Universul, octombrie 1915 (Anul 33, nr. 271-299)
1915-10-01 / nr. 271
5 BANI EXEMPLARII.—APL XXXIII. - N-rul 271 Fondator: LUIGI CAZIAUUI SEASE PAGINI CILE DIN URMĂ STIF TELEGRAFICI Redacția și Administrația p 1 80 BIODI, 11(14) OCTOMBRIE 1915 LUMEA ÎNTREAGĂ îLEFONÎCEști, str. Brezoianu, 11 Director politic: General GR. CRAINICIANU îndoită jale fie o adevărată jale cînd zi în cele două ziare roești cari mai pot să ai peste munți, cîte o ști despre suferințele vitejisoldați români cari au fi răniți luptind pentru auză ce — vai! — nu te să fie a lor. Și nu este ta, despre suferințele trut pe cari românul le înt ca puține alte neamuri rotogolul acesta pămînd ar e vorba de sure, morală, sufletească, ce crește pe biet român să- l și acolo pe patul de re, unde nu poate avea ir mîngîierea de a i se seta firea și ființa lui iească. "ăniții noștri — scrie üonul” din Arad, — un nutriment sufletesc, în cele străine arareori cuvînt românesc, căci ritatea doctorilor sunt ii și de pe buzele infir;lor în zadar așteaptă parea graiului străino„Guten Tag, was ma Sie ? Wollen Sie et 5” — „Van e fajdalma? van ?” — unde rănii răspunde totdeauna tam de întrebare, mai rar pentru Dumnezeu, nu ceva de citit româ!” Și străinul nu pri Românul trebuie săeleagă cu el prin semî limbagiul surdomuțitru niște prizonieri reajunși tocmai prin a, s’a făcut o colectă noi, din inițiativa unui te, corespondent al zi„Epoca”. Mergînd să se despre lipsurile și lor, acel contraie îns uimit cînd a auzit ei oameni, în starea de e a prizonierilor, cei, nu de-ale îmbrăcăsau de-ale hranei, ci le citit sau vre-o carte de agăciune; cuvîntul român ce era pentru dînșii acelale cea dinții și mai nelipsit trebuință. Astfel sunt și sedații români răniți de prin Spitalele „străine”. Intorcem apoi foaia gazetei omânești din Arad, și citim rescrierea făcută de un oier ungur despre extraordinara vitejie cu care luptă r omânii — pe frontul italian Maghiarul nu găsește detule cuvinte de admirare pntru acei oameni,— dar pe unul poate că nici măcar nu-1 bănuiește. Este acela are ar trebui să-i spună d vitejia pe care o arată românul în acel războiu cu ati mai uimitoare, cu cît la intőrctul ei nu este decit amiția soldatului „ca să arate fei românul ce poate”; dar aminteri în sufletul lui el nu poate avea acolo, pe acel cîmp de bătaie, aceeași planire pe care o poate avei un soldat german sau maghiar. Iată și aceasta este o jale: români! silit să lupte împotriva unui frate al său, alăturea di străinii cari nu vor să știi de dînsul decit ca de un ilit, bun de exploatat în timp pe pace și de trimis, în timp, de războiu, să moară pentru propriii lui asupritori. Această îndoită priveliște jalnică la care asistăm, e cea care umple cupa amărăciunilor noastre, — căci trebuie să ne spunem că este un blestem care apasă asupra neamului nostru, ca atîta vitejie și atîta noblețe sufletească să se risipească spre propria lui durere și sfîșiere. Dar nu. Nu se poate ca un asemenea blestem să ne strivească. El trebuie să fie conjurat, și spre aceasta trebuie să ne oferim inimele noastre. h. eminentele din Bulgaria ------------ îta și poporul sunt contra unui război cu Rusia, r ei este silită să sape șee. Știri din izvor bulgăresc confirmă categoric sporirea nemulțumirilor in armata bulgară printr-o acțiune eventuală contra Rusiei. Este posibil ca regele Ferdinand și d. Radoslavoff să fi obținut o majoritate în Sobranie pentru un război contra Serbiei, dar lucrul este cu neputință dacă Bulgaria se ridică contra Rusiei. Numeroși ofițeri rusofili au fost transferați, iar cînd divizia unde au fost vărsați, a declarat că nu va merge contra Rusiei, ea a fost trimisă către granița română. Nota Rusiei și documentele diplomatice cu privire la legăturile rusobulgare fac și mai încordată situațiunea internă. Soarta Turciei este o pildă amenințătoare pentru Bulgaria. Ivansgrad, 9 (sosită 11). Tirea influentei germi Bulgaria este coninsulă prin situația‘ernă care, după cum din știri din izvor pot da aventurei bal-o soluțiune cu totul ? cum se așteaptă la Divergentele devere suveran și poporul divergente cari da'e lungă vreme — numează un secret pengent și s’a manifestat ’elief esceptional prin unea remisă la 17 bnie regelui, de țăran declarat pe față că după catastrofa de Septembrie 1913, a orice încredere nu i în partidele diriguiregele Ferdinand, a a doua zi prin ordimobilizare. Influenta 1 la Sofia este puteri numai în armata , dar , și în ministere, în cel al finanțelor, se supus controlului ofițerii bulgari dheiză în masă, multii Bulgaria. Regele îii își dă seama că tea este serioasă și i său face tot posibilu a asigura securi. Eșirea d-lui Ghe i fost al doilea averdat regelui și guverpe urma opozițiunei jienadierf, a pierdut tri un parlament și va de alte zece încă vite d. Radoslavoff in parlament de cît e și aceasta explică ermanii zoresc atît lucrurile. Măsurile ră, de cabinet neardă regal, sunt dreptate contra popînă și drapelul navigar a fost schimbu ca să nu semenerisesc. Toate aceste merit starea de mane. Ordinul de zi al generalisomei armatei Sofia., 11. — Generalul Jecoff a adresat un ordin de zi armatei, prin care anunță numirea sa în fruntea înaltului comandament. Pomenește de strălucitele victorii urmate de decepțiuni tragice și exprimă încrederea sa nestrămutată în spiritul de sacrificiu al trupelor încredințate ordinelor sale, cari vor ști să repare relele pricinuite națiunei bulgare hotărîtă să rămâe credincioasă v- capăt misiunei sale în ' (Agenția bulgară). (Westnik). Populația civilă părăsește coasta Traciei Roma, 10 (sosită 11). Ziarul „Times " primește din Salonic știrea că guvernul bulgar a ordonat populațiunei civile, ca să părăsească coasta Traciei. Ofițerii germani care sunt detașați să comande armatele bulgare ar fi un număr de cîteva sute. (A T. I.) RĂZBOIUL SERVICIUL NG — Datele telegpare FRONTUL occidenta: Mari pierderi suferite de germani Paris. 11. — Comunicat oficial din 9, orele 15: Dările de seamă sosite noaptea, arată că pierderile Germanilor în ofensiva încerca să ieri contra orașului Loos și pozițiunilor de la nord și sud de această localitate, pozițiuni ocupate acum de trupele noastre, au fost extrem de importante. Asaltul a fost dat de trei grupe eșelonate foarte strins, urmate de elemente înaintind in coloană ; totul a fost secerat de focul noicucerite de curînd de noi intre Loos și drumul Lens-Béthune. Alte atacuri locale, de asemenea violente, contra pozițiunilor noastre de la sud-est de Neuville- Saint-Vast au fost respinse. Toate proresele realizate de noi în ultimele zile au fost menținute. O bombardare destul de intensă și reciprocă a avut loc în sectorul Lihens precum și în regiunea Quenneviers și Nenvran. In Champagne, contra-atacul german dar noaptea la est de ferma Navari a fost oprit scurt de artileria noastră. Inamicul a reacționat contra progresiunei noastre de ieri de la sud-est de Tahare, numai printr-o violentă bombardare, folosind obuze sufocante și lacrimogene. Femisiera occidentală din Argonne, intervenția bateriilor noastre a oprit canonada germană contra tranșeeelor noastre din sectorul Saint Thomas. In Lorena, mai multe puternice recunoașteri inamice au atacat crtur.’la noasta înaintare din pădurea Parroy, dar inamicul a fost cu totul respins. Nici un incident notabil de semnalat pe restul frontului. (Havas). Atacuri germane resping Paris, ii. — Comunicatul din 9, ora 23. — Germanii au reînoit dimineața atacurile lor contra tranșeelor noastre de la Loos, dar au fost goniți în tranșeele lor de pornire. O violentă bombardare eriprocă a avut loc după amiazi pe tot frontul din Artois. Demonstrațiunile dușmanului cu artile,rit și împușcături, de la Cinq Chemins, la est de Souchez și pe Aisne lângă Codat au fost oprite în loc de focul nostru, dar o acțiune de infanterie n'a avut loc. In Champagne am respins cu totul un contraatac, contra înălțimei Tabure și am împrăștiat trupele ce păreau că voesc să încerce o nouă atacare. Lupte cu bombe și torpile au avut loc in Argonne. In regiunea Four de Paris, pe Hants de Meuse, la Cuonne ș' Eparges. In Lorena am recucerit o tranșee unde inamicul a putut să se mențină în urma atacului său de est, pe frontul Reilton-Leintrey. (Havas). Lupte violente de tranșee Paris. 11.— Comunicat din 10 Octombrie, orele 15: Aceiași manuală activitate a artileriei a avut loc pe crestele de la est de Souchez, spre sud, înspre șoseaua spre Lille. Am respins atacurile inamice contra fortului din pădurea Givenchy. O luptă destul de vie a avut loc de la tranșee la tranșee cu granate și torpile în sectorul Lihans. Intre Aisne și Aisne bombardarea reciprocă a fost destul de activă la Nouvion și Quennevierres. In Lorena lupta a continuat cu granatele in jurul tranșeelor recucerite de noi ori pe frontul Reillion-Seintrey. Noaptea a fost calmă perestra frontului. (Havas). Comunicat del Paris., lt. — Ce gian: Artileria vn afășurat o slabă act. împrăștiat săpătorii in>. diverse puncte de pe ( (Havas). Atacul dela Loos. — 7 germani căzuți in laa Paris. 12. — Comutul din 11. — Nu s’a narat peste noapte ce o bombardare destul di itensă de artileie a incului la Nord de Scarp în Champagne peste nestru dinapoi din regii Lovari. Intornațiuni noui confică violentele atacuri lau de Germani în zilele din mă contra fronturilor erze și franceze din fața osului și mai la Nord sfîrșit cu un grav și costor eșec. Asaltul principal a dat cu un efectiv de divizii, cari au fost cum respinse și risipite. Nurul morilor lăsați de vin pe terenul din fața liniile fiaților este evaluat la 8000 de oameni (Havas). Francezii Înaintează la Souchez, Angres și Champagne. Au luat 2 prizonieri Paris, 11 (primită 12 tombrie). Francezii progresat mult în păcii de la vestul drumului , duce la Louchez și Ang în valea dintre aceste Inttăți și la estul fortului pădurea de la Givenchy, câștigat de asemenea t< « și pe crestele de la Fi o sută de prizonieri din r pul de gardă au rămas mîinile francezilor» „ Jan Charm. * nea francezi progrese lanaure și au k viguros, totali,^« ...tăniri germane de la sudestul satului. Pe coasta rîpei Goutte, francezii au făcut 108 prizonieri, printre care sunt și 2 ofițeri. Tunurile franceze au combătut cu succes artileria germană, care bombardează cu violență noile pozițiuni ocupate de francezi. Acțiune reciprocă de artilerie cu deosebire intensă la Eparges, la Bois-se-Prêtre la nord de Reillon în Lorena, precum și în Vosgi, la sud de Steinbach și în împrejurimile localității Thann. -O- UROPEAN TELEGRAFIC sunt în stil nou -E FRONTUL ORIENTAL ormimicat rus trad. 10 (sosită 11).—Coif In regiunea Riga ina s’a manifestat nici o ac- La nord de Dvinsk în la Vitzhal, am făcut pripește 150 germani și am mitralieră. O luptă foarte ă s’a dat ori toată ziua mea satelor Peșilim-Gari. Spre seară lupta ascăintensitate. Satul Garbo a fost Inat, pierdut și de mai multe ori, apoi de noi. rsul unui atac asupra alai am făcut 250 prizoam Inat 7 mitraliere. Tn 8 din regiunea Peșikm, ii au repurtat iutii succespre seară ofensiva lor iprită la est de acest sat. vest de Dvinsk, artileria a doborît un aeroplan care a căzut in liniile țintnl Dvinsk pînă la Pris’a întîmplat nimic esennord de Likovici cerce?ari au făcut recunoaștere ne isbntită și au pătruns ,ee inamice, unde an trebui o netă peste 200 oarcînd prizonieri 30 ofițeri soldați; ai noștri an pieri 50 oameni. „ d de Pripiat, detașamenstre an ocupat satul Re Volia, în regiunea satung. Lingă Novoselo, pe sud de Ciartorisk, inamnbntit să treacă pe malul il Styr ului in regiunea _... Milaceff, la endest de ” •—>*» nuntimă. Contraregiunea saristidesi ae cofost respins, în Buciaci, ca trupele noastre a031 ia ..„dai său atacat de cavaleria noastră. Aceasta năpustindu-se ca o avalanșă, a silit pe dușman să fugă. Am făcut aci 150 prizonieri. ” Pe frontul Caucazului în regiunea litoralului pe apa Arkara la sud de satul Khapy, au avut loc cîteva mici ciocniri. In văile aceleiași ape s'au dat lupte de artilerie. In regiunea de la sudest, de lacul Tartumt cercetașii turci au fost goniți de focurile noastre. (Westnik) La N de lacul Boghine, Germanii au atacat în mai multe rînduri ferma Kvosti, dar au fost respinși. * Pe restul frontului, pînă la regiunea Smorgan-Krevo, situațiunea este staționară. Pe sectorul Pripet, inamicul a reocupat satul Pojog, pe Stokhodul de jos. • In regiunea de la NV de Dubno, trupele noastre luînd satul Constantinovo, au capturat 3 mitraliere și au făcut peste 300 de prizonieri, încercările repetate ale inamicului de a recuceri satul Lopanoff, la NE de Kremenetz, au fost de fiece dată respinse de focul nostru. • In cursul luptelor date dri pe frontul Rostofci-Gontoro, cum și în regiunea Opoxinetz, trupele noastre au făcut prizonieri mai mulți ofițeri, 1175 soldați, luînd 2 aruncătoare de bombe și 8 mitraliere. (Westnik). Gara Riga bombardată de aviatori germani — Prin telefrana fără fir — Nauen 12. •— Din loc competent ni se comunică, că la 10 un aeroplan german de marină, Intr’un sbor de recunoaștere, a aruncat asupra gării Riga 10 bombe și s’a reîntors neatins. Comunicat austriac Viena, fi. (sosita 12). — Oficial fi. — Activitatea atacului rusesc a slăbit ieri considerabil pe întregul nostru front de nordest. Iamicul a întreprins numai contra liniilor noastre de pe Strupa cîteva înaintări cari s’au terminat, însă, ca și cele din zilele precedente cu un insucces deplin. In spațiul dintre Zeleznice și Stigiul inferior, inamicul a fost respins spre nordest. De pe frontul rusesc Roma. 11 (sosită 12). — Rusia a susținut cu multă îndtijire linia în exremitatea de Nord cu ajutorul flotei din Baltica și a luat ofensiva In centru și In Sud. Germanii au făcut cele mai mari sforțări in regiunea Dwinsk țintind să cucerească orașul. La Sud de Dwinsk, frontul rusesc este ca și neîntrerupt, foarte puternic organizat. Detașamente importante inamice au fost risipite. Mlăștinosul Pinsk, care a crescut din cauza ploaiei înghite zilnic trape inamice trenuri ,automobile și convoiuri. Această condițiune teribilă provoacă în armata germană multe deșertări. Dezertorii formează bande cari pradă și omoară pe locuitori dînd foc caselor. Populațiunea s’a strîns în grid bine armate și stind la pln' trădătorilor. Se pe. ‘ ">ti nu Situațiunea in Balcani Debarcarea rusă In Bulgaria și urmările ei Roma, 10 (sosită 11). — Din Petrograd se telegrafiază că Rusia va debarca în Bulgaria, spre a yeni torul Serbiei. Odată trupele rrjunse pe teritoriul b fi foarte greu Bul se împotrivească Rusiv«, reia îi datorește libertatea. De asemenea, se mai poate fac, ca debarcarea trupelor Țarului Rusiei să provoace în Bulgaria o mișcare răsvrătitoare care să fie în stare să spulbere intrigile țesute !» dinastie. Din sursă militar*" I.ondra, se află cările rusești din ” gră se fac imnuri pentru re. (A. T Stud' lUrmariei l). — Din Tu. .ază că studenții reședința la Turin rant adine surprinși și fați de rătăcirea acelui an, care ar fi trebuit să apeluurile patriei lor. iindu-se protestărilor celor din alte țări, ei își exiindidarea lor împotriva 1 ca un an traficat cu emițională bulgară, fiul bulgar este o victimă vată tîrită spre jertfă de dinastiei, care a încercat teama și pe toate căile răbașe avîntul către aspisaie legitime și care îl je astăzi împotriva fraților singe și de arme. (A. T. I) Ofensiva germană Berlin, 11 (sosită 12). Armatele lui von Hindernburg. — Atacurile ruse în fața Dvinsk-ului și la nord-est de Wichey au fost respinse. Un avion inamic a fost coborît la vest de Smorgon. • Armatele generalului feldmareșal prinț Leopold de Bavaria. — Un slab atac al inamicului la est de Daranovici a fost respins cu ușurință. Armatele generalului von ■innen. — In luptele de ca [UNK]mea Kuchecka~’”ngatrola inamicului*— • Armatele generalului von thmer. — Atacurile puternice inamicului au fost re- Trupele germane au înălțimea la sud de Sereth, 15 km. nordj Tarnopol, respingind atacuri ruse dinspre satul îadki. (W. B.). Ofensiva germană continuă. — Lupte Înverșunate în regiunea Dwinsk. — in regiunea Dubno germanii pierd mitraliere și 1oi prizonieri Petrograd. 9 (sosită 12). — Pe frontul regiunii Riga, acalmie.* O încercare de ofensivă germană în regiunea Isshof, pe calea ferată cea acela Mitau, a fost împiedecată. •î* In regiunea Dwinsk, pe sectorul satului Carbaunowka, au lot lupte cu caracter deosebit de înverșunare. Lingă Poschilinie, la Nord de Garbaunowka. Germanii au luat ofensiva, dar din cauza focului nostru de mitraliere, au fost,sili și a-și înceta atacurile. * —L nică de ... Operațiunile a... făcut pe ruși să cîștige cite».. rușe pe stingă rîului Skwa și aproape de Tarnopol prinzînd și cîteva mii de prizonieri și pradă de războiu. (A. T. I.) Vase scundate de submarine In Mediterana Berlin, 11.— Wolfsbureau află din Atena că in cercurile Ințelegerei domnește o mare neliniște pentru scufundarea numeroaselor vase de către submarine in Mediterana orientală. In ultimele 15 zile se arată ca pierdute următoarele vase: vasul englezesc „Heridia“ de 4944 tone, „Baxrfield“ de 4657 tone, „Silverasch“ 3753 tone, „Sarby“ 3853 tone; vasele francez vince“ 3523 tone, „Sainte ce“ 3800 tone, „Amira u” 5051 tone, un transpon transport de origine net Numeroase contratorpii Puterilor Ințelegexei, pare activitate toate insulele , spre a căuta punctele de presupuse ale submarinele IA. I Buletinul războiului B. — Situația militară I. PENTRU TEATRELE OCCIDENTAL și ORIENTAL, vom face o descriere amănunțită în cronica viitoare. In rezumat, Anglo-Francezii păstrează încă Inițiativa operațiunelor în Artois și Champagne. Toate încercările contra-ofensive ale Germanilor au rămas zadarnice. Pe teatrul oriental, grupa Hindenburg se apropie metodic de Dnnaburg, însă Rușii dau repetate atacuri cari sunt de natură a împiedeca și chiar respinge ofensiva germană. In trilateral volhinian și mai cu seamă în Galiția, Rușii, au forțe considerabile și munițiuni suficiente, au trecut la ofensivă. In Bucovina, forțele rusești au izbutit a trece 10—20 km. la vestul frontierei. Se zice că ar fi la 10 km. de Cernăuți. Este cert că Japonia s’a pus cu toate mijloacele ei de producție la dispoziția imperiului rusesc. Cum o parte din forțele austrogermane sunt îndreptate pe teatrul de Vest și de Sud (Serbia). Rușii au de luptat în condițiuni mai avantagioase. Succesele lor confirmă această părere. PE TEATRUL AUSTRO-ITALIAN. — In general situațiunea rămîne neschimbată. Operațiunile italiene, deși conduse cu foarte multă dibăcie, nu au putut însă da rezultate apreciabile, pe de o parte din cauza naturii dificile a teatrului de operațiuni amendată cu o organizare defensivă extraordinar de puternică, pe de altă parte din cauza îndărătnicei apărări a Austriacilor. Astfel că mai pe întregul front avantgardele italiene se află încă în fața primelor pozițiuni de la frontiera austriacă. Principalele fapte de arme, dacă astfel pot fi numite aceste simple încăerări de anteposturi, de pe acest frămîntat teatru de operațiuni, au fost în ultimul timp urmatoarele: In ziua de 23 Septembrie (8 Octombrie) Italienii au putut înainta spre Roveretto (între valea Adigelui și valea Brentei) isgonind pe Austriaci din localitatea Piazza (9 km. Est de Roveretto). Cu două zile mai înainte au avut loc angajamente fără rezultat pentru nici una din părți în sectoarele zonale (aproape de granița Elveției), la Pontebba, în valea Fella ,la Vest de Malbog’netto și pe platoul Doberdo (Sud de Gorz). In ziua de 24 Septembrie (7 Octombrie) Austriecii au încercat cu forțe însemnate a se apropia de localitatea Selz (Est de Ronchi, Sud de Gradisca) însă au fost respinși. Italienii erau sesizați de cîteva zile de acest atac, intra cît se observa numeroase trenuri circulînd pe calea ferată Trieste Montfalcone (intra stațiile Nabresino și St. Giovani). Cîteva aeroplane italiene chiar au bombardat stația Nabresino. Din zvonurile presei elvețiene, se crede că Austriacii pregătesc o mare ofensivă în contra Italienilor, destinată a separa complet aripa dreaptă italiană de pe Isonzo de restul forțelor. Credem însă, că marile operațiuni, din cauza sezonului inaintat, sunt aproape imposibile. E probabil că de aci înainte nu ne vom putea aștepta la acțiuni decisive, decit pe celelalte fronturi. PE TEATRUL SARBO-AUSTRIAC. — Este foarte probabil că Austro-Germanii luptă pe acest teatru cu trupe, din cari majoritatea au fost pe teatrul oriental. Grupate aceste forțe de-a lungul Dunărei, Savei și Drinei inferioare, după tatonări și bombardamente care au durat cam o săptămînă, au reușit în noaptea de 24 Septembrie (7 Octombrie) spre 25 Septembrie (8 Octombrie) să forțeze Dunărea și Sava, cam astfel: Sectoarele de atac au fost în regiunile: Obrenovăț (S.-V. de Belgrad), Belgrad, Semendria (Smederevo) și grădiște. Un atac secundar s’a dat pe uzina interioară. Trecerea fluviilor s’a făcut sub protecțiunea unui formidabil foc de artilerie. Pe fronturile Savei și Dunărei din preajma Belgradului au atacat două armate germane, de sub comanda generalilor Mackensen și Roeves. E probabil că Mackensen este comandantul grupului de armate. La Sensendria și Grădiște a trecut armata Generalului Gallwitz. SLbii au părăsit, care este acum ocupat de Austro- Germani, însă opun o rezistență dîrză în celelalte sectoare. Situațiunea grea pentru Sîrbi este că ofensiva germană se produce pe valea Moravei, în cazul cînd armata lui Gallvitz izbutește a se degaja la Sud de sectorul (Smederevo) și Grădiște. Un atac fă că Sîrbii vor opune aici o înverșunată rezistență. PE SECTORUL DARDANELELOR, se semnalează noni debarcări în golful 5nvia. Situațiunea rămîne însă staționară. VEGETTOS. Războiul sârbo-austro-german Atacurile germane de la Pojarevatz și Smederevo respinse.— Luptele de lângă Belgrad. — Stml se retrag cu două kilometri , Nișli (sosită 12). — Situațiunea pe teatrul războiului în cursul zilei de 10 și în noaptea de 10 spre 11. — Pe frontul Dunării la Sud de Ram, situațiune fără schimbare. * La Nord de Pojarevatz, inamicul a încercat, de două ori a pune mîna pe pozitiunile noastre in timpul optii. Am respins aceste doua atacuri cauzînd mari pierderi inamicului. •î* ■'*'viziunile noastre * -irul sue-o micul a făcut topește noapte de a i fa si orașul Smedeste două atcuri au fost pierderile marmcui mari. Spre Behjion, inamicul atacat din marginile orașului a bombardat pozițiunile noastre în cursul întregei zile de 10. Irnpele noastre s'au retras cu I or» 2 kilometri, art trieria noastră neputind trage asupra inamicului pentru ca ea să nu poată atinge orașul. Trupele noastre n'au fost jenate în aceasta mișcare. Noaptea a trecut, fără luptă. * ‘ Pe frontul Savei inamicul a deschis un puternic foc de arilerie, cu piese de calibru mare , asupra pnziiunilor noastre. 1rupele noastre s’au menți I pe pozițiunile lor. 5 . .*• ■•jiul I . Noul poziții cucerite de germani Berlin. 11 (sosită 12).—Pe Dina se desfășoară noni lupte. * Pe frontul dintre Saboa , Grădiștea, trecerea Dunării s sfârșit. * La Sud de Belgrad înălțimi dintre Zarkovo și Miri* a i fost cucerite. Mai la F este în curs. Poziția« Dună»»" a?.so* .()te doimane au ,< zi și 1524 do ~ri, capturind 17 .re cari 2 de cr.’ibra -in și 5 mitraliere. (W.B.) comunicai austriac Viea, ii (sosită 12). — Pe teatrul de sudest, în Macva și mngă Obrenovat nimic în semstru s’a produs. Forțele auungare și germane înaindincolo de Belgrad g'O- a Sîrbi din întăriturile sudest și sudvestul or "Vupele noastre au '■st muntele Verde •» rtmendria-Pojaan ,atilor noștri jjjl tv considera-Cu p gradului ’ Șe^* 26 tunuri 'lună, tor și nume. ,ec' și alt materie ^ căzut în mîini stro-ungare. 10 peste 600 soldați <, prizonieri. Pierderiului au fost foarte s. » Flotila dunăreană a , numeroase mine fluvia mineri*> »■1» ■ - — -o-