Universul, noiembrie 1915 (Anul 33, nr. 303-329)
1915-11-02 / nr. 303
Florile dela Niș Bulgarii gustă astăzi toate plăcerile revanșei. Pe rînd in Belgradul ruinat, părăsit de locuitori, patrulează Austriaci și Germani. Maui se află în stăpânirea ostașilor regelui Ferdinand cari, pătrunzând până la Horava, încearcă a trece astăzi râul pentru a colabora și mai departe cu aliații lor. Ba încă, pentru adăugirea bucuriei, vine știrea că in Suil, s'ar fi câștigat «un succes asupra Anglo- Francezilor de lângă iefileurile macedonene. C chiar de s’ar trimite la Oiuă șefi de partide populare și dacă s’ar impușca ofițeri trădători, totuși este bucurie in Bulgaria. Sângele sârbesc se varsă cu sete, se calcă în picioare cu frenezie stenicul care odaia, alături cu cel bulgar, a dus la biruință contra Turciloia, și, duți se aruncă flori taiș soldaților invazii mii, pentru a conjura grozăviile unui miieei, fețe de mult încrețite intr’o așteptare tăcută nici de o bucurie fără de margini. Ba câte unii visează în depărtare o gardă bulgară la Cornul de Aur supt steagul cu vulturul german . Revanșele nu sunt sănătoase,’ nici în pregătirea lor, care otrăvește sângele, nici în săvârșirea ’or, care astupă ochii înaintea realităților viitorului, care se apropie. Popoarele sănătoase nu le au. Ele știu că ura vine din ură și că acela care stinge cel dintia ura în sufletul său este cel mai mare. Dar nu este încă vremea azi, pentru ca Bulgarii să înțeleagă aceste lucruri. Au atins granița Moravei, făgăduită printr’un tratat pe care acum o lună il denunțam aici, au anexat:,cuibul minciunii-, Xisul și ».zdrobind pe nobilii listași ai Franciei pe mândrii luptători ai Angliei, ei visează Macedonia întreagă, Albania, Adriatic». Au voim să întrebuințăm aici o comparație din fabulă. Dar dacă exagerările in vorbă aduc discreditul permanent, exagerările in faptă au adus, de cind există omenirea, ruina statelor. Diminețile celor mai vesele beții sânt cele mai grele și mai amare. Și va veni vremea cind se va înțelege la Sofia ce înseamnă memoria sigură a Angliei, a Franciei, a Rusiei, cărora astăzi li se varsă sângele și li se batjocorește prestigiul militar. Și se va înțelege atunci și ce făgăduiau florile de toamnă de la Xîș. V. IORGA Momentul oportun Li mațiunea este astfel pe teatrul de război european și cu deosebire în Balcani, că singurul factor, «.vs.• a s" î«si promut&e elementul militar. Pentru a judeca și a lua o hotărîre, din punctul de vedere militar, trebue a se avea in vedere trei elemente deopotrivă importante și anume: forțele în prezență, terenul și timpul. Actual, în Balcani se găsesc din partea Alianței europene trupele sîrbești și trupele anglofranceze, debarcate la Salonic, cari toate adunate la un foc constituesc sau vor constitui o massa de aproape 500 mii oameni. Contra acestei mase, Bulgarii și Germanii pot să opună 5 la 600 mii oameni.. Dacă la cei 500 mii Anglo- Franco-Sirbii ar adăuga 300 mii Greci, ar rezulta o forță de 800 mii oameni. Prin urmare, neutralitatea noastră și cu deosebire cea grecească nu pot fi motivate pe inferioritatea numerică, ci poate, pe alte considerațiuni. Această situațiune de forțe în prezență se modifică pe fiecare zi, deoparte prin nouie debarcări de elemente anglo-franceze și de altă parte prin pierderile ce încearcă trupele beligerante în prezență. Nu văd bine și nu-mi explic de fel, din punctul de vedere militar, ezitările comandamentului grec. Franța și Anglia și-au arătat intențiunime și azi se poate cunoaște cu preciziune forțele debarcate și cele ce sunt pe cale de a fi debarcate. Iicit ne privește pe noi, e posibil, deși din punct de vedere militar nu e indispensabil, ca neutralitatea noastră să aștepte intrarea in acțiune a forțelor rusești, cari s’ar părea că nu sunt încă gata. E lucru vădit însă că pentru acțiunea ce se va desfășura pe teatrul balcanic și în valea Dunării, Austro-Germanii și aliații lor ar avea in fața lor forțe cu mult superioare, decind peste un milion, deosebit de un conțin, gentrus și italian. * Chestiunea terenului joaca un foarte mare rol în această regiune turmentată. • formează teatrul de opera actual din Macedonia. Dacă Bulgaro-Germanii reușesc să mase. • o armată sîrbea'ca'în mod 3ui: 1 • ä atingă cu coloanele lor linia Bregalnița, lungind-f y«ei prin Fuleppina la Iaca: Ochrida, partida va fi serios ,îngreunată pentru Aliați.Dacă, a contra, Aliații, Snafrgie ca a bea? *apun £ vs&iS&Pe la,'a Sofiîa-Vraaia-Îîîșnii' 1 foloase: mai întîi, sta bulgară e aruncată a a sa actuală de operație;-apa armata bulgaro-ceruvană an ințată din alte părți va trebui rănească o bătălie, fără a avea ațius de face manevră necesar spre a față la mai multe atacuri. Stapînirea acestui front, Solia* Vxnna-Puiștina, depinde de intrarea in acțiune, mai repede sau mai tîrzie a diferitelor contingente aliate. Vreme nu mai e multă de pierdut și dacă din motive sau consideration politice străine celor militare, s’ar lăsa forțelor bulgaro-germane timpul necesar ca să inchiză, prin fortificații puternice și forțe îndestulătoare, valea Vardarului, a Bregalniței și a Stramei vina va fi numai a Greciei și a celorlalți aliați. Precum se vede rolul Greciei și al României pe teatrul de războiu balcanicul dunărean ar fi hotărîtor. România are puterea de a provoca momentul oportun cind vom voi, și oricînd, grație forței de care ea dispune. * ALFA Miii de miniștri de ex?i firi dimineața la orele .1.0 s’a ținut, acasă la d. prim ministru Brătianu, un consiliu de miniștri. Membrii guvernului au discutat chestiuni de ordin general, și în mod special afacerile cu caracter economic. S’au cercetat și s'au luat masurile cerute de împrejurare, în ce privește transitul transporturilor și exportul de cereale. S’a discutat de asemenea chestiunea transitului diferitelor mărfuri, expediate , și destinate Statelor vecine. Un jurnal al consiliului de miniștri va stabili condițiunile în cari se vor face aceste transporturi. In urma consiliul s’a ocupat de rezolvarea chestiunilor curente. I *H-ș* . Fiola rușii se îndreaptă spre Vama Tidcea, 31 Oct. "A fiu că o joirie a fiotei ruse din marea Neagră, compusă din aproximativ 15 unități, între cari trei vase mari, lansate acum de curind, încrucișează de vreo 2 zile în apele bulgărești. I in legătură cu această știre , bine voi fabricele streine sfină sosită ori din Bulgeri spune ca, pentru zilei gțislea se așteaptă sosirea Varna a cîtorva submarine demontate, cari vor fi montate in șantierul din acel port Intrucît persoane care tai comunică știrile referitoare la flota rusă îmi afirmă că flota ar fi în apropierea Târnei se poate ca în curând să auzim despre o nouă bombardare a acestui port Revărsarea uării Oltenița, 30 Octombrie Apele Dunărei fiind în creștere de cîteva zile, au inundat o mare porțiune de pe malul fluviului intre comunele Chirnog, Greaca și Căscioare. Cum în aceele părți se aflau o mulțime de vite ale locuitorilor și foarte multe oi cea mai mare parte din ele au fost înecate. Parte din economii de oi, au cerut ministerului să li se dea ajutor sa scoată vitele înconjurate de apă. Azi și eli parte din ei au procedat la salvarea mai multor vite scoțîndu-s se la uscat prin ajutorul unor poduri de plută și lemne făcute îe ei. despre vapoarele lazarete engleze din Mediterana Prin telegrafia fără fir lin. 3113). — După știri dirfj&Vania, au fost observate în prumul timp vapoare lazarete engleze, în drum spre Mediterana. Este surprinzător că aceste știri s-au înmulțit de cînd au început activitatea submarinelor austro-germane în Mediterana. S-a obse . ■ nu departe, că multe din aceste vapoare lazarete sunt greu încărcate trecînd strîmtarea Gibraltarului spre a se crede că transportă trupe ■ ăunisiuni și alt material de război. Oricit de blamabil ar fi acest procedeu al englezilor nu ne poate surprinde în urma uciderei echipigiilor noastre a submarinelor, de către echipagiile lui Aralong, navigînd sub pavilion american. Radiograma engleza după care în Spania s-ar fi zvonit Ca în strâmtoarea Gibralta iar două submarine germane ar fi fost scufundate de către i un crucișător englez este inventată. Explozibilele întrebuințate de Blored germanii . Pe Mul balcanic armatele în războiau lu literatura relativii la materialele explozibile nu găsim date și explicațiuni precise asupra compozițiunei și fabricațiunei explozibilelor întrebuințate în armatele diferitelor popoare, chiar asupra celor cunoscute ca cele mai comune în industrie, cum araelinita, cerasita, lyddita, fertila, acid picric și altele a căror compoziție nu e ținut secret, însă se prepară după procedee care constitue in adevar un secret al statului ce le produce. Probabil că nu este numai chestiune comercială, faptul că se păstrează acest secret, ci și chestiunii militară și de siguranță publică. Explozibilele cari nu pot fi întrebuințate ca atare, din cauza instabilității lor, în lucrări cari Cer cantități mari și în condițiuni de a putea fi păstrate un timp mai îndelungat, precum sunt: pyroxilele, nitroglicerina, pulbere colorate, fulminatele, au compoziția și procedeele lor de preparație stabilite in tratatele de chimie pyrotehnică. Nu este tot așa, după cum am spus, cu anumite explozibile cari se bucură de protecția statelor ce au secretul preparațiunii sau compoziției lor și care se numesc și explozibile naționale. Francezii au un explozibil B cari, zic unii, e un fulmicoton gelatinizat, sau pulbere coloidală, alții spun că e colodiu uscat și tăiat în tablete sau pyroxilină gelatinizată. Nu trebuie confundat însă cu pulberea B sau pulberea Vieille care se întrebuințează pentru arme de foc și s’ar compune, după analiza făcută de Wisser, din pulbere de bumbac, nitroceluloză solubilă și parafină. Pentru încărcarea obuzelor torpile și confecționarea cartușelor de ruptură. Francezii mai întrebuințează melinita, care nu e altceva decît acid picric 70 la sută cu 30 la suta fulmiceton disolvat în aceton sau ether alcoolisat. Englezii au lyddita, numită astfel după orașul Lydd unde s’au făcut experiențe și în urmă s’a adoptat că explozibil al statului. Aceasta ar fi o melinită în care acidul picric e topit înainte de a se face amestecul. Italienii întrebuințează cresulita Care e tot un fenol nitrificat. In Austria s’a introdus explozibilul M. 0. n-rul , care e un compus din nitrat de amoniac și pulbere de bumbac, de asemenea și ecvasita, care s-a introdus și la noi ; acest explozibil eeresulat de amoniac amestecat cu salpetru și întrebuințat la încărcarea obuzelor torpile, petarde și cartușe de ruptură. Germania are explozibilul M. 1888, care e tot un acid picric preparat în mod special. Pe lingă aceste explozibile se mai • întrebuințează în actualul războiu și altele cari nu figurau decît în literatura chimiei piroteehnice și nu s'au întrebuințat din cauză că unele produc exploziuni extraordinar de îngrozitoare cu efecte extrem de barbare, care nu corespund cu timpurile moderne și sistemul civilizat de lupte între popoare cari se laudă cu Kolosai Kultur. In special Austria, Germania și puterile asociate lor, se întrec în întrebuințarea celor mai groaznice mijloace și materiale de distrugere, fără nici un discernămint pentru munca seculară ce s’a depus ea să existe între oameni, dacă nu un sentiment mai omenesc, dar cel puțin mai cavaleresc în mijloace de nimicire prin războiu. Puterile centrale au ajuns cu Kolosai Kultur la timpurile barbare când se întrebuința în războaie armele otrăvite, căci se știe ce fel de explozibile trimet inamicilor, acești barbari moderni, otrăvind aerul cu gaze asfixiante și întrebuințind lichide corosive și otrăvitoare în bombele explozibile. Pentru prepararea explozibetelor la noi în țară, nu avem un laborator special, și nici preparate speciale, a căror composiție sau procedeu de preparare să constitue un secret al statului. Și ceea ce este mai regretabil, cea nici osteneală nu s’a depus ca să se încurajeze întreprinderile particulare în această direcție, astfel că azi suntem nevoiți a importa cu mari greutăți explozibilele ce vor furnizeze, în condițiunile în care ni le vor spune, laîine nu știu dacă chiar cu aceste greutăți vom putea sa ne procurăm astfel de de materiale de războiu. Cu toate acestea în țară la noi avem material prim din abundența și care se risipește încercări s’au făcut pentru a prepara din ele explozibile. Astfel unul din colegii mei, regretatul dr. Stalul, chimist distins, farmacist major, care se ocupa in special cu chimia pirotehnica, a preparat un foarte bun explozibil, care i-a dat rezultate încurajatoare la experiențele ce le-a făcut. Preparatul sau era constituit din nitrificarea celulozei și lignosei ce se găsește în băligarul cailor, de unde, prin procedeele de purificare, a extras și preparat explozibilul sau. Dr. Statul a încetat din viață înainte de a ajunge la perfecționarea preparatului său, care dela început a întâmpinat cele mai grele obstacole chiar din partea celor cari erau obligați a-1 ajuta. Tot asemenea și cu alt explozibil, care a făcut mult zgomot prin ziare, mult lăudat de persoanele cari au asistat la experiențele cu „Galatzita“, preparată de lt.-colonel din geniu C. Dimitriade și farmacist căpitan C. Ionescu, decedat. Am văzut acest exeplozibil la expoziția din 1900, unde a fost premiat cu medalia de aur, și cred că a prezentat avantaje superioare expozibilelor ce ni le procurăm din străinătate. Să obiectat că acest explozibil nu e destul de stabil, că se alterează, firește, cînd se păstrează în rele condițiuni și alte defecte ce se găsesc cu prisosință mai la toate explozibilele similare, pe care noi le importăm cu mari cheltuieli și greutăți. Cu toate acestea tot mai e timp ! sa se facă și alte încercări cu materialele prime ce se găsesc în țară, cari se pot transforma în explozibile, astfel restdul rezultat de la fabricațiunea petrolului și a derivatelor. Toate rămășițele cari se asvîrlă ca netrebuincioase, formând lacuri negre și insecte în jurul fabricilor de petrol, din toate acele murdării inutile de cari nu știe cum să se scape fabricanții, se poate scoate materiale prețioase pentru industrie, îndeosebi pentru prepararea explozibilelor. Am încercat prin procedee speciale de purificare și nitrificare a hidrocarburelor ce se găsesc în aceste residuri, și d’împreună < "U inoccluseifl electrîcî«wa. " Arginto*“ viei, am reușit să prepar un explozibil care a dat bune rezultate la toate experiențele făcute de noi, cu autorizația ministerului de războiu la regimentul 1 geniu, precum și la diferitele expozițiuni și congrese naționale și internaționale. Rezultatul acestor încercări, d’impreună cu toate relațiunile privioare la compoziția și preparația acestui explozibil, s’au comunicat ministerului de războiu, de mult, într’un memoriu tipărit. Ca și toate încercările cari s’au mai făcut în această direcțiune, explozibilul acesta a rămas în desuetudine, rămînînd ca timpul și împrejurările să scoată la iveală întreprinderile folositoare Statului, chiar atunci cînd anumite interese, sau alte cauze, s’ar opune la aceasta. Lt.-Colonel C. D. Parepa j farmacist-chimist -----Mag.«»« W ------ hiunii scufundarei «Anconei» Anclista președintelui Wilson — Prin telegrafia fără fir — Londra, 31 (13). — Preșe- Statele Unite a obține și transmite la Washington fără întârziere toate informațiunile precise, privitoare la modul de atac al steamerului Ancona și a determina oficiul dacă semnalul de stoppare a fost dat sau dacă Ancona a încercat a scăpa. Mr Lansing a declarat că departamentul statului se silește a strînge știri de încredere în această v Ícere. Inpotriva nesiguranței a circumstanțelor exacte relativ la scufundarea Anconei ziarele americane declară că sunt destul de cunoscute și dovedesc cele mai crude orori ale războiului prin masacrarea Luusitaniei. decernarea premiilor Nobel Stockholm, 31 lei.—Academia de științe a decis sa decearia premiul Nobel pentru fizică pe anul 1914, profesorului Laus de la Universitatea din Francigrt pe Mein pentru descoperirea difractiunii razelor Roentgen în cristale, iar premiul pentru chimie pe 1914 profesorului Theodore Williams Richard de la Universitatea Harvard din Cambridge 1 Vu."•••••o hassete, pentru fixarea greutăților atomice ale elementelor chimice. (K. B.) Comitetele partidelor radical și radical-socialist In vizită la ministrul Cambon — Prin telegrafia fără fir — Lyon, 31 (13). — Comitetele executiv și directorial ale partidului radical și radical-socialist au făcut vizită președintelui lor de onoare, d. Emil Cambon, ministru de stat. D Cambon a mulțumit cordial delegaților pentru demersul lor. După un schimb de vederi asupra situațiunii, s-a felicitat constatând, încă o dată, că voința unanimă a partidului radical este de a se menține, pînă la victoria finală, uniunea națională, în interesul superior al patriei. Amânarea congresului pacifist convocat la Berna — Prin telegrafia fără fir — Lyon, 31 (13). — Congresul pacifist din Berna, care avea un ser ie în Decembrie, s-a < ■vânat fără termen din caza lipsei congresiștilor- Acțiunea submarinelor germane — Prin telegrafia fără fir — Berlin, 31 (13) Octombrie, Se anunță din Paris că un submarin german a scufundat Duminică vaporul de pușă francez „France“. Un alt submarin german a scufundat vaporul britanic „Caria“. vaporai englezi „Mercian" torpilat — Prin telegrafia fără fir — Berlin, 31 (13) Octombrie.— se anunță din Londra: Vaporul de transport „Mertan" a fost atacat în Mediterna de către un submarin dușman; vaporul s'a scufundat, 23 persoane au fost ucise, 0 rănite și 3d dispărute. Germanii au ajuns la Dupci și Ribare Benin, 31 (13).Urmărirea a fost continuata. La sud de linia Kraljevo-Trestennik, prima creastă a înălțimilor a fost trecută. in valea Rasina, la sudest de Kruseva, trupele noastre au înaintat pina la Pupei. Mai spre est s’a ajuns la Ribare și Ribarska Parje situată alături. Eri am capturat 1700 de prizonieri și 11 tunuri. Voliboreda). Ofensiva bulgară In Serbia Cavaleria bulgară a intrat în Priștina ( Sofia, 30 (12). — Retragerea trupelor sârbești are pe alocuri caracterul unei fugi dezordonate. In cteva puncte Sirbii au încercat atacuri disperate așa ,de pildă In regiunea Monastir, unde forțele bulgare au respins atacurile Sirbilor, pricinuindu-le pierderi mari. Bulgarii înaintează victorios dincolo de Prilep. Cavaleria bulgară a intrat la Priștina. (K. B.) * Sofia, 30 (12) (sosită 31 (13). —Comunicat oficial asupra operațiunilor din 29 (11).—Operațiunile continuă a se desfășura cu succes. * In valea Moravei am luat in gara ajunis cinci locomotive, 106 vagoane încărcate cu munițiuni, arme și alt material de războiu, iar în gara Alexinatz 100 de vagoane, dintre cari cele mai multe încărcate cu munitiuni si tutun. (Agenția bulgară). Atacurile din Sangiac respinse de muntenegreni Paris, 30 (2) (sosită 31 (13).— Comunicatul muntenegrean, primit la 28. Foarte vii lupte de artilerie pe întreg frontul Grahovo-Vuschido la 26 Oct. Puternicele atacuri de infanterie în contra armatei noastre din Satgrac au fost toate respinse. (Havas). Bulgarii au trecut Morava Vien, 30 (12) sosită 31 (13).Pe întreg frontul luptele de urmărire sunt în curs. In văile Ibarului,trupele germane au luat cu asalt Bogutovac și înălțimile de ambele părți ale acestui sat. Armata Gallwitz se apropie de crestele înălțimilor munților Jastrebac. Prada cea, noua se urcă acolo la 1400 de soldați, H tunuri, 16 chesoane de munițiuni și un teren de pod armat. Armata bulgară a forțat pe întregul ei front trecerea Moravei. (K. B), Sârbii au ocupat mai multe pozițiuni — Prin telegrafia fără fir — Lyon, 31 (13). — Trupele sîrbești au ocupat în bună rânduială pozițiunile de la sud și de la est de Craljevo, de la est de Kvangnita și cele din sudul Moravii, unde se dau lupte înverșunate. Bulgarii au atacat o gară.— Francezii au luat două sate — Prin telegrafia fără fir — Paris, 31 — La 10 Noembrie st. n. s au făcut recunoașteri numeroase fără angajamente serioase. In aceeași zi, Bulgarii au bombardat cu violență gara din Cricolac. Francezii au luat, pe țărmul ding al Cernii, satele Crusevica si Sircovo. In spre Valandovo și Rabrovo, nu să mai petrecut, a doua zi, nici un eveniment important, lustro-germanii adună aramă prin localitățile sârbești . Prin telegrafia fără fir — Lyon, 31. — După știri primite lui Munich, armata germană a oferit mult în mersul ei spre Taguerar. După cum spune „Vossischeleitung”, prin toate localitățile orbești trupele austro-germane a început să adune obiectele de racnă ; $9 Alianța balcanică de IV. E. CHEȘOFF fost mifil-ministru al Bulgariei Surparea alianței balcanice VI — Urmare și sfârșit. — Înainte de a vorbi de războiul cu Sârbii, d. Gheșoff reamintește că într-un timp de 28 de ani Sârbii au declarat de două ori război Bulgarilor. întâia dată a fost la 1. Noembrie 1885. Regele Milan vroi să împiedice unirea Bulgariei cu Rumelia Orientală, fiindcă scăpase momentul unei năvăliri în Serbia veche. După instigația guvernului austriac, zice d. Gheșoff, Regele Milan ne declară războiul. In mai puțin de cincisprezece zile Sârbii fura bătuți și armata bulgară, în mersul ei spre Niș, nu fu oprită decât de reprezezntantul Austriei, contele Kegenhuller La 20 ianuarie 1886 se întruni la București conferința pentru încheierea păcii între Bulgaria învingătoare și Serbia învinsă. S’a petrecut atunci un lucru până aci necunoscut în istoria conferințelor; împuterniciții celor două țări se înțeleseseră deja asupra primelor două articole ale tratatului de pace, când veni o depeșă de la Regele Milan spunând că acesta nu primește alt tratat decât un singur articol conceput astfel: ..Pacea e restatorniciă între Serbia și Bulgaria din ziua semnării tratatului de față’. Așa s’a și făcut. In relatarea celui de al doilea război balcanic, d. Gheșoff se slujește de preferință de documente străine. La 16 iunie se produce atacul„ La 1”,' . guvernul bulgar dete ordin să se oprească operațiunile și rugă pe Rusia să mijlocească. D. Sasonoff adresă imediat rugămintea aceasta reprezentanților ruși la Atena și Belgrad, telegrafiaza în acelaș timp la Sofia în sens asigurător. Depeșile pe carici. Sasonoff imprimi din Atena erau destul de împăciuitoare. Dar la Belgrad i se opuse un refuz netînainte de a sosi ,la Petersburg telegrama d-lui Hartwig ,ministrul Rusiei la Belgrad, în care spunea că :,orice acțiune împăciuitoare asupra guvernului ar rămânea neputincioasă față de supraescitarea generală împinsă la marginea extremă“ — Serbia declarase război Bulgariei. Reproducând proclamația de război a regelui Petru al Leninei d. Ghesoff observă că manifestul nu conține nici un cuvînt cu privire la atacurile bulgare dela 16 iunie- E vădit după d-sa, că proclamațiunea fusese pregătită înainte de acele atacuri, căci dacă ar fi fost dată la 18 iunie la Belgrad ea n’ar fi putut ajunge în aceeași zi în mâinile comandantului din Orahoveț; dealtmin trelea, în originalul documentului acestuia, data de 18 iunie și mențiunea „făcut la Belgrad" sunt scrise cu mâna. Grecia urmă exemplul Serbiei. Regele Constantin plecase încă de la 14 iunie la Salonic, având în buzunar proclamația de război contra Bulgarilor.Blestemul lui Cain înfieră popoarele devenite atât de simpatice lumii civilizate prin spiritul de hotărâre și prin bravura ele cari dăduseră dovadă în lupta pentru libertate... ..Pe cînd la Bulgari numai niște factori nerăspunzători se făcură vinovați, la, adversarii lor guvernele răspunzătoare se purtară, față de tratetele ce purtau semnăturile lor ca și cu niște petice de hîrtie. Sfărîmarea alianței balcanice și marele războiu actual nu le rezervă oare surprinderi și decepții? 1) .,Nu e nimic mai mîhnitor decît ciocnirile înttre aliați... Și iarăși nu-i nimic mai trist decît chipul cum fu înmormîntată la București (acestcalvar al alianței balcanice) autonomia etnică a popoarelor balcanice cu toate urmările sale... ,,Bulgaria fu despoiată, ruinată, umilită’’D. Gheșoff spune că a simțit imperios datoria de a destăinui, înainte de sfîrșitul conflictului sângeros de astăzi, ceea ce știe asupra răspunderilor surpării alianței balcanice — care a adus un haos nou în Balcani și a contribuit puternic la deslănțuirea marelui răzloi actual — și încheie cu o pledoarie elocintă pentru interesele țării sale. In afară de cele patru capitole pe cari le-am rezumat, cartea d-nului I.- E. Gheșafi mai cuprinde un facsimil al proclamației regelui Petru, tratatul de alianță dintre Bulgaria și Serbia, anexa secretă la acest tratat, convenția militară bulgaro-sîrbă, două aranjamente între statele-majoare respective, avizurile reprezentanților statelor-majoare, tratatul de alianță dintre Bulgaria și Grecia, convenția militară bulgaro-greacă și un extras din memoriul guvernului bulgar privitor la arbitrajul sîrbo-bulgar. V 1) D. Gheșeff a scris și tipărit lucrarea sa înainte de intrarea Bulgariei în războiul actual. ii Prin telegrafia fără fir Norddeich, 31 (13).— Athena. Camera elenă a fost dizolvată. Noile alegeri vor avea loc la 19 (12). Dizolvarea Barierei grecești TeBIBfi É MlHWi în Persia Teheran, 8 sosită 31 (13) Octombrie. Față de știrile stăruitoare despre intensiunea Germanilor și Turcilor de a provoca dezordine la Teheran și de a ataca legațiunile rusă și aliate, detașamentul rus de la Kalvin a primit ordinul de a se apropia de Teheran. Din acel detașament a mers spre Janghirman (West>nik). Misiunea Lordului Kitchener New York, 3012).—„Associated Press” află din Washington că informațiuni confidențiale arată că misiunea definitivă, a lordului Kitchener este în Indii, unde ar fi izbucnit dezordine serioase. (K. B.}. I De ce se duce Kitchener In India Berlin, 3110 — Corespondentul lui Wolff bureau la New York radioteiografiază. Presa Asociată afli, din Washington: Prin vălul gres ,c centra engleza aruncă asupra evenimentelor din Industar , Egipt, a sosit țibreta C* Naim din Hyderabad, credinciosul asai al Angliei, a fost detrona mire popor. Această detrona, can. constitue punctul culminant al diferitelor știri despre tulburări și revolte, trebue să fie motivul principal al plecării lui Eichener. Știrile ioșite ad prin căi, ce scapă controlului censure, engleze, spun hi arcurile bine informate de Londra este lucru cunoscut ca de , Kitchener se duce in £ cand scopul său final este. in offfbv..imfi. Olastic ® fortificări engleze dealungi Suezului Roma, 30 (sosită 31 (13).„Tribuna află din Atena că mai mulți călători sosiți din Egipt relatează, că Enaleii lucrează la gigantice la stârnice și hidraulice dealungul fratelui de Sues cu scopul putea eventual să inunde nețuri imense lăsînd să se deasupra apelor cumificații, cu a căror aprovare vor fi însărcinate canarele. Acestea și alte pregătiri de asemenea natură dau populației din Egipt, europeană ca și aia* sulmană siguranța că poate fi liniștită, neavînd să se îngrijoreze citași de puțin de vreun atentat al Imperiilor Centrale împotriva Egiptului; CAUT, II)