Universul, aprilie 1915 (Anul 33, nr. 88-117)

1915-04-01 / nr. 88

Eval TEA doamnei D­a­lavrogh­eni Duminică seară cu trenul de 10 și 10 au fost aduse în gara de Nord, rămășițele pămân­tești ale d-nei Mavrogheni. Sicriul va rămâne închis în vagon, până astăzi dimineață, la orele 7 când va fi transpor­tat la gara Filaret, iar de aci, la orele 10 dim., la capela ci­mitirului Sarban Vodă. Funerariile doamnei Mavrogheni Olga dri dimineață a sosit în gara Filaret vagonul mortuar care a­­ducea rămășițele pământești ale doamnei Olga Mavrogheni, doamnă de onoare pe lângă M. S. Regina Elisabeta. La orele 10 jum. dimineața s’a oficiat, în gară, un serviciu reli­gios de către trei preoți de la bi­sericile din apropiere. Au asistat d. dr. Anghelescu, ministrul lucrărilor publice, d-nii Radu Catargiu, Trăznea-Grecea­­nu generali Mavrocordat și Ro­­bescu, coloneii Baranga, Gra­­toschi, Costescu, d-nii Corbescu, Balade, doamnele Mavrodi, Gre­­­ceanu, Balș, Procopiu, Catargi, etc. După terminarea serviciului di­vin sicriul a fost așezat pe un car mortuar și transportat la cimiti­rul Șerban-Vodă (Bellu), urmat de întreaga asistență. Sicriul a fost depus în capela urmând ca azi­la o­­să se facă înmormân­cimitirului, rele 3 d. a. tarea. întâmplări din Capitală Un furt de 20.000 lei Autorul a fost prins în tren Un furt îndrăzneț s’a comis a­­cum câteva zile în Capitală. Au­torul — care a fost prins — este un anume Iordan Ivănescu, iar păgubașul proprietarul Cristian I. Bădescu, domiciliat în T.­Măgu­rele. Iată împrejurările în cari s’a comis acest furt îndrăzneț. D. Cristian Bădescu, proprieta­rul unei moșii din județul Teleor­man, se servea, în afacerile sale, de un intermediar, Iordan Ivă­­nescu, care face samsarlâcuri prin Capitală, fost altă dată și el a­­rendaș de moșie și scăpătat în urmă. In ziua de 27 Martie d. Bădes­cu a venit, de la T.­Măgurele, în Capitală, cu intenția de a-și a­­renda moșia. Pentru această afa­cere a însărcinat pe Iordan Ivă­­nescu, cu care a și luat dejunul, în aceeași zi, la restaurant. După masă s-au despărțit, ră­mânând ca Ivănescu să vină sea­ra la hotel Regina, unde trăsese d. Bădescu, spre a-l găsi. D. Bădescu s’a dus apoi la hotel și a intrat în camera sa să se culce. Ca să nu mai bată Ivănes­­cu în ușă când va veni, seara, d. Bădescu a lăsat ușa deschisă și s’a culcat în pat. Ce se întâmplă ? Obosit de drum, d. Bădescu a adormit greu și s’a trezit în toiul nopții. S’a dat jos din pat și s’a uitat la cea­sornic , orele 3 dimineața! Presimțind par’că ceva, omul s:a repezit la haină, unde avea banii. Portofelul, în care avea 16.000 de lei în hârtii și 4000 de lei în polițe, dispăruse ! Păgubașul a anunțat imediat autoritățile și, din primul mo­ment, bănuelile au căzut pe Ior­dan Ivăb­escu. Acesta a fost pus numaidecât în urmărire. Știindu-se că Ivănescu e din comuna Burdeni de lângă Pitești și bănuindu-se că el a plecat cu trenul într’acolo,­ s’a anunțat tele­grafic stația respectivă a c. f. r. Telegrama a sosit în stație cu cinci minute înainte de sosirea trenului. Ivănescu se afla în ade­văr în tren și jandarmii l’au a­­restat. Făcându-i-se percheziție i­­mediată s’a găsit asupra sa în­treaga sumă, — minus 100 de lei pe cari îi cheltuise. Hoțul nu mai putea tăgădui. El a fost adus cu primul tren în Ca­pitală și anchetat la siguranță. S-a stabilit că Ivănescu venise la hotel pe la orele 8 seara, intrase in camera d-lui Bădescu care dor­mea greu, îi luase portofelul din buzunarul hainei și dispăruse. Se bănuește că tot Ivănescu este și autorul unui furt de 30.000 de lei, comis acum câtăva vreme, în paguba d-lui Iancu Dumitrescu, arendaș în comuna Viziru din jud. Brăila. . In această direcție continuă cercetările. Vizita­toul ministru I. G. Buca la Râmnicu-Vâlcea R.-Vâlcea, 29 Martie Azi d. ministru Duca, după ce a­ făcut mai multe vizite în oraș, a vizitat seminarul Sf. Nicolae, neterminat încă. Cu trenul de 7 seara însoțit de prefectul jude­țului, a plecat la București. La gară a fost condus de d-nii T. Boi­escu directorul prefectu­rei Mariolescu ajutor de primar, Bogdănescu, M­. Iancovescu, pre­cum și de o mulțime de membri marcanți din partidul liberal. Sărbătorirea unor funcționari dela G. F. R. scoși Ia pensie Duminică seară a avut loc în saloa­nele „Palatului funcționarilor pu­blici“ un banchet pentru sărbă­torirea d-lor D. Antonescu, G. Găvănescu și Anton Ionescu, con­trolori în direcția generală a C. F. R. cari vor fi scoși la pensie pe ziua de 1 Aprilie a. e. Au participat la acest banchet, între alții, d-nii Corneliu Băl­­teanu, subdirector de serviciu, Pompiliu Sărățeanu, ingineri Gheorghiu, Condeescu, Codrescu, etc. La șampanie primul toast a fost ridicat de către d-l Pompi­liu Sărățeanu, care închină pen­tru rege și pentru cei trei func­ționari sărbătoriți. D-1 Condescu arată însemnăta­tea solidarității funcționarilor publici. D-1 I. Rusescu, controlor în serviciul direcției generale a C. F. R. laudă activitata celor trai pensionari. D-1 Corneliu Bălteanu mulțu­mește pentru onoarea ce i s’a fă­cut, fiind invitat la acest banchet și prin câteva cuvinte, bine sim­țite, pune în evidentă activitatea și meritul celor sărbătoriți. Mai toastează d-nii Vrânceanu, Găvănescu, Antonescu, etc., după care banchetul a luat sfârșit­ la orele 12 și jumătate. CRAIOVA 30 Martie Camera de comerț de aici a votat creditele necesare școalei practice pentru elevii și fncțio­­narii de comerț așa că această școală va putea să funcționeze de la toamnă.­­ Administratorii de plasă din Dolj au avut o consfătuire sub președinția d-lui prefect Const. Popp. S-au discutat chestiuni în legătură cu nouile legi votate în timpul din urmă de parlament. — Școalel­e și instanțele jude­cătorești și-au reluat cu înce­pere de azi activitatea. — D-na Paraschiva Oprescu, comerciantă în str. Doamnei, a fost victima unui însemnat furt de bani săvârșit de niște necu­noscuți. Hoții s-au introdus în magazinul d-nei Oprescu printr'o fereastră și ajungând la casa cu bani au luat 1000 lei în mo­neda precum și mai multe biju­terii de valoare. Zilele acestea se vor începe inoculările cu setul antitific tuturor bărbaților mobilizabili din contingentele 1893—91.4. — Fata Ioana Ispas Bănci­la din satul Paltini a născut un copil din flori. Mama fetei, a­­nume Elisabeta, a luat copilul și l'a îngropat de viu. Ambele fe­mei au fost arestate. — Mai mulți a­genți­­ de poliție și ai primăriei făcând descin­deri în timpul nopții la domici­liul câtorva măcelari din oraș au găsit că unii dintre ei tăiau carne în mod clandestin. Cum cele mai multe din vitele tăiate erau bolnave, primăria ^­­uat serioase măsuri ca tăierile să se facă­ numai la abator și sub controlul medicilor veterinari.­­ S’a adus la cunoștința pre­­fecturei județului următori fapt: Satele sunt cutreerate de di­feriți indivizi cari strâng bani pentru diferite motive și și le însușesc. Prefectura a dat or­din pentru arestarea escrocilor. Cota apelor Dunărei — Pe ziua de 30 Martie 1913 — Dunărea scade la T.-Severin, Be­chet și Giurgiu; crește de la Hâr­­șova la Tulcan; în celelalte por­turi e staționară. Apele au următoarele cote în centimetri în raport cu etiagiul: T.-Severin 692, Calafat 634­, Be­chet 604, T.-Mugurele 563, Giur­giu 658, Oltenița 672, Călărași 598, Cernavoda 601, Hârșova 595, Brăila­­ , Galați 520, Tulcea 356. Transportarea Bolnavilor infecțioși la infirmerii și spitale Direcțiunea generală a servi­ciului sanitar a trimis medicilor din țară, următoarea circulară: Am primit deseori informațiuni că transportul bolnavilor molipsi­tori la infirmerii și spitale se face de multe ori fără nici o precau­­țiune, așa că această procedare înlesnește răspândirea acestor boale. Modul de transportare al bol­navilor la infirmerii este stabil în regulamentul asupra funcțio­nărei infirmeriilor și dispensa­­riilor rurale astfel: Transportul bolnavilor la infir­merii se va face pe drumul cel mai scurt și sub conducerea agentu­lui sanitar. Agentul sanitar va supraveghea pe cărăuș­a nu popăși pe la ha­nuri sau locuințe particulare; după efectuarea transportului, ve­­h­iculul va fi desinfectat la infir­merie după instrucțiunile care vor fi afișate în toate infirmeriile. La acest aliniat adăugăm că se vor desinfecta și oamenii ce au în­soțit bolnavul. Aceleași măsuri se vor lua și pentru bolnavii cari se transpor­tă la spital. D-nii medici de spitale sunt rugați să execute dispozițiunea relativă la desinfectarea veh­icu­­lului și oamenilor cari au însoțit bolnavii,, MIERCURI, 1 APRILIE 1915 ULTIMA ORA SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC RĂZBOIUL austro-germano-as. Trupe b­avareze spre Carpați Roma, 30. — Ziarele pri­mesc din Zürich știrea că alte opt corpuri de armată bavare­ze au plecat către Carpați, ca să întărească liniile austro-ger­­mane contra rușilor. (A. T. I.) W © frontul anglo-franco-german Pregătirea raidului aerian asupra Londrei Berna, 30. — Un elvețian înapoiat din Germania a dat ziarului Tribuna din Geneva informațiuni asupra flotei ae­riene germane. Aceasta ar mai fi având 35 Zeppelinuri și va avea peste șase luni alte 18. In Belgia s'a început cons­truirea hangarelor pentru raid­ul asupra Londrei, care se va face pe la sfârșitul pri­­măverei. Cartierul general german in Flandra Roma, 30. — Daily Express primește din Roulers știrea că s’a stabilit acolo cel mai im­portant cartier general german din Flandra. S’au construit trei aerodromuri la Rembeke, Gill și Juge­munster. S'a organizat un serviciu complet de explo­rări. (A. T. I.). 0 puterilGa fortificație cucerita de germani Viena. 30. — Corespondenții de război ale ziarelor austro­­ungare află deja cartierul ge­neral ca in urma tentativei ru­sești de a rupe liniile noastre lângă Homonn, intenția rușilor este de a recuceri creasta Car­­paților pierdută la finele lunei Ianuarie, de aceea liniștea a continuat ori in regiunea Onda­­va și Laborcza. Luptele intre de­­fileele Lupkow și Ujok au fost reluate cu activitate și s-au in­­tins in regiunea ocupată de ar­mata germană meridională. La răsărit numeroase atacuri ru­sești au fost respinse. Centrul armatei sudice germane a dat un atac obținând succes impo­r­tant. De la începutul lui Februarie rușii au tăiat drumul care duce în valea Drawa instalând o pu­ternică fortificație pe creasta Zwinin, situată la nord de Ta­­șoika. Această fortificația, care era socotită cu neputință de a fi luată, a fost cucerită ori prin fi­șaut de trupele germane cari au făcut acolo mulți prizonieri și au luat material de război și mi­traliere.­­ Lângă Zalesczyki, pe Nistru și la granița Basarabiei au fost doar lupte fără însemnătate. Pe restul frontului domnește liniște. (K. B.) MEM pe apt luptă navală lângă Bergen Roma, 30. — După depeși din Copenhaga, cu toate că ziarele desmint oficial, se con­firmă lupta navală de lângă coasta Norvegiei. La nord-vest de Bergen au fost văzute trei crucișătoare și s-au auzit ca­nonade. (A. T. I.) Mărfuri destinate Austriei confiscate la Malta Viena. 30.— Daily News din Londra află din Atena că la 26 Martie vasul grecesc Elefterios, venind din Ameri­ca, a fost oprit de flota afla­ta și condus la Malta. Majo­ritatea încărcăturei era des­tinată­ Austro-Ungariei. Toa­tă mărfurile destinate Aus­tro-Ungariei au fost descăr­cate și numai atunci vasul și-a putut continua călătoria. (K. B.) Germania se plânge de ati­tudinea Statelor-u­nite Washington, 30 Martie Transmisă din­­ Mesa prin radiogramă — Germania prin nota să către Statele­ Unite se plânge că a­­ceste din urmă nu se confor­mează corespondenței diplo­matice, cu privire la dreptul de navigație pentru transpor­tul de alimente populațiuni­­lor civile beligerante. Se plân­ge că America a aprobat, în vederile guvernului britanic, prohibirea comerțului, armonia atrage ofer fia asu­pra faptului că aliații pri­mesc zilnic arme și muniți­­uni din Statele­ Unite și pe când guvernul american stâ­rnește asupra drepturilor le­gale de navigațiune, nu urmă­rește cu o egală energie și drepturile la transport de ali­mente, cami no­ s de contra­bandă, pentru populația ci­vilă germană. D-I TITTONI se Înapoiază la Paris Roma, 30. — D. Tittoni, am­basadorul Italiei la Paris, ca­re se afla de câteva zile la Ro­ma, a plecat din nou la postul său. (A. T. I.) Bimmin­hoffferdärii austriace în Siuntenegra Roma, 30. — Victimele ulti­mei bombardări aeriene a aus­­triacilor la Gelinge simt 105 morți și răniți. (A. T. LJ Gomanicat austriac Vie­na, SC. — Comunicat ofi­cial din 29. Nimic de semnalat în Beskizi. In munții împăduriți luptele continuă in diferite sec­toare. La răsărit de trecătoarea Uz­­sok, în urma succeselor noastre din 27 a. c. am luat prizonieri 0 ofițeri, 7­3 oameni și 2 mitral­­­ere. Pe frontul Galiției de sud-est au fost doar lupte de artilerie și acțiuni de noapte fără impor­tantă. In Galiția occidentală și în Polonia rusă domnește liniște. (K. îi.). Succes rus în Carpați Petrograd. 30. —Comunicat.— La vest de Niemen o luptă de de­taliu continuă în regiunea apei Cișupa. In Carpați inamicul a atacat la 27 Martie și în noaptea de 23 Martie, în coloane strânse, spri­jinite pe o puternică artilerie trupele noastre. Aceste trupe trecuseră în direcția Rostok pe povârnișul de sud al lanțului principal și au respins atacurile inamice pricinuindu-le mari pierderi. Am făcut prizonieri aci un întreg batalion cu 23 ofițeri. Am luat și mitraliere. In direcția Ujok, după o lup­tă crâncenă, am cucerit mai multe înălțimi și am făcut prizonieri 1000 soldați cu 22 ofi­țeri. Am luat și 4 mitraliere. o în direcția Steiului atacurile inamice continuă. Pe celelalte sectoare ale fron­tului nostru nu s-a produs nici o schimbare caracteristică. (Westeik). Bombardarea Dardanelelor Curățirea minelor la Chianak Odesa, 30. — Radiotele­­gramă. — Operația curățirea minelor la intrarea Chanak a continuat toată noaptea sub direcțiunea a două va­poare de război. Focul turc slab și ineficace. talia și România O dezmințire a Mai istraîi Roma, 30. —• Gorriero della Sera, cu data de eri, publică, ur­mătoarea telegramă de la cores­pondentul său din București: După o știre publicată de un ziar Preess Union din Londra, ar fi reprodus unele declarațiuni făcute de președintele Academiei române, profesorul universitar Și senator dr. Istrati, după îna­­­poierea­ sa din Roma. Acesta s-ar fi arătat foarte desilusionat și desgustat cu privire la Italia și la italieni, pe cari i-ar fi cali­ficat de negustori hrăpăreți fără scrupul, fără patriotism, fără i­­dealuri naționale și umanitare. întrebat de noi despre veraci­tatea declarațiunilor de mai sus, d. dr. Istrati le-a desmințit în chipul cel mai categoric și ener­­gic, rugându-ne a face cunoscut în Italia că ele reprezintă unul din cazurile cele mai tipice ale campaniei de născociri și insi­nuări puse la cale de unele or­gane din străinătate in scop de a stârni neînțelegeri și neîncre­deri intre Italia și România. (A. T. 1.) Tren german deraiat în Polonia rusească Roma, 30. — După ziarele din Petrograd, în Polonia ru­sească un tren german care transporta statul-major al u­­nui corp de armată a deraiat. Ar fi mai mulți ofițeri supe­riori morți și răniți. (A. T. I.) nou ton ușor serra Roma, 30. — Se telegrafiază din Bassel că ele s’au făcut în­cercări importante la Frie­drichshafen pe lacul Constan­ța cu noul tun ușor, cu tragere repede, al germanilor. (A. I.­ I.) Comunicat francez Petrograd, 30. — Agenția Havas transmite următorul co­municat din 29 Martie orele 11 seara . La Nord de Albert, germanii au dat în noaptea de 28 spre 29 Martie un atac contra tran­­șeelor noastre din Hamei și pădurea Thiepval, dar atacul a fost respins după o luptă corp la corp. In Argonne s'a dat o luptă foarte aprigă în tot cursul nop­­ții. Am distrus un blohhaus i­­namic. Am luat 300 metri de tranșee, am menținut câștigul nostru, deși germanii au dat două contra­atacuri. Intre Metis­a și Mosela n'a fost nici o acțiune de infante­rie­ în regiunile Eparges și Combres de la succesul nostru din 27 Martie. In pădurea Ail­­ly atacul dat în seara de 28 Martie ne-a dat stăpânirea u­­nei noui linii de tranșee. In pădurea Mor-Mare ger­manii au izbutit în cursul nop­­ții să recucerească tranșeele pe cari le pierduseră în ajun. Pozițiunile pe cari le-am cuce­rit însă la 26 Martie au rămas toate în stăpânirea noastră. In pădurea „Le Prêtre”, la fișie­­ra apusană a punctului numit Qua­rt-en-Réserve, două vio­lente contra-atacuri inamice au fost respinse de focul nos­tru de infanterie și artilerie. Avioanele noastre au arun­cat mai multe obuze asupra gărei maritime și turnătoriei din Bruges. (Westnik). Tratamentul prizonierilor în Germania și Anglia — Prin telegrafia fără fix — Odesa, 30 Martie Prizonierii englezi se plâng că primesc hrană insuficientă: două cești de cafea și supă, o bucată de pâine zilnic. Ofițerii sunt maltratați în mod brutal. Budapesta. 30. — Campania Lloyd află din Berlin. Deoarece s’a dovedit că echipagiile sub­marinelor U. 8 și U.­­2 închisa în Anglia ca prizonieri de răz­boi și sunt tratate în mod rușinos, guvernul german se simte obligat a lua represalii: de fiecare pri­zonier german tratat rău în­ An­glia se va proceda în chip iden­tic cu ofițerii englezi aflați în captivitatea germană, și doar sunt în Germania 52­9 ofițeri en­glezi și 20.307­ oameni prizonieri. De asemenea Germania va trata ca combatanți și echipagiile va­selor de comerț engleze. Vasele submarine vor renunța pe viitor să se silească a salva e­­chipagiile, salvare care le expu­nea la mari pericole. (Korr. Bu­reau). în India n’ar fi stare de asediu Roma. 30. — Se desminte zvonul despre starea de asediu în India și închiderea porturi­lor, afară de Madras, Calcula și Rongoon. (A. T. I.) Diferite știri Petrograd. 29. — Consi­liul de miniștri a aprobat propunerea ministrului de fi­nanțe de a prelungi dreptu­rile supușilor statelor Vrăj­mașe în întreprinderile co­merciale până la 1 iunie 1916. (Westnik). IAȘI 30 Martie Autoritățile militare austriace având indicii puternice că în apropierea Cernăuților se gă­sesc mai mulți spioni printre ru­teni au operat în cursul ultime­lor nopți descinderi și perchezi­ții, adunând dovezi constatatoa­re de vinovăția unora. S’au fă­cut 4 arestări și probabil că tribunalul marțial va fi sesizat. Am desmințit zilele trecute ști­rea unor ziare despre demisia d-lui Const. Stere din demnita­tea de șef al partidului liberal din Iași. Un ziar din Capitală însă a găsit de cuviință să des­­mintă d­e smintirea noastră. Cer­cetând azi din nou, în cele mai autorizate cercuri liberale locale sunt în măsură de a menține in­formația noastră, anume că d. Const. Stere nu a demisionat din demnitatea de șef al libera­lilor ieșeni și că la clubul libe­ral local nici nu se știe despre așa ceva. Arestarea unei femei cri­minale la com. Voinești a fost aresta­tă femeia Aristița Radu, sub în­vinuirea că a provocat avorturi mai multor fete din acea comu­nă. Una din victime, Catinca Țurcanu, a fost internată la spi­tal, fiind în stare muribundă din cauza substanțeor otrăvitoare ce i le-a administrat Aristița Radu. Surparea malurilor Ball­­loiului Din cauza inundațiunilor s'au surpat malurile Bahluiului în punctul Cotnari. Din această cauză circulația pe linia ferată, Podul Tlonei-Hâr­­lău a fost întreruptă. In urma grabnicelor măsuri luate, circu­lația a putut fi restabilită, iar a­­cum se fac lucrările pentru întă­rirea malurilor. Diverse­ ­. D. A. D. Atanasiu a fost reales ca președinte al soc. „Vul­turul“ secția întreprinderi. La sec­ția de ajutor a fost ales vicepre­ședinte d. Gheorghe N. Lucian, iar la secția economică vicepre­ședinte d. colonel Isvoranu.­­ Azi a trecut pe aici un nou grup de refugiați germani , ve­nind din Rusia. — Se anunță din Vlădeni că femeia Maria Crudu a născut trei copii. — Societatea „Crucea Roșie“ secția Botoșani a organizat pen­tru Sâmbătă 4 Aprilie, la teatrul „Eminescu“ un mare festival. D. profesor dr. Gh. Bogdan va ține o conferință despre „Femeia și războiul“. cont 1910, Dumitrescu I. Du­mitru soldat cont 1910 și Du­mitru Voicu soldat cont. 1909, că urmează să se prezinte de urgență la companie, fiind che­mați la concentrare încă de la 25 Martie. Altfel vor fi urmăriți și pe­depsiți conform art. 224 din C. J. M. „Primele ajutoare de dat ră­niților pe câmpul de război“, sfaturi și învățăminte .Pentru fo­losul fiecăruia, de dr. Ghiula­­mila, se află de vânzare la toate librăriile din țară. Lei 1.50. Deposit general la Librăria Al­­calay, București. Comitetul central al școalelor izraelite din Capitală oferid su­ma de 1000 lei spre a fi distri­buită săracilor din Capitală cu o­­caziunea Paștelui, primăria îi ex­primă, în numele săracilor, viile sale mulțumiri pentru această fap­tă lăudabilă. ❖ Curtea de casație sec. II a respins eri recursul făcut de pes­carul Vasile Chihaia din comuna Turtucaia, care fusese condamnat la 5 ani închisoare pentru că ră­nise cu focuri de pușcă pe con­cubina sa Marița Mihai. ❖ Eri s’a judecat de către secția III a Casației, recursul făcut de societatea de asigurare Generala­, contra deciziei Curții de apel prin­ care a fost condamnată sa plătească, 750 mii lei daune de in­cendiu și daune interese d-lui I. Moisescu, pentru mărfurile di­n fostul magazin Luvru distruse de incendiu în anul 1910. Curtea a rămas în deliberare până mâine. ❖ Secția II a Curții de casație a respins recursul lui Ion I. Teo­­dorescu, fost primar în com. Co­­cârgea (Ialomița), condamnat la 10 zile închisoare și 300 lei a­­mendă pentru că aplicase­ o lovi­tură de băț locuitorului Petre Ciupitu, din care i s’a tras moar­tea. Ruteni arestați în vina in chestia demisiei Stere Baco­d­ îui Ultime informații Mai mulți studenți mediciniști ne scriu rugându-ne să întrebăm care e situațiunea acelora din­tre ei cari aparțin contingentu­lui 1915. Un comunicat al ministerului de război arăta că amânări pen­tru studii nu se mai acordă ; acest comunicat însă nu arată dacă el se referă și la situațiu­nea medicilor aparținând con­tingentului 1915. M. S. Regina însoțită de A. S. R. Principesa Elisabeta și de Prințul moștenitor, a vizitat eri­guni la 2 jum. „Tinerimea Artistica“. A fost primită de d. I. Duca, ministrul cultelor și instrucțiunii publice, precum și de mai mulți membri din co­mitetul asociației. Majestatea Sa a admirat mai multe sculpturi și pânze și s'a întreținut foarte afabil cu ar­tiștii prezenți. Din inițiativa sculptorului Se­verin e pe cale să se înființeze un salon artistic de toamnă al pictorilor și sculptorilor noștri. Acest salon va fi pus sub înal­tul patronagiu al M. S. Regina Maria. VITE ALTOITS !?®«â ele unii și M am­ pastira §oligi —^ ^ Proteatei direcfi alM și nopi­i...Í Pepinierele BERNARD & C-ie, Tecuci Cereu­ catalog. 1946 D. dr. Țurcanovici, actual pre­fect al județului Roman, a fost numit pe ziua de 1 Aprilie In­spector administrativ în lociul d-lui Câm­peanu, demisionat. Pe aceeași zi d. Gheorghe Ca­pri a fost numit prefect de Ro­man. VINDE PRIN S­TAȚIE PUBLICĂ la tribunalul Bir după cererea imobilii­ din Bir proprietarului strada nicipală 7.— Licitația începe de la '­­ iza. ci pa. 35.000, fixat prin expertiz Pentru Informații Iá Ö­­ Ștefan Bl­ăl­iaAd Astăzi va fi dat publicității tabloul prețurilor maximale ale alimentelor, întemeiat de d. mi­nistru Al. G. Radovici. Ni se semnalează că in unele localități din țară prețul zahă­rului ar fi de 1.80 și chiar de 2.40 kgr. Prețul maximal al a­­cestui articol va fi de 1.80 kgr, așa cum a fost fixat de guvern. Comercianții nu vor putea o­­biecta nici măcar lipsa de zahăr întrucât guvernul a făcut o im­portantă comandă de zahăr in străinătate. ♦ Compania de jandarmi­ pe­­deștri din București aduce la cunoștința complotașilor Iones­­cu C. Gheorghe, sergent conting. 1910, Panait Constantin soldat Exportatorii de porumb cari și-au încheiat cumpărăturile prin sindicatele agricole s-au aprovizionat cu aur în Germa­nia, așa că ei continuă să plă­tească taxele vamale de export pentru cerealele cumpărate fără a căuta aur pe piețele noastre financiare. De altfel, aceasta a fost și in­tenția guvernului când a depus legea în parlament: ca să pro­cure aur din străinătate, iar au să-l strângă pe cel din țară. Ministerul de finanțe al Rusiei a hotărît să ridice la un miliard de ruble sau 2 miliarde 660 mi­lioane lei limita de emisiune a băncii statului rus. Județul Ilfov a fost autorizat să primească terenul dăruit de Stat din Vatra Mănăstirea Pa­sărea, pe care se va construi lo­calul școalei inferioare de agri­cultură ce județul Ilfov voește să înființeze. Au fost numiți comandanți de brigăzi: D. colonel Octar Boian, la bri­gada 14 infanterie. D. colonel Rovinaru Nicolae, la brigada 10 artilerie. D. colonel Boțea Nicolae, la brigada 4 roșiori, D. colonel Al. Călinescu, la brigada 1 roșiori. D. colonel Gh. Boureanu, la brigada 15 infanterie. D. colonel Alexandru Maghe­­ru, la brigada S roșiori. D. colonel Gh. Toplicescu, la brigada 5 infanterie. Ministerul cultelor și instruc­țiunii publice face cunoscut că, în învățământul secundar al b3o­ților, din Capitală, au devenit vacante 13 ore de limba germană. Pentru ocuparea acestor ore do­ritorii vor petiționa ministerului. D-ra Valentina Ștefănescu, ma­­estră de gospodărie la școala pro­fesională de fete din Tecuci, a fost transferată în postul de se­cretară la școala de menaj Fi­lipescu din Capitală, în locul d-rei Cireș. ♦ Ministerul de războiu a a­­cordat un concediu de 8 luni d-lui căpitan Eugeniu Eustațiu, din reg. 3 artilerie. D. sublocotenent de rezervă D. Martinovici, din regimentul de escortă regală, a fost chemat temporar în activitate de ser­viciu. BIBLIOGRAFII — Manual teoretic și practic de chimie analitică. — Analiza bio­logică de prof. dr. Șt. Minovici și dr. Eug. Vlahuță. + Daniel Patrulius, Mircea Pa­trulius, căpitan Dan Patrulius, Radu Patrulius, Florica și Vasile Assan cu copii, Smarand, colonel E. N­ilescu, doctor și Ma­ria I. S. Cătuneanu cu­ copilul» C. Lehliu și familiile căpitan Șer­­bănescu, Petre Ciorăneanu, Bar­bu Brezianu, au durerea să vă­ facă cunoscut încetarea din viață a prea­iubitei lor soții, mamă­, soacră, mama mare, soră, cum­nată și mătușă Caterina D. Patrulius MASCOTA SEMEȘESCO și vft­roagă să asistați la cere­monia religioasă a înmormântă­­rei care se va celebra Marți 31 Martie 1915 la orele 3 p. m. la domiciliul său din str. Diom­aie n­rul 39, de unde cortegiul va porni la cimitirul Șerban Vodă,, In loc de ori­ce invitare. D. Henry Catarg! cu «î-na și» copii; d-na Elena L. Catargi ; d-na Eufrosina A. Catargi; d-na Maria P. Catargi; d-na Era. Ba­­leanu; d. și d-na Lascar L. Ca­targi; d-na Margareta L. Catar­­gi cu copiii; d-ra Elena L. Ca­targi; d-rele Mar­ic­ia și Olga A.. Catargi; d. și d-na Barbu A. Ca­­targi; d. și d-na Alexis A. Ca­targi cu fiul; d. Radu Catargi; d. și d-na Petre P. Mauro­jeny; d. și d-na Alexandru P. Mau­­rojeny; d-na Aneta Rosetti; d-na Cleopatra Diamandi; d. Dimitrie A. Catargi; d. și d-na Constan­tin A. Catargi; d-na Mihail A. Catargi cu copiii; d-na Nathalia­ Vladovanu; d-na Mihail Balș ; Baronul și d-na Godin; d. d-na Paul Balș; d-na Catherine Moruzi; d. locot. G. Baleanu­ ; d. și d-na Gr. Niculescu; d. și d-na C. Contzescu; d. și d-na G. Soutzo; d. și d-na T. V. Balș; d. Paul Ventura; d. și d-na N. Canano; d. și d-na maior Dim., C. Soutzu; d. și d-na Gr. C. Soutzo; d. și d-na Th. Pallady cu copiii; d. și d-na J. A. Ghica; d. și d-na Petre A. Ghica; d-na Anastasia Gr. Filipescu; d-na Lydia G. Filipescu; d-na Lucia G. Duca; d-na Olga 3. Catargi; d-na Emma Beldiman; familiile Balș,­­ Filipescu, Ghica, Dia­­mandî, Mavrocordat, Stourdza, Canttacuzino, Cantacuzino-Paș­­canu, Callimachi, Palladi, Sout­­zu, Rosetti, Moruzi, Tresnea- Grecianu, St. Angel, Conduratu, Cortazzi, Monteoru și Catargi, au durerea a vă face cunoscut pierderea ce a încercat in per­soana iubitei lor mătușe, cum­nată, vară și rudă . DOAMNA Olga Maurojeny Mare Doamnă de onoare a Majestății Sale Reginei Elisabeta, încetată din viață în ziua de a­ Martie 1915 la Castelul din Curtea de Argeș, și vă roagă fic binevoiți a asista la ceremonia funebră care va avea loc azi Marți 31 Martie la orele Sp. a. la capela cimitirului Șerban­ Vodă (Bellu). Această înștiințare ți­ne loc Úa orice invita­țiu­ne. Nemângâiații: Nicolae, Al na, Melpomeci și George, au mărginită durere de a vă ani pierderea iubitei lor mami soacră Fimitis i. Mae • Profesoară la școala Centn de fete internat gr. II în vârstă de 58 ani și vă roagă să asistați la C monia înmorm­ântarei ce va vea loc azi Marți, 31 Martie rele 47a la cimitirul Cat .(Bellu) din Capitală. Aceasta ține loc de orice vitație. Sa Hlai Perfect Hipnotizater Trimițând suma pe adresa Institutu­­iu­­lui de știinte Oculte „Simplex“ Brăila y­­ 2164 DE VANZARI PADUREA Valea’Rea din mmm Broșieci jud. R.­Sărat, j prietatea d-lui Nec. Rofesses Amatorii o pot vizita ariei adresându-se la administrata pădure­ d. loan Scuvaeri, din doiești 219 oricine poate deveni

Next