Universul, noiembrie 1915 (Anul 33, nr. 303-329)

1915-11-02 / nr. 303

Florile dela Niș Bulgarii gustă astăzi toat­e plăcerile revanșei. Pe rînd­ in Belgradul rui­nat, părăsit de locuitori, patrulează Austriaci și­­ G­er­mani. M­aui se află în stăpânirea ostașilor rege­lui Ferdinand cari, pă­trunzând până la Hora­va, încearcă a trece astăzi râul pentru a colabora și mai departe cu aliații lor. Ba încă, pentru adăugi­rea bucuriei, vine știrea că in Suil, s'ar fi câștigat «un­ succes asupra An­glo- Francezilor de lângă i­e­­fileurile macedonene. C chiar de s’ar trimite la Oi­uă șefi de partide po­pulare și dacă s’ar im­pușca ofițeri trădători, totu­și este bucurie in Bul­garia. Sângele sârbesc se varsă cu sete, se calcă în picioare cu frenezie sten­icul care odaia, alături cu cel bulgar, a dus la biruință contra Turci­loia, și, d­uți se aruncă flori ta­­iș soldaților invazii mii, pentru a conjura groză­viile unui miieei, fețe de mult încrețite intr’o aș­teptare tăcută nici de o bucurie fără de margini. Ba câte unii visează în depărtare o gardă bul­gară la Cornul de Aur supt steagul cu vulturul german . Revanșele nu sunt să­nătoase,’ nici în pregăti­rea lor, care otrăvește sângele, nici în săvârșirea ’or, care astupă ochii înaintea realităților vii­torului, care se apropie. Popoarele sănătoase nu le au. Ele știu că ura vine din ură și că acela care stinge cel dint­ia ura în sufletul său este cel mai mare. Dar nu este încă vre­mea azi, pentru ca Bul­garii să înțeleagă aceste lucruri. Au­ atins granița Moravei, făgăduită prin­­tr’u­n tratat pe care acum o lună il denunțam aici, au anexat:,cuibul minciunii-, Xisul și ».zdrobind­­ pe nobilii listași ai Franciei pe mândrii luptători ai Angliei, ei visează Mace­d­onia întreagă, Albania, Adriatic». Au voim să întrebuin­țăm aici o comparație din fabulă. Dar dacă exage­rările in vorbă aduc dis­creditul permanent, exa­gerările­ in faptă au adus, de cind există omenirea, ruina statelor. Diminețile celor mai vesele beții sânt cele mai grele și m­ai a­­m­are. Și va veni vremea cind se va înțelege la Sofia ce înseamnă memoria sigură a Angliei, a Franciei, a Rusiei, cărora astăzi li se varsă sângele și li se bat­jocorește prestigiul mili­tar. Și se va înțelege a­­tunci și ce făgăduiau flo­rile de toamnă de la Xîș. V. IORGA Momentul oportun Li m­ațiunea este astfel pe tea­trul de război european și cu deosebire în Balcani, că singurul factor, «.vs.­­• a s" î«si promut­&­e elementul militar. Pentru a judeca și a lua o ho­­tărîre, din punctul de vedere mi­litar, trebue a se avea in vedere trei elemente deopotrivă impor­tante și anume: forțele în pre­zență, terenul și timpul. Actual, în Balcani se găsesc din partea Alianței europene trupele sîrbești și trupele anglo­­franceze, debarcate la Salonic, cari toate adunate la un foc con­­stituesc sau vor constitui o mas­sa de aproape 500 mii oameni. Contra acestei ma­se, Bulgarii și Germanii pot să opună 5 la 600 mii oameni.. Dacă la cei 500 mii Anglo- Franco-Sirbi­i ar adăuga 300 mii Greci, ar rezulta o forță de 800 mii oameni. Prin urmare, neutralitatea noa­stră și cu deosebire cea grecea­scă nu pot fi motivate pe inferio­­ritatea numerică, ci poate, pe alte considerațiuni. Această situațiune de forțe în prezență se modifică pe fiecare zi, deoparte prin noui­e debar­cări de elemente anglo-franceze și de altă parte prin pierderile ce încearcă trupele beligerante în prezență. Nu văd bine și nu-mi explic de fel, din punctul de vedere mi­litar, ezitările comandamentului grec. Franța și Anglia și-au ară­tat intențiunime și azi se poate cunoaște cu preciziune forțele debarcate și cele ce sunt pe cale de a fi debarcate. Iicit ne privește pe noi, e po­sibil, deși din punct de vedere militar nu e indispensabil, ca neutralitatea noastră să aștepte intrarea in acțiune a forțelor ru­sești, cari s’ar părea că nu sunt­­ încă gata. E lucru vădit însă că pentru acțiunea ce se va desfășura pe teatrul balcanic și în valea Du­nării, Austro-Germanii și aliații lor ar avea in fața lor forțe cu mult superioare, decind peste un­ milion, deosebit de un conțin, gent­rus și italian. * Chestiunea terenului joaca un foarte mare rol în această regiu­ne turmentată.­­ •­­ formează teatrul de opera­­­ actual din Macedonia. Dacă Bulgaro-Germanii reu­șesc să mase­­. • o armată sîrbea­­'ca'în mod 3ui: 1 • ä atingă cu coloanele lor linia Bregalnița, lungind-f y«ei prin Fu­lep­pi­na la Iaca: Ochrida, partida va fi serios ,îngreunată pentru Aliați.­­Dacă, a contra, Alia­ții, Sna­­frgie ca a bea? *apun £ vs&iS&Pe l­a,'a Sofiîa-Vra­­aia-Îîîșnii' 1 fo­loase: mai întîi­, sta­­ bulgară e aruncată a a sa ac­tuală de operație;-ap­a armata bulgaro-ceruvană a­­n ințată din alte părți va trebui rănească o bătălie, fără a avea ațius de face manevră necesar spre a față la mai multe atacuri. Stapînirea acestui front, Solia* Vxn­na-Puiștina, depinde de in­trarea in acțiune, mai repede sau mai tîrzie a diferitelor contingen­­te aliate. Vreme nu mai e multă de pier­dut și dacă din motive sau con­sideration­ politice străine celor militare, s’ar lăsa forțelor bulga­­ro-germane timpul necesar ca să inchiză, prin fortificații puterni­ce și forțe îndestulătoare, valea Vardarului, a Bregalniței și a Stramei vina va fi numai a Gre­ciei și a celorlalți aliați. Precum se vede rolul Greciei și al României pe teatrul de răz­boiu balcanic­ul dunărean ar fi hotărîtor. România are puterea de a pro­voca momentul oportun cind vom voi, și oricînd, grație forței de care ea dispune. * ALFA Miii de miniștri de ex?i firi dimineața la orele .1.0 s’a ținut, acasă la d. prim ministru Brătianu, un consiliu de miniștri. Membrii guvernului au discu­tat chestiuni de ordin general, și în mod special afacerile cu ca­racter­­ economic. S’au cercetat și s'au luat masu­rile cerute de împrejurare, în ce privește transitul transporturilor și exportul de cereale. S’a discutat de asemenea chesti­unea transitului diferitelor măr­furi, expediate , și destinate Sta­telor vecine. Un jurnal al consiliului de mi­niștri va stabili condițiunile în cari se vor face aceste transpor­turi.­­ In urma consiliul s’a ocupat de rezolvarea chestiunilor curente. I ­*H-ș* . Fiola rușii se îndreaptă spre Vam­a Tidcea, 31 Oct. "A fiu că o joirie a fiotei­ ruse din marea Neagră, compusă din aproximativ 15 unități, între cari trei vase mari, lan­sate acum de cur­ind, încruci­șează de vreo 2 zile în apele bulgărești. I in legătură cu această știre , bine voi fabricele streine sfi­­­­nă sosită ori din Bul­ge­­ri spune ca, pentru zi­lei gț­islea se așteaptă sosi­r­ea Varna a cîtorva subma­rine demontate, cari vor fi montate in șantierul din acel port Intru­cît persoane care t­ai comunică știrile referitoare la flota rusă îmi afirmă că flota ar fi în apropierea Târnei se poate ca în curând să auzim despre o nouă­ bombardare a acestui port­ Revărsarea u­­­ării Oltenița, 30 Octombrie Apele Dunărei fiind în creștere de cîteva zile, au inundat o mare porțiune de pe malul fluviului intre comunele Chirnog, Greaca și Căscioare. Cum în aceele părți se aflau o mulțime de vite ale locuitorilor și foarte multe oi cea mai mare parte din ele au fost înecate. Parte din economii de oi, au cerut ministerului să li se dea a­­jutor sa scoată vitele înconjurate de apă. Azi și eli parte din ei au pro­cedat la salvarea mai multor vite scoțîndu-s se­ la uscat prin ajuto­rul unor poduri de plută și lem­ne făcute­­ îe ei. despre vapoarele­ lazarete engleze din Mediterana Prin telegrafia fără fir­ ­ lin. 31­13). — După știri dirfj&Vania, au fost observate în prumul timp vapoare laza­rete engleze, în drum spre Mediterana. Este surprinzător că aceste știri s-au înmulțit de cînd au început activitatea submari­nelor austro-germane în­ Mediterana. S-a obse . ■ nu­ departe, că multe din a­­c­e­ste vapoare lazarete sunt g­reu încărcate trecînd strîm­­­tarea Gibraltarului spre a se crede că transportă trupe ■ ăunisiuni și alt material de război. Ori­cit de bla­mabil ar fi acest procedeu al englezilor nu ne poate sur­prinde în urma uciderei echi­­pigiilor noastre a submarine­­lor, de către echipagiile lui Aralong, navigînd sub pavi­­lion american. Radiograma engleza după care în Spania s-ar fi zvonit Ca în strâmtoarea Gibralta iar două submarine germane ar fi fost­ scufundate de către i­ un crucișător englez este in­ventată. Explozibilele întrebuințate de Bl­ored germanii . Pe Mul balcanic armatele în războia­­u­ lu literatura relativii la ma­terialele explozibile nu găsim da­te și explicațiuni precise asupra compozițiunei și fabricațiunei explozibilelor întrebuințate în armatele diferitelor popoare, chiar asupra celor cunoscute ca cele mai comune în industrie, cum a­­raelinita, cerasita, lyddita, fertila, acid picric și altele a căror com­poziție nu e ținut­ secret, însă se prepară după procedee care con­­stitue in ade­var un secret al sta­tului ce le produce. Probabil că nu este numai chestiune comercială, faptul că se păstrează acest secret, ci și chestiunii militară și­ de siguranță publică. Explozibilele cari nu pot fi în­trebuințate ca atare, din cauza instabilității lor, în lucrări cari Cer cantități mari și în condiți­­uni de a putea fi păstrate un timp mai îndelungat, precum sunt: pyroxilele, nitroglicerina, pulbere colorate, fulminatele, au compoziția și procedeele lor de preparație stabilite in tratatele de chimie pyroteh­nică. Nu este tot așa, după­ cum am spus, cu anumite explozibile cari se bucură de protecția statelor ce au secretul preparațiunii sau com­poziției lor și care se numesc și explozibile naționale. Francezii au un explozibil B cari, zic unii, e un fulmicoton ge­­latinizat, sau pulbere coloidală, alții spun că e colodiu uscat și tăiat în tablete sau pyroxilină ge­­latinizată. Nu trebuie confundat însă cu pulberea B sau­ pulberea Vieille care se întrebuințează pentru arme de foc și s’ar compu­ne, după analiza­ făcută de Wis­­ser, din pulbere de bumbac, ni­­troceluloză solubilă și parafină. Pentru încărcarea obuzelor tor­pile și confecționarea cartușelor de ruptură. Francezii mai între­buințează melinita, care nu e alt­ceva decît acid picric 70 la sută cu 30 la suta fulmiceton disolvat în aceton sau ether alcoolisat. Englezii au lyddita, numită astfel după orașul Lydd unde s’au făcut experiențe și în urmă s’a adoptat că explozibil al statului. Aceasta ar fi o melinită în care acidul picric e topit înainte de a se face amestecul. Italienii întrebuințează cresu­­lita Care e tot un fenol nitrificat. In Austria s’a­ introdus explo­zibilul M. 0. n-rul , care e un compus din nitrat de amoniac și pulbere de bumbac, de asemenea și ecvasita, care s-a introdus și la noi ; acest explozibil e­eresulat de amoniac amestecat cu salpe­tru și întrebuințat la încărcarea obuzelor torpile, petarde și car­tușe de ruptură. Germania are explozibilul M. 1888, care e tot un acid picric preparat în mod special. Pe lingă aceste explozibile se mai­ • întrebuințează în actualul războiu și altele cari nu figurau decît în literatura chimiei piro­­teehnice și nu s'au întrebuințat din cauză că unele­­ produc ex­­ploziuni extraordinar de îngrozi­toare cu efecte extrem de bar­bare, care nu corespund cu tim­purile moderne și sistemul civili­zat de lupte între popoare cari se­ laudă cu Kolosai Kultur. In special Austria, Germania­­ și puterile asociate lor, se întrec­ în întrebuințarea celor mai­­ groaznice mijloace și materiale­­ de­ distrugere, fără nici un dis­­cernămint pentru munca secula­ră ce s’a depus ea să existe între­­ oameni, dacă nu un sentiment mai omenesc, dar cel puțin mai cavaleresc în mijloace de nimici­re prin războiu. Puterile centra­le au ajuns cu Kolosai Kultur la timpurile barbare când se între­buința în războaie armele otră­vite, căci se știe ce fel de explo­­­zibile trimet inamicilor, acești barbari moderni, otrăvind aerul cu gaze asfixiante și întrebuin­­țind lichide corosive și otrăvitoa­re în bombele explozibile. Pentru prepararea explozi­be­telor la noi în țară, nu avem un laborator special, și nici prepara­te speciale, a căror composiție sau procedeu de preparare să consti­­tue un secret al statului. Și ceea ce este mai regretabil, c­ea nici osteneală nu s’a depus ca să se în­curajeze întreprinderile particu­lare în această direcție, astfel că azi suntem nevoiți a importa cu mari greutăți explozibilele ce vor furnizeze, în condițiunile în care ni le vor spune, laîine nu știu dacă chiar cu aceste greutăți vom putea sa ne procurăm astfel de de materiale de războiu. Cu toate acestea în țară la noi avem material prim din abunden­ța și care se risipește­ încercări s’au făcut pentru a prepara din ele explozibile. Astfel unul din colegii mei, re­gretatul dr. Stalul, chimist dis­tins, farmacist major, care se o­­cupa in special cu chimia piro­­teh­nica, a preparat un foarte bun explozibil, care i-a dat rezul­tate încurajatoare la experiențele ce le-a făcut. Preparatul sau era constituit din nitrificarea celulo­zei și lignosei ce se găsește în băligarul cailor, de unde, prin procedeele de purificare, a extras și preparat explozibilul sau. Dr. Statul a încetat din viață înain­te de a ajunge la perfecționarea preparatului său, care dela înce­put a întâmpinat cele mai grele obstacole chiar din partea celor cari erau­­ obligați a-1 ajuta. Tot asemenea și cu alt explo­zibil, care a făcut mult zgomot prin ziare, mult lăudat de per­soanele cari au asistat la experi­ențele cu „Galatzita“, preparată de lt.-colone­l din geniu C. Dimi­tri­ade și farmacist căpitan C. Ionescu, decedat. Am văzut acest exeplozibil la expoziția din 1900, unde a fost premiat cu medalia de aur, și cred că a prezentat avantaje superi­oare expo­zibilelor ce ni le pro­curăm din străinătate. Să obiectat că acest explozibil nu e destul de stabil, că se alte­rează, firește, cînd se păstrează în rele condițiuni și alte de­fecte ce se găsesc cu prisosință mai la toate explozibilele simi­lare, pe care noi le importăm cu mari cheltuieli și greutăți. Cu toate acestea tot mai e timp ! sa se facă și alte încercări cu materialele prime ce se găsesc în­­ țară, cari se pot transforma în­­ explozibile, astfel restdul rezultat de la fabricațiunea petrolului și a derivatelor. Toate rămășițele cari se asvîrlă ca netrebuincioase, for­mând lacuri negre și insecte în jurul fabricilor de petrol, din toate acele murdării inutile de cari nu știe cum să se scape fa­bricanții, se poate scoate mate­riale prețioase pentru industrie, în­deosebi pentru prepararea ex­plozibilelor. Am încercat prin procedee spe­­­­ciale de purificare și nitrificare­­ a hidrocarburelor ce se găsesc în­­ aceste residuri, și d’împreună < "U inoccluseifl electrîcî«wa. " Arginto­*“ viei, am reușit să prepar un ex­plozibil care a dat bune rezultate la toate experiențele făcute de noi, cu autorizația ministerului de războiu la regimentul 1 ge­niu, precum și la diferitele expo­­zițiuni și congrese naționale și internaționale. Rezultatul acestor încercări, d’impreună cu toate­ relațiunile privioare la compoziția și prepa­­rația acestui explozibil, s’au co­municat ministerului de războiu, de mult, într’un memoriu tipărit. Ca și toate încercările cari s’au­ mai făcut în această direcțiune, explozibilul acesta a rămas în de­suetudine, rămînînd ca timpul și împrejurările să scoată­­ la iveală întreprinderile folositoare Statu­lui, chiar atunci cînd anumite in­terese, sau alte cauze, s’ar opune la aceasta. Lt.-Colonel C. D. Parepa j farmacist-chimist -----­­Mag.«»« W ------­ h­iunii scufundarei «An­conei» Anclista președintelui Wilson — Prin telegrafia fără fir — Londra, 31 (13). — Preșe- Statele Unite a ob­ține și tran­smite la Washington fără în­târziere toate inf­ormațiunile precise, privitoare la modul de atac al steamerului Anco­na și a determina oficiul dacă semnalul de stoppare a fost dat sau dacă Ancona a­ încer­cat a scăpa. Mr­ Lansing a declarat că departamentul sta­tului se silește a strînge știri de încredere în această­­ v­ Í­cere. In­potriva nesiguranței a circumstanțelor exacte re­­l­­a­tiv la scufundarea Anconei ziarele americane declară că sunt destul de cunoscute și dovedesc cele mai crude orori ale războiului prin masacra­rea Luusitaniei. decernarea premiilor Nobel Stockholm, 31­­ lei.—Aca­demia de științe a decis sa de­cearia premiul Nobel pen­tru fizică pe anul 1914, pro­fesorului Laus de la Univer­sitatea din Francigrt pe Mein pentru descoperirea difractiunii razelor Roent­gen în cristale, iar premiul pentru chimie pe 1914 pro­fesorului Theodore Williams Richard de la Universitatea Harvard din Cambridge 1 Vu."•••­••o hassete, pentru fi­xarea greutăților atomice ale elementelor chimi­­ce. (K. B.) Comitetele partidelor radical și radical-socia­list In vizită la ministrul Cambon — Prin telegrafia fără fir —­ Lyon, 31 (13). — Comitetele executiv și directorial ale par­tidului radical și radical-so­cialist au făcut vizită preșe­dintelui lor de onoare, d. E­­mil Cambon, ministru de stat. D Cambon a mulțumit cor­dial delegaților pentru demer­sul lor. După un schimb de vederi asupra situ­ațiunii, s-a felicitat constatând, încă o da­tă, că voința unanimă a par­tidului radical este de a se menține, pînă la victoria fi­nală, uniunea națională, în interesul superior al patriei. Amânarea congresului pacifist convocat la Berna — Prin telegrafia fără fir — Lyon, 31 (13). — Congresul pacifist din Berna, care avea un se­r ie în Decembrie, s-a < ■vânat fără termen din caza lipsei congresiștilor- Acțiunea submarinelor germane — Prin telegrafia fără fir — Berlin, 31 (13) Octombrie, Se anunță din Paris că un submarin german a scufun­­dat Duminică vaporul de puș­­ă francez „France“. Un alt submarin german a scufund­at vaporul britanic „Caria“. vaporai englez­i „Mercian" torpilat — Prin telegrafia fără fir — Berlin, 31 (13) Octombrie.— se anunță din Londra: Vaporul de transport „Mer­tan" a fost atacat în Medite­­rna de către un submarin dușman; vaporul s'a scufun­dat, 23 persoane au fost ucise, 0 rănite și 3d dispărute. Germanii au ajuns la Dupci și Ribare Benin, 31 (13).­­Urmări­rea a fost continuata. La sud de linia Kraljevo-Tres­­tennik, prima creastă a înăl­țimilor a fost trecută. in valea Rasina, la sud­­est de Kruseva, trupele noa­stre au înaintat pina la Pup­ei. Mai spre est s’a ajuns la Ribare și Ri­barska Parje situată alături. Eri am capturat 1700 de prizonieri și 11 tunuri. Voli­­bored­a). Ofensiva bulgară In Serbia Cavaleria bulgară a intrat în Priștina ( Sofia, 30 (12). — Retragerea trupelor sârbești are pe alocuri caracterul unei fugi dezordonate. In cteva puncte Sirbii au încer­cat­ atacuri disperate­ așa ,de­ pil­dă In regiunea Monastir, unde forțele­ bulgare au respins atacu­rile Sirbilor, pricinuindu-le pier­deri mari. Bulgarii înaintează victorios dincolo de Prilep. Cavaleria bul­gară a intrat la Priștina. (K. B.) * Sofia, 30 (12) (sosită 31 (13). —Comunicat oficial a­­supra operațiunilor din 29 (11).—Operațiunile continuă a se desfășura cu succes. * In valea Moravei am luat in­ gara ajunis cinci locomo­tive, 106 vagoane încărcate cu munițiuni, arme și­ alt ma­terial de războiu, iar în ga­ra Alexinatz 100 de vagoa­ne, dintre cari cele mai mul­te încărcate cu munitiuni si tutun. (Agenția bulgară). Atacurile din Sangiac res­pinse de muntenegreni Paris, 30 (­2) (sosită 31 (13).— Comunicatul munte­negrean, primit la 28. Foar­te vii lupte de artilerie pe întreg frontul Grahovo-Vu­­schido la 26 Oct. Puternicele atacuri de in­fanterie în contra armatei noastre din Sat­grac au fost toate respinse. (Havas). Bulgarii au trecut Morava Vien, 30 (12) sosită 31 (13).­­Pe întreg frontul luptele de ur­mărire sunt în­ curs. In văile Ibarului,­­trupele germane au luat cu asalt Bo­­gutovac și înălțimile de ambe­le părți ale acestui sat. Armata Gallwitz se apropie de crestele înălțimilor mun­ților Jastrebac. Prada cea, noua se urcă a­­colo la 1400 de soldați, H tu­nuri, 16 chesoane de muni­­țiuni și un teren de pod ar­mat.­­ Armata bulgară a forțat pe întregul ei front trecerea Mo­ravei. (K. B), Sârbii au ocupat mai multe pozițiuni — Prin telegrafia fără fir — Lyon, 31 (13). — Trupele sîrbești au ocupat în bună rânduială pozițiunile de la sud și de la est de Craljevo, de la est de Kvangnita și cele din su­dul Moravii, unde se dau lup­te înverșunate. Bulgarii au atacat o gară.— Francezii au luat două sate — Prin telegrafia fără fir — Paris, 31 — La 10 Noembrie st. n. s au făcut recunoașteri nu­meroase fără angajamente se­rioase. In aceeași zi, Bulgarii au bom­bardat cu violență gara din Cri­­colac. Francezii au luat, pe țărmul ding al Cernii, satele Crusevica si Sircovo. In spre Valandovo și Rabro­­v­o, nu să mai petrecut, a doua zi, nici un eveniment important, lustro-germanii adună aramă prin localitățile sârbești . Prin telegrafia fără fir — Lyon, 31. — După știri primite lui Munich, armata germană a oferit mult în mersul ei spre­­ Taguerar. După cum spune „Vossische­leitung”, prin toate localitățile orbești trupele austro-germane a început­ să adune obiectele de racnă ; $9 Alianța balcanică de IV. E. CHEȘOFF fost m­ifil-ministru al Bulgariei Surparea alianței balcanice VI — Urmare și sfârșit. — Înainte de a vorbi de răz­boiul cu Sârbii, d­. Gheșoff re­amintește că într-un timp de 28 de ani Sârbii au declarat de două ori război Bulgarilor. întâia dată a fost la 1. No­­embrie 1885. Regele Milan vroi să împiedice unirea Bul­gariei cu Rumelia Orientală, fiindcă scăpase momentul u­­nei năvăliri în Serbia­ veche. După instigația guvernului austriac, zice d. Gheșoff, Re­gele Milan ne declară războ­iul. In mai puțin de cincispre­zece zile Sârbii fura bătuți și armata bulgară, în mersul ei spre Niș, nu fu oprită de­cât de reprez­ezntan­tul Austriei, contele Kegenhuller­ La 20 ianuarie 1886 se întruni la Bu­curești conferința pentru în­cheierea păcii între Bulgaria învingătoare și Serbia învin­să. S’a petrecut atunci un lu­cru până aci necunoscut în istoria conferințelor; împuter­niciții celor două țări se înțele­­seseră deja asupra primelor două articole ale tratatului de pace, când veni o depeșă de la Regele Milan spunând că a­­cesta nu primește alt tratat de­cât un singur articol conceput astfel: ..Pacea e restatornici­ă între Serbia și Bulgaria din ziua semnării tratatului de fa­ță­’. Așa s’a și făcut. In relatarea celui de al doi­lea război balcanic, d. Ghe­șoff se slujește de preferință de documente străine. La 16 iunie se produce ata­cul„ La 1”,' . guvernul bulgar dete ordin să se oprească ope­rațiunile și rugă pe Rusia să mijlocească. D. Sasonoff adre­să imediat rugămintea aceasta reprezentanților ruși la Atena și Belgrad, telegrafiaza în a­­celaș timp la Sofia în sens a­­sigurător. Depeșile pe cari­ci. Sasonoff imprimi din Atena erau des­tul de împăciuitoare. Dar la Belgrad i­ se opuse un refuz net­înainte de a sosi ,la Peters­burg telegrama d-lui Hart­wig ,ministrul Rusiei la Bel­grad, în care spunea că­ :,orice acțiune împăciuitoare asupra guvernului ar rămânea nepu­tincioasă față de supraescita­­rea generală împinsă la mar­ginea extremă“ — Serbia de­clarase război Bulgariei. Reproducând proclamația de război a regelui Petru al Leninei d. Ghesoff observă că manifestul nu conține nici un cuvînt cu privire la atacurile bulgare dela 16 iunie- E vădit dup­ă d-sa, că proclamațiunea fusese pregătită înainte de a­­cele atacuri, căci dacă ar fi fost dată la 18 iunie la Belgrad ea n’ar fi putu­t ajunge în a­­ceeași zi în mâinile coman­dantului din Orah­oveț; dea­lt­­min trelea, în originalul docu­mentului acestuia, data de 18 iunie și mențiunea „făcut la Belgrad" sunt scrise cu mâna. Grecia urmă exemplul Ser­biei. Regele Constantin pleca­se încă de la 14 iunie la Salo­nic, având în buzunar procla­mația de război contra Bul­garilor­.Blestemul lui Cain înfieră popoarele devenite atât de simpatice lumii civilizate prin spiritul de hotărâre și prin bravura ele cari dăduseră do­vadă în lupta pentru liber­tate... ..Pe cînd la Bulgari numai niște factori nerăspunzători se făcură vinovați, la, adver­sarii lor guvernele răspunză­toare se purtară, față de tratet­­ele ce purtau semnăturile lor ca și cu niște petice de hîrtie. Sfărîmarea alianței balcanice și marele războiu actual nu le rezervă oare surprinderi și decepții? 1) .,Nu e nimic mai mîhnitor decît ciocnirile înttre aliați..­. Și iarăși nu-i nimic mai trist decît chipul cum fu înmor­­mîntată la București (acest­­calvar al alianței balcanice) autonomia etnică a popoare­lor balcanice cu toate urmări­le sale... ,,Bulgaria fu despoiată, rui­nată, umilită’’­­D. Gheșoff spune că a simțit imperios datoria de a destăi­nui, înainte de sfîrșitul con­flictului sângeros de astăzi, ceea ce știe asupra răspunderi­lor­ surpării alianței balcanice — care a adus un haos nou în Balcani și a contribuit puter­nic la deslănțuirea marelui răzloi actual — și încheie cu o pledoarie elocintă pentru in­teresele țării sale. In afară de cele patru capi­tole pe cari le-am rezumat, cartea d-nului I.- E. Gheșafi mai cuprinde un facsimil al proclamației regelui Petru, tratatul de alianță dintre Bul­garia și Serbia, anexa secretă la acest tratat, convenția mili­tară bulgaro-sîrbă, două aran­jamente între statele-majoare respective, avizurile reprezen­tanților statelor-majoare, tra­tatul de alianță dintre Bulga­ria și Grecia, convenția mili­tară bulgaro-greacă și un ex­tras din memoriul guvernului bulgar privitor la arbitrajul sîrbo-bulgar­. V­ 1) D. Gheșeff a scris și tipărit lucrarea sa înainte de intrarea Bulgariei în războiul actual. ii Prin telegrafia fără fir Norddeich, 31 (13).— Athena. Camera ele­nă a fost dizolvată. Noile alegeri vor avea loc la 19 (12). Dizolvarea Barierei grecești­­ TeBIBfi É MlHWi în Persia Teheran, 8 sosită 31 (13) Oc­tombrie.­­ Față de știrile stăruitoare despre intensiu­­nea Germanilor și Turcilor de a provoca dezordine la Te­heran și de a ataca legațiuni­­le rusă și aliate, detașamentul rus de la Kalvin a primit or­dinul de a se apropia de Te­heran. Din acel detașament a mers spre Janghirman­ (West>­nik). Misiunea Lordului Kitchener New­ York, 30­­12).—„Associa­ted Press” află din Washington că informațiuni confidențiale a­­rată că misiunea definitivă, a lordului Kitchener este în Indii, u­nde ar fi izbucnit dezordine se­rioase. (K. B.}. I De ce se duce Kitchener In India Berlin, 31­­10 —­ Corespon­dentul lui Wolff bureau la New­­­ York radioteiografiază. Presa Asociată afli, din­ Washington: Prin vălul gres ,c cent­ra en­gleza aruncă asupra evenimen­telor din Industar , Egipt, a sosit țibreta C­* Na­im din Hy­derabad, credinciosul asai al Angliei, a fost detrona mire popor. Această detrona, can. constitue punctul culminant al diferitelor știri despre tulbu­­­rări și revolte, trebue să fie mo­tivul principal al plecării lui Eichener. Știrile ioșite ad­ prin­ căi, ce scapă con­trolulu­­i censu­re, engleze, spun hi arcurile bine informate d­e Londra este lucru cunoscut ca de , Kitche­ner se duce in £ cand scopul său final este. in offfbv.­.imfi. Olastic ® fortificări engleze dealungi Suezului Roma, 30 (sosită 31 (13).­­­­„Tribuna­ află din Atena că mai mulți călători sosiți din E­­gipt relatează, că Enale­ii lu­crează la gigantice la stâr­­nice și hidraulice dealungul fratelui de Sues cu scopul putea eventual să inunde nețuri imense lăsînd să se deasupra apelor cu­m­ificații, cu a căror aprov­­are vor fi însărcinate cana­­rele. Acestea și alte pregătiri de a­­semenea natură dau populației din Egipt, europeană ca și aia* sulmană siguranța că poate fi liniștită, neavînd să se îngrijo­reze citași de puțin de vreun a­­tentat al Imperiilor Centrale îm­potriva Egiptului; CAUT, II)

Next