Universul, august 1915 (Anul 33, nr. 210-240)

1915-08-01 / nr. 210

și ziarele „Adevărul" și „Dimineața" Printre numeroasele scrisori ce am primit pe ziua de ari și cari înfierează ziarele șantagiste și vândute ,„Adevărul” și „Diminea­ța” reproducem următoarele : Stimate d­ le director, ■­­ ■­Bătrânul ramolit C. Mille, o­­mal tuturor gheșeftarilor, com­promisurilor și alianțelor de tot soiul, s'a apărat atât de bine în chestiunea Bakenroth, încât nu mă pot opri de a-i spune, prin ziarul d-stră românesc, urmă­toarele : „Venerabile rublagiu, „Afacerea cu boii și nntura și „mai ales apărarea ce ți-ai fă­­­cut-o, m’a edificat pe deplin „asupra tristei tale personali­tăți. Ca urmare, inștiințea­­­ză-ți administrația, că renunț ta de pe acum la abonamentul „Adevărului , abonament care­­ expiră la 31 Decembre 1915". C. R. GHIULEA I 4-A ~ * î„ J . Ut. uncpi, Str. Cuza-Vodă 38, Iași 27/V11/1015. Onorate domn director. Poate că în noianul de scrisori, Ce zilnic le primiți de la toți bunii români ,ca un vot de încredere în directiva ziarului dvs. și ca un vot de blam dușmanilor dvs., cari sunt fi ai neamului, scrisoarea aceasta, a mea, ar fi de prisos. Totuși, o fac, convins că voiu putea contri­bui și eu măcar pe departe la o­­pera de însănătoșire a mentalității atât de rău bolnavă a cosmopoli­ților din spelunca Sărindarului. Campania, provocată de altfel, care o duceți de câtva timp își va vedea cât de curând misiunea ter­minată. Față cu netemeinicia și lipsa de scrupule a sofismelor de care se slujesc internaționaliștii de olt, transformați în naționa­liști de ocazie, afară de o apărare ridicolă neavănd ce mai îndruga, își văd pieirea cu ochii. Meritați toată lauda și admirația pentru pnuta dumneavoastră românea­scă și vă îndemn­aț la lupta con­tra pamfletarilor de la „Adevărul" „Dimineața” și altele dor la lupta contra tuturor ce vă bârfesc. Cu perfectă stimă Teodor Diaconnescu Str. Epicol. 64, loc. Buc. 2S/VII/915. Mult stimate d-le Director, Vă rog a da în ziarul d-stră­u,Universul“ scrisoarea aceasta către d. Miile din partea unei ro­mânce. D-le Miile, Faptele-ți urâte au ajuns la urechia celui mai mic copil. Ești din oamenii pe cari po­porul pusese baze fără să știe că îți vei trăda țara, patria, ca­­re-i atât de scumpă, în care ai crescut, unde ai primit primele mângâeri de mamă, unde pentru prim­a..oară ți-a sunat la ureche dulcea limbă românească. Eu aproape un copil judec a­­cestea, datorită bunelor mele profesoare și-mi iubesc patria cu sinceritate și pentru nimic în lume n‘aș trăda-o. Puterile nu'mi ajut să‘i aduc vreun folos acum, mai târziu da, dar mă mulțumesc c‘o iu­besc sincer. Sunt o elevă într-o școală secundară și va zice, d. Mii­e că vorbește nu nimica, dar nimica cum sunt in vinele mele curge un adevărat sânge româ­nesc. Las să primească răsplata de la Cel de Sus și de la cei mai mari ca mine din toate punctele de vedere. Sunt săracă, dar cu adevărat Româncă. Mica­ româncă ost jurat unei unei greve în America Roma, 28 (sosită 29).­­ Se află din New­ York că vre­o 600.000 de lucrători minieri sunt pe cale de a se pune în grevă. (A. T. I.). Condițiunile armatei sârbești Condițiunile bune ale armatei. — Dificultățile strategice ale momentului. — Trei diviziuni germane pe frontul sârbesc. — Așteptarea ofensivei După zi­lele jertfe făcute pen­tru respingerea repetatei inva­­ziuni austro-ungare și domolirea epidemiei de tiiros, care răpusese 30 de mii de soldați și pustiise mai ales regiunea Sabatului, Serbia acuma — scrie Luciano Magrini, din Kragujevaț, ziaru­lui său Il Se­colo — Serbia acu­ma, se odihnește și se întremea­ză. Astăzi, războiul tace. Din când un când câte o încăerare la gra­niță și câte un sbor de aeroplane Întrerupe tăcerea armistițiului de fapt care se urmează din ziua când trupele sârbești, pe la ju­mătatea lunii Decembrie din a­­nul expirat, reocupară Belgra­dul. Soldații se folosiră de acest răgaz ca să dea ajutor, în teri­toriile de pe lângă fruntarii, bă­trânilor, femeilor și copiilor cari rămăseseră singuri să vadă de munca câmpului. Iar în ultimele șase luni ar­mata și-a adunat materialul de luptă care-i lipsea. De la începu­tul războiului european până astăzi—niciodată ca acuma — a­­firmă corespondentul italian de la fața locului — armata sâr­bească n’a avut o eficiență com­bativă mai mare decât cea ac­tuală; niciodată n’a fost mai a­­pergic pornită și mai bine pre­gătită. Pe lângă numeroasa fa­langă de medici francezi și en­glezi cari îngrijesc de sănătatea trupelor, au primit într’una mari cantități de munițiuni, numeroase aeroplane și automo­­bile artilerie, personal tehnic, merinde, stofe pentru haine, în­călțăminte, etc Ori care tren vine din Salonic ,duce mereu noi previziuni. Armata sârbească este astfel ea de toate, cu belșug, înzestrată astăzi. Fruntariile țării îi sunt­e­pășite de aeroplane franceze. Belgradul e apărat, pe lângă ar­tileria și soldații sârbi și de alte șase baterii de calibru mare, de a­­le aliaților, dintre care două sunt englezești, două franțu­zești și două rusești. Condițiunile armatei sârbești sint mult mai bune ca ori­când din toate punctele de vedere. Este vorba de o armată com­pusă din 230 mii baionete, spriji­nite de o excelentă și numeroasă artilerie, gata oricând de ofen­sivă. De­sigur că, în momentul a­­cela, — zice corespondentul Luciano Magrini, dala care luăm amănuntele înșirate aici —, o­­fensiva sârbească ar fi de mare folos aliaților, căci ar­­i sustrage, din frontul rus ori cel italian, două sau trei corpuri de armată austriacă. Dar o astfel de ofen­sivă nu pare să fie apropiată. Statul major sârbesc este de păr­ere că, în actuala pozițiune str­­egică generală, ofensiva sârbească ar fi o jertfă inutilă, pentru că frontul sârbesc e un front izolat, iar erraptele rusă și italiană sunt prea departe. In­tervenirea României ar deter­mina imediata ofensivă sâr­bească, dar României stă pe loc. De aceia, statul major sârbesc, cu toate repetatele »tivuhnța ale statului major rus, i«i crede că e bine să înceapă ofensiva, mai ales acuma când Rusia este re­spinsă în Galiția. De aceea socotește că ofensiva dorită trebue amânată pentru timpuri mai priincioase, când va putea să fie înțelept armonizată cu o mai largă înaintare rusă ori italiană și cu intervenirea Ro­mâniei. Pe lângă aceste conside­­rațiuni militare, suspendarea ac­tuală de luptă nu pare să fie străină și de oare­care preocu­pări impuse de atitudinea Bul­gariei. Serbia e silită să fie ochii bine deschiși asupra graniții orienta­le, pe unde e amenințată de o in­­vaziune bulgară în Macedonia. Și între acestea, austriacii, în cursul ultimelor șase luni, s’au fortificat și s’au reorganizat d’alungul fruntariei sârbești. Ca ajutor li s’a mai dat și trei di­viziuni de trupe bavareze care au înlocuit trupele austriace si­lite. să se ducă să stea în­potri­va italienilor. «­Totuși, nu mai puțin , sârbii așteaptă cu nerăbdare momen­tul oportun când să năvălească cu cele 230 mii de baionete ale lor, bine pregătite, într’o ofensi­vă viguroasă, cu care să’și asi­gure și interesele lor proprii, și să-și plătească și datoria de re­cunoștință contractată către a­­liații care i-au ajutat în lupta lor eroică de apărare. * 1 2 3 stabilite în ultimul timp de înalta Curte de Casație 1) Legea clerului mirean din 1906 prin art. 49 a dat personali­tate juridică numai bisericilor ro­mâne, iar nu tuturor bisericilor ortodoxe ale Răsăritului, astfel că Tribunalul interpretă și aplică greșit acel articol când se înteme­iază pe el pentru a hotărî că, co­munitatea bulgară din Brăila, care administrează averea biseri­­cei bulgare din acel oraș și re­prezintă acea biserică, are calita­tea de persoană morală recuno­scută prin chiar legea clerului mirean pentru a putea reclama în justiție. (Cas. I. I decizia n­rul 242 din 13 Aprilie 1915). 2) Hotărârile de consolidare a concesiunilor petrolifere care nu au fost executate sub legea veche trebuesc a fi executate sub legea nouă din 1913, după formele pre­scrise de aceasta din urmă lege. (Cas .s. II decizia 107 din 22 A­­prilie 1915). 3) Comunicarea procesului-ver­­bal de contravenție la legea tim­brului este ilegal făcută prin por­tărel, deoarece art. 78 din acea lege prevede­­ că comunicarea se va face prin administrație, prin urmare Tribunalul violează acel articol când consideră apelul în termen după comunicarea făcută prin portărei. (Cas.­s. III decizia n-rul 234 din 20 Aprilie 1915). Pe frontul austro-italian Austriaca ascund adevărul Roma, 28 (sosită 29).­ O tele­gramă din Zürich anunță că zia­rele austriace confirmă că loca­litățile dealungul graniței itali­ene de la Arco până la Gorizia, au fost părăsite de autorități și de toate persoanele devotate guvernului austriac, spre a evi­ta să fie prinși de italieni. Acest fapt a făcut o impresie penibilă la Viena, căci până acum toate buletinele oficiale au anunțat că trupele austriace au eșit învin­gătoare pe toată linia. (A. T. I.) Corespondența schimbată între ambasadorul Statelor Unite și ministrul de externe britanic Londra, L­r. 1 (Depeșă expe­diată din Salonic prin poștă).­­ Biroul presei engleze comunică o corespondență schimbată în­tre ambasadorul Statelor­ Unite și ministerul de externe britanic, în privința confiscărei vaporu­lui american „Noc­el", care se ducea din Rotterdam spre Sta­tele Unite cu niște mărfuri ger­mane. Argumentele lui Sir Edw. Grey arată o mare bunăvoință engle­ză față de interesele țărilor neu­trale. Ministrul englez declară absolut inadmisibil ca blocujul Germaniei de către aliați să poa­tă fi zădărnicit prin mijloace indirecte. Sir Edw. Grey invoacă un precedent din istoria americană, când în tim­pul războiului de Se­cesiune, State­le­ Unite opreau mărfurile de proveniență duș­mană fără a se sinchisi dacă ele erau consemnate în porturi neutrale. Ministrul englez amintește că acest blocus e unul din mijloa­cele pe care aliații le întrebuin­țează spre a pedepsi călcările principiilor de umanitate și drep­turile ginților de către Germa­nia.. Un cetățean american care se va crede păgubit de măsurile britanice, are dreptul de a re­clama in fața tribunalelor și chiar dacă aceste tribunale, ar respinge argumentele sale, afa­cerea ar putea fi adusă în fața tribunalului internațional; dar Sir Edw. Grey crede că, față de explicațiunile sale, precum și de bunăvoința engleză față de neu­tri, intervenția unui tribunal internațional nu va fi necesară. (Agenția Reuter). © intrevederi între prinmii miniștrii MP­gar și șefii opoziției Sofia, 29. — Șefii partidelor de opoziție au cerut, fiecare­­­­parte, o întrevedere cu preșe­dintele consiliului în scop de a se informa despre situația creată de ultimile demersuri ale împătritei Înțelegeri în Balcani. D. Radoslavoff a primit a­­ceste cereri. (Agenția­ bul­gară). Descoperire interesantă făcută pe puștile prizonierilor austriaci Un corespondent militar scrie din Friuli, ziarului 11 Secole, că, printr-o întâmplare fericită, a putut să vază și să examineze, câteva momente, unul din apa­ratele de luat la ochi pe care Au­stria le-a aplicat pe armele de foc ale trăgătorilor ei aleși. Se știe — zice acel corespondent — că autoritatea militară au­striacă a dat trăgătorilor ei a­­leși — mai toți tirolezi și mo­ravi — sarcina specială să pân­dească, prin crestăturile tranșee­­lor, liniile italiene și să tragă numai în ofițeri, lesne de recu­noscut, chiar de departe, prin ui­ni­forma deosebită, prin sabia ce țin în mână și prin lipsa de ra­niță și celelalte unelte ale echi­pajului pe care le poartă numai soldații și gradele inferioare ale trupei. Nu se știa însă că puștile a­­celor trăgători erau înzestrate cu aparate speciale de ochii. No­rocoasa capturare însă, făcută în ziua de 22 ale curentei, a câ­torva din acești trăgători care nu avuseseră vreme să distrugă aparatul de ochit, precum le de­­tese instrucțiuni comandanții lor, a pus 3 pe ai noștri în pozi­țiu­­ne să cunoască și acel dispo­zitiv particular, care, deși se în­trebuința de mai multe luni, nu mai fusese până acuma revelat de nimeni. Acestui dispozitiv de ochire simplu și foarte ingenios, i se poate zice că este un monoclu prismatic. Obiectivul e compus dintr-o mică lentilă plană-con­­vexă, care cuprinde astfel un câmp vast de observare. Imagi­na primită de obiectiv este tran­smisă unui sistem prismatic de oglinzi, situate pe axe nepara­lele între ele și care reflectă i­­magina pe lama inegrită. Când, pe punctul de întâlnire al „liniilor de credință“ cu care e înarmată lama oculară, se află omul care trebue împușcat, sol­datul trage cu siguranță că va înemeri ținta. Comandamentul militar italian a luat măsurile necesare pentru a înlătura pe viitor pericolul semnalat. SAMBATA, 1 AUGUST 191313« CU­­ PRIVIRE la contrabanda de linte D. V. G. Miorian, ministru de interne a adresat următoarea circulară prefecturilor din țară: Pentru completarea măsurilor pe care vi le-­am comunicat, re­lative la reprimarea contraban­delor de vite vă rog să luați cu­noștință de următoarele dispozi­­țiuni, îngrijind ca măsurile ho­tărâte în parte­ care vă privește și pe autoritățile dependințe să se execute cu strictețe. Numărul grănicerilor a fost înmulțit cu încă 3000 de oameni cari vor patrula pe linia de frontieră și vor organiza posturile fixe de obser­­vațiune. S-au concentrat un nu­măr de jandarmi depărtați de frontieră pentru ca, cu acest spor să se facă paza mai serioa­să în regiunile bântuite de con­trabandă și ca să se asigure că vitele cumpărate într'o comună sunt duse în direcția indicată de cumpărător și înspre frontieră. Nu se va mai Îngădui a se face cumpărături de vite de către per­soane cari nu justifică cu certi­ficate liberate de primăria do­miciliului lor că sunt de meserie negustori de vite și că aceste cumpărări de vite se fac anume în scopul aprovizionărei localită­ților cari se găsesc în lipsă. In caz când certificatele se vor elibera de primăriile rurale vor trebui să poarte și viza ad­ministratorului plășei. Cumpărătorii vor fi obligați să arate pentru care anume lo­calitate sunt destinate vizele cumpărate și autoritățile admi­nistrative și polițienești vor ur­mări în drumul lor și vor cer­ceta la punctele de destinație dacă în adevăr convoiurile în­dreptate au ajuns acolo. Sam­sarii de vite vor fi goniți de­ au­toritățile din comunele rurale. Târgurile de vite cari au loc în diferite centre până la o de­părtare de 40 k­m. de linia fron­tierei despre Austro-Ungaria, vor fi închise până la noi dis­­pozițiuni. Biletele de vânzări de vite vor fi vizate de șeful postului de jandarmi din comună, care va fi răspunzător ca și primarul, de modul cum va fi fost eliberat biletul. Aceste bilete nu vor mai fi liberate necompletate de au­torități, după cum se obișnuia până acum. In legătură cu a­­ceste măsuri direcțiunea gene­rală a serviciului sanitar (divi­zia serviciului veterinar) a dat instrucțiuni tuturor medicilor veterinari ca să nu li se libere­ze certificate de transportul de vite pentru localitățile cari cad în zona de 40 k­m. de la frontie­ră împrejurul țarei. In ce pri­vește turmele de oi și celelalte vite cari pasc în regiunea mun­telui se vor lua măsuri ca ele să fie cât mai posibil îndepăr­tate de linia de frontieră în in­teriorul țărei. Pentru o pază mai serioasă, în regiunile unde pasc turmele de oi și de vite se vor face patrule de jandarmi, după instrucțiunile ce se vor da. Pentru aplicarea acestei mă­suri veți lua înțelegere cu co­mandantul companiei de jan­darmi din localitate, care va de­semna, după­ apreciere, numărul de oameni necesari pentru pază. Modul cum se va face această pază rămâne la aprecierea d­v. și a companiei de jandarmi din localitate. Ca să fie cât mai efectivă, cre­dem că, este bine ca să se țină, atât la prefectură, cât și la jan­darmeriile și primăriile din re­giune, tablouri de numărul vi­telor cari pășunează pe sahatu­­rile din regiunea respectivă. Am primit numeroase denunțuri că, cu toate măsurile luate până azi contrabandele de vite prin câștigul mare ce se oferă ce­lor cari le prețuesc, au conti­nuat. Contrabandele sunt nu numai niște fraude la măsurile de apă­rare economică, dar pot să com­promită și apărarea țărei, căci acei cari le făptuesc sunt unii bănuiți, alții chiar dovediți că se dedau la acte de spionaj. Din acest punct de vedere răspunde­rea dilor prefecți este foarte ma­re și cred că nu se vor înșela a­­șteptările noastre pe cari le pu­nem, în energica d­v. acțiune le vacante la Orfelinatul din Focșani - Condițiunile de admitere - Ministerul cultelor și instruc­­fturei publice aduce la cuno­ștința celor interesate că pentru anul școlar 1915-1916, sunt va­cante la orfelinatul de­ băeți , Princ. Ferdinand“ din Focșani, 13 locuri esr bursă și anume , 10 burse pentru clasa I, secția vorbitorilor, și 3 pentru clasa I, secția surdo-muților. Condiții: Doc de admitere «uri, pentru ei, l­a secția vorbitori­lor, etatea 7 ani împliniți, să fie orfani ,­el puțin de tată, că fie cu totul lipsiți de mijloace, să fie perfect sănătoși, fără bon­­be cronice sau contagioase și fă­ră nici o diformitate fizică. Să aibă următoarele acte: actul, de n­aș­tere; actul de vaccină; actul­­ ie paupertate vizat de adminis­trația financiară a județului prin care să se constate că copi­lul e orfan cel puțin de tată și cu dânsul sau mama sa nu are nici un fel de avere: certificatul m­edi­cal. Nu se primesc copii cari mai au frați în orfelinat. Pentru clasa I-a surdo-muți, condițiile sunt aceleași ca și pentru secția vorbitorilor cu de­osebire că nu se cere a fi orfani, dar să dovedească părinții prin actul de paupertate că sunt cu totul lipsiți de mijloace. Asupra cheltuelilor de i­os­ta­lare, cărți și îmbrăcăminte se mai cer lămuriri la orfelina­tul din Focșani. Toate cererile însoțite de acte în regulă se vor înainta ministe­rului cel târziu până la 25 August col. Ministerul va anunța pe pe­tiționari dacă li s-a admis ce­rerea și când să se prezinte co­piii la orfelinat. Copiii vor fi e­­xaminați la intrare de medicul șc­oalei. PROTESTUL ofițerilor de pes © r­a­ n-trail . La protestul ofițerilor de re­zervă contra acuzărilor aduse de ziarul „Moldova“ d-lui Octa­­vian Tăslăuanu, s-au mai pri­mit următoarele adesiuni: Generali: I. Cornea; Parepea­­nu. Coloneii: E. Fratoștițeanu, cor­pul 5 armată; I. Anastasiu, cor­pul 1 armată; Gr. Dănescu, Lt.-Coloneli: N. Haralambie, cetate București, C. Brătianu, reg. 20 artilerie; dr. A. Zissu. Constanța. Maiori: dr. Jacobovici, corpul 3 armată; profesor dr. Ștefan Possa, corpul 4 armată. Căpitani: C. Hulban, din ca­valerie; M. Petrom­anu, dr. pro­fesor Vișoiu-Cornățeanu, corpul 2, Al. Stroia, corpul 4 armată; C. Popescu, reg. 72 infanterie; I. Boerescu, reg. 44 infanterie, profesor P. Riegler, veterinar, veterinar Gr. I. Slabu; dr. Mi­­hai Ciucă, profesor I. Poenaru, veterinar. Locotenenți: farmacist S. Cri­­șanu; dr. I. Jianu; I. G. Deme­­tiade, reg. 8 artilerie, Verona, reg. 9 roșiori; Ștefan Martines­­cu, reg. 61 infanterie; Petre Ri­­zeanu, reg. 35 infanterie; Eli­se­u Iliescu, reg. 63 infanterie; far­macist G. Dăianu, corpul 4 ar­mată,; Scarlat Stăncescu, reg. 5 Vlașca; Gheorghe G. A. Teoha­­ride, div. 3 tren; Brutus Drăges­­cu, bat 9 vânători; Const. Mad­­gearu, reg. 11 Siret; dr. N. Cre­­țu, bat 1 artilerie cetate; dr. D. Băișoiu, corpul 5 armată; Al. Ciucă, veterinar; G. M. Iliescu, veterinar. Sublocotenenți: Ion D. Șova, bat 1 pionieri; Dimitrie G. Fet­­cu, reg. 36 infanterie; Neculae G. Raicoviceanu, reg. 9 roșiori; Const D. Ghimuși, bat. 3 pio­nieri; G. Șt. Sersea, reg. 72 in­fanterie; dr. Horațiu N. Geor­­gescu; dr. Victor Papilian; dr. D. Săvulescu; Ludovic Dolinsky, reg. 3 artilerie; Pantelimon M. Boicescu, reg. 58 infanterie; D. Căpuțineanu, reg. 43 infanterie; Tudor Voicu, reg. 43 infanterie; D. Ginculescu, reg. 43 infanterie; Al. Teodorescu, reg. 43 infante­rie; Const. Nicola, reg. 43 in­fanterie; D. M. Popescu, reg. 43 infanterie; Cosma Ionescu, reg. 43 infanterie; Miron R. Dimitres­­cu, reg. 43 infanterie; Teodor Dumitrescu, reg. 43 infanterie; Radu Popescu, reg. 43 infante­rie; D-tru D. G. Dumitrescu, reg. 43 infanterie; Mihail Dumitres­cu, reg. 43 infanterie; Dumitru N. Dumitrescu, reg. 43 infante­rie; Ilie Mihăilescu, reg. 43 in­fanterie; Stancu Ionescu, reg. 43 infanterie; Marin Popa, reg. 43 infanterie; Mihail Marinescu, reg. 43 infanterie, veterinar V. Sachelarie, comp. 2 subsist.; ve­terinar Al. Popovici, reg. 12 art.; veterinar M. Serafimescu, reg. 47 Ploești; veterinar P. Nicules­­cu, reg. 8 artilerie; veterinar I. Bitel. Medgidia; N. I.­Borș, reg. 12 infanterie; dr. M. T. Ionescu, reg. 59 infanterie; dr. I. Vinti­­lescu; Radu Octav Dudescu, reg. 4 obuz­ere; D. C. Protopopescu, reg. 30 Muscel; Eugen Aposto­­lescu, corpul 3 armată; farma­cist A. Vasiliu, reg. 9 infanterie; G. D. Dumitrescu, comp. 3 teri­­tor.; Ionel D. Iarca, comp. 3 subsist.; I. Mititelu, reg. arti­lerie asediu; Mihai Borcea, reg. 13 infanterie; M. M. Priboianu, art. călăreață; Emil M. Priboia­nu, reg. 2 artilerie; dr. I. Po­pescu, divizia 7 Roman; Ilie Ra­du, Clement Mitru; dr. Tranda­­firescu Const, reg. 33 Tulcea, farmacist St. Măgureanu, reg. 35 infanterie; Em. Marțian, reg. 53 infanterie; Gheorghe A. Ma­cedon, reg. 42 infanterie; Iones­­cu-Quintus, Ploești; Vasile Bu­­zagiu, reg. 31 Calafat; Al. Ghe­­orghiu, bat. 2 art. cetate; I. B. Mihuți, institutor, reg. 57 inf.; M. Manoilescu, reg. 24 artilerie, dr. A. Ștefănescu; veterinar Ion Popescu; veterinar Eugen C. A­­postoleanu, corpul 3 armată, dr. I. I. Gheorghiu; dr. Marius Nas­­ta; dr. G. Radu; veterinar Vir­gil Sachelarie; veterinar I. Dră­­goiu; M. M. Macavey, reg. 1 că­lărași. „GORGAN Fabrică de Conserve Alimentare.­”Pl ® ® șiI Anunță numeroasa sa clientelă cu anul acesta are o producție de fabricație mai mare ca în anii precedenți, iar modul de vânzare și prețurile vor fi mult mai convenabile ca al celorlalte fabrinei similare. S’ret curent la cerere. 2926 CEItEȚI PRETUTINDENI ADEVĂRATUL momwm de BORSZÉK I CEA MAI SUPERIOARA și CEA MAI EFTINA APA MINERALA NATURALA! Singura proaspătă, sosită, anul acesta în țară minrnim !Reprezentanți generali. MAX & WILHELM STEINHART, București, strada Zborului 4. 2694 lata munciorească In Gapiitsbla De la clubul socialist După cum se știe, clubul socia­list din Capitală ține de două ori pe lună ședință publică, iar de două ori ședință intimă. La a­­ceste din urmă nu pot participa de­cât membrii clubului, ai cer­cului Tineretul muncitor“ și membrele „Cercului femenin“. Sâmbătă, 31 c., se va ține șe­dință publică. In scop de a face o propagan­dă electorală sistematică, clubul socialist a format un comitet e­­lectoral. Acest comitet este con­vocat pentru Marți, 4­ August, o­­rele 9 seara, spre a avea o discu­­țiune comună cu comitetul clu­bului. Vân­Barea Cercului „Tine­­retul muncitor“ Cercul .,Tineretul muncitor“ va ține Duminică, 2 August, ore­le 2 d. a., adunare generală. A­­ceasta va fi continuarea adună­­rei din Duminica trecută. Ședința croitorilor După cum am anunțat, sindi­catul croitorilor a decis să țină membrilor săi o serie de confe­rințe educative. Prima conferință din acest ci­clu a fost ținută de către d. Al. Constantinescu. D-sa a tratat su­biectul : Cum să ne luminăm, și al cărui rezumat l-am dat la timp. Miercuri seară, d. D. Mihăile­­scu a vorbit despre „Armele de luptă ale muncitorimei“. Conferențiarul a accentuat a­­supra organizărei și luptei lega­le ce trebue să ducă muncitori­mea, acestea fiind singurii« ..ar­me de luptă“ ale clasei munci­toare: întrunirea ch­elnerilor Federația generală a chelneri­lor va ține azi Vineri, la ore­le 8 d. a., o întrunire în sala clu­bului socialist din str. Sf. Ionică. întrunirea este în scop de pro­testare contra poliției de Buzău — care, după cum arată federa­ția în manifestul lansat — tero­rizează pe chelneri spre a purta numere în piept și a-și scoate foi matricole. Xnul Tapă, D. Dimitrie Popp, secretarul general al sindicatelor, a fost Miercuri seară la Bârlad, unde a avut o consfătuire cu comite­tul sindicatului mixt. Au participat la ședință și d-nii N. Petrescu și Sp. Geor­­gescu. S-au luat diferite dispozițiuni referitoare la organizarea lucră­torilor. Jos, d. Popp a fost la Focșani, Duminică 2 August va fi la Tulcea, iar Marți 4 August, la Constanța. ■ Uniunea sindicatelor porturi­lor din Galați a încheiat angaja­mente cu fabrica „Tișița“ pen­tru 150 muncitori, cari vor fi plătiți cu 5 lei pe ziua de 10 ore. Asemeni angajamente s-au fă­cut în diferite localități din țară. De remarcat e faptul că aceste angajamente au fost făcute între Uniune și patroni prin interven­ția d-lui prefect de județ, care primind cererile de lucrători le-a înaintat secretarului sindicate­lor portului. Pactul s-a încheiat prin sem­nături de ambele părți. PENTRU­­ MINISTRU a­ instrucțiunii publice la chestiunea conducătoarelor de grădini de copii destinate „ Dobrogii-Noi In numele a numeroase con­ducătoare de grădini de copii pentru Dobrogea-Nouă, nemilui­te încă în această calitate, deși se împlinește un an de la depu­nerea cu succes a examenului lor de capacitate, rog respectuos pe d. ministru al instrucțiunii publice să binevoiască să­­ o lă­murească, cel puțin acum, cu începerea noului an școlar, si­­tuațiunea cu totul nedreaptă ce li s-au creiat. Din peste o sută de asemenea conducătoare, reu­șite la examenul din Iunie și Octombrie, anul trecut, nu au fost numite până acum, după in­for­mațiunile sigure ce avem, decât 27, iar restul, fără altă vină de­cât poate acela de a fi răspuns chemării ministerului la examen, tot așteaptă numirea, care nu mai sosește. In Dobrogea­ nouă s‘au numit to­tuși, ca suplinitoare, numeroase alte conducătoare de grădini de copii, fără de nici o pregătire a­­nume — în aceste nespus de im­portante pepiniere de educațiime și întărire națională, unce din­ ele doar cu câteva clase de școa­lă profesională. Fo lesne de înțeles pentru ori­cine, ce pot face aceste suplini­toare cu totul nepregătite ele înși­e și neformate și plutind în neguri, pe drumuri didactice ne­cunoscute lor, — din punct de vedere național românesc pentru instruirea și educați­unea vlăs­tarelor ce li se încredințează! Socotim, deci, ca o necesitate imperioasă și profund națională, numirea celor anume pregătite in acest sens și cari stau acum pe din afară; cu atât mai mult, cu cât lucrul acesta, nu cere nici mari sacrificii materiale din par­tea ministerului, diferența de sa­lariu intre o conducătoare supli­nitoare și una titulară fiind in­fimă, de 14 lei pe lună... Am înțeles să se numească con­­­ducătoarele de grădini de copii su­plinitoare atunci când n'ar fi a­­tâtea, cu pregătire specială, ră­mase pe dinafară , dar așa ? Nădăjduim că d. ministru al ins­trucțiunii publice, pe care îl cu­noaștem ca pe un bărbat adânc iubitor de școală și de progrese adevărate, va lua, în această chestiune, măsura cea dreaptă, pentru înlăturarea actualei stări de lucruri, foarte dăună­toare în toate privințele. Ion Hașiganu învățător, Popescu (R.­Sărat) Un lot de pelerinaj al rușilor în Italia Citim în „Frankfurter Zei­tung“. După Veneția orașul Bari produce griji italienilor ca să nu fie primejduit, de aeroplanele austro-ungare. In Veneția se teme de testurile artistice, iar în Bari este vorba de o adorațiune religioasă. Orașul Bari, capitala­ provinciei italiene cu acelaș nu­me.­ Bari della Pugle, situat pe o limbă de pământ de la marea Adriatică, este foarte renu­mit din cauza bisericei patrona­le Sf. Nicolae, zidită în anul 1S07. In cripta de sub această biserică se află osemintele Sf. Nicolae. Mormântul și relicvii­le sunt venerate în cel mai m­are grad nu numai de romano-catolici ci și de greco-orientali. După cum se știe Sf. Nicolae­, „făcătorul de minuni“, este unul dintre cei mai însemnați sfinți ai bisericei greco-ortodoxe și în deosebi a bisericei rusești, a cărui adorare datează în orient încă de pe tim­pul împăratului Justinian. In occident aceasta adorare începe cu transportarea rămă­șiților pămîntești ale Sf. Nicor de la Bari, care s’a făcut la 9 Mai 1087. Aceasta zi se prăznuește și acum. Din această cauză în fiecare an peregrin­ează nume­roși ruși, la Bari și Țarul Ni­colae II în călătoriile sale s-a oprit de mai multe­­ ori în orașul Bari, pentru ca în rugăciuni pioase să venereze numele pa­­tronului său. In biserica patronală din Bari principesa Elena a Muntenegru­­lui, înainte de a se căsători cu regele Victor Emanuel III al I­­IIalia a abjurat solemn religia și a trecut de la biserica orto­doxă la cea romano-catolică­ Sc. rețin «i ©a la Roma, 29. — Se află din Ate­na că de vreo zece zile nici un vagon cu marfă nu a mai plecat din Salonic. Toate protestările și­­’demersu­rile negustorilor din Salonic au fost fără de nici o urmare față de refuzul sârbilor de a mai re­trimite vagoanele goale ce­ se găsesc in țara lor. (A. T. 1). __________________ BEȚI VIN !­A NUMAI DELA ..felul M­estilor Sí Vin natural fenomenal de eftin și de calități extraordinare insercati și vă voți convingi­­ VINURI LITRU Negru de masă..............0.80 Alb chasselas. 0.90 Galbenă de Odobești sup. 1.! Riesling alb. 1.40 Alb bragh­ină......................1.50 „ Augustina Tatovici. . 2.50 „ Idem 700 m­ 1...........1.75 „ Idem 500 m­i.............1.30 „ Corniță................... . 0.90 Pelin Alb’.........................1.­Pelin Rubiniu...................0.90 Tămâioasă 1 litru. . . . . 1.50 Tămâioasă 700 mii...........1.10 PLUS 20 BANI STICLA SERVICIU LA DOMICILIU DEPOU, STRADA PDTERAȘI No. 20 .. Telefon 5SJ/.7. 19 i Eirlishsaă Telemea grasă, de vânzare la moșie mare din Moldova. Prețul lei 1,25 kgr. netto. Adresa ia ziar sub MOL­DOVA: 2894 Anunciu Automobil „FIAT“ nou, puter­nic, perfectă stare, 6 locuri, as vânzare. A se adresa : GEORGE LULABIS, str. Belvedere No. îs Brăila. 2944 ADMINISTRAȚIA PĂDURE! TUNARI 'fraților IFTIMIU ,­­ adusa la cunoștința D-­ i nor. P. T. că a deschis i­n nou drum mai scurt și­ i practicabil înlesnind es­t­e­ploatarea pădurei. Drumul trece pe lângă f Casa Administrației Pă­r­­­dusei situată pe ȘOSEA-1 SUA HERĂSTRĂU TU­­I­NARI. Se găsește de vânzare! I era preț avantagios. Lemne fie GER, ȘLEAU, RUBLE, GRAGA și altă lemnărie. 2797 SE ¥ INDS în Calea Călărașilor a­rul 10S doua corpuri mari de case reno­vate, apă, gaz, baie. Cele din față și cu mobila întreagă, se poate intra chiar de acum în ele.­ Puse la Credit 25 mii lei. Se pot vedea 8—10 a. m. 2895 Se încapiasă IN CONSTANȚA, o prăvălie cun pistniță și hrubă, în centrul Oi­rașralrai, str. Caro!, colț era Uni* rai, actualmente Soc. Coop. „De« brogea“, vis-a-vis de hală și a­­propiere de poștă și gară. Adresa GHEORGHE CARAGIA1I S­fat Constanța. 2908 BWI BMMMMBB M M MWB —a———g———EI SE CĂUTA pentru o rafinărie de petrol­­ din provincie un contabil, care să țină locul unui concentrat, timp de­­ două luni. Retribuție bună. A se adresa sub N. F. 191S la ziar. 2933 Liceul particular de băeți „ JB no.22” o veaiR­u ‘ ‘ Director, D. D. Pătrășcanu - STRADA PALADE­ No.­­58 - Preparații pentrru corigențe, admiteri liceu, burse. Condiții a­­vantagioase, preparații temei­­nice. — Garstarile au început. 2939 j assammm ONOR. PUBLIC ȘI VEDERI MELE CLIENTELE. Adrac la era« noștință că am deschis vechiul meu salon de frizerie la „Figaro“ Mihail Ionescu, în calea Grivi­­ței 153. 2943 Ce treime să știe o iată Înainte de a se mărita . Volumul acesta e necesar ori­­cărei familii, spre a-i feri de boala de stomac, etc. etc. Posesorul acestei cărți Regina Bucătăriei cu 511 rețete culinare, va trăi peste una sută de alai. Prețul lei 1—pentru PROVIN­­CIE lei 1.30 bani se vor trimite prin mandat poștal safi în mărci. NU SE TRIMITE RAMBURS. De vânzare la ziarul „Universul“, București.

Next