Universul, iunie 1915 (Anul 33, nr. 149-178)

1915-06-10 / nr. 158

LOTERIA ROMANA DE ETAT TRAGEREA CLASEI a Vi a ZIDA IX Eri a continuat, în localul său din calea Victoriei, tragerea loteriei române de Stat, clasa VI-a, ziua a IX-a.Au eșit următoarele numere: A câștigat 5000 lei anul 14627. Au câștiggt câte 3000 lei următoarele numere: 4288 23378 4967-1 Au câștigat câte 2000 lei urmăriiitoarele numere: 8101 20302 40864 Au câștigat câte 1000 lei următătoarele numere: 11378 15453 19246 19752 23439 35771 49253 18300 19720 26437 33365 40016 44318 53535 55624 56731 57773 Au câștigat câte 500 lei următoarele numere: 11238 19804 21091 33591 45375 59568 1003 12306 21453 25625 35998 36421 50244 53393 55910 55637 59641 Au câștigat câte 225 lei următoarele numere: 0 252 927 398 623 910 788 381 773 002 650 769 359 835 271 356 745 470 099 725 128 499 1 978 249 558 259 152 812 000 488 908 565 459 703 568 676 063 769 732 766 824 2 263 776 954 132 496 310 742 641 777 464 527 384 458 069 143 468 214 456 238 000 520 141 3 369 951 116 866 722 618 954 229 013 143 173 556 357 969 199 225 081 665 762 041 4 817 651 965 192 020 096 573 991 091 872 479 944 095 622 364 5 173 379 726 971 539 188 774 S34 820 019 839 696 287 653 648 879 309 973 300 240 6 073 376 322 451 370 910 820 131 421 297 896 613 727 785 630 242 093 564 519 514 968 425 454 7 577 145 032 682 958 955 016 978 322 124 103 128 030 437 599 538 386 062 772 137 371 086 810 247 219 013 895 197 789 8 492 703 136 135 148 422 588 468 453 483 722 526 115 708 620 837 881 765 000 488 012 850 9 773 366 116 332 296 183 745 870 276 835 210 246 327 10 302 708 746 190 651 264 544 681 204 850 679 349 385 638 556 424 028 11 441 444 923 035 996 737 361 491 220 347 261 489 458 110 267 139 566 276 080 617 12 616 586 951 621 355 806 308 931 957 619 176 765 811 13 990 911 860 330 046 328 459 119 921 910 198 755 935 696 247 784 927 709 748 497 914 319 14 299 200 974 597 595 345 792 169 391 433 388 744 124 950 605 360 175 845 561 325 109 179 664 879 503 363 522 211 15 123 164 396 108 290 096 312 297 072 772 319 699 438 470 612 892 218 992 16 071 172 394 980 515 563 994 685 571 974 610 955 026 549 896 869 357 664 168 461 7717 488 815 736 165 472 914 884 936 033 348 436 968 229 803 264 569 981 18 295 446 700 092 194 733 243 855 402 705 507 19 294 629 398 943 351 892 563 604 869 114 208 427 262 633 989 718 923 383 364 029 508 507 146 376 184 569 20 380 998 566 358 548 592 409 811 263 104 728 222 915 842 348 392 626 816 940 837 21 427 576 324 792 483 439 229 984 332 354 532 775 261 896 537 487 023 527 015 22 067 572 331 600 S97 236 702 495 016 274 750 713 888 900 341 364 654 116 593 090 535 615 761 218 435 192 181 361 511 306 130 534 467 23 991 642 684 022 372 120 985 739 071 105 855 449 754 379 238 914 366 149 800 237 357 979 640 775 093 24 157 028 737 600 347 777 728 953 387 693 721 000 660 507 851 464 892 25 175 611 458 416 652 761 317 709 257 585 304 261 136 785 157 060 550 862 062 159 26 544 336 273 330 888 455 350 269 826 899 149 035 318 010 993 101 068 839 094 276 27 362 009 299 034 945 624 722 491 923 552 129 490 557 937 568 454 072 298 172 910 202 497 28 382 697 440 152 502 324 891 174 500 266 507 116 444 301 29 592 699 894 169 536 162 38S 599 696 30 309 246 921 933 495 490 528 988 591 777 564 261 108 779 945 020 31 185 107 492 777 386 314 H6 297 392 594 446 285 702 758 453 400 958 472 873 101 457 471 238 32 293 872 884 873 123 586 412 475 151 306 093 248 268 972 608 842 430 752 825 928 981 33 737 896 121 213 714 144 305 719 436 899 758 919 185 662 781 810 462 34 525 116 835 466 930 743 987 250 227 601 083 374 35 282 097 925 970 050 840 847 915 237 430 516 475 561 078 518 250 659 756 38 748 205 696 159 569 842 015 205 265 599 002 866 256 689 371 954 388 376 040 718 625 37 415 587 194 741 736 420 710 117 595 137 667 258 756 355 100 519 376 099 868 317 38 186 452 455 313 633 073 294 302 091 328 331 648 956 730 245 697 214 172 795 519 39 982 144 602 844 221 451 714 353 355 266 112 352 225 576 709 49 818 550 829 268 797 876 651 158 624 476 122 435 366 796 508 209 177 654 497 41 306 565 001 H6 707 298 965 466 124 241 603 077 536 416 390 214 514 968 42 274 315 944 522 968 693 503 085 191 950 365 418 196 426 662 895 745 113 43 913 246 272 355 486 779 644 535 906 596 091 068 047 273 129 077 036 366 065 467 028 442 230 931 809 44 007 259 239 312 054 488 371 826 983 713 087 780 767 242 932 674 458 763 877 363 296 079 45 800 856 174 545 515 632 642 466 531 338 631 464 46 023 654 268 186 056 388 526 315 193 245 194 152 744 105 832 588 566 814 772 47 805 172 527 094 964 534 596 381 275 838 846 007 992 345 678 792 903 773 370 370 580 467 48 548 863 934 099 397 614 592 342 248 613 976 978 847 726 991 903 49 729 425 480 648 497 031 604 531 288 O1l 184 320 860 387 186 214 177 982 003 484 451 842 50 407 937 895 646 432 426 247 997 926 H6 949 309 315 170 133 134 199 779 978 465 734 959 51 786 705 679 552 146 207 049 7?2 952 198 361 920 52 657 119 567 655 333 433 360 543 977 027 125 493 212 158 499 867 937 306 809 128 036 330 379 217 204 53 583 223 428 219 843 188 443 916 004 593 305 102 824 226 445 818 116 397 800 235 54 187 667 209 448 366 122 775 947 176 743 739 492 490 980 917 692 806 55 769 061 531 071 033 211 867 957 042 953 564 595 272 638 929 504 542 581 251 56 436 640 092 900 663 977 808 207 352 812 116 483 518 291 653 177 57 053 308 412 747 846 162 505 722 663 108 410 584 198 168 856 020 433 58 254 496 638 698 346 033 554 239 789 504 068 727 330 091 617 577 59 002 259 542 571 506 916 044 896 038 107 698 176 069 675 171 Pentru alienații noștri D-r săi abotenți sunt rugați ca la expedierea mandatelor să specifice pe contra cuponului de când să înceapă abonamentul, cunoscând că abonamentele se fac numai de La 1 și 16 ale fiecărei luni, tot odată când fac schimbări de adrese sau reclamations pentru neprimarea regulată a ziarului, să atașeze la reclamația ce ne trimite și una din benzile cu care primesc ziarul, aceasta fiindu-ne absolut necesar. Contrariu, reclamațiunilor sau schimbărilor de adresă nu li se vor da curs. Știri din țară Dela corestorâiții noștri Prin poștă BUZĂU întrunire pentru pace. — Sindicaliștii au ținut Duminică, la orele 5, o întrunire sala Bivolaru. Au vorbit mai mulți oratori : Stanciu, Georgescu, Constantinescu, Vernișteanu și Boiangiu, protestând cu toții contra opinrei întrunirei din 31 Mai a sindicaliștilor din Capitală și contra intrărei în acțiune a României, întrunirea s‘a sfârșit la orele 6 și jum. 5 d. a., s‘a dat la teatrul pustia o prea frumoasă serbare de către copiii grădinei de copii, de sub conducerea d-rei Sombola. S‘au făcut recitări, s’au executat cântece școlare și interpretat două piese dintre care Lăcomia a fost jucată foarte bine și cu o drăgălășie atrăgătoare. Agapă politică. In ziua de 7 Iunie în com. Pătești a avut loc o agapă politică dată la via d-lui col. Toran. Au luat parte mai mulți membri politici ai partidului conservator-democrat. PIATRA-OLT Sosirea vagoanelor cu zahăr. In stație au sosit până acum 65 vagoane cu zahăr din Austria. A fost detașat d. M. Demetrescu, taxator vamal din Câineni, spre a observa ca aceste vagoane să fie dirijate tuturor administrațiilor financiare, care le vor pune imediat în vânzare. Sosirea vagoanelor cu zahăr continuă. ALEXANDRIA Parastas. — Familia decedatului Mielu Văcăreanu, mort vitejește în luptele de la Arras, i-a făcut un parastas de 40 zile. Un pluton de cavalerie a dat onorurile militare. Moarte subită. — D-na Levanis a fost găsită Duminică dimineață moartă în locuința sa. Defuncta suferea de inimă-Rectificare. Buletinul oficial și după el ziarele au publicat numirea d-nei Ana I. Antonescu ca directoare la școala de fete n-rul 1. Adevărul este că d-na Antonescu a fost delegată să gireze direcțiunea școalei de băeți n-rul 1, pe timpul cât d. Antonescu, directorul acelei școli, a fost concentrat, FALTIGERE! încercare de pruncucidere. — Saveta Aî. Miron, de 16 ani, din fundătura Pârâul Buciumeni nrul 32. Sâmbătă, la 1 d. a., dând naștere unui copil de sex femenin,—fruct al unei dragoste nepermise, — a luat copila, i-a umplut gura cu niște petice, apoi a îngropat-o în niște gunoi al cailor vecinului său Ghiță Manoliu, întâmplarea face ca soția lui Manoliu, anume Ținca, să treacă după câteva momente pe lângă grămada de gunoi și, auzind gemete, dădu peste nefericitul nou născut, pe care luându-l îi scoase cârpele și aviză autoritățile. După o jumătate de oră agenții siguranței descoperiră pe mama criminală. Copila fu trimisă repede la un preot care o boteză, apoi revenindu-și complet, fu încredințată criminalei mame, care se află sub pază. VASLUI împușcată. — Sâmbătă, pe la orele 11 dim., femeea Marița Gh. Ștefan Vrabie, din Gârceni văduvă, în etate de 56 ani, a fost găsită moartă în casă, având o rană în partea stângă, produsă de un glonte de revolver Se bănuește a fi împușcată de chiar fiul ei Ioan Vrabie, în etatea de 30 ani, cu care avea veșnice certuri. Bănuitul a fost arestat. Găsită moartă.—Femeea Ioana Gh. V. Curcudel, din Mironeasa, com. Țibana, a fost găsită moartă Pe prispa casei sale. Moartea nefiind bănuită, parchetul a autorizat înmormântarea. Incendiu. Sâmbătă, pe la. 4 d. a., un incendiu s-a declarat la locuința lui Vasile Cărare Căpitanu, din Tanacu, arzându-i 3 care de paie de orz, 3 de paring, 3 de ciocane de porumb, un car, o boruă cum și un gard în întindere de 30 metri. Focul a luat naștere din cauza unui copil, al numitului, în etate de 3—4 ani. Pagubele sunt de 400 lei Serbare câmpenească. — Duminică după amiazi și seara, a fost în grădinat,Copou“ o mare serbare câmpenească, cu diferite surprize, între cari: bătae cu flori, confetti, tragere la tir, scrânciob românesc, etc. Serbarea a fost organizată de societatea Crucea Roșie, a doamnelor din România, filiala Vaslui. GVLDENEȘTI Nenorocire. — Copila Natalia Popovici, de 5 ani, din Solonț, urcându-se pe o scară și căzând, și-a fracturat genuchiul piciorului stâng. Călcat da tren. — Locuitorul Iordache Luca, de 65 ani, din Poduri, pe când venea cu căruța cu scânduri de la Comânești, ajungând prin Văsiești, voia să treacă peste linie, fără să observe că venea trenul de 4. El a fost surprins cu căruța, care fu izbită de botul mașinei, iar el a fost aruncat la o parte. In drum spre spital, Iordache a murit. FOCȘANÎ Concert. In seara de 6 Iunie, societatea corală Lira Putnei a dat la teatrul Pastia al doilea concert de la înființarea ei. A asistat un public compus din persoane iubitoare de muzică. Programul a fost bogat. Dintre bucățile de cor au plăcut se întorc vitejii de Castaldi și Dunăre albastră de I. Strauss. Au obținut un adevărat succes solo de baritor Le Trov,vere de G. Verdi, executat de d. avocat G. Simonovici și concertul a IX (la minor) de Beriot, solo de violină, executat de d. A. Alexandrescu. Serbare. — Duminică la orele MIERCURI, I0 IUNIE 1915 SSupărarea Jiului Craiova nu s’a schimbat mult în ultimii douăzeci de ani, câteva clădiri mai impozante, lumina electrică ce luminează multe străzi încă murdare. In schimb s’a dat mai multă atențiune împrejurimilor. Parcul Bibescu e cel mai frumos din toată țara. Din strada Unirei apoi, drept spre Jiu, s’a deschis un bulevard, care dacă deocamdată nu e ceea ce trebue să fie, apoi, peste câteva zeci de ani va fi desigur unul din locurile de predilecție ale craiovenilor. Mai zilele trecute, am mers pe jos dealungul acelei șosele până în șoseaua ce trece prin cătunul Mofleni și care duce la Jiu. Sunt vreo patru alee, pentru trăsuri și pietoni, dar deocamdată prost întreținute. Pe o distanță de câțiva kilometri 3 sau 4 bănci. Plantațiunile sunt formate mai mult din tei, cari nu înfloriseră încă, dar care desigur trebuie să biruiască toate mirosurile mlaștinelor din apropiere, în zilele când vor răspândi minunatul lor parfum. Era orele 5 după amiazi, dar aleele erau pustii. Câțiva elevi de liceu, soldați ce se întorceau călări de la Jiu, câte o căruță și un automobil ce ridica nori de praf. Pe șoseaua ce trece prin Mofleni praful era stăpân absolut și frumoasa luncă a Jiului era pudrată, ca o femeie tânără și frumoasă, care din cochetărie își pudrează părul. Cochetăria aceasta a luncei Jiului ne supară însă plămânii. întinși la soare, dulăii din Mofleni, visau desigur la ospățul de scară. La o cârciumă din Mofleni, cârciumarul începu să mi se vaite de necazurile ce le-a adus Jiul locuitorilor din Mofleni, cari au casele în partea de jos a satului, în apropiere de râu. In câteva rânduri, în primăvara aceasta, apele înfuriate ale Jiului au venit în câteva rânduri până sub ferestrele pașnicilor locuitori din Mofleni. Un pod, podul peste bălțile ce se formează din revărsările râului, bălți în mijlocul cărora cresc sălcii și tot felul de arbori. In sfârșit iată Jiul, pe ale cărui maluri n’am mai fostte vro douăzeci de ani. Deși au trecut atâtea zile, observi numaidecât că a fost tare supărat. Malurile de altfel sunt mărturii vii ale supărărei lui. Se cunosc bine ruperile malului gălbui, iar nenumărați piloți s’au scufundat cu 2-1-3 metri, apele trecând peste ei în zăvoi, până în Mofleni. Păzitorul podului și cu un milițian tocmai vorbeau despre ultimele revărsări ale râului, mai ales că numai cu vre-o zece minute mai înainte, un inginer și un inspector veniseră în automobil să vază ce măsuri sunt de luat pentru viitor. Dar ce poate omul în contra unui râu ca Jiul, care uneori se transformă în fluviu gigantic, rupând, distrugând tot ce găsește în cale? Privindu-i apele cele galbene și supărate, în care se scăldau zeci de inși, mi-am adus aminte de anii petrecuți in Craiova, când nu era, zi de vară, să nu mă duc pe malul Jiului. înghițea multe vieți omenești râul cel perfid. Nu trecea săptămână să nu auzi că s’a înecat cineva. Și privind înainte apele Jiului, mi-a apărut înaintea ochilor O altă imagină, aceea, a Jiului peste vre-o sută de ani, când va fi poate un râu navigabil, când omul va reuși să-l facă ascultăttor, grație aplicărilor științei. In loc să îngrozească pe locuitorii de pe malurile lui productive, Jiul, ca și Oltul, ca și atâtea alte râuri ce curg prin bogata noastră țară, vor fi desigur într’un viitor apropiat tot atâtea artere principale folositoare comerțului. Așa cum sunt aceste văi tot ele au fost și au rămas centre de populare. De-a lungul lor s’au făcut drumurile ce duc din Carpați spre Dunăre, de-a lungul lor s'au întemeiat târguri și orașe. Valea Jiului, ca și toate celelalte văi principale, e menită să joace un rol și mai însemnat în viitorul țărei noastre. Victor Anestin öi^ZECE^a înecat. Copilul Constantin, în etate de 4 ani, fiul jfemeiei Marghioala Petre Isoieva din Urziceni, jucându-se pe malul râului Ialomița, a căzut în apă și s’a înecat. Cadavrul s’a găsit de jandarm în dreptul com. Manasia. — Prin telefon — P.NEAMȚ 7 Iunie. » Eri Sâmbătă, pe la orele 5 seara, pe când d. N. Tanasache, medicul orașului nostru, trecea pe strada Ștefan cel Mare, în fața bisericei Adormirea a fost întâmpinat de Mihail Papafi, subcomisar din localitate, care a insistat pe lângă d. Tanasache să-și retragă un raport prin care îi atribuia incorectitudine. Acesta răspunzând negativ, a fost pălmuit în stradă în plin public de către Mihail Papafii. D. N. Comonitza, proprietar din localitate, indignat de acest fapt, s-a dus după Papafii în hotelul Central unde acesta se refugiase, și se zice că ar fi aplicat subcomisarului o corecțiune binemeritată. Faptul a fost adus la cunoștința prefectului, și este fin comentat în tot orașul. R.SARAT 7 Iunie Meseriașii din localitate, aparținând tuturor breslelor, au ținut astă seară o întrunire publică în sala Jinculescu și au protestat în contra purtărei președintelui Mitică Gherman. Cura a lovit în sala judecătoriei de ocol pe electricianul Scarlat Zamfirescu, în urma unui diferend dintre dânșii pentru o sumă de bani. Au vorbit meseriașii Scarlat Zamfirescu, Ion E. Teodorescu și Nicolae Ionescu, cari au desaprobat fapta d-lui Gherman. In urmă s’a votat o moțiune prin care meseriașii prezenți au cerut convocarea unei adunări generale pentru alegerea unui nou consiliu de administrație. fiain d. ministru de război Primim din partea călărașilor și artileriștilor cu schimbul din contingentele 1911—1915, concentrați parte de 60, parte de 30 zile, plângeri, că deși termenul concentrărei lor a expirat de mult, ei continuă totuși a fi ținuți la cazarmă. Instrucția lor fiind completă, ei roagă pe d. ministru de război să-i desconcentreze cât mai curând, întrucât marea majoritate a schimbașilor au familii de susținut, a căror soartă este de plâns din cauza prea deselor concentrări. Și anul trecut schimbașii din contingentele 1911, 1912, 1913 și 1914 au fost concentrați toată vara, iar cei din 1915 toată iarna, așa că aceia dintre înșii cari sunt funcționari, riscă să-și piardă slujba din cauza prelungirei actualei concentrări, iar schimbașii de la țară neglijează acum în plin sezon munca câmpului lăsat cu totul în părăsire. Desigur că ministerul de război va ține seamă de cererea dreaptă a schimbașilor, cari înțeleg să fie chemați să-și facă datoria către țară la primul semnal al mobilizării, dar țari acum sunt deprimați din cauza desconsiderării intereselor lor. Luptele din can Comunicat turc Constantinopole 7. •— Comunicat: Pe frontul Caucazului, in regiunea Tausikerd trupele noastre au respins printr'un contratac atacurile angajate de inamic spre a'și acoperi retragerea. Am făcut mai mulți prizonieri și am luat trei mitraliere. In regiunea Olty, trupele noastre înaintează cu toată opunerea dărie a inamicului. In această luptă inamicul a avut 200 de morți, intre cari câțiva ofițeri și a lăsat în mâinile noa. stre mai mulți prizonieri, numeroase arme, corturi și diferite echipamente. (K. B.) -------------------------------------------------- Expoziția de la școala Moteanu 'A rămas un bun obiceiu, ca înainte de închiderea anului școlar, școalele statului de fete și unele institute particulare să organizeze expozițiuni cu lucrările elevelor. Atari expoziții sunt totdeauna interesante, întrucât ele arată că alături de instrucția determinată de programele școlare, se face elevelor și o educație gospodărească. Ceea ce însă trebue căutat mai ales în expozițiunile de lucrări ale elevelor, este nu numai stăruința pentru lucrări ordonate, ci și deprinderea spre lucrări cu gust, tinzând, dacă nu ajungând arta. Expoziția de la institutul Moteanu prezintă lucrări de-ale fetelor de diferite grade și cursuri. La toate se remarcă munca migăloasă, tendința stăruitoare de a face cu exactitate un lucru cât mai apropiat de model. Sunt cusături de lingerie, broderii cu adevărat artistice, pirogravure și picturi. Dacă despre cusături și broderii se poate spune că sunt bune și modelele alese cu gust, despre pirogravuri se poate afirma că sunt într’adevăr artistice. Lucrările d-rei Budac și Moscu dovedesc un real talent în arta pirogravurii. Deasemeni și lucrările de pictură, combinată cu broderie artistică, prezintate de d-rese Calangiu și Mimi Cristescu, vădesc un deosebit simț al culoarei, o înclinare frumoasă pentru finețea liniei și armonia desemnului. In editura ziarului nostru a apărut frumoasa și interesanta scriere Pățaniile minunate ale lui Peter Schlemițl, de celebrul scriitor A. Charrusso, tradusă de cunoscutul publicist B. Marian. Prețul unui exemplar 50 b. Depunerea jurământului cercetașilor luceu Recepțiunea de la prefectură Guvântarea principelui Carol și a d-lui primar Boicescu. — Dejunul de la prefectură R.Vâlcea, 7 Iunie Astăzi de dimineață la orele 9 și jumătate, au sosit în orașul ■ nostru A. S. R. Principele Carol și A. S. R. Principele Nicolae însoțiți de suitele: general Perticari și căpitan Anastasescu. La descinderea din vagonul regal, principii au fost întâmpinați de d-nii Gr. Otetelișanu, prefectul județului, colonel Arghirescu, comandantul regimentului Vâlcea n-rul 2, d. A. G. Boicescu, primarul orașului, care, îmbrăcat în uniforme de cercetaș, a oferit înalților oaspeți tradiționala pâine și sare, urândule bun venit, iar o patrulă compusă din cercetașii locali a dat onorurile. De la gară A. S. R. Principele Carol împreună cu prefectul județului, au luat loc într’o trăsură deschisă, iar în alta A. S. R. Principele Nicolae cu primarul orașului, apoi în celelalte au luat loc suitele lor. Cortegiul a fost escortat de două echipe de bicicliști cercetași. Pe tot parcursul drumului până la prefectură unde a avut loc recepțiunea, imensa lume și toate școlile secundare și primare care staționau pe ambele trotuare au făcut călduroase ovațiuni auguștilor noștri principi întregul oraș este pavoazat cu arcuri de triumf și ghirlande de flori naturale. Localul prefecturei unde a avut loc recepțiunea era admirabil împodobit cu drapele tricolore, flori naturale și coroane scumpe. In sala de recepție a palatului prefecturest Gr. Otetelișanu, prefectul județului, a prezentat A. S. R. toate persoanele oficiale. După terminarea recepțiunei A. S. R., au fost conduse pe câmpul de exercițiu al regimentului Vâlcean-rul 2, care de asemenea este împodobit peste tot locul cu arcuri de triumf unde a și avut loc depunerea jurământului. In fața tribunei princiare sunt cinci tribune care gem de public. Grație măsurilor luate din vreme de către polițaiul Iancovescu ordinea a putut fi menținută. Pe estrada princiară iau loc persoanele oficiale, suitele, d. prefect, d. primar, d. Procopiu, senator, d. deputat Filipescu, corpul didactic etc. Cercetașii din cohorta „Brâncoveanu Constantin“ împreună cu delegațiunile de cercetași sosiți din București, Ploești, Pitești, Craiova, Giurgiu și Constanța formează un careu în fața tribunei princiare, iar corul seminarului „Sf. Nicolae“ se afla la stânga tribunei princiare. I. S. S. Episcopul Sofronie înconjurat, de clerul episcopal săvârșește serviciul divin. După aceasta A. S. R. Principele Carol citește legea cercetașului, apoi ia jurământul cercetașilor, rostind fiecare dintr’înșii cuvânt cu cuvânt după cum zicea mai întâi președintele legiunei cercetașilor, în urmă A. S. R. Principele Carol rostește o cuvântare prin care sfătuește pe cercetași a lucra cu râvnă și a asculta de sfaturile ce se dau de către instructori, urându-le să trăiască ani mulți pentru fericirea tronului și a Românie. Publicul a început să izbucnească în urale, iar muzica militară a intonat imnul regal. D. A. G. Bobcescu, primarul orașului, printr’un măreț discurs spune„Alteță Regală, Cercetașii cohortei „Cozia”, primind astăzi din augustele mâini ale A. V. Regale drapelul legiunei „Constantin Brâncoveanu", s’au legat prin jurământul care s’au depus că vor fi supuși M. S. Regelui, legilor țărei și îndatoririlor cercetășești. , Pentru îndeplinirea acestui legământ ei vă asigură A. R., că vor depune tot devotamentul și toată râvna de cari inimile lor tinere, entuziaste și curate, sunt capabile pentru a deveni astfel cetățeni patrioți, luminați și demni de Marele lor comandant. Acești cercetași vă asigură că dacă pagini glorioase sunt înscrise în trecutul acestui popor dintre care cele mai frumoase sunt acelea din timpul celei mai îndelungate domnii a celui dintâi și Celui mai Mare rege, de toți regretatul Carol I; dacă astăzi sub augusta domnie a M. S. Regelui Ferdinand trăim zile mari și frumoase, promițătoare de bucurii nesfârșite și de mult așteptate, cu siguranță că mâine în urma pregătirilor când, ei vor deveni cetățeni formați și conștienți, această țară va străiui și va propăși sub aripile protectoare și prevăzătoare ale Alteței Voastre Regale. Asigurai du-vă de tot devotamentul lor și profunda lor recunoștință urăm cu toții din toată inima: Să trăiți Alteță Regală!“ La care publicul a început să izbucnească în strigăte de ura. Din ordinul Marelui comandant al legiunei cercetașilor, toți cercetașii împreună cu muzica militară au intonat imnul cercetașilor, apoi în urmă a urmat defilarea în ordinea următoare: cercetașii bicicliști, patrulele din celelalte orașe menționate mai sus, cercetașii râmniceni și școala normală de învățători. De aci a trecut la pista de exerciții suedeze a regimentului Vâlcea n-rul 2, unde diferite echipe de ostași sub comanda ofițerilor respectivi au executat diferite sărituri precum și jocul font-ball, care a făcut o excelentă impresie A. S. R. Principelui Carol de felul cum s’a executat. In tot timpul cât a asistat la aceste exerciții corul regimentului compus din peste 100 soldați sub conducerea maestrului de muzică A. Toma, a executat în chip minunat diferite cântece pactriotice. Vizitele In oraș A. S. R. însoțit de persoanele oficiale și suitele lor în automobile s’au îndreptat către dealul Capela unde au vizitat foișorul și admirabilul parc de brazi, apoi au vizitat monumentul îndependenței inaugurat de curând, parcul Zăvoiul, uzina electrică a orașului, statuia lui Știrbei- Vodă, care este încă în lucru, Episcopia și liceul Al. Lahovar. Pe tot parcursul drumului deși mergeau în automobile, lumea ieșea întru întâmpinarea prinților moștenitori pe cari îi aclama in mod foarte călduros, astfel că d’ad reese că întotdeauna oltenii când au prilej, vor să arata că sunt gata pentru orișire și în orice moment. La orele 12 fix, în sala de recepție s’a luat dejunul la care pe lângă persoanele oficiale au mai fost invitați și d-nii Th. Vasiliu, fost prim președinte al tribunalului, Măciuceanu, mare proprietar, maiorul Papiiea, comandantul companiei de jandarmi Vâlcea, etc. Dejunul La orele 2.20 după spasă, Altetele lor în automobile au părăsit orașul plecând spre băi la Călimănești pe care le vor vizita mănăstirea Cozia, Câineni, iar d’aci vor trece în județul Argeș prin Perișani de unde se va îndrepta spre Curtea de Argeș și d’aci la București. Coresp. Boala regelui Greciei Atena) 7.—Buletinul din 4 iunie: Ameliorarea sănătății regelui e simțitoare. Catarul intestinal a încetat de erim Suveranul a fost transportat în veranda palatului unde a stat toată dimineața, respirând aerul curativ . Buletinul serei arată: temperatura 37, pulsul 108, respirațiunea 33, * Buletinul din 5 Iunie: Sănătatea regelui e pe cale de ameliorare. Buletinul serei arată temperatura 36,7 pulsul 107, respirațiunea 20, (Agenția greacă), FOIȚA ZIARULUI „UNIVERSUL“ Ocnașul Lieroneanu 75) Mare roman criminal PARTEA A DOUA CASE. V Mortul e viu Și, acela întinzându-i obiectul cerut, omul scoase șișul cu care era prevăzut bățul și, coborîndu-se pe mal, îi înfipse cu multă dibăcie vârful în obiectul care le atrăsese atenția și care nu plutea departe de margine. Era un corp omenesc, umflat ca un balon, ce și căpătase o culoare verzue, dovadă lugubră a unei crime sau sinucideri. — E bărbat! — zise unul din cei doi muncitori. Nu cred să fie numai de ori în apă, a și început să putrezească. — Hai să-l întindem mi jos și să vestim poliția. Peste douăzeci de minute un subcomisar și un gardist, înconjurați de o ceată de curioși, procedară la examinarea sumară a lugubrului trup. Era un om destul de înalt, cu părul castaniu, ce începuse a încărunți, și părea să aibă ca la cincizeci de ani. Cu toată umflătura obrajilor, întrezăreai încă trăsături fine, iar mâinile nu erau bătătorite, cum observi în genere la muncitorii manuali. Totuși hainele’i învechite, cârpite în mai multe locuri, cămașa’i de flanelă de bumbac, ghetele’i grosolane și rupte, erau o vie mărturie de sărăcie. Cei doi oameni ai poliției, foarte intrigați, îi scotoceau hainele, în căutarea oarecăror obiecte ce ar putea servi ca indicii folositoare. — O tabacheră — esclamă deodată subcomisarul. Descoperise sub vestă o tabacheră de tinichea, aninată de gâtul cadavrului cu o sfoară de cânepă. Tăiară repede sfoara și deschiseră tabacherea. O foae de hârtie albă, puțin umezită, se găsea înăuntru, înfășurată ca un sul. Subcomisarul o desfăcu cu mare băgare de seamă și citi cu glas tare rândurile următoare scrise cu creionul: Să nu se învinovățesacă nimeni de moartea mea. In neputință de a trăi, din cauza situației mele infamante, mă lepăd de povara prea grea a unei vieți oribile. Semnat: Jean Veroneanu, ocnaș evadat din Ocnele Mari de opt luni. București, 20 Decembrie 19... — Un ocnaș—esclamă subcomisarul, înmărmurit, uitându-se lung la cadavru. — Un, tâlhar mai puțin! — bombăni gardistul. — Ia te uită, nene, — zise unul, făcând pe glumețul, — ăsta nu stă de ori în zeamă, ci tocmai de pe la Ignat. Dela 20 Decembrie până azi, 2 Ianuarie, îi tocmai treisprezece zile în cap. Peste două ceasuri corpul sinucisului fu transportat la Morgă, unde fu pus într’un aparat frigorific spre a se înlesni constatările judiciare definitive. A doua zi dimineață, gazetele înregistrau, cu lux de amănunte retrospective, sinuciderea pușcăriașului a cărui evadare o anunțaseră, precum și apariția lui în județul Mehedinți cu câteva săptămâni mai înainte. După amiazi, doi oameni foarte eleganți se prezintară la Morgă, cerând să vadă pe domnul grefier. Primiți numaidecât, își declinară numele și calitatea: — Constantin Veroneanu, bancher, și Rădulinde, asociat. — A, foarte bine, domnilor, — zise grefierul, izbit imediat de numele financiarului. Veniți, desigur, să vedeți corpul nefericitului găsit ori in Dâmbovița? — Da, domnule. — Fiți bun și însoțiți-mă. Și conducând ei înșiși pe vizitatori, funcționarul îi introduse într’o încăpere specială unde se fac recunoașterile și unde fură pași față în față cu cadavrul pescuit în ajun. Constantin examină lung rămășițele lugubre pământești, aplecându-se de câteva ori, ca spre a se convinge de anumite amănunte deosebite. De câte ori se ridica, își pironea ochii pe tovarășul său cu o expresie enigmatică, stranie ca și cum n’ar fi știut ce să spună. — Ei ce spuneți, domnule? — întrebă grefierul, surprins de lunga tăcere a celui interesat. Recunoașteți cadavrul? — Da, da... desigur, — răspunse bancherul, cu un accent, totuși, lipsit de orice convingere. — Eu cred că nu e posibilă nici o îndoială, — se grăbi să adauge Rădulinde, aplecându-se la rându-i ca spre a examina mai bine pe mort. — Intr’adevăr, niciuna, nici cea mai mică îndoială, — reluă Constantin cu glas ferm. Și întorcându-se spre grefier, adaugă: — Scuzați, domnule, ezitarea ce am manifestat-o. Dar adânca surpriză, emoția dureroasă de a găsi aci.... *n 'condițiuni așa de triste.... corpul nefericitului meu frate... — O da, înțeleg durerea dv. legitimă. — Da, domnule, — întări Rădulinde, — sunt în viață clipe foarte crude. — Desigur. Vă rog, domnilor, poftiți în cabinetul meu. Trebue să vă cer câteva lămuriri relative la redactarea actului de deces. Și, luând-o înaintea vizitatorilor funcționarul părăsi sinistra sală de expunere. La spate, Rădulinde aruncă tovarășului o privire foarte expresivă, spre a-i recomanda siguranța și sângele rece ce părea că-i lipsesc. In cabinetul grefierului, Constantin dădu indicațiunile necesare la stabilirea identității cadavrului. — Doriți să se transporte corpul la d-voastră, pentru înmormântare? — îl întrebă grefierul. -- Nu, nu, domnule, e demisos. Nevastă-ma e foarte nervoasă și mă tem să n’o impresioneze prea puternic. — Foarte bine. Cortegiul va porni dar de aci. Familia dv, are cavou special? — Nu, domnule. Corpul va fi atunci dus direct la Bellu. — Afară numai de n’o fi nevoe să-l transport în provincie, dacă așa va fi dorința mamei, căreia îi voiu telegrafia astăzi. — Bine. In cazul acesta, luați asupra dv. cheltuelile de înmormântare.- Fără discuție. — Perfect, domnule. Veți fi așa de bun să-mi aduceți dela primărie autorizația de înmormântare de ’ndată ce vă voi elibera actul de deces» — Ne-am înțeles. Și Constantin se sculă, foarte demn, cu o aparență de tristețe minunat de bine jucată.« (Va urma)