Universul, iulie 1915 (Anul 33, nr. 179-207)

1915-07-01 / nr. 179

2 D0MIN2ȘMBE prezentabile, ca practică înde­lungată de birou, cunoscând ro­mâna și perfecte calculatoare, una având cunoștințe de limba germană, angajează pentru toată ziua Cățulescu, Lipscani 57. * 1578 Primim ab­onamente — pentru — . REVISTA COPIILOR și a TI­VERIMEI Abonații «Universului» benefi­­ciază de 20 la sută scăzământ-3776 ALFRED LÖWENBAGE&Bo BUCUREȘTI CALEA VICTORIEI NO. UG­I­GER, FAG și COJ1TE[ Franco transportate la domiciliu. GREUTATE GA­RANTATA. 1977 Cărbuni, Cues, Antracit ANUNȚ Casa CRISTEA și TțAIRA­­I? Nț­ anunță clientela că a trimis în Italia și Franța, d-nii Iacob Mărgărit și­­ Kaum, pentru a accele­ra sosirea unui nou trans­port de automobile, pneu­matice și accesorii. Dificultățile vor fi mari, însă de vor reuși, cei din­tâi vor beneficia domnii au­­tomobiliști, de­oarece prețu­rile acestor articole se vor reduce. 2756­63 i»l» să em­i­ sa d­i I public anularea în mâna ori­cărei persoane s-ar găsi titlul No. 270.605 de rentă amortibilă .4% convertită 1905 de lei 500 cu cuponul de 1 Octombrie 1915. Ioan Mihoüescu, com­. Hulu­­bești, jud. Dâmb­ovita, MIMURI, VOPSELE, Scrobeală albastră pentru rufe. Ultramarinuri. Diverse unsori, Garbolineum,etc., oferă: FABRICA de VOPSELE și PRODUSE CHIMICE M. II. Droht #• II. Frank București, str. Unirei 5. Telefon 54[15. Mare uscate orice cantitate cumpără și plă­tește comptant Soc. .Germano- Română p. r. m. Abatorul Co­­mima­, București. Oferte prin poștă sau telegrame sunt nece­sare cu arătarea cantităței La bantități mari vizităm măria zila pe loc. O scoate fără du­rere Plomíiéza, exe­cută danturi artistice in aur cauciuc etc. i-rul Lisisisia di­n Strada­ Sfinților 17. Etaj 9 i1— Consultații Ai—#2: *—7—' COȘURI­ile VOIAJ și­­ MUIWgBg5 — Coșuri de Miron, JPiliase, Bîrfe —­­­ AÎÎTTUOLG DE FAN­I­E­.114 — PREȚURI EXCEPȚIONAL DE EFTINE, LA FABRICA DE COȘURI V. GEISLER București, strada Sălciilor Mo. I. Telefon 12/24. Desfacerea Produselor: str. Doamnei. Mo. 25 1511 m­iei mal imn Material pentru Invelitori din N­EN­UMITA Fabrică fie Produsa CERAMICE BRANÍSKI & BOSAZZA Simileu.se a­ Muzău ȚIPLA dublu sau­ termal „MARSEILLE« ȚIGLA simplă format „Solzi de Pește“ . Atragem atențiunea Onor. Architects și Proprietari că­igla noastră conform certificatului Școalei de Poduri și Șosele este f­oarte rezistentă și absoarbe numai 13 mn, st­lfi­, apă.—Broșură, Preț curent gratis la cerere. 1558. . Telefon No. 44. FABRICA DE Sfătuaște t nu im­­para pâini si nu si I refl BGBYlagt îb i BaadiaSI hBătatea, sufluiia sa si slegiula iar la se­ . b­ . ■ sszitui fabrissi. «.-o I. GUTMAN Str. Sfinții Apostoli 72 (col­ cu calea Ratași.) reiat, ssli Coffei»fata b­ismaza Metschnikoff, directorul institutului Pasteur din Paris, a arătat cât d­e zdruncinat este organismul sub influenta unei activități incomplecte,a in­testinului. In intestinul gros trăiesc miliarde de bacterii, care întrețin procese vii de p­utrefactiune. Gazele si lichidele re­zultate din aceste procese, in cazurile de constipație, otrăvesc întreg organismul, dând astfel naștere la maladii cari scurtează viața,primele manifestări ale acestei autointoxicațiuni se pre­zintă sub formă de indispoziție, deprimare, amețeală, durere de cap, lipsă de poftă de mâncare, tot felul de deranjeri de stomac­ și intestine și dacă nu intervine la timp un tratament eficace,, urmările se agravează și dau nașt­ere la Hemoroizi, Congestiuni, friguri hepatice, gălbinare, etc. et. Din cele arătate rezultă deci, că constipația trebue conbătuta cu e­­nergie, căci numai un scaun regulat. Ușor si complect întreține sănătatea și prelungește viața. PN­RIFIß acest excelent și astăzi unic remediu contra constipației­­­umile și a urmărilor ei a salvat zeci de mii de suferinzi prin efectul său sigur, plăcut și fară dureri, fără a irita mucoasa intestinală și de a deprinde organismul. Prețul flaconului Le 3.50. DIRFATIÎM (Praf digestiv). Restabilește digestiunea dificilă sau munucizii incomplectă, calmează durerile gastragice, facilitează asimilarea alimentelor și fac acreala. Prețul cutiei Lei 3. ■De vânzare la toate farmaciile și drogheriile din țară sau plus porto drin poștă de la farmacia Doctor KONYA, IAȘI. 1481 leposit en gros pentru București Em. Zaharia și Cernătescu. Telefon No. 50147 s FaBrICA — DE — MOBILE DI FIER SI BRONZ Telefon 29/42.—Calea Griviței SRS.—București Vinde enchetat cu prețuri de en gros mai cftin ca ori­unde, fiind asortat in totdeauna cu di­ferite mobile. Specialitate de somiere, paturi masive, englezești, campanie, etc. Executa mese, scaune, bănci pentru berării și grădini. Mobile pentru hoteluri, vile, etc. — Rugăm vizitarea expoziției fabricei noastre — Execuția solidă și artisticii este deviza noastră. Tramway Sft. Gh­eorg-hie-Gri­vița. 1556 mm. mmmsm . co. R­CU De obicei, când revezi o loca­litate pe­ care nu ai mai vă­zut-o ani de zile, simți tot re­gretul vremei trecute; prin aso­­ciațiuni de idei foarte naturale ți-aduci aminte de mii de nimi­curi ce ți-au încântat poate a­­dolescența. E o ușoară melanco­lie, pe care nu poți să o în­­frângi, oricât ți s-ar fi oțelit sufletul în lupta pentru viață. Acum câteva zile am­ revăzut parcul Bibescu, după o trecere de vreo douăzeci de ani. Mi-am adus aminte de multe lucruri mărunte, dar melancolie nu am simțit și în loc de regrete, am felicitat în gândul meu pe ace­la care a avut ideia să dea Cra­­iovei cel mai frumos parc din câte se află în țara noastră. M-am gândit, de asemenea cât va putea fi de înfrumusețat in­trămn viitor apropiat. Nu e urât Cișmegiul, dar prea se simte mâna omului ; e fru­moasă grădina Turnului Seve­rin, de unde domini cu privirea cursul Dunării; e drăguț Crân­gul din Buzău, și tot așa și parcul din Sinaia și multe alte grădini și parcuri din diferite orașe ale țării românești, dar pentru mine nici o grădină nui întrece parcul Bibescu. Mai în­tâi e întinderea lui neobișnuit de mare; simți în adevăr că te afli în mijlocul naturei; e va­rietatea priveliștilor, a lacului, a nenumăratelor alee și dacă unele podoabe păreau cam cu­rioase la început, cum e turnul cel părăginit, apoi timpul se va însărcina să transforme acel turn într-o ruină veritabilă. Nu știu dacă e locuit de bufnițe și cucuvăi, dar în ziua vizitei mele, croncănea pe turn o armată de ciori, speriate de furtuna ce se pregătea în acel moment. Un Pod, care ar vrea­ să fie miniatura celui dein Constanța, și nu e urât­; un mic parc pen­tru animale, urși, cerbi, etc., dar și un inevitabil bufet. Ora ce alesesem era nepotrivită pentru preumblare : era 3 după prânz, craiovenii își făceau siesta, par­cul era gol, și câțiva soldați profitau pentru a face baie și a căuta vaci. La bufet, 2-3 mese, ocupate una numai de ofițeri, cari discutau chestia arzătoare a războiului, alta, cu civili, cari se cereau să dezlege cel mai ■ nou mister craiovean, căci, sla­vă, Domnului­ în orice oraș. E­­xistă câte o afacere pasionantă de fiecare săptămână. Birjarul meu era ura om care își dedea perfect socoteală de frumusețea parcului­ judecând după gesturi; de exprimat se exprima așa: — Ei, domnule, n‘ai venit d-ta pe seară, e Prin parcul de trăsuri , vine lume multă, până la 12 noaptea. In acest caz, craiovenii sunt oameni inteligenți, dacă știu să-și aprecieze frumosul lor parc. Și în minte, am revăzut par­cul de odinioară. Era interesant, dar nu era cel mai frumos. Și apoi, era o priveliște lugubră care-mi strica toată dispoziția mea de liceiara. Nu era Dumi­necă să nu se înece câte un biet om, care credea că dacă știe să înoate, poate să înfrunte per­fidia lacului. Cum veneau după o masă poate prea copioasă, și cum existau numeroase gropi pline de burueni, care, pretin­deau experții de pe vremuri, că se încolăceau de picioare, tș­­ții oameni se înecau. Dacă ar fi fost lăsați să moară în pace tot, nu ar fi fost o pri­veliște urâtă : moartea e un lu­cru prea natural. Cei înecați însă erau scoși din apă, apucați de mâini și de picioare și în­­vârtiți câte un sfert de ceas, ci să dea apa afară. Credeau bunii oameni, că odată ce înecatul va da apa afară, va învia ca La­­zăr. Mă înfioram de câte o­ri asistam la această lugubră Pri­veliște. Azi nu te mai poți scăl­­da în lacul Bibescu, iar soldații despre cari vorbeam adineauri, se scăldau într’o mică ramură a lui, care nu are o adâncime mai mare de o jumătate de me­tru și în care, cu toată bună­voința, nu poți să te îneci. E altul parcul Bibescu decât cel pe care l-am cunoscut, dar, atât, mai bine, și aceasta nu se datorește decât, unui singur om, căruia adversarii săi de pe a­­cea vreme, îi ziceau nebun. Pe semne însă că nebunii fac lu­cruri frumoase, pe când cei cu­minți, din prudență, stau în­­t­r’um colț, cu frică, gata, însă să aplaude când nebunul a săvâr­șit o operă frumoasă. Din fericire, ideia a reușit, craiovenii au un parc minunat, iar acela care ani de zile le ex­plica fără succes ce s’ar putea face din acel minunat parc, azi e primarul tuturor oamenilor cuminți din Craiova. Victor Anestin BRESLE­ SINDICATE Meseriașii de încălțăminte s-au întrunit ozi dimineața în loca­lul Uniunei generale a meseria­șilor, din calea Victoriei n-rul m MIERCURI, I âiULIE 1355 Pustiirile ploilor Inundațiile din jud. Argeș Prefectura județului Argeș a raportat ministerului de interne, ci din cauza ploilor ce a căzut­­ în cursul săptămânei trecute ,au cauzat următoarele strică­­ciuni : In comuna Pădure­țu, apa a distrus podul de pe șoseua județeană Pitești-Câmpul mare, stând parte di­n material și du­­cându-l la vale. Localul de primărie a fost luat din cauza prăbușirei tere­nului mâncat de apă. Materialul salvat a fost depozitat în curtea u­nui locuitor vecin. Arhiva a fost transportată din vreme,­­în localul școalei. Localul de școală a fost serios amenințat. In comuna Albota au fost aduse stricăciuni po­dului de peste apa Teleormanu­lui, șoseaua națională Pitești- Slatina, inundând terenurile a­­propiate. In comuna Lunca Corbului a provocat prăbușirea apărătoarei de ciment a podului de pe șo­seaua națională Pitești-Slatina Podul însă nu a suferit nimic. In comuna Fâlfani, apa a dis­trus podul de lemn dintre co­muna Pădureți și Fâlfani, între­rupând circulația cu desăvâr­șire. In comuna Cerbu, apa a atacat capetele podului de pe șoseaua națională, circulația a fost întreruptă. Pe lângă toate acestea, apa a adus mari stricăciuni podețelor de pe șosele, întrerupând în­ multe puncte circulațiunea și a inundat terenuri de cultură ca­uzând pagube apreciabile. Zăvoaie întregi de pe malul a­­pelor au fost luate și duse la vale. Accidente și victime ome­nești nu sunt. Locuințele locu­itorilor au fost în general ferite de inundațiuni. Informațiuni Stocul de aur al Băncei Fran­ței era la 17 iunie curent de 5 miliarde 75 milioane 364 mii 807 franci, cu toate enormele plăți în aur ca a făcut, la Londra și New-York, pentru material de război, iar totalul emisiunei bile­telor în circulațiune, la aceeași dată, întrecuse cu mult suma de 12 miliarde franci. încasările Statului de la 1 A­­prilie 1914 până la 28 Februarie 1015 din taxele de înregistrare în general dau un deficit de 2.368.571 și 43 bani, față de eva­luările bugetare. D. Vlad Dan a fost numit în funcțiunea de secretar la comuna Babuc în loc vacant. D. Doctor L. L. Kuss, medic ofi­cial al boilor Slănic (Moldovă) s’a stabilit în stațiune pe tot tim­pul sezonului cu începere de la 20 Iunie coi ani Beneficiile Băncii Naționale Române, pe timpul de la 1 Ianua­rie la 20 Iunie a. c. se prezintă cu 2 milioane 139 mii 690 lei mai superior decât la aceeași dată a­­ anului 1014 , iar cheltuelile sunt cu 123 mii 207 lei mai mici decât, în anul trecut la aceeași dată. așa că din cauza marelui împrumut, de 300 de milioane lei acordat sta­tului, beneficiile nete ale acestei instituții se urcă de la 1 Ianuarie până acum la importanta sumă de lei 2 milioane 262 mii 207 lei. Duminică s’a făcut alegerea consiliului de disciplină a avoca­ților din Vaslui. In unanimitate s’a reales ve­chiul consiliu compus din d-nii : V. P. Sasu, deputat; M. Nico­­leanu și Ed. Motaș, membri. Alaltăieri s’au întrunit, spre a sărbători împlinirea a opt ani de la înființarea școalei tehnice a infanteriei, ofițerii primelor două promoții ale acestei școale. întâlnirea ofițerilor a fost la orele 10 și jum. dim., la terasa Oteteleșanu de unde, după face­rea apelului, au mers la grădina Suzana, unde au luat dejunul. In mijlocul unei desăvârșite a­­nimații și odată cu amintirea dragă a timpului petrecut îm­preună, atât în școala din țară, cât și în călătoriile de studii din străinătate, s-a toastat pentru inițiatorii acestui important fac­tor de propășire al armatei noa­stre și pentru actualii conducă­tori ai trebilor ostășești. înscrierile pentru cursele de garduri și trap organizate de Clubul călăreților români sunt deschise încă azi. Marți, până la orele 6 d. a. n, sub preșidenția d-lui Stelian Anghelescu, patron cizmar. Au luat cuvântul d-nii: Ste­­lian Anghelescu, Ionel Simio­­nescu- Tănase Ioanițescu, Hu­tter Fred, și G. Basarabescu, protestând contra scumpirei materialelor de încălțăminte. La urmă s-a citit și votat o moțiune în sensul celor vor­bite. BIBLIOGRAFII — Industria făinei de ingine­rul N. M. Ghițescu. — Nouă mijloace de investiga­­țiune si transport pentru servi­ciul sanitar in campanie de me­dic-colonel dr. T. Antoniu. — Revista Drum drept, anul X, a­ rul 22. — Tribuna, anul I, n­rul 15. Serbarea medifierii anului școlar la Zimnicea Sâmbătă dim. școalele prima­re de băeti și fete din orașul nostru s’au întrunit în grădina publică, spre a sărbători închi­derea anului școlar. Serbarea s’a început cu imnul regal­ cântat de elevii și ele­vele scoalelor. In urmă d. V. Diaconu, direc­torul școalei primare de bacți n­rul 1, a ținut o cuvântare o­­cazională relativă, la datoriile părințiilor de a da copiii la școală, arătând foloasele mari ale învățăturii.­Totdeodată a a­­rătat și situația de fine de an a școalelor. In acelas sens a mai­ vorbit și d. maior în rezervă St. Boris­­lavschi îndemnând pe părinți de a da copiii la școală. Din partea primăriei a răs­puns d. Hie M. Antonescu, a­­jutorul de primar, spunând că orașul face­ tot ce-i este po­sibil spre a veni în ajutorul școalei. Copiii au cîntat apoi mai muil­­te cântece școlare, executând și diferite figuri gimnastice sub conducerea institutorului E. Ga­­vr­ii eseul Serbarea a luat­ sfârșit cu marșul ,,La Arme". R^âARAT 29 Iunie. Azi au sosit aci cu expresul, venind din București, d. Ioan Grădișteanu, șeful organizației conservatoare filipescane de aci. D-sa a descins la d. Ion Emandi, fost primar, unde a convo­at pentru orele 3 d. a., pe toți mem­brii organizației. — Pentru mâine și-a anunțat sosirea în localitate d. Alexan­dru Marghiloman, șeful celeilal­te grupări conservatoare de ace — Aseară au fost depuși în a­­restul local Marin Ivan Bute- Seacă și Voineagu, autorii omo­rului din Vișani, despre care am vorbit la numărul de ori. Cercetați la parchet și la In­strucție, deținuții tăgăduesc crima. Furtuna din T.­Ocna 27 Iunie. Astăzi, la orele 3 și jum. d. a. o puternică furtună, urmată de ploae și grindină, s-a des­­lănțuit­ asupra orașului nostru și împrejurimi, făcând pagube foarte mari. Mai mult au suferit podgo­riile. In secțiile Găleana, pen­dinte­­le com. Tg.­Ocna, și Vii­­șoara pendinte de com. Tg. Tro­­tuș, s-au produs pagube enor­me, întreaga plantație din a­­ceste două­ secții a fost complet distrusă de grindină, ce cădea de mărimea micilor. Viile au suferit deasemenea foarte mult, toți st­ri­gurii cari promiteau a­­nul acesta o recoltă cum nu s-a m­ai văzut de mulți ani pe aci, fiind doborîți la pământ. Urziceni, 28 Iunie ori de la orele 5 d. a. până la W și jumătate seara s-a desfă­n­­țuit asupra orașului o furtună puternică însoțită de manifesta­țiuni electrice și grindină de mărimea mazărei și alunelor. Porumburile și toate semănă­turile au suferit mult. Mulți pomi au fost desrădăcinați. S-au adunat în pluviom­etru 90,4 mm. de apă. Semănăturilor de afară, de la câmp grindina nu le-a cauzat nimic, căzând mai mult pe o­­raș. m­imm DIN CAPITALA Gravul acc­ent de tramvai din strada Traian Un grav accident de tramvai s-a întâmplat Duminică seară, pe la orele 7, în dreptul casei cu n-rul 146 din str. Traian. Vagonul electric S. T. B. n-rul 68, condus de vatmanul Ion Po­­pescu, venind cu mare viteză din­spre Obor, a dat peste o că­ruță condusă de Al. Grigore zis Lulea, sfărâmând-o complet. Conducătorul căruței a fost grav rănit la cap, iar unui cap i-a fracturat picioarele. Al. Grigore zis Lulea, a fost dus cu o trăsură la spitalul Co­­lentina, iar vatmanul arestat la circ. 22. Un cadavru în card­ parcul Noaptea trecută a fost găsit, într-un boschet de lângă Are­nele Romane din parcul Carol I, cadavrul unui necunoscut în e­­tate ca de 40 de ani. Au fost anunțate imediat au­toritățile și un medic legist a stabilit că mortul se afla acolo de 36 de ore. S-au făcut imediat cercetări pentru stabilirea identității și s-a aflat că mortul este un anu­me Tănase Iordăchescu, grădi­nar la cimitirul Bellu. Acesta a plecat în ziua de 26 de la servi­ciu, după ce și-a luat leafa și nu s-a mai întors. Se crede că nefericitul s-a si­nucis, prin otrăvire, din cauza mizeriei. Din ordinul parchetului, cada­vrul a fost transportat la insti­tutul medico-legal. încercarea de sinucidere din Șos. Pandurilor Femeea Carolina Ionescu, din șos. Pandurilor 1, din cauză că o părăsise concubinul, a înghițit două pastile de sublimat coro­siv. Salvarea a transportat-o la spitalul Colțea, unde a fost in­ternată. CRAI­OVĂ 29 Iunie. Serbarea societății „Avântul Țării“ Membrii soc. .,Avântul Țării" formată din gradele inferioare, cari au luat parte în campania din 1913 au sărbătorit azi un an de la înfințarea societății, cu care cetare au ținut să oficieze și un parastas pentru odihna su­fletelor celor căzuți pe câmpul de luptă. Serviciul divin s’a o­­ficiat în biserica Sf. Treime de către paroh­ul bisericei preotul Safir Ionescu, în prezența d-lui Const. Popp, prefectul județului­ general Gigurtu președinte de o­­noare al soc. „Smârdan“ a ve­teranilor, colonel Sava Dumi­­triu, delegat de d. general Ave­resen, comandantul corp.­­ de armată și a mai multor ofițeri și subofițeri din toate armele din garnizonă, delegați să ia parte la această festivitate. I Din partea primăriei orașu­lui n’a fost nimeni. După terminarea tedeum-ului s’a oficiat și parastasul, iar a­­poi preotul Safir Ionescu a ro­stit o mișcătoare cuvântare în care spunea că speranțele unui neam se reazămă totdeauna pe brațele vânjoase și inimile tine­re ale soldaților lui. * Membrii soc. „Avântul Țârii” împreună cu ai soc. ..Smârdan" — veterani din 1877 — cari au ținut să asiste la prima solem­nitate a camarazilor lor mai ti­neri de vitejie au pornit în cor­pore cu muzica în frunte, la grădina .,Societății Comerciale", unde urma să fie o serbare câmpenească. Reprezentanții autorităților precum și cei ce au asistat la tedeum au mers și dânșii la grădină, unde d. general Gigur­­tu luând cel dintâi cuvântul a vorbit celor adunați în cuvinte calde și pline de simțire. Datoria voastră este—a spus celor tineri — ca atunci când țara va avea nevoe de voi, precum a avut de noi în 1877 să plecați la cel din­tâi semnal, oriunde și împotri­va oricui și cu prețul vie­ței voa­stre să contribuiți la înălțarea neamului și mărirea țării. D. general Viișoreanu, preșe­dintele de onoare al soc. ..Avân­tul Țării", răspunzînd a spus că membrii societății vor fi la înălțimea așteptării țării. D. Const. Popp, prefectul ju­dețului, face o frumoasă compa­rație între avântul celor cari au luptat în 1877 pentru indepen­dența țării și a celor cari în 1913 au stârnit admirația lumii întregi prin entuziasmul și bra­vura lor și-și exprimă convinge­rea că țara formată din aseme­nea elemente e predestinată să meargă tot mai mult înainte. Mai vorbesc d-nii Garda din partea sec. ,,Smârdan" și Geor­­gescu din partea sec. ..Avântul Țării". In urmă se servește o gustare, cu care coaziune se ridică mai multe toasturi : primul de d. ge­neral Viișoreanu pentru M. S. Regele Ferdinand. Invitații au plecat iar membrii celor două societăți au râmas să petreacă în mijlocul familiilor lor. a dispoziție privioare la agricultori Ministerul de agricultură a trimis prefecturei de județ 30 de săculețe în care a cerut să i­ se trimeată probă, din diferite re­giuni ale județului, de grâu, orz și ovăz. Odată cu aceste probe primăriile din comunele unde se vor lua vor fi obligate să com­pleteze un chestionar pe ca­re-l vor introduce în sac înainte de a fi legat. Probele vor trebui să nu fie a­­lese, ci luate la rând. Ele se trimet pe adresa stațiu­nii agronomice din București. Condici de vite, pierdute Două condici pentru vânzări de vite, purtând o­rele 167-600 și 82—200 au fost pierdute. Nume­rele acestea se declară nule și pentru orice vită găsită cu un biect din arătatele condici­ va fi răspunzător proprietarul. Diverse Monahul Sofronie Zinculescu fiind isgonit din tagma monaha­lă, continuă totuși a umbla în rasă. Autoritățile au fost invita­te ca atunci când îl vor prinde ■să-l aresteze.­­ Pentru primirea rechiziții­­lor de la locuitorii din comunele rurale prefectura județului a luat dispozițiuni ca să fie numit un delegat mai cu vază, adică propriear, preot, învățător sau orice altă persoană, care să pre­zinte mai multă garanție de imparțialitate. Pentru aducerea la îndeplini­re a acestor dispozițiuni polima­­ții au fost obligați ca încă de pe acum să desemneze acele per­soane și care pe lângă altele să nu facă parte din nici un ele­ment al armatei. It­censfliss Roma, 29. — Se anunță că un incendiu a izbucnit într-o mare fabrică de obiecte desti­nate armatei germane, lângă Dresda. Groaznica © up!©»( «Sin. p»Or*tUll Doua șlepuri Încărcate cu benzină și petrol distruse de foc. Marinari pieriți în flăcări Cernavoda, 2*­ Iunie Aseară, pe la orele 10 un mare incendiu a izbucnit în portul nostru. Iată împrejurările, în cari s’a produs: Căpitanul Me­nuet, comandantul șlepului „Octavia“, încărcat cu 25 vagoane de benzină pentru Serbia, dând ordin unui ma­rinar să aprindă rampa de semnale, nu se știe din ce cauză șlepul a luat foc, fiind distrus complet. S’a produs o explozie teri­bilă și focul s’a propagat i­­mediat la șlepul din apro­piere „Maria“, încărcat și a­­cesta cu 58 vagoane de pe­trol, destinat tot pentru Ser­bia. Șlepul „Maria“ arde încă­ întreg echipagiul șlepului «Octavia“ a pierit în flăcări. Depunerea jurământului cercetaților dis­loc in Trecerea A. S. R. Princie­piul Carol prin Brăila Brăila, 29 Iunie Azi dim. Ia orele 9 jun. a so­sit în­ localitate A. S. R. Prin­cipele Carol venind din Mol­dova. Vagonul princiar a fost con­­­dus de o locomotivă până­ în port, unde A. S. a descins înso­țit de d-nii general Perticanu, dr. Antipa, inspector al ministeru­lui de domenii Munteanu- Mur­­goci, prof. universitar, căpitan Anastasescu, aghiotantul A. S., Al. Gussi prefectul jud. Covur­­l­ui și inginer Nicolaescu. La ponton a fost întâmpinat de d. Nicolae Ionescu prefectul județului Florian Cristescu, po­lițaiul orașului, și Ștefan Rădu­­lescu, șeful brigăzei siguranței și al poliției speciale a portului. După ce s’a întreținut câteva minute cu persoanele prezente Principele Carol s’a îmbarcat pe vedeta n­rul 4 .,Maior Giures­­cu", plecând la­ Măcin, unde ur­mează să primească jurămân­tul cohortei cercetașilor de a­­colo. Sosirea A. P. R. Princi­pelui Carol la Macin Măcin, 29 iunie Orășelul nostru a înregistrat azi o sărbătoare a cărei amin­tire va rămâne populației d­e aici. încă de cu seară străzile principale au fost pavoazate cu drapele tricolore și numeroase arcuri de triumf au fost ridi­cate la ponton, în fața primă­riei și în fața școalei. Portul și pontonul N. F. R. au fost de a­­semeni împodobite și ornate cu verdeață și drapele tricolore. La orele 10 jum. vedeta n-rul 4 Maior Giurescu și-a făcut a­­pariția în raza portului. Băr­cile sau vapoarele acostate la Măcin au salutat sosirea prin­cipelui prin fluere de sirenă. La orele 11 fără un­ sfert A. S. R. Principele Carol a debar­cat di rp vedetă însoțit de d-nii general Perticari dr. Antipa, căpitan Anastasescu și Muntea­nu- Murgoci, profesor.­­ La ponton a fost întâmpinat de d. G. Șerban prefectul jud. Tulcea și d. Gabrov, primarul orașului, care în câteva cu­vinte a urat înaltului pas pe bu­nă venire. În câteva automobile Princi­pele moștenitor și însoțitorii au plecat la primărie unde a a­­vut loc o recepție. Aci au fost prezentați A. S. d-nii C. Micle­­scu ac­tor de plasă lot. Leon­escu comand, jandarmilor, Constan­­t­in­escu Judecător, dr. I. Spălă­­țelu, medicul orașului Ștefan Vasiliu, dirigintele oficiului te­legrafic poștal. Gal, șeful ocolu­lui demanial, Const. Belu, șe­ful ocolului silvic, Petrovici și Bratosin, medici veterinari, și d. I. Mihăilescu dirigintele școalei, locot colonel I. Racovță, coman­dantul reg. 78 infanterie din Brăila și locot. Dumitrache, au fost acoperite de uralele mul­­țimei. D. C. Miclescu, administrator de plasă și președinte de onoare al cohortei de cercetași din Mă­cin, a răspuns A. S. R. zicând: la numele cohortei de cerce­tași din localitate, urez A. Voa­stre bun sosit pe pământul ora­șului dobrogean Măcin. Sunt si­gur că cercetașii noștri vor fi fie înălțimea datoriei lor și asigur pe A. Voastră de toată încrede­rea și devotamentul lor ia orice împrejurări. Cercetașii de origină musul­mană au depus jurământul pe Coran în fața hogelui Hafuz Asan, iar cercetașii de rit e­­braic au jurat în fața rabinului Sin Sulăm. Atât hogea cât și rabinul au făcut rugăciuni pen­tru familia domnitoare și pen­tru izbânda micilor cercetași în îndeplinirea datoriilor lor. Defilarea In u­rmă s’a primit defilări cercetașilor. Defilarea a fost o­mandată de d. R. S. Corbu, șefa legiunei cercetașilor din Brăila. Au participat la defilare echi­­­pe de cercetași din Brăila, Ga­lați, Buzău, București și R.­­Sărat. Cohorta de cercetași din Tul­­cea a defilat sub conducerea plutonierului Belicricu Dumi­tru, din reg. 78 infanterie din Brăila, șeful garnizoanei din Măcin. Solemnitatea depunerei jură­­mîntului s’a terminat la orele si Banchetul La urmă a fost un banchet dat în sala de recepție a școalei de către primăria orașului. La­ șampanie d. prefect Gh. Șerban a toastat pentru M. S. Regele și întreaga familie rega­lă. D. primar Gabrov a toastat pentru sănătatea A. S. R. prin­cipele Carol Banchetul s’a terminat la ora 1 d. a. In tot timpul mesei fanfara reg. 38 de infanterie sub conducerea d-lui locot­­enn a delectat pe meseni. Plecarea A. S. R. la Tulcea A. S. R. împreună cu însoți­torii și condus de prefectul ju­dețului a pornit în automobil la Tulcea. O parte din cercetași a ple­cat cu vaporul de pasageri la Brăila spre a se înapoia in ora­șele respective, iar o parte a ple­cat cu vase particulare. La ora 1 și un sfert abia po pulația s-a împrăștiat păstrând frumoasa amintire a acestei ser­bări. Marcel Solemnitatea depunerii jurământului La orele 11 și jum. s’a făcut în fața școalei solemnitatea depun­ere! jurământului cerce­tașilor. Pe o estradă s’a oficiat ser­viciul divin de către preoții Gherghișan și Dinescu. Fanfara regimentuui 38 d­r. Brăila a intonat „Pentru rugă­ciune”. La solemnitate a asistat în­treaga populație a orașului. După terminarea serviciului religios R. S. R. a cetit legea ce­rcetașilor. Cuvântarea A. 8. R. Prin­­cipelui Carol In urmă A. S. a rostit urmă­toarea cuvântare: Prin legământul, pe care l-ați făcut astăzi porniți primul pas al tinerelei voastre în viata pu­blică. Munca ce veti depune este in interesul scumpei noastre pa­trii. Sfatul meu e să ascultați de instructorii voștri cari vă vor povățui și îndruma pentru înde­plinirea misiunei ce v'ați asu­­mat. Ei vă vor pune­ înainte fap­tele bune pe care voi sunteți chemați și datori de aci încolo să le realizați. Respectați jură­­mântul dat, căci numai astfel veți lucra într'adevăr în intere­sul țării. Să trăiți ! Trăiască România ! Ultimele cuvinte ale A. Ș. R. Hăt1 Amănunte asupra torpilării crucișă­­torului „Amalfi“ Roma, 26 (sosită 28).­­ Șeful statului major al marinei co­munică că o explorațiune pu­ternică a fost făcută in Adria­­tica de Sus noaptea trecută. Cru­ciș­ătorul Amalfi" care a luat parte" a fost în zorii zilei torpi­lat de un submersibil austriac, vasul s'a înclinat îndată tare spre stânga. Comandantul or­donă echipagiului să se arunce în mare și strigă: ,,Trăiască Re­gele! Trăiască I­talia!", la care a răspuns întreg echipagiul, rânduit în partea dinapoi a va­sului într'o ordine și disciplină demne de admirat. Comandan­tul părăsi cel din urmă vasul, urcându-se pe flancul ce încă eșta din apă al crucișătorului și care puțin în urmă se scufundă. Mai tot echipagiul și ofițerii au fost salvați. (Ștefani). FOGSAG 29 iunie. Socialiștii de aici au ținut o în­­trunire în sala sindicatului, pro­­testând contra războiului. Au vorbit d-nii: Silistraru (Ga­lați), Panait Popescu, Făgărășanu și alții.

Next