Universul, iulie 1915 (Anul 33, nr. 179-207)
1915-07-22 / nr. 200
Adunarea apautorilor MIERCUEftl. 22 IULIE 19153 © issow^i ua.rs.i asupra exportului. — o.ra.fjri?© ®’ULl'ram.—IX saaIia.ists?-Majagi cslesse«. și ooi M isitoarea» Uniunei sindicatelor? Eridim., un mare număr de agricultori, proprietari și arendași s-au întrunit la Uniunea centrală a sindicatelor agricole, sub prezidenția d-lui D. Seceleanu, asistat de d. G. Christodorescu, directorul Uniunii. Asistența Notăm din asistenți pe d-nii: D. Seceleanu, N. Enășescu, Filittis, C. Iarca, G. Dumitrescu, Al. Zissu, A. Seulescu, Al. Badarea, C. Tisescu, C. Al. Ghica, Filote, C. Prijbeanu, P. Calincoff, I. Angelescu, P. Gheorghiu, A. Solacolu, E. Maratea, G. Negropontes, E. Bănescu, M. Ionescu-Dâlga, St. Bădulescu, Anton Enescu, C. Lupescu, M. Belitoreanu, Gr. Noica, D. Dumitriu-Olt, M. Pană, Gogu Hristodorescu, dr. Diru Iliescu, Dragomirescu (Dâmbovița), dr. C. Rădulescu, Leonida Cazacu, Alexandrescu-Malu, C. Garoflide, C. Vrânceanu, Bă<lescu, Emanoil-Buzău, Brăescu-Bacău, Boveanu, Papadat, Domnișoru. Discuțiunile După ce d. D. Seceleanu a deschis adunarea, a expus, care a fost mobilul convocării întrunirei, modul cum se face transportul cerealelor, felul cum se practică exportul, neregulile care se petrec în toată administrația, măsurile contradictorii luate una după alta fără nici o necesitate logică, arătând că toate acestea au o repercursiune dureroasă asupra economiei naționale. Pentru discutarea acestor chestiuni și formularea unor soluțiuni, care săi corespundă nevoilor reale ale agriculturii românești, a fost convocată adunarea. Pentru moment se vor fixa punctele de discuțiune și apoi se vor hotărî și punctele de desbateri în congres, unde agricultorii trebue să se prezinte unitar cu soluții practice. Au urmat apoi discuții, dacă congresul trebue să se țină astăzi, sau nu. D. C. Iarca (deputat) a spus că congresul trebue amânat, întrucât nu sunt destul de clarificate chestiunile, care prezintate în congres trebue să concurgă la fixarea organizată a politicei guvernului în chestiunea economică de azi. Azi exportul nu e nici liber, nici prohibit. Dacă exportă unii, atunci , normal să exporte toți; dacă exportul este prohibit, atunci nimeni să nu mai exporte. Cunoscând toate anomaliile făcute, vom putea de acord să preconizăm soluțiile în congres, — ca astfel guvernul să știe ce vrem și cum vrem în interesul tuturor producătorilor agricoli, nu hotărîri pentru unii și renoli stânjenite pentru alții. Crimea o voim în întreaga chesiune a exportului pentru buna gospodărie a agriculturii noastre. D. Al. Zissu a spus, ca congresul să se țină, întru cât e vorba de interesele vitale ale agricultorilor și ale țării. Dacă sunt unii, cari cer amânarea congresului, poate să fie tocmai aceia cari și-au exportat grâul și le-a rămas numai porumbul. Iar acei, cari nu au exportat uneob, sunt expuși minine. Zissu a expus o serie de favoruri făcute cu transporturile, îmbogățind pe unii și păgubind pe alții. Vorbește de exportul peste rând făcut, de d-na Stolojan, — fapt pentru care a aczionat în judecată pe d-nii Cottescu și Danielescu, directorul erviciului mișcării, și Sfințecu, inspector. În încheiere d. Zissu cere trierea congresului, când să se remasce toate abuzurile făptuie în dauna agricultorilor de administrația c. f. r. D. R. Seulescu spune, că deși este înscris pe tabloul de încărcarea cerealelor încă dela 1 Februarie, cu 107 vagoane totuși a putut exporta numai unul. Favoruri s-au făcut, dar atarmarea noastră e mai mult iritată de sistemul cu care se ace exploatarea transportului exportului, așa de păgubitoae pentru agricultori. Samsarii i misiții au obținut vagoane agricultorii sunt siliți să-și țină erealele în pătule, ca să putrească. In întrunirea de azi se va alina materialul, care să alcfiuiscă dosarul tuturor faptelor abuzive ale administrației. Toate acestea vor fi documenate în fața congresului, care bine să se țină Duminica viioare. D. N.Enășescu (senator) a pus, că politica economică a sinistrului de finanțe, în ultimi an, a fost condusă așa fel a să-și bată joc de 4000 de agicultori și de avutul lor, precum i de 1 milion de țărani. Să nu ne despărțim, până un om ajunge la o soluție bună și pătru proprietari și pentru țăani pe cari suntem datori să-i jăm în grija noastră. Vin dintr'o regiune, unde anue seceta. Țăranii n’au ce lánca. Și dacă ocupația lor ste și creșterea vitelor, — acum , ministru de finanțe a închis figurile de vite, sub motive că se înlesnesc pe această cale, contrabandele. Totuși contrabandele se fac ca un motiv de necesitate de traiu pentru țăranii, cari recolte n’au și deci n‘au cu ce trăi. Congresul nostru trebue să preconizeze măsuri favorabile pentru 1 milion de țărani năpăstuiți. S’a făcut o corupție fără pereche, în toată administrația dela ministru până la cel din urmă funcționar. Pentru toate acestea avem dovezi irefutabile. Amintind de anomaliile exportului, spune: Că pentru unii orice export e liber, iar pentru alții e închis definitiv. Se admisese exportul cu căruțele, s-au plătit, taxele de 200 foi de vagon și dintr’odată dispoziția a fost contramandată, descărcându-se mărfurile în mijlocul drumului, lăsând astfel cereale la voia întâmplării. Starea de lucruri, care privește pe țărani să ne preocupe în mod deosebit fiindcă dacă ei vor fi bine, — ei muncitorii noștri — vom fi bine și noi proprietarii. Durerile lor să-și găsească un corespondent în doleanțele noastre pentru fixarea măsurilor celor mai bune în chestiunea, ce ne preocupă. Șoselele noastre sunt puține și ni s-a luat dreptul de a circula pe ele, făcându-se jocul unor favorizați. D. C. Iarca. — Trebau o să dovedim totul. D. Al. Seulescu. — Dovezile sunt concrete D. N. Enăsescu. — Pe linia Dorohoi-Mihăileni, ce oalele au fost aruncate din carafe in mijlocul pădurii. Ce înseamnă aceasta bătae de joc a oficialilor de averea producătorilor? Ar trebui să facem un dosar, în baza căruia să chemăm în judecată pe toți cei cari ne-au prejudiciat. Mai mult încă, însuși capul statului trebue să știe tot ce s'a petrecut cu agricultorii și oficialitatea. Dacă din pungile noastre, s'a inventat o industrie națională, care a îmbogățit — se știe pe cine — acum avem dreptul fiindcă stam prilejul, să luăm de la nemți tot ce putem lua, căci destul ne-au speculat ei timp de 30 de ani. Unii dintre noi au vândut cu 4000 lei vagonul, dar țăranii ? Au vândut cu 800 lei vagonul de porumb. D. N. Enășescu în continuare a expus doleanța de a se face un ziar al agricultorilor, în care să se publice toate ticăloșiile comise. Având datoria să asociem la mișcarea noastră pe țărani trebue să ne opunem tuturor faptelor abuzive și să cerem executarea cinstită a măsurilor de interes general. D. N. Mateescu-Pdriod a spus că în județul Olt sunt proprietari mari, cu întinderi de pământ până la 10 mii de pogoane și cari de la adunarea de azi lipsesc. Unii dintre aceștia ocupă demnități însemnate, iar alți au fost dintre cei favorizați. Ar fi trebuit să-i avem și pe aceștia aici, să-i mângâem pe gușă și să-i întrebăm: cum se interesează reprezentanții noștri în parlament de nevoile noastre ? Oratorul a făcut un trist tablou al micilor agricultori, amenințați să aibă custozi de-ai creditorilor și să-și vândă recolta pe nimic. Avem datoria să luăm alături de noi pe țărani, căci buna noastră stare depinde de înstărirea lor. A mai povestit o audiență la c. f. r., unde adresându-se « prodului Nas, a obținut răspunsul că „puteam să iau lămuriri dela d. Băleanu, care mi-a spus că’mi vine rândul peste 100 de zile, — pe când în timpul acesta un domn deputat a obținut un permis de 11 vagoane. Ce-i de făcut? se întrebă oratorul? Să fim solidari între noi și să sprijinim cu căldură interesele țăranilor, cerând dreptate pentru agricultura noastră“. D. C. Lupescu (R. Sărat) a atacat politica economică a guvernului și măsurile arbitrare și abuzive, favorizând pe toți intermediarii. A descris învălmășeala în dispozițiile c. f. r., caracterizând toate aceste contradicții ca un basm cu Cocoșul roșu. D- Alexandrescu-Malu a vorbit despre negoțul făcut de Casa centrală a băncilor populare, dându-i calificativul de speculă cu vagoanele. Sunt bănci cari au obținut vagoane și le-au vândut la speculanți, iar profitul l-au trecut în scriptele băncii. La Miroși în Teleorman a venit un controlor, cu 32 duplicate, silind pe prezidentul băncii să semneze. Duplicatele au fost apoi vândute unui samsar. Șeful stației însă a denunțat cazul și s’a instituit o comisie, care să ancheteze. Din comisie făceau parte și d. Priboi, subdirectorul Casei centrale care caută totuși să-și apere funcționarul și să dosească unele dovezi. Pe linia Câineni-Corabia s’au transportat cu fructe de la băncile populare o sută de vagoane, făcânduse un fel de export cu un anume Carol Zoller. Dar furturile petrecute la cooperativele sătești? Foarte multe au dat faliment, dându-se bieților săteni câte o ladă de cuc, sau un petec de pânză. Unora li s’a dat ca beneficiu sticle, de vin înfundate. — Unele bănci au vândut nu porumbul sătenilor, ci porumb cumpărat de samsari Modul cum s’a comportat Instituția băncilor populare este absolut condamnabil. D. G. Christodorescu, directorul Uniunii, a citit raportul asupra audienței la d. dr. Angelescu, ministru lucrărilor publice, In chestiunea exportului, lemerii agricultorilor Iată acest raport : Domnilor, Uniunea centrală a sindicatelor agricole are să vă facă o comunicare. D. Angelescu, ministrul lucrărilor publice, a poftit Sâmbătă de dimineață la minister, o comisiune a Uniunei noastre, cu care a ținut să aibă înainte de congres o convorbire pe chestiunea transportului și exportului productelor agricole. In cele ce urmează, comisiunea are onoarea să vă comunice în scurt această convorbire, precum și declarațiunile ce i-a făcut d. ministru. Guvernul este însuflețit de cea mai vie dorință pentru a înlesni transportul și exportul productelor, căci își dă bine seama pe deoparte de dezastrul economic la care este expusă țara din lipsa de export, iar pe de alta de ineficacitatea stânjenirei acestui export ca chestiune de interes politic. Chestiunea înlesnirei transportului și exportului productelor agricole a fost discutată în mai multe consilii de miniștri și s-a ajuns la următoarele măsuri, cari se vor pune imediat in aplicare : 1) Libertatea deplină pentru exportul tuturor cerealelor, ridicându-se deci prohibirile de până acum. Măsura se va pune în aplicare imediat, ce se va găsi o soluțiune satisfăcătoare pentru împăcarea intereselor de transport și export ale productelor din vechea și noua recoltă. Pentru găsirea unei cât mai bune soluțiuni în această chestiune, se face apel și la dorința ce colectivitatea agricultorilor și-ar exprima-o prin reprezintenții lor. Sindicatele agricole și Uniunea lor. 2) Transportul pe căile ferate. Se vor da vagoane românești pentru transportul productelor până la stațiile de graniță și pentru toate aceste stațiuni, sub nici un motiv însă nu și dincolo de graniță, aceasta din punct de vedere militar. Spre a se spori acest trafic se vor construi imediat linii de garaj în stațiile : Predeal, B.Vadului, Palanca și Burdujeni.In acelaș scop se va permite și utilizarea liniilor ferate de interes particular, stabilindu-se o taxă de transport pe aceste linii,spre a se evita specula. In ce privește vagoanele străine ce s-ar aduce în țară de către cumpărători pentru sindicatele agricole, d. ministru al lucrărilor publice a făcut declarațiunea categorică că este hotărît să dea orice garanție sa‘ar cere că aceste vagoane vor fi puse la dispoziția sindicatelor și că tichele încărcate vor fi trimise înapoi în străinătate. 3) Transportul cu carete. — In această chestiune s’a luat o hotărîre nouă, anume de a se permite transportul cu carele, al productelor agricole destinate a fi exportate, din orice parte a țarei, nu numai din anumite zone cum era până acum. Permis pentru aceasta se va da însă numai producătorilor, sindicatelor, cleștiilor, etc. nu și speculanților. Ridicând chestiunea transportului pe șosele cu camioane automobile, ai s’a răspuns că deocamdată statul-major se opune, căci s’ar pricinui stricăciuni prea mari șoselelor. Speră însă d. ministru să ajungă la o soluțiune satisfăcătoare și în această chestiune, anume să se permită și transportul cu camioane, reglementându-se viteza și încărcarea lor. 4) Chestiunea de linii Decauville — Chestiunea a fost amănunțit studiată și în urma referatului prezintat consiliului de miniștri, ministerul lucrărilor publice a fost autorizat să construiască linii Décauville, pe următoarele șosele care duc spre frontieră: a) T.-Jiu-Frontieră (cale largă ferată până aproape de frontieră și apoi cale îngustă); b) Palanca-Frontieră; c) Fălticeni-Cornu-Luncei; d) Fălticeni-Bunești; e) Bucecea-Mihăileni. Se vor mai construi asemenea linii Decauville și de toate șoselele celelalte cari ar putea fi întrebuințate în acest scop. In cazul când ministerul nu va dispune de materialul trebuincios, se va da și în întreprindere particulară construirea unora din liniile Décauville. Ar trebui stăruit însă ca aceste concesiuni să se acorde nu direct întreprinzătorilor, ci Sindicatelor agricole. 5) Formalitățile vamale. — Cum îndeplinirea formalităților vamale la stațiile de graniță constituesc un obstacol în accelerarea transporturilor și exportului, s-a luat hotărîrea ca pentru unele din aceste stațiuni, serviciul vamal să se facă, nu la graniță, ci la o altă stație, înaintea stației de graniță, cum de pildă Ploești pentru Predeal. S’a mai hotărît apoi ca serviciul vamal să lucreze mai intens, sporindu-se numărul funcționarilor. 6) Chestiunea sacilor. — Ridicându-se această chestiune, d. ministru ne-a declarat că este de mare interes economic și strategic ca încărcările să se facă în saci. Spre a se evita specula ce se face cu sacii, ne-a adăugat d-sa, ar trebui să se fixeze prețurile maxime ale acestui articol, atât pentru vânzare cât și pentru închiriere, să se reducă garanția ce se cere că nu vor fi exportați și să se ia măsuri urgente pentru aducerea unui stoc mare de saci din străinătate. Toate aceste măsuri pe carip sa le găsește foarte nimerite, sunt de resortul altor ministere. 7) Chestiunea autoritarilor speciale de export. Profitând de ocaziune comisiunea Uniunea a protestat pe lângă d. ministru al lucrărilor publice Împotriva autorizărilor speciale de favoare ce s’au acordat și se acordă pentru unele articole prohibite — grâu mai ales. De asemenea autorizații pentru grau nu avea nici o cunoștință, declarându-ne că nu e cu putință să fi acordat. I s’au precizat atunci cazuri concrete și, în urma cercetărilor ce a făcut imediat la direcția căilor ferate, s’a putut convinge spre marea d-sale surprindere, că asemenea autorizațiuni s’au acordat, de către ministerul de finanțe și că ele au fost trimise direct căilor ferate pentru acordare de vagoane. In urma celor constatate de ministru al lucrărilor publice n’a putut să facă altceva decât să protesteze și d sa alăturea de comisiunea Uniunei noaste contra unor asemenea, procedeuri. A dispus în acelaș timp ca asemenea cereri să-i fie aduse și d-sate la cunoștință. Cum chestiunile de această natură sunt mai mult de resortul ministerul de finanțe, lucrările s’au oprit deocamdată aci. 8) Chestiunea vagoanelor de compensație. — Am ridicat și această chestiune, arătând specula ce se face cu asemenea vagoane. Comisiunea Uniunei a emis ideia că sindicatele agricole sunt cele mai indicate să se ocupe cu importul unor anumite mărfuri, iar vagoanele străine ce vin cu aceste mărfuri să le aibă la dispoziție pentru încărcatul și exportul productelor agricole. Am făcut cunoscut d-lui ministru că în această privință am avut propuneri serioase, cari insă nu au putut fi duse la bun sfârșit pentru că nu au putut obține autorizațiile necesare cari însă s’au dat cu mare înlesnire speculanților de tot felul. La propunerea noastră ca în viitor cel puțin asemenea chestiuni să se rezolve prin sindicatele agricole, d. ministru al lucrărilor publice n’a avut nimic de obiectat, din potrivă a găsit foarte nimerită propunerea. Cum însă și această chestiune este în cea mai mare parte tot de resortul ministerului de finanțe, n am putut, ajunge firește la nici un rezultat. Domnilor. Acestea sunt în linii mari masurile ce d. ministru al lucrărilor publice a declarat că a luat pentru înlesnirea transportului și exportului productelor agricole. Cu aceste măsuri, d-sa are credința că am putea ajunge să exportam 800 - 1000 vagoane de producte pe zi. Aci este locul să vă facem cunoscut că d. ministru ne-a dat însărcinarea să cerem cu insistență congresului de azi. numirea a două comisiuni de agricultori : una din aceste comisiuni cu însărcinarea de a studia personal cu d. ministru și alte măsuri ce s’ar mai putea lua în vederea unei înlesniri și mai mari a exportului, iar cea de a doua comisiune de a supraveghea în deaproape și zi cu zi la direcțiunea mișcărei c. f. chipul cum se face distribuția și manipularea vagoanelor; comisiile care ar obține dela d. ministru depline puteri pentru reprimarea oricărui abuz ce s’ar încerca să se facă. * Ședința s’a ridicat la 12 tura., urmând ca discuțiile să se facă d. a., la Camera de comerț. Ședința pl änpaiaraază Discuținile agricultorilor au continuat d. a.A la Camera de comerț, la sediul Cercului industrial. A prezidat d. I. Seceleanu. Cel dintâi a vorbit d. D. Greceanu, care a spus că s’au luat măsuri față de toți afară de agricultorii cari au nevoe să-și cumpere cele necesare pentru agricultură. Toate breslele din țară au fost în stare să se solidarizeze, când drepturile lor erau amenințate, agricultorii au rămas răsletiți. Ei au știut să-și jertfească interesele personale față de interesele generale ale țării. Dar nu pot agricultorii să primească de bine dispozițiunile, care servesc interesele personale ale câtorva numai. Agricultorii cer să nu se mai dea autorizații speciale. D-sa a comunicat cum a atras atenția d-lui ministru al lucrărilor publice, că s’a dat autorizație de export, unui evreu și d. ministru a rămas surprins de aceasta. Agricultorii cer să se facă toate înlesnirile, ca munca și produsul muncii lor să-și aibă câștigul echivalent. Relevând discuțiunile urmate cu d. ministru Angelescu, oratorul spune tot ceea ce a făgăduit d. ministru că va face pentru înlesnirea exportului agricultorilor. A mai comunicat o propunere admisă de d. ministru Angelescu, să se hotărască cantitatea de export față de interesele statului și față de exportul anului trecut. De asemenea să se instituiască o comisiune, care să controleze la direcțiunea c. f. r., modul cum se face distribuirea vagoanelor. I. Al. Badareu. — S’a spus să căutăm noi soluții practice pentru facilitarea exportului și modalitățile alese de noi să formeze obiectul discuțiunilor congresului agricultorilor. Dar este o chestie de principiu- știm noi, care este părerea guvernului asupra exportului general al țării. Avem documentul citit de dimineață, — memoriul uniunii sindicatelor asupra audientței la d. ministru Angelescu. „Guvernul, — a spus d. ministru Angelescu — este însuflețit de intensificarea exportului“. D. Greceanu. — In guvern există părerea, să se ridice toate măsurile de prohibirile exportului. D. Al. Badareu. — Nu putem fi decât fericiți, că guvernul se gândește să ridice prohibirile exportului. Pentru aceasta nu trebue congres. Dar urmează apoi chestiunile care sunt în directă legătură cu noi, cum să facem exportul"’ La acest export, agricultorii sunt dispuși să facă jertfe pentru interesul statului? E drept în momentul actual, când se pot obține prețuri foarte avantagioase, să facem jertfe pentru stat. Ar fi nimerit să oferim ca taxă benevolă de export — aș merge până la taxa de 8000 lei. Asistența murmură în semn de nemulțumire. Se aude zicându-se o foarte greșită idee... Oratorul. — Va fi totuși o legătură între taxele acestea și modalitatea de a facilita exportul. In cazul acesta mai multe cereale vor ieși din țară. Dacă însă credeți ca statul numai din sentimentul de a-și împlini o datorie vă va înlesni exportul atunci n’aveți o vedere practică. D. Filitis. — Părere greșită, dacă se dau soluții înainte de a ne consulta, plecăm din sală. D. Al. Badareu. — O a doua chestie mai gravă. Cum se împarte exportul între producția veche și cea nouă? Rezolviți-o cv., zice guvernul. Nu-i posibilă soluția, ca să treacă întâi recolta veche și apoi cea nouă. Din cea veche a mai rămas porumb și foarte puțin orz. Pentru recolta nouă, au grâu, orz, toți țăranii, toți proprietarii, obștiile. Oare se poate interzice exportul mărfurilor acestora, când din recolta veche au doar marii proprietari și speculanții. Peste hotar există cerere și de grâu, nu numai de porumb. E drept, prin urmare, să profităm și de această cerere. Vor fi o soluție să se scurgă recolta din 1914 și apoi cea din 1915. Faci. — Cine a vândut să aștepte să vândă și ceilalți. D. Badareu. — Să vă gândiți că grâul e foarte greu de păstrat. I. Filitis. — Cel care are dreptul la vagoane, să-și înlocuiască marfa de încărcare cum va voi. D. Badareu. — Să nu se mai facă export cu autorizații speciale, ci numai după tabloul făcut de c. El verificat de comisia sindicatelor. In ce privește activarea transportului, să nu ne facem o iluzie cu transportul prin Décaimlle-uri. Ar fi mai practic să se dea voe sindicatelor să poată obține vagoane străine, — fie pentru compensație — până la ultima stație de lângă frontieră. Dacă guvernul a înțeles nevoile agricultorilor, e nevoe, ca și noi să formulăm soluțiile cele mai practice. D. A. Enășescu. — Dacă de un an de zile guvernul a răspuns așa de binevoitor, de ce atunci agricultorii se plâng? Fiindcă a răspuns numai binevoitor, dar a lucrat altfel. A vem noi astăzi să oferim alte taxe de export, ar fi o copilărie,căci adăugându-se toate taxele în curs, s’ar ajunge la concluzia, că agricultorilor nu le va mai rămâne nimic. E bine să ne exportăm întâi recolta veche și pe urmă cea nouă. Căci dacă vom lăsa să fie duse și una și alta, în cazul acesta, cei cari și-au dus recolta veche, și-o vor duce și pe cea nouă. Bunăvoința arătată de guvern vu corespunde modului cum s’a comportat în realitate. Ar trebui să se ceară minitrului lucrărilor publice uonitoare. Să nu si mai dea unui proprietar. integrat vagoanele de cart are nevoe. • Voci. — Dispoziția e luată dar nu s’a aplicat. D. N. Enășescu: — In afară de aceasta, plata taxei de export și de transport, să nu se facă anticipat , ci la încărcare fie în vagon, fia în căruțe, să nu se dea taxe pentru Crucea Roșie, ci numai pentru Stat, căci numai acestea sunt legale; să se lase libertatea exportului vitelor; autorizația de circulări pe șosele să se dea reședința județelor; suprimarea tuturor autorizațiilor de export, care trebue să se facă pe toate șoselele și prin toate punctele. Să se ceară voe pentru căruțele din țară să treacă fruntaria, până la un punct, unde este o stație de încărcare la frontieră să se plătească taxele de export pentru greutatea reală, nu pentru greutatea de încărcare. D. Al. Zissu a criticat propunerea d-lui Badareu, care cerea o taxă de 2000 lei pentru vagonul de grâu exportat. Mai bine ar fi să ne dea Statul 4000—3000 lei și să-i cedăm noi grâul. Oratorul a condamnat modul cum s’au favorizat unii exportatori, în concluzie care să se dea autorizații de export numai agricultorilor. Oamenii de afaceri să nu mai fie tolerați. E bine să se obțină prin intervenție la guvernul sârbesc, ca după cum noi am lăsat pe Dunăre să se transporte muniții dela ruși, să ne lase și si să transportăm pe Dunăre cerealele noastre. Ședința continuă. —.....«filipgan»— 1». ----IAȘI 9 20 iulie Dezertori din armata austriacă Astăzi au fost aduși în localitate mai mulți dezertori din armata austro-ungară, cari au trecut granița în România pe la frontiera Bucovinei. Dezertorii au fost transportați în tabăra de la Șipote, întrunire evrească La sinagoga din strada Descălicătoarea s’a ținut aseară o întrunire, convocată de „Uniunea evreilor pământeni“. Au vorbit d-nii Rabinovici, Ziber și Cais, cari au arătat drepturile evreilor în România. Patron al corporației „Progresul“ Corporația „Progresul” din localitate și-a serbat azi, cu o deosebită solemnitate patronul. De dimineață s'a serbat un serviciu divin la biserica Sf. Constantin și Elena, la care au luat parte toți membrii corporației în frunte cu președintele d. Ștefan Lungu. După amiază a fost un banchet la grădina „Salcia". Diverse . La parchet continuă cercetările relativ la descoperirea cadavrului unui copil la Râpa Galbenă. S’a stabilit că mama criminală este o tânără bucovineană, care a fost pusă în urmărire. 1— La locuința d-lui dr. Fier, din str. Carol, s’a comis un furt de bijuterii. Hoții n’au putut fi încă descoperiți. — La sediul băncilor populare din str. Academiei n-rul 4, s’a ținut ori o întrunire a tuturor membrilor băncilor populare din județ. S’a discutat cu privire la starea băncilor populare. ——raiMBHS[ 94» --iiwÉnpi Guri agentul muzicant-competitor, d. G. Vasiliu, ne scrie, din munții Vrancei, unde nu află.ă citind versurile „Moții", de poetul ardelean C. Brumaru, publicate în ziarul nostru, a rămas așa de entusiasmat, încât a compus, într’un moment de ariită inspirație, muzica pe peste versuri. D. Vasiliu adaugă că, atunci And va sosi in Capitală, va spori melodia sa. Stresses colossi «AR» CURIERUL« se cAntă kî la BLATOTOSA, cm Siva Ferarsa, 1*<ííomS!í> sess Bosu, el©» ECOURI Maurice B. Moschcowitz, coproprietarul firmei B. Moschcovitz, bancher. Societate colectivă din Botoșani, face cunoscututuror agricultorilor, obștilor, vacilor populare și comercianților de cereale ei a deschis pe patul său la gara Burdujeni 1 casă de comision și expediiune pentru înlesnirea propriearilor de cereale, cari ar dori a exporteze produsele lor prin acest punct. Casa de comision și expediiune se va ocupa cu vinderea crealelor atât locoițeanii râi pentru reexpedierea și vindera în străinătate: ea se va oupa de asemenea cu plata aelor vamale in aur; plata taetor pentru șosele cu un cu Ant cu toate formalitățile priitoare la export. Pentru orice informațiunii are adresa: D-lui Maurice B. Mosdhcow dtz, Casă de Comision și Ex- iedițiune, Gara Burdujeni, ; Ultima Oră — Serviciai nostru telegrafie — PE FRONTUL APUSAN Comunicat englez Londra, 17. — Oficial. — Sir John French a trimis raportul următor: Operațiunile de mine au mai continuat din ambele părți in timpul celor din urmă 10 zile, precum și acțiunile artileriei; din contra nu a fost nici o acțiune de infanterie. Dușmanul a făcut să sară 3 mine in împrejurimile localitătei Saint-Eloisi una lângă Givenchy, dintre care numai una a pricinuit stricăciuni dar foarte puțin însemnate. Am făcut să explodeze o mină lângă Zwartoleen, care a distrus S0 de metri de parapet al dușmanului. In ziua de 12 Iulie, un aeroplan englez a tras asupra unui aparat german care a fost silit să ateriseze in liniile noastre lângă Zillebeke. (Depeșă comunicată de Legațiunea Britaniei Mari). un aeroplan francez doborlt Berlin, 13 (sosită 10).— Pagobeîa pricinuite de aviatorii dușmani cari au aruncat bombe la Phalsburg, Saverne, Hagnes Beau și Fribarg în Brigsan sunt puțin însemnate. Un aeroplan francez a fost doborât lângă Friburg datifica* tie noastre speciala. (Wolfsbureau). Comical francez — Prin telegrafia fără fir — Paris, 20. — Luptă de artilerie in Artois si in valea râului Aisne. Se urmează atacurile cu si mai multă înverșunare la nord-vest de Treims, in regiunea fermei din Luxemburg, între Caurois si Loivre. In regiunea Haye, un batalion german, surprins pe când se forma in satul Vilcey sur Trey, a fost supus unei trageri repezi și eficace a bateriilor franceze. Pont-à-Mousson și satul Maldières au fost bombardate cu puține stricăciuni. Aeroplane germane au aruncat pe podișul Malzeville, lângă Nancy, vreo 26 de bombe, care n'au pricinuit nici o vătămare. Gombaî priviai — Prin telegrafia fără fir [UNK]» Nauen (Berlin), 20. — Marele cartier general. — Un atac englez contra nouei noastre pozițiuni de la Heege a eșuat cu desăvârșire; tot atât de puțin succes au avut atacurile nocturne ale francezilor de la Souchez. In Argonnal vie luptă de artilerie. Seara tărî fiu au fost atacate pozițiunile noastre de pe Reichsackerkopf, în Vosgi; dușmanul a fost respins. Activitatea aeriană a fost și ela însuflețită. Câmpul de aviațiune englez St. Pol de lângă Dunkerque a fost atacat cu 39 bombe. Un câmp de aviație german de la Dowau a fost atacat fără succes de o escadrilă inamică. Unul din aviatorii noștri a doborît aci un aeroplan inamic. Un aerodrom francez da la Nancy a fost atacat, azi dimineață cu 193 de bombe. Aeroplanele inamice urcate n'au putut împedeca atacul nostru. Șase aeroplane germane au atacat, deasupra localității Chateau Saline 15 aeroplane franceze; mai multe din acestea au fost silite să ateriseze forțat. Când a venit mai târziu o altă escadrilă dușmană să se amestece în luptă, aviatorii noștri s'au retras fără pierderi. In sus de Saargen un aeroplan francez a trebuit să ateriseze. Pasagerii au fost luații prizonieri. In luptele din Argonne, de la 16 Iunie până la 16 Iulie am făcut prizonieri 125 ofițeri, 6619 soldați, am luat pradă 52 mitraliere cum și foarte mult material de război. .j Ristelul austro-italian Răniți Italieni atacați pe aeroplane austriaca Roma 19 (sosită 20). Sistemele întrebuințate de austriaci pe câmpul de luptă împotriva italienilor ies la iveală și din episodul următor: Pe la sfârșitul unei lupte, date în ultimele zile pe linia Isonzului, o coloană de răniți de-ai noștri coborînd platoul ca să se urce în camioanele militare, un aeroplan inamic se lăsă până la o înălțime de vreo 300 de metri deasupra răniților și începu să tragă cu mitraliere. Austriacii au stăruit multă vreme în acest art foarte puțin cavaleresc, invârtindu-se asupra răniților noștri și continuând să tragă. Din fericire, efectul focului n’a fost așa de vătămător. Nu se poate admite ca aviatorii austrieci să nu fi văzut că era vorba de un convoiu de răniți, de vreme, re de la 300 metri înălțime tărgile, bandajele și insignele „Cincei roșii“ se disting prea bine chiar și cu ochiul liber. GA. T. I.) li întristații: Arhitect Eugen Iorinescu, soț; Zoe și Traian Enescu, cumnată și frate; Elena și George Sprinceană, soră și cumnat; Elisabeta G. Moscu, Maria și Dr. Petrini-Paul, mătuși și unchiu, anunță moartea iubitei; lor LUCREIIA IONESCU In etate de 39 ani Vf ~i încetată din viată la 20 Iulia 1915, orele 6 a. m. înmormântarea are loc astăzi Marți, 21 cor. orele 5 d. a., iar cimitirul Bellu. Aceasta ține loc oricărei alte înștiințări. — — Z TNC 0-7000 kp. prima calitate, vânz ca 2.Te legr, pe loc. Sorții: POPESCU, Romulus 8. Galați. Adânc întristații : Nicolae Predescu, soț; Nicola Gh. R. Paulina, nepoată; Iohan Horvath, unchiu ; luina Fr. Goai, vară, și Frantz ...vaci ; Comintn Covaci, nepot ; Roza P. David, soră, și Paul David; Elizaveta Gh. Constantinescu, soră, și Gh. Constantinescu, cu nemărginita duere de a anunța rudelor și cunoscuților, pierderea prea iubitei tor dena N. Predescu în etnie de 40 ani (născută Ștefan Norfi din Csik- Szint-György,l’ransid aun Im letală din viață în ziua de 17 Iulie 1915, orele 9 dim. după o scurtă și grea suferință , înmormântarea s'a făcut în ziua de 19 iulie 1915, la cimitirul Șerban-Voda (Bellu) din București. TE-A PARASIT... Ie-a părăsit iubita, dragă ? Apoi... de!... era fatal ! Niciodată n'ai tratat a Cu un vin SPUMOS REGAL!... Cereți pretutindeni Spumosul P»egal ..Șerbanescu". .Depozit general str. Popa-Tatu 28, telefon 30/29. 1E NieiflIAT Hotelul GEKTRÄL, Ploești situai centrul orașului, complect mobilat, 18 camere, cu drept pentru locatar de ai da și altă destinație. Chirie avantagioasă. Adresați Profeta, Floești. 2896 grasă, de vânsare la moșie mare din Moldova. Prețul iei l25 kgz. netto. Adresa la ziar sub MOLDOVA: 2894 QALATI-Case Se vinde mobilui din strada Traian 29, compus din ß corpuri de case (6 apartamente) cu peste Î800 metri pătrați teren (mare parte liber de construcții),, actualmente venit anual circa 4500 lei. I Doritorii a se adresa D-lui Inginer Popovici, Strada Știrbei- Vodă 88, București. 2893 Hârtie k Muște mai mare !&ii de 250 ’’»perechi» for Lei 05 lada. ; £ Zinî Frații fasiliir Constanta. 2^*2 | SOM CRISTALIZATA I dublu rafinată în saci de 5 și 50 fegrîceroi la Boiangeria AFTALION,1 1 calea Moșilor- 170. SÜÖA tALUI.WTA 160 lei 100 kgr- vinde Boiangeria jIAFTALION. Telefon l*. 28501 Hrdaza Tel canea