Universul, iulie 1915 (Anul 33, nr. 179-207)
1915-07-01 / nr. 179
2 D0MIN2ȘMBE prezentabile, ca practică îndelungată de birou, cunoscând româna și perfecte calculatoare, una având cunoștințe de limba germană, angajează pentru toată ziua Cățulescu, Lipscani 57. * 1578 Primim abonamente — pentru — . REVISTA COPIILOR și a TIVERIMEI Abonații «Universului» beneficiază de 20 la sută scăzământ-3776 ALFRED LÖWENBAGE&Bo BUCUREȘTI CALEA VICTORIEI NO. UGIGER, FAG și COJ1TE[ Franco transportate la domiciliu. GREUTATE GARANTATA. 1977 Cărbuni, Cues, Antracit ANUNȚ Casa CRISTEA și TțAIRAI? Nț anunță clientela că a trimis în Italia și Franța, d-nii Iacob Mărgărit și Kaum, pentru a accelera sosirea unui nou transport de automobile, pneumatice și accesorii. Dificultățile vor fi mari, însă de vor reuși, cei dintâi vor beneficia domnii automobiliști, deoarece prețurile acestor articole se vor reduce. 275663 i»l» să emi sa di I public anularea în mâna oricărei persoane s-ar găsi titlul No. 270.605 de rentă amortibilă .4% convertită 1905 de lei 500 cu cuponul de 1 Octombrie 1915. Ioan Mihoüescu, com. Hulubești, jud. Dâmbovita, MIMURI, VOPSELE, Scrobeală albastră pentru rufe. Ultramarinuri. Diverse unsori, Garbolineum,etc., oferă: FABRICA de VOPSELE și PRODUSE CHIMICE M. II. Droht #• II. Frank București, str. Unirei 5. Telefon 54[15. Mare uscate orice cantitate cumpără și plătește comptant Soc. .Germano- Română p. r. m. Abatorul Comima, București. Oferte prin poștă sau telegrame sunt necesare cu arătarea cantităței La bantități mari vizităm măria zila pe loc. O scoate fără durere Plomíiéza, execută danturi artistice in aur cauciuc etc. i-rul Lisisisia din Strada Sfinților 17. Etaj 9 i1— Consultații Ai—#2: *—7—' COȘURIile VOIAJ și MUIWgBg5 — Coșuri de Miron, JPiliase, Bîrfe — AÎÎTTUOLG DE FANIE.114 — PREȚURI EXCEPȚIONAL DE EFTINE, LA FABRICA DE COȘURI V. GEISLER București, strada Sălciilor Mo. I. Telefon 12/24. Desfacerea Produselor: str. Doamnei. Mo. 25 1511 miei mal imn Material pentru Invelitori din NENUMITA Fabrică fie Produsa CERAMICE BRANÍSKI & BOSAZZA Simileu.se a Muzău ȚIPLA dublu sau termal „MARSEILLE« ȚIGLA simplă format „Solzi de Pește“ . Atragem atențiunea Onor. Architects și Proprietari căigla noastră conform certificatului Școalei de Poduri și Șosele este foarte rezistentă și absoarbe numai 13 mn, stlfi, apă.—Broșură, Preț curent gratis la cerere. 1558. . Telefon No. 44. FABRICA DE Sfătuaște t nu impara pâini si nu si I refl BGBYlagt îb i BaadiaSI hBătatea, sufluiia sa si slegiula iar la se . b . ■ sszitui fabrissi. «.-o I. GUTMAN Str. Sfinții Apostoli 72 (col cu calea Ratași.) reiat, ssli Coffei»fata bismaza Metschnikoff, directorul institutului Pasteur din Paris, a arătat cât de zdruncinat este organismul sub influenta unei activități incomplecte,a intestinului. In intestinul gros trăiesc miliarde de bacterii, care întrețin procese vii de putrefactiune. Gazele si lichidele rezultate din aceste procese, in cazurile de constipație, otrăvesc întreg organismul, dând astfel naștere la maladii cari scurtează viața,primele manifestări ale acestei autointoxicațiuni se prezintă sub formă de indispoziție, deprimare, amețeală, durere de cap, lipsă de poftă de mâncare, tot felul de deranjeri de stomac și intestine și dacă nu intervine la timp un tratament eficace,, urmările se agravează și dau naștere la Hemoroizi, Congestiuni, friguri hepatice, gălbinare, etc. et. Din cele arătate rezultă deci, că constipația trebue conbătuta cu energie, căci numai un scaun regulat. Ușor si complect întreține sănătatea și prelungește viața. PNRIFIß acest excelent și astăzi unic remediu contra constipațieiumile și a urmărilor ei a salvat zeci de mii de suferinzi prin efectul său sigur, plăcut și fară dureri, fără a irita mucoasa intestinală și de a deprinde organismul. Prețul flaconului Le 3.50. DIRFATIÎM (Praf digestiv). Restabilește digestiunea dificilă sau munucizii incomplectă, calmează durerile gastragice, facilitează asimilarea alimentelor și fac acreala. Prețul cutiei Lei 3. ■De vânzare la toate farmaciile și drogheriile din țară sau plus porto drin poștă de la farmacia Doctor KONYA, IAȘI. 1481 leposit en gros pentru București Em. Zaharia și Cernătescu. Telefon No. 50147 s FaBrICA — DE — MOBILE DI FIER SI BRONZ Telefon 29/42.—Calea Griviței SRS.—București Vinde enchetat cu prețuri de en gros mai cftin ca oriunde, fiind asortat in totdeauna cu diferite mobile. Specialitate de somiere, paturi masive, englezești, campanie, etc. Executa mese, scaune, bănci pentru berării și grădini. Mobile pentru hoteluri, vile, etc. — Rugăm vizitarea expoziției fabricei noastre — Execuția solidă și artisticii este deviza noastră. Tramway Sft. Gheorg-hie-Grivița. 1556 mm. mmmsm . co. RCU De obicei, când revezi o localitate pe care nu ai mai văzut-o ani de zile, simți tot regretul vremei trecute; prin asociațiuni de idei foarte naturale ți-aduci aminte de mii de nimicuri ce ți-au încântat poate adolescența. E o ușoară melancolie, pe care nu poți să o înfrângi, oricât ți s-ar fi oțelit sufletul în lupta pentru viață. Acum câteva zile am revăzut parcul Bibescu, după o trecere de vreo douăzeci de ani. Mi-am adus aminte de multe lucruri mărunte, dar melancolie nu am simțit și în loc de regrete, am felicitat în gândul meu pe acela care a avut ideia să dea Craiovei cel mai frumos parc din câte se află în țara noastră. M-am gândit, de asemenea cât va putea fi de înfrumusețat intrămn viitor apropiat. Nu e urât Cișmegiul, dar prea se simte mâna omului ; e frumoasă grădina Turnului Severin, de unde domini cu privirea cursul Dunării; e drăguț Crângul din Buzău, și tot așa și parcul din Sinaia și multe alte grădini și parcuri din diferite orașe ale țării românești, dar pentru mine nici o grădină nui întrece parcul Bibescu. Mai întâi e întinderea lui neobișnuit de mare; simți în adevăr că te afli în mijlocul naturei; e varietatea priveliștilor, a lacului, a nenumăratelor alee și dacă unele podoabe păreau cam curioase la început, cum e turnul cel părăginit, apoi timpul se va însărcina să transforme acel turn într-o ruină veritabilă. Nu știu dacă e locuit de bufnițe și cucuvăi, dar în ziua vizitei mele, croncănea pe turn o armată de ciori, speriate de furtuna ce se pregătea în acel moment. Un Pod, care ar vrea să fie miniatura celui dein Constanța, și nu e urât; un mic parc pentru animale, urși, cerbi, etc., dar și un inevitabil bufet. Ora ce alesesem era nepotrivită pentru preumblare : era 3 după prânz, craiovenii își făceau siesta, parcul era gol, și câțiva soldați profitau pentru a face baie și a căuta vaci. La bufet, 2-3 mese, ocupate una numai de ofițeri, cari discutau chestia arzătoare a războiului, alta, cu civili, cari se cereau să dezlege cel mai ■ nou mister craiovean, căci, slavă, Domnului în orice oraș. Există câte o afacere pasionantă de fiecare săptămână. Birjarul meu era ura om care își dedea perfect socoteală de frumusețea parcului judecând după gesturi; de exprimat se exprima așa: — Ei, domnule, n‘ai venit d-ta pe seară, e Prin parcul de trăsuri , vine lume multă, până la 12 noaptea. In acest caz, craiovenii sunt oameni inteligenți, dacă știu să-și aprecieze frumosul lor parc. Și în minte, am revăzut parcul de odinioară. Era interesant, dar nu era cel mai frumos. Și apoi, era o priveliște lugubră care-mi strica toată dispoziția mea de liceiara. Nu era Duminecă să nu se înece câte un biet om, care credea că dacă știe să înoate, poate să înfrunte perfidia lacului. Cum veneau după o masă poate prea copioasă, și cum existau numeroase gropi pline de burueni, care, pretindeau experții de pe vremuri, că se încolăceau de picioare, tșții oameni se înecau. Dacă ar fi fost lăsați să moară în pace tot, nu ar fi fost o priveliște urâtă : moartea e un lucru prea natural. Cei înecați însă erau scoși din apă, apucați de mâini și de picioare și învârtiți câte un sfert de ceas, ci să dea apa afară. Credeau bunii oameni, că odată ce înecatul va da apa afară, va învia ca Lazăr. Mă înfioram de câte ori asistam la această lugubră Priveliște. Azi nu te mai poți scălda în lacul Bibescu, iar soldații despre cari vorbeam adineauri, se scăldau într’o mică ramură a lui, care nu are o adâncime mai mare de o jumătate de metru și în care, cu toată bunăvoința, nu poți să te îneci. E altul parcul Bibescu decât cel pe care l-am cunoscut, dar, atât, mai bine, și aceasta nu se datorește decât, unui singur om, căruia adversarii săi de pe acea vreme, îi ziceau nebun. Pe semne însă că nebunii fac lucruri frumoase, pe când cei cuminți, din prudență, stau într’um colț, cu frică, gata, însă să aplaude când nebunul a săvârșit o operă frumoasă. Din fericire, ideia a reușit, craiovenii au un parc minunat, iar acela care ani de zile le explica fără succes ce s’ar putea face din acel minunat parc, azi e primarul tuturor oamenilor cuminți din Craiova. Victor Anestin BRESLE SINDICATE Meseriașii de încălțăminte s-au întrunit ozi dimineața în localul Uniunei generale a meseriașilor, din calea Victoriei n-rul m MIERCURI, I âiULIE 1355 Pustiirile ploilor Inundațiile din jud. Argeș Prefectura județului Argeș a raportat ministerului de interne, ci din cauza ploilor ce a căzut în cursul săptămânei trecute ,au cauzat următoarele stricăciuni : In comuna Pădurețu, apa a distrus podul de pe șoseua județeană Pitești-Câmpul mare, stând parte din material și ducându-l la vale. Localul de primărie a fost luat din cauza prăbușirei terenului mâncat de apă. Materialul salvat a fost depozitat în curtea unui locuitor vecin. Arhiva a fost transportată din vreme,în localul școalei. Localul de școală a fost serios amenințat. In comuna Albota au fost aduse stricăciuni podului de peste apa Teleormanului, șoseaua națională Pitești- Slatina, inundând terenurile apropiate. In comuna Lunca Corbului a provocat prăbușirea apărătoarei de ciment a podului de pe șoseaua națională Pitești-Slatina Podul însă nu a suferit nimic. In comuna Fâlfani, apa a distrus podul de lemn dintre comuna Pădureți și Fâlfani, întrerupând circulația cu desăvârșire. In comuna Cerbu, apa a atacat capetele podului de pe șoseaua națională, circulația a fost întreruptă. Pe lângă toate acestea, apa a adus mari stricăciuni podețelor de pe șosele, întrerupând în multe puncte circulațiunea și a inundat terenuri de cultură cauzând pagube apreciabile. Zăvoaie întregi de pe malul apelor au fost luate și duse la vale. Accidente și victime omenești nu sunt. Locuințele locuitorilor au fost în general ferite de inundațiuni. Informațiuni Stocul de aur al Băncei Franței era la 17 iunie curent de 5 miliarde 75 milioane 364 mii 807 franci, cu toate enormele plăți în aur ca a făcut, la Londra și New-York, pentru material de război, iar totalul emisiunei biletelor în circulațiune, la aceeași dată, întrecuse cu mult suma de 12 miliarde franci. încasările Statului de la 1 Aprilie 1914 până la 28 Februarie 1015 din taxele de înregistrare în general dau un deficit de 2.368.571 și 43 bani, față de evaluările bugetare. D. Vlad Dan a fost numit în funcțiunea de secretar la comuna Babuc în loc vacant. D. Doctor L. L. Kuss, medic oficial al boilor Slănic (Moldovă) s’a stabilit în stațiune pe tot timpul sezonului cu începere de la 20 Iunie coi ani Beneficiile Băncii Naționale Române, pe timpul de la 1 Ianuarie la 20 Iunie a. c. se prezintă cu 2 milioane 139 mii 690 lei mai superior decât la aceeași dată a anului 1014 , iar cheltuelile sunt cu 123 mii 207 lei mai mici decât, în anul trecut la aceeași dată. așa că din cauza marelui împrumut, de 300 de milioane lei acordat statului, beneficiile nete ale acestei instituții se urcă de la 1 Ianuarie până acum la importanta sumă de lei 2 milioane 262 mii 207 lei. Duminică s’a făcut alegerea consiliului de disciplină a avocaților din Vaslui. In unanimitate s’a reales vechiul consiliu compus din d-nii : V. P. Sasu, deputat; M. Nicoleanu și Ed. Motaș, membri. Alaltăieri s’au întrunit, spre a sărbători împlinirea a opt ani de la înființarea școalei tehnice a infanteriei, ofițerii primelor două promoții ale acestei școale. întâlnirea ofițerilor a fost la orele 10 și jum. dim., la terasa Oteteleșanu de unde, după facerea apelului, au mers la grădina Suzana, unde au luat dejunul. In mijlocul unei desăvârșite animații și odată cu amintirea dragă a timpului petrecut împreună, atât în școala din țară, cât și în călătoriile de studii din străinătate, s-a toastat pentru inițiatorii acestui important factor de propășire al armatei noastre și pentru actualii conducători ai trebilor ostășești. înscrierile pentru cursele de garduri și trap organizate de Clubul călăreților români sunt deschise încă azi. Marți, până la orele 6 d. a. n, sub preșidenția d-lui Stelian Anghelescu, patron cizmar. Au luat cuvântul d-nii: Stelian Anghelescu, Ionel Simionescu- Tănase Ioanițescu, Hutter Fred, și G. Basarabescu, protestând contra scumpirei materialelor de încălțăminte. La urmă s-a citit și votat o moțiune în sensul celor vorbite. BIBLIOGRAFII — Industria făinei de inginerul N. M. Ghițescu. — Nouă mijloace de investigațiune si transport pentru serviciul sanitar in campanie de medic-colonel dr. T. Antoniu. — Revista Drum drept, anul X, a rul 22. — Tribuna, anul I, nrul 15. Serbarea medifierii anului școlar la Zimnicea Sâmbătă dim. școalele primare de băeti și fete din orașul nostru s’au întrunit în grădina publică, spre a sărbători închiderea anului școlar. Serbarea s’a început cu imnul regal cântat de elevii și elevele scoalelor. In urmă d. V. Diaconu, directorul școalei primare de bacți nrul 1, a ținut o cuvântare ocazională relativă, la datoriile părințiilor de a da copiii la școală, arătând foloasele mari ale învățăturii.Totdeodată a arătat și situația de fine de an a școalelor. In acelas sens a mai vorbit și d. maior în rezervă St. Borislavschi îndemnând pe părinți de a da copiii la școală. Din partea primăriei a răspuns d. Hie M. Antonescu, ajutorul de primar, spunând că orașul face tot ce-i este posibil spre a veni în ajutorul școalei. Copiii au cîntat apoi mai muilte cântece școlare, executând și diferite figuri gimnastice sub conducerea institutorului E. Gavrii eseul Serbarea a luat sfârșit cu marșul ,,La Arme". R^âARAT 29 Iunie. Azi au sosit aci cu expresul, venind din București, d. Ioan Grădișteanu, șeful organizației conservatoare filipescane de aci. D-sa a descins la d. Ion Emandi, fost primar, unde a convoat pentru orele 3 d. a., pe toți membrii organizației. — Pentru mâine și-a anunțat sosirea în localitate d. Alexandru Marghiloman, șeful celeilalte grupări conservatoare de ace — Aseară au fost depuși în arestul local Marin Ivan Bute- Seacă și Voineagu, autorii omorului din Vișani, despre care am vorbit la numărul de ori. Cercetați la parchet și la Instrucție, deținuții tăgăduesc crima. Furtuna din T.Ocna 27 Iunie. Astăzi, la orele 3 și jum. d. a. o puternică furtună, urmată de ploae și grindină, s-a deslănțuit asupra orașului nostru și împrejurimi, făcând pagube foarte mari. Mai mult au suferit podgoriile. In secțiile Găleana, pendintele com. Tg.Ocna, și Viișoara pendinte de com. Tg. Trotuș, s-au produs pagube enorme, întreaga plantație din aceste două secții a fost complet distrusă de grindină, ce cădea de mărimea micilor. Viile au suferit deasemenea foarte mult, toți strigurii cari promiteau anul acesta o recoltă cum nu s-a mai văzut de mulți ani pe aci, fiind doborîți la pământ. Urziceni, 28 Iunie ori de la orele 5 d. a. până la W și jumătate seara s-a desfănțuit asupra orașului o furtună puternică însoțită de manifestațiuni electrice și grindină de mărimea mazărei și alunelor. Porumburile și toate semănăturile au suferit mult. Mulți pomi au fost desrădăcinați. S-au adunat în pluviometru 90,4 mm. de apă. Semănăturilor de afară, de la câmp grindina nu le-a cauzat nimic, căzând mai mult pe oraș. mimm DIN CAPITALA Gravul accent de tramvai din strada Traian Un grav accident de tramvai s-a întâmplat Duminică seară, pe la orele 7, în dreptul casei cu n-rul 146 din str. Traian. Vagonul electric S. T. B. n-rul 68, condus de vatmanul Ion Popescu, venind cu mare viteză dinspre Obor, a dat peste o căruță condusă de Al. Grigore zis Lulea, sfărâmând-o complet. Conducătorul căruței a fost grav rănit la cap, iar unui cap i-a fracturat picioarele. Al. Grigore zis Lulea, a fost dus cu o trăsură la spitalul Colentina, iar vatmanul arestat la circ. 22. Un cadavru în card parcul Noaptea trecută a fost găsit, într-un boschet de lângă Arenele Romane din parcul Carol I, cadavrul unui necunoscut în etate ca de 40 de ani. Au fost anunțate imediat autoritățile și un medic legist a stabilit că mortul se afla acolo de 36 de ore. S-au făcut imediat cercetări pentru stabilirea identității și s-a aflat că mortul este un anume Tănase Iordăchescu, grădinar la cimitirul Bellu. Acesta a plecat în ziua de 26 de la serviciu, după ce și-a luat leafa și nu s-a mai întors. Se crede că nefericitul s-a sinucis, prin otrăvire, din cauza mizeriei. Din ordinul parchetului, cadavrul a fost transportat la institutul medico-legal. încercarea de sinucidere din Șos. Pandurilor Femeea Carolina Ionescu, din șos. Pandurilor 1, din cauză că o părăsise concubinul, a înghițit două pastile de sublimat corosiv. Salvarea a transportat-o la spitalul Colțea, unde a fost internată. CRAIOVĂ 29 Iunie. Serbarea societății „Avântul Țării“ Membrii soc. .,Avântul Țării" formată din gradele inferioare, cari au luat parte în campania din 1913 au sărbătorit azi un an de la înfințarea societății, cu care cetare au ținut să oficieze și un parastas pentru odihna sufletelor celor căzuți pe câmpul de luptă. Serviciul divin s’a oficiat în biserica Sf. Treime de către parohul bisericei preotul Safir Ionescu, în prezența d-lui Const. Popp, prefectul județului general Gigurtu președinte de onoare al soc. „Smârdan“ a veteranilor, colonel Sava Dumitriu, delegat de d. general Averesen, comandantul corp. de armată și a mai multor ofițeri și subofițeri din toate armele din garnizonă, delegați să ia parte la această festivitate. I Din partea primăriei orașului n’a fost nimeni. După terminarea tedeum-ului s’a oficiat și parastasul, iar apoi preotul Safir Ionescu a rostit o mișcătoare cuvântare în care spunea că speranțele unui neam se reazămă totdeauna pe brațele vânjoase și inimile tinere ale soldaților lui. * Membrii soc. „Avântul Țârii” împreună cu ai soc. ..Smârdan" — veterani din 1877 — cari au ținut să asiste la prima solemnitate a camarazilor lor mai tineri de vitejie au pornit în corpore cu muzica în frunte, la grădina .,Societății Comerciale", unde urma să fie o serbare câmpenească. Reprezentanții autorităților precum și cei ce au asistat la tedeum au mers și dânșii la grădină, unde d. general Gigurtu luând cel dintâi cuvântul a vorbit celor adunați în cuvinte calde și pline de simțire. Datoria voastră este—a spus celor tineri — ca atunci când țara va avea nevoe de voi, precum a avut de noi în 1877 să plecați la cel dintâi semnal, oriunde și împotriva oricui și cu prețul vieței voastre să contribuiți la înălțarea neamului și mărirea țării. D. general Viișoreanu, președintele de onoare al soc. ..Avântul Țării", răspunzînd a spus că membrii societății vor fi la înălțimea așteptării țării. D. Const. Popp, prefectul județului, face o frumoasă comparație între avântul celor cari au luptat în 1877 pentru independența țării și a celor cari în 1913 au stârnit admirația lumii întregi prin entuziasmul și bravura lor și-și exprimă convingerea că țara formată din asemenea elemente e predestinată să meargă tot mai mult înainte. Mai vorbesc d-nii Garda din partea sec. ,,Smârdan" și Georgescu din partea sec. ..Avântul Țării". In urmă se servește o gustare, cu care coaziune se ridică mai multe toasturi : primul de d. general Viișoreanu pentru M. S. Regele Ferdinand. Invitații au plecat iar membrii celor două societăți au râmas să petreacă în mijlocul familiilor lor. a dispoziție privioare la agricultori Ministerul de agricultură a trimis prefecturei de județ 30 de săculețe în care a cerut să i se trimeată probă, din diferite regiuni ale județului, de grâu, orz și ovăz. Odată cu aceste probe primăriile din comunele unde se vor lua vor fi obligate să completeze un chestionar pe care-l vor introduce în sac înainte de a fi legat. Probele vor trebui să nu fie alese, ci luate la rând. Ele se trimet pe adresa stațiunii agronomice din București. Condici de vite, pierdute Două condici pentru vânzări de vite, purtând orele 167-600 și 82—200 au fost pierdute. Numerele acestea se declară nule și pentru orice vită găsită cu un biect din arătatele condici va fi răspunzător proprietarul. Diverse Monahul Sofronie Zinculescu fiind isgonit din tagma monahală, continuă totuși a umbla în rasă. Autoritățile au fost invitate ca atunci când îl vor prinde ■să-l aresteze. Pentru primirea rechizițiilor de la locuitorii din comunele rurale prefectura județului a luat dispozițiuni ca să fie numit un delegat mai cu vază, adică propriear, preot, învățător sau orice altă persoană, care să prezinte mai multă garanție de imparțialitate. Pentru aducerea la îndeplinire a acestor dispozițiuni polimații au fost obligați ca încă de pe acum să desemneze acele persoane și care pe lângă altele să nu facă parte din nici un element al armatei. Itcensfliss Roma, 29. — Se anunță că un incendiu a izbucnit într-o mare fabrică de obiecte destinate armatei germane, lângă Dresda. Groaznica © up!©»( «Sin. p»Or*tUll Doua șlepuri Încărcate cu benzină și petrol distruse de foc. Marinari pieriți în flăcări Cernavoda, 2* Iunie Aseară, pe la orele 10 un mare incendiu a izbucnit în portul nostru. Iată împrejurările, în cari s’a produs: Căpitanul Menuet, comandantul șlepului „Octavia“, încărcat cu 25 vagoane de benzină pentru Serbia, dând ordin unui marinar să aprindă rampa de semnale, nu se știe din ce cauză șlepul a luat foc, fiind distrus complet. S’a produs o explozie teribilă și focul s’a propagat imediat la șlepul din apropiere „Maria“, încărcat și acesta cu 58 vagoane de petrol, destinat tot pentru Serbia. Șlepul „Maria“ arde încă întreg echipagiul șlepului «Octavia“ a pierit în flăcări. Depunerea jurământului cercetaților disloc in Trecerea A. S. R. Princiepiul Carol prin Brăila Brăila, 29 Iunie Azi dim. Ia orele 9 jun. a sosit în localitate A. S. R. Principele Carol venind din Moldova. Vagonul princiar a fost condus de o locomotivă până în port, unde A. S. a descins însoțit de d-nii general Perticanu, dr. Antipa, inspector al ministerului de domenii Munteanu- Murgoci, prof. universitar, căpitan Anastasescu, aghiotantul A. S., Al. Gussi prefectul jud. Covurlui și inginer Nicolaescu. La ponton a fost întâmpinat de d. Nicolae Ionescu prefectul județului Florian Cristescu, polițaiul orașului, și Ștefan Rădulescu, șeful brigăzei siguranței și al poliției speciale a portului. După ce s’a întreținut câteva minute cu persoanele prezente Principele Carol s’a îmbarcat pe vedeta nrul 4 .,Maior Giurescu", plecând la Măcin, unde urmează să primească jurământul cohortei cercetașilor de acolo. Sosirea A. P. R. Principelui Carol la Macin Măcin, 29 iunie Orășelul nostru a înregistrat azi o sărbătoare a cărei amintire va rămâne populației de aici. încă de cu seară străzile principale au fost pavoazate cu drapele tricolore și numeroase arcuri de triumf au fost ridicate la ponton, în fața primăriei și în fața școalei. Portul și pontonul N. F. R. au fost de asemeni împodobite și ornate cu verdeață și drapele tricolore. La orele 10 jum. vedeta n-rul 4 Maior Giurescu și-a făcut apariția în raza portului. Bărcile sau vapoarele acostate la Măcin au salutat sosirea principelui prin fluere de sirenă. La orele 11 fără un sfert A. S. R. Principele Carol a debarcat di rp vedetă însoțit de d-nii general Perticari dr. Antipa, căpitan Anastasescu și Munteanu- Murgoci, profesor. La ponton a fost întâmpinat de d. G. Șerban prefectul jud. Tulcea și d. Gabrov, primarul orașului, care în câteva cuvinte a urat înaltului pas pe bună venire. În câteva automobile Principele moștenitor și însoțitorii au plecat la primărie unde a avut loc o recepție. Aci au fost prezentați A. S. d-nii C. Miclescu actor de plasă lot. Leonescu comand, jandarmilor, Constantinescu Judecător, dr. I. Spălățelu, medicul orașului Ștefan Vasiliu, dirigintele oficiului telegrafic poștal. Gal, șeful ocolului demanial, Const. Belu, șeful ocolului silvic, Petrovici și Bratosin, medici veterinari, și d. I. Mihăilescu dirigintele școalei, locot colonel I. Racovță, comandantul reg. 78 infanterie din Brăila și locot. Dumitrache, au fost acoperite de uralele mulțimei. D. C. Miclescu, administrator de plasă și președinte de onoare al cohortei de cercetași din Măcin, a răspuns A. S. R. zicând: la numele cohortei de cercetași din localitate, urez A. Voastre bun sosit pe pământul orașului dobrogean Măcin. Sunt sigur că cercetașii noștri vor fi fie înălțimea datoriei lor și asigur pe A. Voastră de toată încrederea și devotamentul lor ia orice împrejurări. Cercetașii de origină musulmană au depus jurământul pe Coran în fața hogelui Hafuz Asan, iar cercetașii de rit ebraic au jurat în fața rabinului Sin Sulăm. Atât hogea cât și rabinul au făcut rugăciuni pentru familia domnitoare și pentru izbânda micilor cercetași în îndeplinirea datoriilor lor. Defilarea In urmă s’a primit defilări cercetașilor. Defilarea a fost omandată de d. R. S. Corbu, șefa legiunei cercetașilor din Brăila. Au participat la defilare echipe de cercetași din Brăila, Galați, Buzău, București și R.Sărat. Cohorta de cercetași din Tulcea a defilat sub conducerea plutonierului Belicricu Dumitru, din reg. 78 infanterie din Brăila, șeful garnizoanei din Măcin. Solemnitatea depunerei jurămîntului s’a terminat la orele si Banchetul La urmă a fost un banchet dat în sala de recepție a școalei de către primăria orașului. La șampanie d. prefect Gh. Șerban a toastat pentru M. S. Regele și întreaga familie regală. D. primar Gabrov a toastat pentru sănătatea A. S. R. principele Carol Banchetul s’a terminat la ora 1 d. a. In tot timpul mesei fanfara reg. 38 de infanterie sub conducerea d-lui locotenn a delectat pe meseni. Plecarea A. S. R. la Tulcea A. S. R. împreună cu însoțitorii și condus de prefectul județului a pornit în automobil la Tulcea. O parte din cercetași a plecat cu vaporul de pasageri la Brăila spre a se înapoia in orașele respective, iar o parte a plecat cu vase particulare. La ora 1 și un sfert abia po pulația s-a împrăștiat păstrând frumoasa amintire a acestei serbări. Marcel Solemnitatea depunerii jurământului La orele 11 și jum. s’a făcut în fața școalei solemnitatea depunere! jurământului cercetașilor. Pe o estradă s’a oficiat serviciul divin de către preoții Gherghișan și Dinescu. Fanfara regimentuui 38 dr. Brăila a intonat „Pentru rugăciune”. La solemnitate a asistat întreaga populație a orașului. După terminarea serviciului religios R. S. R. a cetit legea cercetașilor. Cuvântarea A. 8. R. Principelui Carol In urmă A. S. a rostit următoarea cuvântare: Prin legământul, pe care l-ați făcut astăzi porniți primul pas al tinerelei voastre în viata publică. Munca ce veti depune este in interesul scumpei noastre patrii. Sfatul meu e să ascultați de instructorii voștri cari vă vor povățui și îndruma pentru îndeplinirea misiunei ce v'ați asumat. Ei vă vor pune înainte faptele bune pe care voi sunteți chemați și datori de aci încolo să le realizați. Respectați jurământul dat, căci numai astfel veți lucra într'adevăr în interesul țării. Să trăiți ! Trăiască România ! Ultimele cuvinte ale A. Ș. R. Hăt1 Amănunte asupra torpilării crucișătorului „Amalfi“ Roma, 26 (sosită 28). Șeful statului major al marinei comunică că o explorațiune puternică a fost făcută in Adriatica de Sus noaptea trecută. Crucișătorul Amalfi" care a luat parte" a fost în zorii zilei torpilat de un submersibil austriac, vasul s'a înclinat îndată tare spre stânga. Comandantul ordonă echipagiului să se arunce în mare și strigă: ,,Trăiască Regele! Trăiască Italia!", la care a răspuns întreg echipagiul, rânduit în partea dinapoi a vasului într'o ordine și disciplină demne de admirat. Comandantul părăsi cel din urmă vasul, urcându-se pe flancul ce încă eșta din apă al crucișătorului și care puțin în urmă se scufundă. Mai tot echipagiul și ofițerii au fost salvați. (Ștefani). FOGSAG 29 iunie. Socialiștii de aici au ținut o întrunire în sala sindicatului, protestând contra războiului. Au vorbit d-nii: Silistraru (Galați), Panait Popescu, Făgărășanu și alții.