Universul, mai 1915 (Anul 33, nr. 118-148)

1915-05-01 / nr. 118

J V EDILITARE o jurispru­dență de interes administrativ sanitar, cu pri­vire la brutării. Regulamentarea — din punct de vedere sanitar—a comerțului de haine și obiecte vechi Primarul unei comune urbane e în drept, din proprie inițiativă­, să închidă o brutărie găsită din punct de vedere sanitar în rele condițiuni de funcționare? Chestiunea aceasta a fost su­pusă aprecierei Cursei de casație, prin recursul făcut de societatea anonimă „Sănătatea“ împotriva actului administrației comunale, a Capitalei — dresat în Decem­brie 1914 — £u Privire la închi­derea fabricei de pâine a numi­tei societăți-Curtea de casație a confirmat legalitatea procedurei primăriei Capitalei și a respins recursul societăți respective, conside­rând-că legea de organizare a co­munelor urbane prin art. 55 și gg cum și legea sanitară prin art. 70, dau în căderea primarilor comunelor urbane, pentru moti­ve de igienă și salubritate pu­blică, nu numai atribuțiuni de poliție judiciară, de a deferi con­­travențiunile constatate instanțe­lor judecătorești competeate, dar și atribuțiunile de puză, poliție administrativă, pe temeiul cărora ei pot, în cazuri urgente pen­tru curmarea imediată a unui pericol cășunat prin comiterea sau perpetuarea contravenienți­lor, să ordone în mod provizoriu, până la restabilirea de fapt a condițiunilor normale, măsuri­le necesare cerute de împrejurări, cum ar fi de pildă închiderea unei fabrici alimentare, care prin condițiunile ei de funcționare ar constitui un permanent pericol pentru viața și sănătatea consu­matorilor și a lucrătorilor. Că dreptul primarului de a lua asemenea măsuri rezultă în mod neîndoios din art. 10 al no­uei legi­ sanitare, care în mod formal prevede că primarul, chiar din proprie inițiativă, poa­te ordona închiderea hanurilor, atelierelor și altor asemenea lo­caluri, care prin starea lor ame­nință sănătatea celor pe cari îi adăpostesc ori a vecinilor. Că prin termenii și altor aseme­nea localuri din acest text ur­mează a se înțelege interesele publicului, deci și acele localuri unde se fabrică obiecte alimen­tare pentru consumațiunea pu­blică ca: brutării, franzelării, etc., enumerațiunea de mai sus a textului fiind pur și simplu e­­nunciativă iar nu limitativă. Că, in orice caz, nu poate fi admisibil ca primarul, care e în drept a proceda din proprie ini­țiativă la închiderea unui hotel care ar amenința sănătatea lo­catarilor ori a vecinilor, să nu aibă dreptul de a ordona aceiași măsură când e vorba de o fabri­că de pâine, deservind un centru popular și care, prin starea și condițiunile ei de funcționare, ar amenința sănătatea nu n­umai a locatarilor, dar a tuturor consu­matorilor cari își procură dela dânsa cel mai indispensabil o­­biect de alimentație. Că așa fiind, și întrucât în spe­ță primarul constatând în fapt și făcându-și convingerea, din actele dresate de ajutorul său și de medicul circumscripției res­pective, de starea intolerabilă și de condițiunile rele în care func­ționa fabrica de pâine a recuren­tei societăți, a putut prea bine, potrivit textului mai sus citat, să dispună a se opri funcționa­rea fabricei, până când recuren­ta va justifica remedierea relelor constatate. Că dacă în împrejurările de mai sus primarul nu a dispus și darea în judecată pentru con­­travențiuni, ceea ce încă era în drept să facă, de­sigur că nu re­curenta are a se plânge de acea­stă lipsă a acțiunii publice, care de altfel nu poate avea nicio în­râurire asupra legalității actu­lui de închidere provizorie a bru­tăriei. Această jurisprudență pune capăt situațiunei, nepotrivite cu interesele sănătății publice, în care se găsea de multe ori pri­măriile comunelor urbane, cu toate prevederile legei sanitarre, de a opri, fără ezitare, funcțio­narea fabricelor de produse ali­mentare, atunci când se constata că o atare fabrică, prin reaua ei stare și condițiunile de fabrica­ție, putea pricinui grave nea­junsuri sănătății consumatori­lor. Unul dintre mijloacele cele mai sigure pentru răspândirea boalelor molipsitoare e, incontes­tabil, negoțul de haine și diferite obiecte vechi. Oprirea cu desă­vârșire a acestui negoț, care ar fi cea mai bună măsură de în­lăturare a neajunsului despre care vorbim, e imposibilă, pentru multiple considerațiuni. Depinde însă de aplicarea măsurilor sa­nitare luate de administrațiile comunale în această privință și depinde de asemeni de grija cu care publicul interesat va obser­va aplicarea acestor măsuri, ca sănătatea publică să fie, în bună parte, apărută împotriva pri­mejdiei ce o amenință. Primăria Capitalei a elabo­rat încă din toamna trecută un­­regulament pentru negoțul cu haine și obiecte vechi, ce se fa­ce în Capitală. Regulamentul acesta a fost publicat în „Moni­torul Oficial“ de la 27 Noembrie anul trecut. Una dintre primele dispozi­­țiuni ala regulamentului în chestiune, prevede obligațiunea pentru toți negustorii mici și mari de haine și obiecte vechi, fie ei în calea Văcărești, fie în calea Victoriei­ de a cere auto­­rizațiuni formale pentru exerci­tarea comerțului ce fac, auto­­rizațiuni ce se vor da în condi­țiuni stabilite prin regulament. Pentru punerea în aplicare a regulamentului, primăria a dat zilele acestea o ordonanță pre­venind pe comercianții respec­tivi că, în termen de două săp­tămâni de la încunoștiințarea ce ți se face, trebue să ceară au­torizațiunile de care au nevoe. Regulamentul cuprinde apoi o serie de dispozițiuni privitoare la dezinfecțiunea hainelor și o­­biectelor vechi. Dezinfecțiunea se va face de serviciul de dezin­­fecțiuni al primăriei. Vor fi de­zinfectate nu numai hainele și obiectele de menaj, dar și mo­bilele de tot felul și obiectele de artă, vechi, pe care le vând, laolaltă cu mobile și obiecte de artă nouă, chiar unii dintre co­mercianții fruntași de mobile, sub denumirea de „obiecte de o­cazie“. Tuturor acestor haine și obiecte de tot felul se va aplica, după dezinfe­cție, o plombă a serviciului de dezinfecțiune, pe care se va arăta și data când s'a făcut dezinfecțiunea. Publi­cul cumpărător trebue să ceară cu toată grija necesară prezența acestei plombe, pentru ca mă­sura luată de primărie să folo­sească, restrângând posibilita­tea răspândirei boalelor molipsi­toare în condițiunile arătate. — c — * SĂRBĂTORIREA B-S.ÎN­ G. IM. JESPIL III Funcționarii superiori ai Ca­sei meseriilor au sărbătorit Marți seară, prin prim banchet, în sala de marmoră a hotelului Bule­vard, pe d. C. Em. Krupenski, fostul președinte al consiliului de administrație al acestei Case. A luat parte tot personalul su­perior al Casei în frunte cu d-n. M. Rachtivan, noul preșe­dinte, A. V. Gâdei, director ge­neral, A. Gusti, subdirector ge­neral­ I. Curtius, director, dr. Prejbeanu, medic-șef al Casei centrale etc etc. Seria toasturilor a deschis-o d M. Rachtivan, noul președin­te al consiliului, care a adus o­­magii de admirație sărbătoritu­lui care, timp de trei ani, a fost un șef eminent, un îndrumător al primei noastre instituțiuni de prevedere socială, închină pentru fostul președinte și pen­tru propășirea Casei centrale. D. A. V. Gâdei face un scurt istoric al Casei centrale, ară­tând că munca uriașă depusă de d. Krupenski, a putut pune în mișcare această formidabilă mașină. In alte țări au trebuit doi ani de pregătire după vota­rea legei pe când la noi două luni, închină pentru sărbătorit. D. C. Alexandrescu închină pentru d. Krupenski și pentru presă, mulțumindu-i pentru con­cursul dat Casei centrale în a­­j­ungerea scopului ei. D. G. Trandafirescu laudă prodigioasa putere de muncă a sărbătoritului, punând în lu­mină înaltele sale însușiri în administrarea Casei meseriilor. D. Drăgănescu bea pentru sărbătorit din partea Asociației patronale, a funcționarilor ei. D. V. Madgearu aduce omagii d lui Krupenski pentru sistemul științific ce l-a introdus în ad­­m­inistrar’a Casei centrale. D. C. Em. Krupenski răspun­de tuturor, arătând că se simte mișcat de omagiile ce i se aduc și care dovedesc că funcționarii Casei centrale iubesc această instituțiune, pentru a cărei pro­pășire lucrează. Clădirea aceas­ta va face temelia pe care se va sprijini România de mâine, Ind­ee spunând că va rămâne un prieten sincer al colaborato­rilor Casei centrale, în sănă­tatea cărora închină și pentru propășirea instituțiunei. D. A. V. Gâdei asigură pe fostul președinte că instituțiu­­nea va merge bine și sub noul președinte, căci funcționarii ei sunt un bloc solidar care-i va da concursul. Bea pentru d. M. Rachtivan. D. Rachtivan mulțumind pen­tru concursul promis- spune că această Casă e pentru ocro­tirea meseriașilor și închină pentru acești meseriași cari vor merge mâine să facă România mare. Scriitorul acestor rânduri a vorbit în numele presei, închi­nând pentru d-nii C. Em. Kru­penski- M. Rah­tivan, A. V. Gâ­dei și colaboratorii lor. Banchetul s-a sfârșit aproape de ora 1 noaptea în mijlocul unei vii însuflețiri. L. I. Nenorocirea dela fabrica Lemaître din Capitală Marți după amiazi mai mulți lucrători ai fabricei Lemaitre, pe când incărcau cu o ma­cara, într’un camion, un rezer­vor, în greutate de 1500 kgr., lanțul macaralei s’a rupt și rezer­vorul a căzut peste lucrătorul Teodor Teodorescu, din str. T­e­­rei n­rul 21, rănindu-l grav. In stare disperată el a fost dus la spitalul Brâncovenesc, Chestia cântăreților bisericești — Lămuriri — Primim următoarea scrisoare: Mult stimate domnule director, In ziarul d-voastră de Marți 28 Aprilie, am văzut pe pagina II, înserată sub titlul „De la so­cietatea Macarie din Ploești“ o protestare plină de răutate și lipsită de bună cuviință la a­­dresa cântăreților bisericești din București. In interesul adevărului și pentru deplina luminare a tu­turor, vă rugăm să binevoiți a încuviința înserarea în valoro­sul dv. ziar a următoarei întâm­pinări: I. — Noi cântăreții din Bucu­rești, atât în întrunirea noastră cât și în memoriul ce am întoc­mit, n-am vorbit decât în nu­mele nostru și prin urmare in­tervenția fraților dela Ploești, are soarta nepoftitului. II. — Nimeni nu este cu că­dere să renunțe la un drept al meu înscris în lege și prin ur­mare cererea unei pătrimi din venitul epitrafirului trebue res­pectată chiar atunci când ea ar fi făcută și numai de un singur cântăreț­ D. președinte de la Ploești ar vrea să țeasă cu ață albă în pro­testul d-sale și pe d. Popescu Pasărea. E bine să știe și d Comișel că­. atât declarațiunile personale, făcute cu martori, ce deținem din partea d-lui Po­pescu Pasărea, mai dinainte de întrunirea noastră din sala ,­A­miciția“, cât și demersurile d-sale după facerea anchetei Sf. Mitropolit, cadrează perfect cu actul îndeplinit de noi. Afară de aceasta sunt preoți eminenți din Capitală cari re­­cunoscându-ne dreptatea ne-au promis și tot sprijinul, căci o tăgăduire mai departe a drep­tului nostru, ar constitui o im­posibilitate morală de pe urma căreia ar suferi Biserica în­treagă. Și acum pentru că d. Comișel ne vorbește și de congrese, îi dăm asigurarea că nu’i va ră­mâne celui dintâi viitor și im­parțial congres­ decât să rati­fice actul săvârșit de noi. Cu cel mai profund respect și deosebită st­mă, Andrei Constantinescu Calea Plevnei 151 (București) De la Asociația absolvenților școalei superioare de comerț curs seral Marți seară s-a întrunit la se­diul asociației comitetul central. Ședința s’a deschis sub preșe­dinția d-lui Ioan Iliescu, care co­munică rezultatul satisfăcător dat de ministerul de război cererei a­­sociației în chestia serviciului militar. D-l C. Ionescu spune că față de numeroasele cereri ce au venit la asociație de la absolvenții încor­porați cu contingentul 1915 și sub arme, crede că ministerul de răz­boi va căuta să clarifice situația în general a absolvenților școalei comerciale, cursuri de seară. Este de părere­ să se înainteze un me­moriu ministerului de război, în care să se specifice situația în ge­neral a absolvenților. D-nii Th. Georgescu, P. Tome­­scu și D. Boțoman, spun că sunt informați că nu s-au prezentat la școala de ofițeri toți absolvenții și roagă să se dea un comunicat în acest sens, pentru ca toți absol­venții să se prezinte de îndată la școală. D-l Ioan Iliescu aduce mulțu­miri presei și cu aprobarea una­nimă va aduce mulțumiri scrise ziarelor care au dat un real con­curs asociației. Ședința s-a ridicat la orele 10 seara, anunțându-se cea viitoare pe Vineri 1 Mai 915. 1 JURISPRUDENCE stabilite, în ultimul timp, de înalta Curte de Casație 1) Executarea unei obligațiuni întemeiată pe o cauză ilicită sau contrară bunelor moravuri, nu dă loc la acțiunea în repeti­­țiune din partea acelui care, în momentul când a executat obli­gația, a cunoscut că cauza este ilicită. (Casa secția I-a, decizia nurul 79 din 4 Febr. 1915). 2) Hotărârea prin care incul­patul a fost achitat, în lipsa păr­ții civile,­­nu poate să aibă de e­­fect de a împiedica pe partea civilă care a lipsit ca, uzând de dreptul de opozițe in contra ho­­tărîrei de achitare, să facă a se judeca din nou, contradictoriu cu dânsa, din punctul de vedere al despăgubirilor civile, cestiu­­nea infracțiunei care a rămas întreagă față de ea. (Cas. S. II, decizia penală n­rul 720 din 9 Martie 1915). 3) Din art. 55 și 99 din legea comunelor urbane și 70 din le­gea sanitară, rezultă că primarul unei comune urbane are și atri­buțiuni de poliție administrativă pe temeiul cărora poate să ia, în cazuri urgente, măsurile ce­rute de împrejurări și chiar să dispună oprirea funcționărei u­­nui stabiliment industrial, cum este în speță o brutărie, care prin condițiunile și modul de funcționare periclitează sănăta­tea cetățenilor și a lucrătorilor din brutărie. (Cas.­s. III, decizia n­rul 153 din 9 Martie 1915). LUNA VIITOARE are loc tra­gerea marelor premii acordate de ziarul „Universul” abonați­lor săi. VINERI, I MAIU/1915 nODEHTOLDELA KPEBU1' Primim următoarea scrisoare: Pentru restabilirea adevărului asupra celor petrecute la cafe­neaua imperială, vă rog să dați publicității alăturata scrisoare pentru care vă mulțumesc în mod anticipat. Domnule Director, Vasile Pârvan, cel care a fost dat afară de la „Ligă“ pentru că uneltea împotriva intereselor ro­mânești, cel care a spus la Ate­neu că România nu este gata să ia Ardealul socotind că-și va spă­la rușinea de trădător de neam, și în acelaș timp se va răzbuna pentru Corecțiunea patriotică care i-am aplicat-o acum 8 zile, a găsit cu cale să urmeze o ban­dă de așa ziși studenți care să mă atace. Stima și dragostea ce port stu­denților români și faptul că am fost împreună la toate manifes­­tațiunile din timpurile de azi, m’au obligat să stau de vorbă și cu prepușii lui Pârvan. Cu bună știință și fără teamă m’am înfățișat celor 30 pretinși studenți, acolo unde mă aștep­tau, la cafeneaua Imperial, căro­ra le-am spus neted și respirat. ...„Profesorul V. Pârvan este un trădător de neam, am făcut bine că iam pălmuit și sunt la dispo­ziția d­v". Atunci s’au năpustit pe mine, dar nu știu cum, prin ce minune pretinsa studențime s'a retras cu mari perderi, fără să uite însă să-mi ia portofelul cu 160 lei lu­na sută șeasezeci lei), două po­lițe a patru sute de lei fiecare și revolverul, deși uitase să plă­tească consumația de peste douăzeci de lei pe care o făcuse la sus numita cafenea. Ar face mai bine prepușii lui Pârvan să-i citescă acestuia în fiecare dimineață raportul prin care „Liga“ dă afară din sânul ei pe acest trădător de neam. Primiți, vă rog, domnule di­rector, asigurarea stimei mele. 28 Aprilie 1915. Al. V. Casimir Lămuririle studenților Pe de altă parte, primim din partea studenților Facultă­ții de litere, următoarea scri­soare : Domnule Director. Față de versiunile false ce circulă asupra incidentului de eri seară de la Cafeul Imperial, vă rugăm să bine­voiți a da publicității rân­durile de mai jos, menite să lumineze opinia publică asu­pra atitudinei pe care au a­­vut-o studenții față de agreso­rul profesorului lor, d. V. Pârvan. Pentru aceasta facem u­n mic istoric al faptelor. In ziua de 20 Aprilie d. V. Pârvan, profesor universitar, a fost lovit mișelește de un oarecare domn Al. Gazimir. Noi, studențimea, nu puteam rămâne nepăsători când era în joc cinstea unuia dintre cei mai străluciți profesori ai noș­tri, care nu putea cere satis­facție unui om de teapa a­­ceasta și de aceea, imediat ce am luat cunoștință de acest fapt, am publicat pe deoparte în ziarul „Universul“ din 23 Aprilie o scrisoare prin care vestejeam cu indignare acest atac banditesc, pe de altă par­te am hotărît să cerem acestui domn ca în termen de 3 zile să ceară scuze publice, sau alt­fel să procedăm față de dân­sul așa cum merită. Doi studenți delegați întâl­nind pe acest domn Cazimir, acesta de la prima vorbă i-a a­­menințat cu revolverul. Asigurându-i că deocamdată nu i se va întâmpla nimic, cei doi studenți i-au comunicat hotărîrea studențimei. Ba, în cavalerismul lor, cei­ doi stu­denți au mers și mai departe, ei au discutat cu acest d. Ga­­zimir, căutând să vadă dacă e convins de ceea ce face. Ei bine, spre surprinderea lor, d. Cazimir le-a mărturisit ezi­tând,că n’a asistat la conferința d-lui profesor Pârvan, că n’are cunoștință de memoriul îna­intat de domnia sa comitetu­lui central al Ligei Culturale cu 10 zile înainte de confe­rință și că nici n’a cetit broșu­ra d-lui Pârvan „Părerile unui trădător de neam“.Singura lui informație era o anumită pre­să care prezenta lucrurile în­­tr’un mod denaturat. Cei doi studenți s’au oferit atunci să-i pue la dispoziție materialul­ele care n’avea cu­noștință și au adăugat, că în definitiv nu-i pot cere să-și schimbe părerea, ci că aceasta o fac numai în treacăt, pentru­­a-i da putința să se lumineze. Sâmbătă 25 Aprilie, întâl­­nindu-ne cu acest domn, am fixat de comun acord ca loc unde ne va aduce răspunsul. Cafeul Imperial. Duminecă am primit dela un domn I. Sturdza, prieten al d-lui Ca­nir, o scrisoare ofensatoare și amenințătoare, prin care zi­cea că ,,în ziua în care vă veți atinge de un singur fir de păr a amicului meu veți avea de furcă cu noi". Luni seara d. Cazimir a ve­nit la întâlnire întovărășit de mai mulți prieteni armați cu bastoane, dintre cari n’am re­cunoscut decât pe I. Sturdza. Aci, d. Cazimir față de poli­­teța noastră, cari speram în­­tr’o rezolvare pașnică a con­flictului, a început să ne insul­te adăugând că „nu numai că nu regretă fapta sa, ci o va și repeta“. Indignați atunci peste măsură de o purtare atât de provocatoare și insultătoa­re, noi studenții V am pălmuit de mai multe ori. In învălmă­șeală, d. Cazimir a scos revol­verul. Intervenind însă mai mulți studenți a fost repede dezarmat. In timpul când i s’a luat re­volverul, d. Cazimir a spus studenților cari i-l luaseră „să umble binișor cu el că e încăr­cat și despedecat". Intervenția d-lui Sturdza și a tovarășilor d-lor a fost repe­de înlăturată; revolverul a fost predat patronului cafe­nelei.. După aceea studenții s-au retras în liniște sub a­­menințările amicilor d-lui Ca­zimir. Mulțumindu-vă pentru bu­năvoința ce veți avea de a pu­blica aceste rânduri, credem necesar să adăugăm că atitu­dinea noastră specială în a­­ceastă împrejurare n’a fost provocată decât de atitudinea „specială și condamnabilă a d-lui Cazimir“. Pani Nicorescu, doctorand Președintele soc. studenților în litere și filosofie, delegatul studenților Generalul Mackensen decorat de împăratul Wilhelm Berlin, 28. — împăratul Wil­helm a trimis generalului Ma­ckensen depeșa următoare: sub comanda încercată a excelenței voastre, armatele aliate au spart cu lovituri pu­ternice frontul rusesc între Carpați și Vistula, respingând pe dușman din po­zițiile sale după lupte de mai multe zile, cucerind o pradă e­­normă de război și zdruncinând pozițiunile dușmanului pe fron­tul întins din Carpați Pentru această faptă, recu­noștința mea și a patriei vă este asigurată. Ca semn de această recunoștință, v'am­ conferit steaua de mare comandor și cru­cea de mare comandor al ordi­nului regal de Hohenzollern. (Ss. Wilhelm). (W. B.) Prohibire de export Roma, 28. — In ultimul timp avem de semnalat că în­ Elveția, Consiliul federal a mai adăugat la lista mărfurilor oprite la export următoarele ar­­ticole- lame de fer sau de oțel, inclusiv cele ondulate, ghintuite sau în bucăți nelucrate, fie plum­­bate, cositorite, zincate, vopsite, etc., chiar cele perforate, tăiate în dimensiuni anumite,­ sfrede­lite, îndoite, etc.; tuburi de fier bătut sau oțel, cu diametru in­terior de cel puțin 50 cm.; sul­­fură de fosfor; fosfat de sodiu; clorul de sodiu; ceară vegetală, animală, sau minerală, care se socotesc în categoria uleiurilor grase teh­nici și sunt prin ur­mare oprite la export. Danemarca. S'a oprit exportul sulfurei de fier și minereuri de aramă, precum și sgura de a­­ceste minerale. Suedia. Guvernul a oprit cu începere de la 1 Aprilie exportul zincului nelucrat, exclus fiind acel produs în fabricile suedeze din material prim, apoi plăci, fier, tuburi, părți de tuburi, scheleturi de vehicule cu sau fără motor, roți pentru auto­mobile, (A. T. IJ 3- lupliiejisi Libia Roma. 28. — Ziarul Tribuna primește din Siracusa știrea că piroscarul Letimbro a sosit de la Sirte, către dimineață și in­trând în port a fost imediat vi­zitat de comandantul portului, căruia se comunicase că pe va­por se aflau numeroși răniți ce trebuiau debarcați. In adevăr s’au găsit 395 oameni și 20 ofi­țeri răniți în luptele din Libia. S‘au mai găsit și trei morți în timpul voiajului (un ofițer și doi soldați). Aceștia vor fi în­mormântați la Siracusa. Din cei răniți, 40 vor fi internați în spi­talele civile și infirmeria din Siracusa, iar ceilalți vor fi trans­portați cu acelaș pitoscaf la Ca­tania. Răniții au dat următoarele detalii asupra luptelor: Colone­lul Miaui comanda coloana ita­liană compusă din vreo 4000 de arabi­ sîbiri, 2000 soldați ita­lieni, printre care bersaglieri și artilerie, precum și soldați din Eritrea. La vreo 15 felm, în inte­rior dela coastă între Sirte și Casr-Bu-Adi, după o ciocnire avută cu o bandă de beduini și după vreo oră jumătate de focuri, arabii libiei se răsvrătiră și înconjurară trupele italiene, închizându-le într-un cerc de fo­curi, și separându-le de convo­­iurile cu munițiuni și merinde. După două ore de luptă soldații italieni își deschiseră drum prin­­tre rândurile arabilor și se re­traseră către Sirte, fiind urmă­riți încă două ore de arabi. (A. T. I.) Concentrări de trupe în Bulgaria Sofia, 27 (sosită 28).­­ Din ordinul ministerului de război, au fost convocați pentru o per­­ioadă de exerciții de o lună, cu începere de la 1 Mai, un număr anumit de ofițeri de rezervă. Pe de altă parte au fost con­vocați, pentru o perioadă de instrucție de 21 zile trei clase de rezervă din infanterie, apar­ținând la toate diviziunile. (A­­genția bulgară). FRAȚII AU­ ROLLER MicI INELE cu DIAMANTE și BRILIANTE ! cele­ mai noi rmodele HI BIJUTERII DE TOT FELUL cU PRETURI REDUSE i BUCUREȘTI­ SI-1 CAROL 50— telefon Wio ---------------- ---------------­ Noutățile PARISULUI cumpărate d­upă modelele originale ale marelor ATELIERE din PARIS, se pot vedea numai la MAGAZINUL ¥ 2LLE of P­ARIS Strada Lipscani 48, BUCUREȘTI,­­ Telefon 41. 2184 PODUSIM­ Contra manei și oidiumului întrebuințați steatita sulfo-cupricu în praf. Acest preparat compus din pucioasă, sulfat de cupru, perv man^ant și steatita, este suveran contra boalelor cryptogam­ice. Cereți circularii și instrucțiuni la Pepisaierele BERNARD & €­tp, fecuc. Depozite regionale la toate magazinele de articole viticole din țară. 2929 I SUPAGATELE VHĂLTUIELOR 1 CU CEREALE încărcate pentru străinătate, cumpără cu prețurile cele mai mari 1 TOT.MMTM , PROfiR. BUCUREȘTI, Str. Bursei 2. Telefon 19/00. 2280 Tuf Ftl23 Sta Sirea Trupele de teatru și artiștii de ori­ce gen, se pot adresa cu în­credere AGENȚIEI TEATRALE „DOINA OLTENIEI”, I. HUS­SAR, str. Unirei 84, Craiova. Dispune de salon și grădină. 2104 DOMNI ȘI DOAMNE Doritori a consuma vinuri naturale Cu încredere să adreseze co­menzile Depozitului AUr și roșu 10 iei d­ecalitru Negru bordo 12 lei decalitru Calități absolut superioare. SPECIALITĂȚI DE DESERT, BRAGHINA ȘI STONEL, Domnilor comercianți prețuri excepționale. Comenzi la Trefeon 12/3 - prin Cărți poștale. Pivnițele „COROANA" Str. Vasile Lascar 102 1961 Struniți süb­ arborii fruc­tiferi și flo­rile cu sihus micalcin superior,tuturor produselor simi­lare. Azi princi­palii podgoreni sunt clienții mei Prospecte la ce­rere. Fabrica Mavrosanni, Galati. ^2297_ BĂILE TECHl­IG HIGL Sanatoriul d-rului Tolica se deschide exact la 1 Malti. Fami­liile și persoanele cari doresc a urma o cură de băi, cu tot con­fortul (băi în curte, pensiune ex­celentă, să ceară prospectul Sa­natoriului. Se primesc și copii .îojiU de părinți. 2364 MINISTERUL DE RĂZBOI Direcția Serv. Subzistentelor PUBLICAȚIUN­E La Ministerul de Războin se primesc zilnic oferte pentru grâu, în limita preb­ilor fixate de Mi­nisterul de Industrie și comerț. Ofertele se vor prezenta la bir­­roul de informațiuni fiind înso­țite de probe. 2284 FABRICA de SORS DE TERACOTA P. ANDREESCU FII DIN CRAIOVA, caută depo­zitari provincie în condițiuni avantajoase, dar garanții sufi­ciente. 2276 90 000 Decalitri VIA­ &IU,UUU d­e vânzare Amatorii se vor prezenta in podgoria Drăgășani, com. Intești la Viile D-lui AL. D. MACIUCEANU. 2390 MINISTERUL DE RĂZBOI Direcția subsistemelor PUBLICAȚIE­I PĂSĂRII, BLUZE, UMBRELE, CAPOATE modele «pui, ultimeie crea­țiuni din 1’Alții găsiți intr’un frumos asortiment !a Magazinul min m 1 m ■ pil bucurești PI da&fiS NI& H M 60, Galea Victoriei 60 „Balle Techir-Chiol“ — cemirna Techir-Ghiol, jud. Constanța — unde e sursa neurolu­lui și a izvoarelor minerale Stabilimentul de băi moderne, hotelul­ și restaurantul Clement I. Popescu, (a nu se confunda cu băile „Movila“ zise Carmen­ Sylva din corn. Tuzla­ începe se funcționeze dela 1 Mai c. pană la 1 Oct. (sezon de vară), de alt­fel căela această dată, se primesc în pensiune și în timpul ernei, prevăzut cu tot confortul atât pentru­ vară cât și pentru iarnă, lumină electrică peste tot având ușina proprie. Un medic al hotelului cu biuroul de consultație și locuința în interiorul hotelului. In stațiune se află pe tot timpul stagiuneî oficiu, post telefon, muzica militară. Cererile pentru informării și angajarea de camere atât pentr cât și pentru iarnă se fac la proprietarul Clement I. Popescu, din­­ Teohir- Ghiol.—Proprietar CLEMENT I. POPESCU. 2260 MOȘIE DE ARENDAT Biserica Sf. Nicolae din Brașov, dă în arendă pe 9 (nouă) ani­­ asecutivi, începând cu 23 Aprilie st. v. 1916 . MOȘIA METELEU­UPARESCU din plasa Câmpului, județul Ctuziu, România prin licitațiune publică verbală, admise fiind și ofertele închise. Licitatiunea se va tine Joi 14 Mai st. v. 1915, la ora 10 dim. în sala de ședințe a Co­mitetului parochial de la Biserica Sf. Nicolae din Brașov. Ofertele închise, însoțite de o garanție provizorie în sumă de 5000 (cinci mii lei), se vor trimite la adresa prezidentului Dr. Vasile Saftu, potropop, sau i se vor preda în sala de ședințe Înainte de începerea licitațiunei. La cerere trimitem condițiile generale pentru arendarea moșiei. 2382 Comitetul parochial de la Biserica rom. ort. răsărit. Sf. Nicolae din Brașov Dr. VASILIE SAFTU, potropop, prezident. IOAN PRISCU, paroh, secretar cu grafi exce/ert/a­iSam/ranie :ima­c/in rivnife/e " dealu Zorilor iOJ Câ/eă Victoriei 10] BĂILE MOVILA-TEKIRGHIOL — J?e mâini JML&rei nsg­re — HA5 CAI.DE -le XAMOL, RECI de LAC și BAS de MARE Două hoteluri, ambele cu restaurant. Iluminatul electric în ho­­telul mare. Sală de teatru și baruri. Saloane de lectură din nou înființate. In stațiune se află: Oficiul telegrafo-poștal, farmacie, baia de carne și zarzavat, coafor de dame și bărbați, etc. Bufet cu sală de biliard și jocuri, situat pe malul mărei. Orchestră, Cina­­matograf, Tenis, Excursiuni cu barca pe mare și lac. Medicul băilor Dr. M. larca. Din cauza evenimentelor externe, nu s’a putut executa de­cât în mică parte lucrările de transformări radicale propuse, precum și renovarea mobilierului, cari vor necesita cheltueli de peste 400.000 lei. S’a dat însă toată atențiunea asupra personalului ad­ministrativ cum și asupra celui de serviciu, care a fost recrutat cu cea mai mare grijă de către noul director al hotelurilor. Un medic cinist va fi însărcinat in special cu controlul preparatei băilor și supravegherea butașilor.. Sezonul este împărțit în serii de câte 30 zile și va începe anul acesta la 10 Mai. In seria I de la 10 Mai—9 Iunie 30%reducere din prețurile obicinuite la hotelul din clădirea băilor,­­astfel că se găsesc camere începând cu 105 lei pe întreaga serie. Table de bête în această serie lei 5.50 de persoană și 3.50 pentru copii până la 10 ani, cuprinzându-se în preț cafeaua cu lapte și vinul. La ho­telul mare 7,00 lei și 4.50. Abonamentele la restaurante nu sunt obligatorii. In stațiune se găsesc birturi economice cu prețuri foarte moderate și o băcănie bine asortată, al cărei antreprenor, este obligat prin contract a nu vinde mai scump cu maximum 10% peste prețurile din Constanța. Pentru rețineri de camere, a se adresa în zilele de lucru, în­­tre orele­­ 9—12 dim, la administrația băilor, str. Dr. Kalendern 3, Telefon 39/35. Prospecte și informațiuni la cerere. La ministerul de războiu (bi­­roul de informațiuni) se primesc zilnic oferte pentru orez. Ofertele vor fi însoțite de pro­be și vor arăta : calitatea m­ini­­tniei, prețul­ local și termenul cel mai apropiat de predare. 2367 IN NOAPTEA de Luni spre Marți (27—28 Apri­lie 1915) s’a pierdut pe calea Vic­toriei o sacoșă de advocat conți­nând 2 cărți franțuzești. Aducătorului la biroul Burcuș­i Petculescu, calea Victoriei 43 ii se va da bună recompensă. 2010 Pață cu reclamele din satul Tekirghiol, care este situat la câți­va kilometri distanță de țărmul mării, se face cunoscut, că „MO­VILA TEKIRGI­IOL“ este singura stațiune balneară situată atât pe malul mării cât și pe cel al lacului Tekirghiol, distanța între mare și lac fiind în această parte numai 500 metri și este unica lipsită de țânțari și ferită de mirosul neplăcut al lacului. 2334 laborator" <DR. Cel mai vechiu și cel mai mare Laborator particular din țară pentru ANALISI — 5. BULEVARDUL I. BRATIANU, 5 — Director: DQGTOIâ VIAMUIR BUȘEI­I Analiza sângelui pentru sifilis (Wassermann), Constanta Ambarti, Analize de urini și orice produse patologice și ali­mentare. Singurul Laborator care pref­eră Lactofermenf ^mi­tra boalelor intestinale. CULTURI contra șoarecilor. 2997

Next