 2 d. a. în sala „Eintracht“, stra­da Dionisie 64. Absentele , concediile lucrătorilor fi la atelierele c. î. r. Lucrătorii din atelierele servi­ciului de tracțiune găsind lu­crări mai avantagioase în oraș, lipsesc adeseori de la serviciu și preferă în schimb pedepsele pre­văzute în instrucțiunea de perso­nal, privitoare la organizația ad­ministrației c. f. r. Pentru a se pune capăt unei a­­semenea stări de lucruri și în a­­celaș timp pentru îndreptarea lucrătorilor aflați în această ca­tegorie, pe viitor lucrătorii din atelierele serviciului de tracțiu­ne vor fi considerați în primii doi ani, ca auxiliari, cu începe­re la 1 Aprilie a. c. In afară de această modifica­re, pentru 15 absențe consecuti­ve nemotivate, lucrătorul este considerat, că a părăsit serviciul și va fi destituit în urma unui raport aprobat de direcția servi­ciului de ateliere și tracțiune. Pentru absențele nemotivate, chiar dacă sunt cu întrerupere, dar făcute, în timpul unei luni, se vor aplica amenzi, de la 1—5 lei, corespunzător de la 1—5 ab­sențe. La a 6-a absență, lucrăto­rul va fi chemat la ordine și în­scris cu 6 luni Întârziere la a­­v­ansare. La a 7-a absență, lucră­torul va fi suspendat din servi­ciu pe timp de 10 zile. Dacă după pedepsele aplicate, lucrătorul nu s’a corijat, va fi dat în judecata comisiunii de disciplină spre a fi destituit. Pentru ucenici, pedepsele la amenzi, întârzierea de la avansa­re și timpul de suspendare vor­ fi pe jumătate pentru acelaș nu­măr de absențe. Ucenicii nu vor fi dați în judecata comisiunii de disciplină, ci vor fi îndepărtați din serviciu cu aprobarea ch­es­­tiunii atelierelor. Concediile personalului plătit cu ziua nu pot ave­a loc decât cu reținerea salariului și se vor da cu o proporție de 10 zile pentru 25 ani de serviciu: 50 zî’eoputni cei cu 20 de ani serviți, 40 zile pentru cei cu 15 ani și 30 pentru cei cu 10 ani cel puțin. Concediile se vor da treptat cu necesitatea lucrărilor și numai pentru afaceri familiare justifi­cate.

Next