Universul, martie 1915 (Anul 33, nr. 59-87)

1915-03-01 / nr. 59

adventismul Conferința d-lui Th­eodlorescu, ținută în Societa­tea clerului „Ajutorul“ — Neamurile trăesc prin credin­ță, prin limba lor, prin respec­tul datinelor, trăesc prin tre­cutul lor și prin înțelegerea rostului ce-l au în cursul cre­mei. Credința, și limba alcătuesc in primul rând puterea de re­zistență a unui neam. Neamul nostru a trăit dea­­­ lungul veacurilor păstrâdu-și credința așa cum a moștenit-o din strămoși și­­ luptând neîn­cetat pentru păstrarea graiului românesc; el va trăi atâta­­ timp cât nu va îngădui să‘i fie­­ românesc; el va trăi atâta timp mai cu seamă cât vm va lăsa să-i fie înstreinată credința. Pentru aceste cuvinte trebue oprită și înfrântă orice încer­care ce ar tinde la slăbirea și schimbarea credinței.­­ Acesta a fost punctul de ple­care a­ unei interesante confe­rințe, ținută tot d. a. de către d. Teodorescu, conferențiar, al Casei bisericei, la societatea clerului Ajutorul din Capitală, cu privire la Propaganda adven­tistă în România. Scopul acestei conferințe, as­cultată cu mult interes de a­­proape toată preoțimea din Capitală și de mulți studenți de la teologie, a fost să demon­streze că adventismul poate fi socotit astăzi ca primejdios la noi în țară; că această sectă religioasă a găsit un teren priel­nic atrăgând în mrejele sale pe oamenii simpli, incapabili de a deosebi interpretările piezișe ale scripturei de adevărurile din scriptură și că trebue dusă o luptă aprigă împotriva pro­pagandei și propagandiștilor adventiști, acești propagandiști, mai toți streini, făcând­ o pro­pagandă vinovată spre a-și asi­gura exploatarea unui teren foarte rentabil. Conferențiarul a făcut un is­toric al adventismului, arătând cum încetul cu încetul această credință, această sectă creată în 1872 în America, derivată din secta baptiștilor, a câștigat un teren considerabil în Euro­pa, pătrunzând în Anglia, Ger­mania, Suedia și Norvegia, Aus­­tro-Ungar­ia, Rusia, România, etc. Sunt atrași de învățăturile acestei secte oamenii din po­por mai ales, muncitorii, oa­menii simpli, sunt atrași, de asemeni, oamenii certați cu jus­tiția și acei cari găsesc mij­loace comode de trai în această propagandă; învățăturile aces­tei secte sunt simple... dar ren­tabile. Și adventiștii sunt creș­tini; deosebirea însă intre ei și noi creștinii ortodoxi este că, pe când noi credem în venirea lui Cristos fără a avea preten­­țiunea să știm când se va în­tâmpla aceasta, ei dimpotrivă pretind că știu și că împlinirea acestui fapt dumnezeesc va fi într’un viitor foarte apropiat. Se mai deosebesc prin faptul că nu au preoți, nu admit bo­tezul copiilor, nu au icoane, nu au semnul cinicii, nu admit ju­rământul și serbează Sâmbăta, nelucrând nimic în această zi. Toate aceste minunății se gă­sesc în interpretarea scripturei, într-o interpretare arbitrară, întemeiată pe fragmentarea «d­­ribitum, după plac, a textelor, ceia ce le permite să scoată în­țelesuri absurde. Dar învăță­mintele simple ale adventismu­lui sunt foarte rentabile pentru propagandiștii de profesie; oa­menii aceștia realizează înca­sări frumoase: un adventist, care se respectă, crezând or­bește în enormitățile ce i se debitează, dă anual „pentru reli­gie“ 50-60 lei — un bir foarte costisitor­ împotriva ereziilor­­ acestei secte și mai ales în privința credinței că ziua de Sâmbătă — Sabat — trebue ținută, res­pectată ca zi de deplină odihnă, conferențiarul a adus o mulți­me de argumente, întemeiate pe analiza scrupuloasă a textelor referitoare din scriptură, dove­dind că adventismul nu e decât o rătăcire primejdioasă, ce tre­bue cu tot dinadinsul combă­tută. In privința adventismului la noi în țară, dăm, după confe­rențiar, următoarele date: E neexact că adventismul ar fi fost adus în România de ro­mânii transilvăneni. Adventismul a fost introdus la noi în 1909 sub masca unei societăți de ajutor mutual, A­d­­ventista, înființată de niște ger­mani cari nici nu știau bine ro­mânește. E curios, dar acești oameni, cari vorbesc în numele lui Isus Christo­s n’au îndrăz­nit să facă o propagandă des­chisă și au recurs la minciună. In 1912 aveam în țară aproa­pe 500 adventiști, dintre cari peste 100 în Capitală. Și renta­bilitatea propagandei pentru propagandiști o dovedește înca­sarea sumei de peste 27.000 lei în cursul anului respectiv, pen­tru care s-au găsit date mai complete. Indicerea conferinței." Trebue dusă o luptă continuă împotriva propagandei adventis­te. Datoria aceasta o are clerul, care va trebui să arate cu mai multă stăruință în biserici și în orice împrejurare, drept credin­cioșilor adevărurile lămurite din scriptură, spre a-i feri de rătă­ciri. Adventiștii vor trebui des­­mințiți chiar în casele lor de ru­găciune prin lămuriri contradic­torii. Conferențiarul a mai relevat un fapt demn de interes: la noi e teren prielnic pentru activita­tea a tot felul de secte religioa­se, nemai arătându-se de la o vreme, nici de cârmuitorii in­tereselor obștești nici de enori­ași, tot interesul cuvenit biseri­cei. — ș-­ CAMERA — Continuarea ședinței dela 26 Februarie — Oprirea exportului secarei, orzului și mazărea La redeschidere d. Filiti pro­testează în­potriva afirmațiunei d-lui Becescu Silvan că d-sa ar fi acaparat porumb de la țărani. D. Silvan.— Eu n-am spus că ați acaparat, dar că samsarii întrebuințează și numele d-tale ceea ce e o dovadă mai mult de modul cum lucrează samsarii. Se ia în discuție proectul de rege prin care se acordă o pensie il-nei maior Cernovodeanu. D. Ion Lahovari spune că ar trebui să se facă o regulă, căci altfel ar trebui să se dea tuturor celor căzuți în război pensiuni mai mari de­cât se dau de re­gulă. E de părere să se acorde pensia regulată. D. general Lambru spune că maiorul Cernovodeanu a murit într-un serviciu comandat pen­tru aprovizionarea armatei cu muniții. Este o v­pietate să nu se voteze pensia. D. C. Arion. Declară că va vota și d-sa pensia pentru că Cernovodeanu a murit într-un serviciu comandat și crede că și d. Lahovari, care a făcut numai observații de principii, va vota și d-sa pensia. Se pune la vot și se votează. * D. Emil Costinescu.— Am a­­flat cu deosebită plăcere că do­riți să se voteze prohibiți­unil­e secarei, mazărei și orezului. S'au adus însă acuzații și bă­­nueli asupra motivelor pentru care s’a retras proectul. D. larga.— Nu s-au emis bâ­râieli, s‘au constatat. D. Costinescu. — Nu trebue să vă luați după zvonuri de ca­fenea. Este adevărat că s‘a cerut să nu se voteze legea, dar eu în consiliu de miniștri am luptat ca să se aducă. Atunci mi s’a spus că se poate prohibi și fără să se voteze de parla­ment. Față de acest argument am admis. Dar dacă d-stră vreți să se voteze, eu sunt pentru și vă rog s‘o votați imediat ca s‘o pot duce și în Senat. Trebue să ■ știți că de mult sunt tiranizat din cauza prohibitei. Am fost criticat, și calomniat­ în Senat­­ de aceia cari îmi cereau să nu prohibesc nimic. De șase luni au venit la mine cu cereri să mi prohibesc, și să dau drumul­­ exportului Eu nu am admis nici o cerere și de aceea toți mi-au devenit dușmani. (Apla­uze). D. Eleva cere să se adauge în lege că guvernul este autorizat să rechiziționeze tot orzul ce se găsește la speculanți spre a fi împărțit țăranilor pentru se­mănături. (Aplauze). D. Costinescu.— Eu admit ce­rerea d-lui Fleva, dar cer să se adauge că se pot rechiziționa orice fel de cereale și de se­mințe. (Aplauze prelungite). A­­ceastă lege trebuia adusă încă de mult, dar tot stăruințele ne-au împedicat s-o aducem. (Aplauze prelungite). D. lorga. Tin să dau o lămu­rire. Eu nu mi-am cules infor­mațiile din cafenea, nici din svon public. insuși d. ministru de finanțe a afirmat că au fost stăruințe ca să se retragă legea și că d-sa le-a biruit. Aceste stăruințe eu știu că nu vin din lumea­­ svom­­­pilor dar din altă parte, dintr-o lume în care se poate mai greu pătrunde și eu nu vreau ca gra­nițele României să se închidă și să se deschidă după cum vor aici și ca boabele noastre de po­rumb să treacă granița pentru a se reîntoarce sub formă de gloanțe. (D. Costinescu aplaudă: Toată Camera aplaudă). Se votează ca unanimitate le­gea prin care se oprește exportul mazărei, secarei și orzului, cu începere de la depunerea stroec­­iului și prin care guvernul este autorizat să rechiziționeze la caz de trebuință orice fel de cereale și de semințe. (Aplauze prelun­gite). Revizuirea scutiților și a formaților Se pune în discuție proectul de lege pr­in care se autoriză chemarea la o nouă revizie a celor scutiți și reformați de ser­viciul militar. D-l N. Cănănău zice că con­siliul de revizie să-și facă dato­ria și că nu e bine ca până la 30 ani, tinerii să nu fie siguri de situația lor militară. A­poi, la vârsta aceas­ta oamenii se în­scriu in partide politice și sabia aceasta a lui Damocles, care iv tâmă asupra scutiților, ar pu­tea da loc la abuzuri. D. D. la­ rea, vorbește în ace­­laș sens. D-l dr. Stănculeanu, raportor, spune că de­oarece la vârsta de 20—23 ani tinerii cari se prezin­tă vizitei medicale nu sunt pe deplin desvoltați, sunt­ refuzat­­, deși mai târziu devin apți pen­tru serviciul militar. Acest rău îi remediază proectul de față. Proectul e pus la vot cu bile și se adoptă cu 90 voturi, con­tra o.* D. C. I. Brătianu cere inter­­vertirea ordinei de zi pentru vo­tarea indigenatelor a doui ne­poți ai d-lui D. Eman­oil, profe­sor universitar. D. dr. Stănculeanu cere să se voteze trei liste de recunoașteri și recunoașterea d-lui Samoil, român din Transilvania și e­­lev la școala militară. Se admite: Camera votează împământe­nirea d-lor frați Emanuel, Tak, Gentili. Recunoașterea d-lui Socor Sa­muel, elev al școalli militare și ale d-lor. Ion Stoicescu, Gheorghe Stoi­­cescu, Nicu Stoicescu, Teodor Gheorghiu, Vasile Jioja, Iosef Meșa, Ion Birou, Prumptu A Alexandru­, Gheorghe I. Dănilă, Cașolțeanu Emanuel, Gregore N­agropol, Teodor I. Zarma, Pe­tre Nemeșiu, Mina Teofilescu, Tănase Micu, Dumitru Peli­­grad, Vintilă Nicolae Acsente Halmaghi, Petre Duca, George G. Salvețiu, Ion I. Dumitrașcu, Andrei Căbuz, Gheorghe G. Pi­­perea, zis și Chiperea, Simion Cîamba, Ion Frateș, Ioan I. Di­ma, Nicolae N. Oprea, loan Tur­­cu, Dumitru Stanciu, Emilian Aurel Cojan, Iulian Ion Chidu, Ion I. Chirtop, Ilie Nicolau, Ion Iosif Bășa, Gheorghe I. Țun­oiu, Neculae Iosif Coțunghiu, Sofro­­c­e S. Strâmbu­, Gheorghe Ioset Stoica Di­nca, Nicolae Russu Ar­­deleanu, Nicolae Strelea, Virgi­­liu Pandrea, zis Pandrescu, Gheorghe Pădure. * D-l Victor Antonescu citește decretul prin care se închide se­siunea Corpurilor legiuitoare. Chestiunea prețurilor maximale pe alimente — Până ln promulgarea regula­ mentului ar fi bine să se ia ma­șini împotriva speculei — Primim la redacție dese plân­geri împotriva speculei pe care unii comercianți de coloniale o fac cu alimentele de prima nece­sitate. Știm că sunt mulți co­mercianți cinstiți — și chesti­unea aceasta a fost adusă în fața d-lui ministru Al. G. Ra­­­­dovici — care susțin că exportul ar fi pricina scumpirei princi­palelor alimente de consumație la noi. Cercul comercial și in­dustrial a intervenit, în această direcțiune, cerând prohibirea exportului. Nu mai puțin ade­vărat este însă faptul că sunt și comercianți abuzivi cari se folosesc de gravitatea, împre­jurărilor de azi spre a se îmbo­găți ieftin și sigur. Printre numeroasele plângeri ce am primit, este și una sem­nată de „o mamă amărâtă care are cinci copii și al cărei soț nu câștigă mai mult de 150 lei lunar. Dacă lefurile n‘au spo­rit î­n proporțiunea scumpirei traiului și dacă Statul n‘are posibilitatea de a stabili prin lefuri această proporțiune, cel puțin să se recurgă la mijloace restrictive pentru comercianți așa ca să se stabilească un fel de echilibru între nevoile imedi­ate ale unei familii și aceea ce poate câștiga ea din m mea ei. O mamă amărâtă scrie: „După ce trăim ca animalele, lipsiți de cele de mâncare, cu cinci copii și cu soțul meu care muncește din greu pentru suma de 150 lei lunar, apoi mai suntem asupriți și de un negustor lacom, care vinde­ca în codru, bruschează lumea, vinde sarea de vite cu 20 bani, pâinea cu 40 b.­mi Ce vom face Pe timpul campaniei când toate se vor scumpi și mai mult ? Ne plâng copiii de foame, ne avem cu ce plăti chiriile, pâinea, lemnele, hainele, toate a­­cestea din mizerabila leafă de 150 lei lunar“. E strigătul unei mame desnă­­dăjduite, al tuturor mamelor de felul celei care ne scrie. Astăzi când și soda de rufe a ajuns 60 bani de la 15 bani kgr. e de nă­dăjduit că până se va alcătui, — în sfârșit ! —mult așteptatul regulament al prețurilor maxi­male, primăria Capitalei, ca cel puțin, cu concursul poliției, să pună frâu lăcomiei unor com­er­­cianți abuzivi cari, până una alta, își fac de cap și operează ca în codrul Vlăsiei. L. I. încercarea de sinucidere a căpitanului Drăgh­icescu Târgoviște. 26 Februarie. Azi la ora 1 d. a., căpitanul Drăghicescu Nicolae, de la școa­la de cavalerie a încercat să se sinucidă la locuința sa, din bu­levard, trăgându-și un glonte de revolver în partea stângă a piep­tului, deasupra regi­unei inimei. Glonțul a ieșit prin spate. Sosind doctorul Marcovici și căpitanii medici Cornea Proca și Voiculescu, au dat sinucisului primele ajutoare și au dispus transportarea lui la spitalul ju­dețean, starea lui fiind extrem de gravă. Cauza gestului tragic e neu­rastenia. Dureroasa veste, care a­ emoționat tot orașul, a fost comunicată familiei sinucigașu­lui la București, O M­IMICA, 1 MARTIE 1915 *2- Astăzi Sâmbău­, 27 Februarie in orașul Tecucin SALA TEATRULUI se va proecta acelsior cea mai mare acțiu d­e coreograf, care a avut un succes colosal in toată lumea și in țara românească 11 MATINEU la orele 4 și jumătate, iar seara la orele 91­, Mâine Duminică două Maimeuri la orele 2—4 și 4—G JL>, iar seara la orele 9­­­­, pentru prima tari Știri din țară I.VII1­­»© și« SUL­INA Samavolnicie. — Revizorul de la pescăriile statului, a găsit Miercuri pe locuitorul Ioan Ba­­îac tăind stuf pe teritoriul co­munei și fără­ nici un motiv l’a luat la bătaie de l­a umplut de sânge. TG. JIU Escrocherie. — Un individ venind în luna Noembrie 1914 în orașul nostru, s’a prezentat sub numele de Petre Teodores­cu, voiajor al casei frații Pe­­ciu la diferiți comercianți de la care a obținut comenzi și avon­turi. Comercianților nemai sosin­­du-le mărfurile comandate, au reclamat casei Peciu, dar aceas­ta le-a răspuns că n’au nici un voiajor cu acest nume. Cazul se cercetează. O fem­ce naște 3 copii. — So­ția lui Iancu G. Gâică din Ur­­darii de jos a dat naștere la trei copii gemeni, cari după 6 zile au murit. OAINENI Rechiziții ungare.—Intendența armatei ungare a rechiziționat toate cerealele depozitate la frontiera ungară. Cerealele sunt în cantitate de peste 30 vagoa­ne, socotindu-se cu 21 coroane suta de kgr. Măsuri polițienești.­­ Poliția punctului de frontieră Verosto­­rony aplică­­ o dispoziție specială celor din România și în speță funcționarilor C. F. R. și vamali cari însoțesc trenurile noastre, nelăsându-i decât numai pe pe­ronul stației Verostorony. Intrarea în sat se îngădue pen­tru câteva minute numai ace­lora cari obțin niște bilete de voe, eliberate de poliția Verosto­rony ; contrar nu se permite sub nici un cuvânt. Stagnarea­ exportului. ~~ Cum prin ordine speciale s-a stabilit taxa de export de lei 5 pentru suta kgr. porumb, 7 lei suta kgr. mălai și 30 lei suta kgr. fasole, vama plătindu-se numai în aur, toate întreprinderile de export au stagnat brusc și prin urmare nici cerealele nu mai ies din țară, fie cu trenul, fie cu carele, bine înțeles numai pentru po­rumb, mălai și fasole — celelalte cereale fiind tolerate ca și mai înainte, exceptându-se cele pro­hibite, sub președinția d-lui general Al. Bengescu. Guvernul a fost re­prezentat de d. prefect dr. I. Macridescu. S’a votat budgetul drumurilor în urma propuneri­lor făcute de d. Goilav, ingine­rul județului. Descoperirea unei mame de­naturate.­­ Secția jandarmilor din Adjud a descoperit pe mam­a unui copil născut de curând care a fost lăsat într-un vagon de cl. III în apropiere de Adjud. Ea se numește Zoia Nicolae Va­­silache din Ivești (Tecuciu). Reprezentația cercetașilor. — Legiunea cercetașilor focșăneni Elena Doamna va da Duminică seara o reprezentație teatrală și muzicală la teatrul Pastia. In partea doua a serbărei vor juca drama patriotică „Zorile“ de St. O. Iosif. Alegerea de la comunitatea is­­raelită. — Duminică 1 Martie se va face alegerea de completare a comitetului comunităței isra­el­ite. S’a presentat o listă com­pusă din d-nii Max Adler, Goli­­gber, A. Kohn și A. Scheffer. Alegerea va fi prezidată de d. V. Mamigonian, prim-ajutor de primar, asistat de d-nii M. I. Robner și I. Gartenbergr. DOROHOI Mandat confirmat. — Am pu­blicat, tâlhăria comisă, în jude­țul nostru, asupra unui comerț creit din Bucovina, de către Zamfir Rusu, Neculai Chiribuță și Ion Ungureanu, dezertori din armată. Se știe că Rusu și Chiribuță au putut fi prinși imediat și de­puși în arest, de unde însă au evadat Joi. Ungureanu, prins în ultimul moment, a fost de asemenea de­pus, iar tribunalul local i-a con­firmat mandatul. Tifosul exantematic.­­ Sunt informat că tifosul exantematic este în descreștere în județul nostru. La Mihăilemi s’au sem­nalat câteva cazuri. Serviciul medical a luat cele mai severe măsuri de combatere și izo­lare. Banchet. —­ D-l Gh. Franc, grefierul trib­ local, împlinind 20 ani de serviciu, funcționarii grefei au sărbătorit această a­­niversare, oferindu-i un banchet VASLUI Găsit mort. — Cerșetorul Du­­mitrache Dău a fost găsit mort în marginea pădurei Oproaia, în com­. Tungujei. Furt. — Niște necunoscuți, in­­troducându-se prin efracție în moara din Tansa, au furat 2 curele de mașină. PITEȘTI Incendiu. — La cismarul Io­nică Ion­escu din str. Al. Laho­vari, a izbucnit un incendiu care luase naștere de la o mașină. Sosind pompierii, focul a fost localizat, fără a lua proporții mari. Diverse. — In seara de 7 Mar­tie un grup de doamne și domni­șoare, din oraș, sub președinția d-nei colonel Toplicescu, va da un festival artistic și muzical, în sala teatrului comunal, în fo­losul „Familiei Luptătorilor1", secția Pitești. PLATRA-MEAMT Procesul milionarului Michel Juster. — Joi comisiunea medi­cală, compusă din d-nii dr.­ Gh. Marinescu, A. Obreja (Bucure­ști) și C. I. Partion (Iași), profe­sori universitari, examinând sta­rea mintală a milionarului Mi­chel Juster în prezența d-lui procuror P. Pavel­eanu, au con­statat că nu prezintă nici o tul­­burare care l-ar pune în impo­sibilitate de a-și administra im­nurile. Comisiunea urmează să depu­nă actul medico-legal despre cele constatate. Faliment.­­ Tribunalul a de­clarat în stare de faliment pe comerciantul Aron C. Mihalo­­vici din Tg.­Neamț. Chestia pâinei. — Brutăria din localitate au luat hotărârea că în cursul săptămânei viitoare să ridice prețul pâinei la 40 bani kgr. Populația locală e foarte în­­grijată din cauza­­ acestei noui măsuri. FOCȘANI Consiliul județean* — Joi, s’a ținut ședința extraordinară a cop­iiî.5ului județian de Butea, — Prin telefon — PAIMCIU 26 Februarie Greva Marilor Brutarii din oraș au declarat greva generală. Primăria orașu­lui fabrică pâine la un cuptor care însă nu poate produce can­titatea îndestulătoare. Populația de la sate este lipsită cu desă­vârșire de pâine. Deraiare Trenul societăței „Vrancea“ a deraiat de două ori din cauza viscolului între Mărășești și Panciu, rămânând la ora 3 dim. în halta Diocheti. De aci călă­torii au venit în oraș cu săniile Distanța de 16 kilometri de la Mărășești la Diocheti au par­­curs-o cu trenul în 7 ore în loc de 45 minute. Duminică, 1 Martie, la orele 103/* dimineața va avea loc în templul israelit spaniol, din strada Negru Vodă, requiemul organizat de societatea „Uma­nitatea“ pentru defuncta sa membră Hortense Adania. Toți cunoscuții defunctei sunt invi­tați a lua parte la această pioasă ceremonie. * Principesa și principele Bar­bu Știrbey au oferit Joi seară un prânz, în castelul lor de la Buftea, d-lui general Sir Arthur Pagget, care a trecut prin Bu­curești, întorcându-se din Ru­sia, spre a se înapoia la Lon­dra. La acest prânz a fost invitat și d. Mișu, ministrul României la Londra. * D. Orzescu, interpretul con­sulatului general al României din Budapesta, a plecat în Sep­tembrie, în armata austroun­­gară, pe frontul Galiției. De atunci nu s’a mai primit nici o știre de la d-sa, așa că nu se știe dacă e mort, rănit sau prizonier în Rusia. * D. căpitan Țenescu, atașat militar al României la Sofia, se află în Capitală. * „Societatea Națională de A­­gricultură“, aduce la cunoștință că transilvănenii de meserie a­­gricultori se pot prezenta la se­diul societăței spre a se trece în­tr'un registru ofertele lor de serviciu. Proprietarii cari au ne­voie de personal agricol nemobi­lizabil se pot folosi d­e aceste o­­f­ertre Sediul societății este în str. Dionisie n-rul 25. Orele de serviciu este de la­ 3—5 d. a. * Joi seară a sosit în Capitală venind prin Giurgiu, d-l dr. Is­­trati care vine de la Roma. f M.­ S. Regele a primat din partea Regelui Bavariei o scri­soare prin care­ notifică căsă­toria fiicei sale, A. S. R. Prin­cipesa Adelgond­a de Bavaria cu A. S. R. Principele Wilhelm de Hohenzollern. Monitorul Oficial de Vineri pu­blică legea pentru modificarea unor articole din legea de reor­ganizare a corpului de grăniceri. Frații STAVROPOL Icre negre sbtm: Mere fie Atei S. Strada SEPGARI 8. Telefon 22­86. Preotul loan Gh.­­ Popescu, parohul bisericei „Sf-ta Treime“ din Bazargic a fost numit sub­­protoiereu al județului Caliacra. In com. Bucegea (Botoșani) s’a deschis o infirmerie de dif­­terie. De asemenea în­ comunele Coșula (Botoșani) și Stâlpeni (Muscel) s-a deschis câte o infir­merie de scarlatină. La Iași au rămas în ultimele zile 22 cazuri de difterie, 7 scar­latina și 4 febră tifoidă. La Cra­iova au rămas 13 cazuri de scar­latină, 2 difterie, 4 pojar și 1 fe­bră tifoidă, grecesc de șul­ta untdelemn 2,se sticla. Govaci 13 (pasaj). Băcănia A. PANDUUS. D-l Lupu Gh. Th. a fost nu­mit în serviciul de poduri și șo­sele și totdeodată admis în ca­drele corpului teh­nic cu gradul de inginer ordinar cl. III. D-l căpitan Gheorghiu Mihail, de la corpul III a fost trecut în poziție de retragere. S-a aprobat regulamentul pen­tru tăerea și vânzarea cărnei în orașul Bazargic. M. S. Regele a semnat decre­tul prin care Ateneul român a fost autorizat să primească lega­tul lăsat de defunctul Horciu Constantin. Pipfnpi Vizitați Galeria de Pli­­m­bililT tUr­ă. Pasaj. Imobiliara. Comitetul central al Casei de sprijin Familia Luptătorilor a numit inspectori cu delegație specială, pentru constatarea con­­travențiunilor la neaplicarea tim­brului de ajutor, pe d-nii: M. Duțescu, G. Damalidi, T. Teodo­rescu, C. Nicolescu, N. S. Popo­­vici, I. Dumitrescu-Budești, G. Horeanu, D. Gheorghiu, V. Pâr­­vulescu, Gr. I. Georgescu, M. Cristescu și V. M. Ioachim. D-l N. C. Gervescu a fost nu­mit impiegat auxiliar cl. II în direcțiunea contabilității gene­rale a statului și datoriei pu­blice, în locul d-lui Ema. Băiatu, neprezentat la post. MARȚIȘOARE aur, argint, prețuri redusa la Schmidt și Stratulat, Calea Victoriei 53. m­ai mulți călători ne scriu din gara Costești, unde au fost siliți să rămână din cauza­ oprirea cir­­culațiunii trenurilor și pe linia Costești-T.­Măgurele, că așteap­tă acolo în gară de 4 zile și au­toritățile stațiunii locale n’au luat până eri, nici o măsură pen­tru a face posibilă circulația trenurilor. Eri, după amiazi, pe când, d-l Bănulescu, subdirectorul Băncii Românești, traversa str. 11 Iu* nu­», spre «• mmm? Ir » a­ lunecat și și-a fracturat picio­rul stâng. D-nii doctori Negrea și Ghiulamala chemați în grabă au constatat fractura manionului extern al peroneului de la picio­rul stâng. Din această cauză, va avea necesitate de o îngrijire de 10—15 zile. ȘCOLARE ♦ Ministerul instrucțiunii pu­blice a aprobat numirea preo­tului Filip D. Dumitru în postul de învățător la școala din corn. Dobrun (Romanați), pe ziua de 1 Martie a. c. ♦ învățătorul V. Enach­e, de la școala din corn. Boșoteni (Ro­manați) a fost suspendat din po­stul său, pe ziua de 1 Martie,­fi­ind dovedit că a delapidat bani publici. In acelaș timp s'au fă­cut cuvenitele formalități pen­tru darea­­ sa în judecată. ♦ Ministerul instrucțiunii pu­blice a aprobat numirea d-lui Mihail Ionescu ca maestru tail­­leur la atelierul de croitorie, al absolventelor școlilor profesio­nale, în locul d-lui I. Mitrea, pus în disponibilitate. MILITARE ♦ D. căpitan de rezervă Flo­­roiu Athanasie, din reg. Siret, și d-l locot. de rezervă Alex. Mi­­hăilescu, din reg. Bragoș au fost puși­ în poziție de retragere. ♦ D-l locot. în retragere C. Stroia a fost trecut în cadrele ofițerilor de rezervă, repartizân­­du-se la reg. de artilerie călă­­reață. STUDENȚEȘTI . Noul comitet al cercului stu­dențesc argeșan s-a constituit astfel: Președinte d-l D. Păcuraru; vi­cepreședinte d-l I. Bucur; casier d-l M. Șerbănescu; secretar d-l FI. Popescu; consor­ d-nii I. Vi­­șinescu și Popescu-Minor. Toți membrii sunt rugați să ia parte la ședința de azi Sâmbă­tă 27 Februarie ce se va ține la orele 8 seara în localul centru­lui. La ordinea zilei discuție asu­pra unei serbări sau două pe va­canța Paștelui. DE LA C. F­S. ♦ Cu privire la funcționarii pedepsiți cu prelungirea de sta­giu la înaintare, pentru care stagiul prevăzut de instrucțiune se prelungește cu intervalul pro­nunțat ca pedeapsă, în cazul când la pronunțarea pedepsei funcționala­ avea deja stagiul împlinit, prelungirea de stagiu se socotește de la data pronun­­țărei pedepsei. Această dispoziție intră în vi­goare, cu începere de la 15 Mar­tie 1915. ♦ Un grup de magazineri ne roagă să arătăm d-lui ministru al lucrărilor publice, că această categorie de funcționari aveau favoarea de a călători cu fami­liile lor în cl. II. Noua lege de organizare însă îi consideră ca agenți și nu le dă dreptul de a călători de­cât în cl. III. Ei roagă pe d. ministru, ca fa­ță ele răspunderea serviciilor lor să revie la vechea măsură întrucât dânșii merită atențiu­nea­ de a li se îngădui călătoria în cl. IT. ♦ Transportul mărfurilor pen­tru export a devenit oarecum di­ficil în urma viscolului care a în­trerupt circulația. Vagoane ger­mane și austro-ungare nu au mai intrat în țară,­­ ba încă unele stațiuni au fost blocate de numă­rul vagoanelor, care nu puteau să-și continue drumul spre fron­tieră. Aceste cauze s-au abr­­ogat și faptul anunțat de noi, că vămile înseși opresc multe vagoane în­cărcate să iasă din țară, întru­cât­ nu se conformează plății ta­xei de export în aur. ♦ Pieile brute, ude șau umede, când vor fi predate în cantități de cel puțin 5000 kgf. de scri­soare de trăsură sau când vor fi taxate pe baza acestei greutăți se vor încărca și descărca de părți. Pieile brute, uscate se vor în­cărca și descărca, de calea fe­rată. ♦ D. Brik­off, directorul sovi­etului mișcărei c. f. bulgare a a­­vut eri o conferință cu i.­­4. Pe­­riețeanu, directorul serviciului mișcării c. f. r., pentru stabili­rea in detaliu a normelor de tranzitare a mărfurilor bulgare pe la noi și ale noastre prin Bul­garia. Fiind stabilit principiul siste­mul tranzitării cei doi directori a­u ajuns la concluzia, ca pentru mărfurile bulgare să punem noi la dispoziție, câte 10 vagoane pe zi la Ramadan, iar pentru măr­furile noastre de la Salonic să trimitem un număr mai mare de vagoane, — aproape 130 — ca din ele să, se perinde zilnic câte 10 prin Bazargic, îndată ce cir­culația va fi restabilită. DI­­ A BĂNCILE POPULARE Casa centrală a băncilor po­pulare a luat dispozițiunea ca orice­ contract de vânzare a pro­duselor obștiilor, făcut de man­datari să nu fie valabil de­cât dacă se va fi luat în scris con­­simțimântul obștenilor, conform statutelor, și aprobarea Casei centrale. Toți mandatarii, cari vor pro­ceda altfel, vor fi răspunzători, materialicește și din punct de ve­dere penal. ♦ Conform legii, cel mai târ­ziu până la 15 Mai, toți conducă­torii­­ obștiilor gătești sunt obli­gați să înainteze bugetele pe a­­nul în care, spre a fi aprobate de Casa centrală. Tablourile dle debitul obșteni­­lor se vor afișa tot până la a­­cea dată, pentru stabilirea tutu­ror sarcinilor. ♦ D. N. Savela, administrator agronom, al obștei Ștefan cel ma­re di­n com­. Scânteia-Vaslui, a fost pus în disponibilitate pe zi­ua de 1 Martie, pentru nereguli constatate în­­ sarcina d-sale. INTRUNIRI CONFERINȚE ♦ D. dr. Zosin vă ține Dumi­nică 1 Martie, orele 4 d. a., in amfiteatrul liceului Național din Iași, a 48-a prelegere publică științifică pentru cultura gene­rală pozitivă, cu privire la le­gile spiritului uman, tratând despre :,Cugetare­­ și sistemati­zare". Intrarea liberă. FAPTE BUNE D-l Ilie Ionescu, dirigintele școalei din Chiscani (Brăila), a­­du­ce in­­mulțumiri d-lui Mateiu Sassu, deputat în colegiul III Brăila, pentru cele 80 volume, din autorii cei mai distinși, dă­ruite bibliotecei acestei școli. INFORMAȚIUNI BRIJ LA 26 Februarie. Provocări la duel Astă seară urmează să se în­trunească martorii d-lor Matei V. Sassu, deputat și Nicu Pe­­trescu advocat spre a discuta a­­supra incidentului care a dat loc la o provocare la duel din partea celui dintâi. O eșire pe teren pare inevitabilă. In ce privește al doilea inci­dent între d. Const. Gabrielescu fost prefect și maiorul veterinar Niculescu, d. general Radian a făcut ancheta cerută de cel din­tâi și despre cele constatate a raportat ministerului de război. In localitate aceste două inci­dente formează obiectul de dis­cuție în toate cercurile. ViSBOluj In­firi Inzăpezirea și întârzierea trenurilor Brăila, 26 Februarie Din cauza viscolului de asta­­noapte și de azi mai multe vase de pe Dunăre au suferit avarii. Așa de pildă pe canalul Măci­­nului un șlep al d-lui Mend! a fost lovit de mal producându-se stricăciuni. Trenurile cari ur­mau să sosească azi dim. la ora 6 și d. a. la 2 au ajunse în sta­ția locală cu întârzieri foarte mari, prin Moldova. Convorbiri­le telefonice cu Bucureștii s’au restabilit numai pe un singur fir. * Fălticeni, 26 Febr. Aoi și în întreg județul bântue de două zile un mare viscol. Trenurile, sosesc cu mari întârzieri. * Giurgiu, 25 Februarie. Astă-noapte, șlepul „Pasciu“ proprietatea d-lui M. Pincas din Br­ăila, aflat în canalul Sf. Ghe­orghe, și în care se depusese 7 vagoane porumb, din cauza f­ur­­tune­i și­ a valurilor mari rupân­­­du-i-se puntea și frânghiile cu care era legat, a fost lovit de cheiul de piatră al canalului și spargân­du-se la proră apa a pă­truns în șlep avariind porumbul ce se găsea depozitat în maga­ziile șlepului. Șlepul se află în­că în apă. Autoritățile cercetea­ză­­­ Trenul de Videle ce urma să sosească aseară în stația lo­cală, la orele 6:25 nu a putut sosi decât până la stația Târnavele, unde pe o distanță de 400 metri zăpada se află depusă pe linie pe o înălțime d­e 2 metri și jung­le a trimis din stație două mașini și un plug care lucrează la desfundarea liniei.­­ Tot di­n cauza furtunei, toa­te liniile telefonice din județ sunt deranjate și rupte, astel că nu se poate vorbi cu nici o c­o­mună. * T­ulcea, 26 Februarie Din cauza viscolului poșta de ori din București a sosit abia azi. Firele telegrafice și telefo­­­nice sunt deranjate. Pera lucrează acum prin Con­stanța—Tulcea—Brăila. EXAMENELE de corigen­ță la liceu Ministerul instrucțiunei a luat următoarele măsuri cu privire la corigențele elevilor dela șco­lile secundare: examenele de corigenții, se vor ține dela 1—8 Septembrie inclu­siv. Elevii vor fi examinați de către profesorul obiectului, res­pectiv, în prezența directorului sau a dirigintelui clasei, sau a unui delegat al conferinței. La­ examen vor trebui să treacă o probă scrisă și ura orală la o­­biectele la care au fost declarați corigenți ; dacă însă obiectul nu comportă lucrări scrise peste an, examenul de corigentă va fi mu­mat oral. Nota se va da de că­tre profesorul examinator. Asu­pra examenului ținut la fiecare obiect în parte se va face proces­­verbal semnat de profesorul e­­xaminator și de asistent, arăt­ătându-se rezultatul pentru fie­care elev examinat. Nota obți­nută se va trece în matricolă și va țin­e loc de met­ie anuală. Orice plângere relativ la pro­moția școlarilor se rezolvă, ele conferința clasei respective. De la 1—7 Septembrie se vor trece examenele de corigentă și cele integrale. IE va începe publicarea în foileton mi „mmmmw A 0ai»Tip A­MTK­LWi SiMâM Baassi «teas fem Y r

Next