Universul, noiembrie 1915 (Anul 33, nr. 303-329)
1915-11-25 / nr. 326
5 BANI EXEMPL: ARBl-AXE miTL-H-rul 326P Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN 1691 MIERCURI. 25](8 Dec.) NOE RASBOIUL S’A... DEPĂRTAT de GENERALUL GR. CRAINICIANU. Răsboiul se apropie, răsboiul s’a apropiat. Așa am zis în slave articole precedente. Uluiți se așteptau să citească urmarea, că momentul a sosit. Sinii chiar m’au învinuit, că am tăcut. Reamintesc, insă, că numai guvernul și statmajorul armatei sunt in măsură, să judece in mod absolut exact momentul răsboiului. y uniai factorii răspunzători sunt în drept să comunice diret, prin decretul de mobilizare, indirecți și fără explicare, că situațiunea diplomatică și ■strategică, este cea mai priincioasă și că momentul a sosit. Un militar de profesiune nu poate arăta ■mai dinainte un asemenea, moment, fără a explica, și demonstra cel puțin situațiunea militară și planul de urmat. Rar, din această arătare, inimicul poate profita, cu atît ■mai mult cu cit autorul s’ar apropia de adevăr. In articolele precedente, eu am spus că situațiunea strategică cea mai favorabilă, fără a o desvolta, va fi înainte de sprobîrea Serbiei și noate înainte de desfășurarea forțelor Aliaților în Peninsula balcanică. Astăzi, din nenorocire, simuasiunea strategica s-a produs tocmai in aceste condițiuni nefavorabile. I*rincipalele elemente strategice s’au modificat radical, astfel, că un nou plan de răsboiu se desenează. Astăzi, deși armatele austro-germane au trecut toate Dunărea, deși ele s’au înfundat în munții Serbiei, deși comunicațiunile lor dina noi au rămas foarte expuse și vulnerabile..., totuși eroica urmată sârba este aproape distrusă și desființată. Re altă parte, Franța și Anglia n’au putut debarca forțe îndestulătoare la Salonic. Italia n’a intervenit, fie chiar pe coasta Adriaticei. Rusia nu a terminat încă organizarea și concentrarea armatei de sud. Grecia caută scăparea în neutralitate. Armata bulgară va ține probabil frontul din Serbia, și spre Grecia-Salonic, iar armatele austro-germane, liberate, se vor concentra, spre a face front, împreună cu rezervele turcești, în orice direcțiune amenințată. In fața acestor fatalități, a căror greutate enormă ne-ar sdrobi, dacă n’am avea siguranța rezultatului fir nal, este evident, că i răsboiul nostru s’a... s depărtat, fără însă, bine înțeles, să fie înlăturat, însăși toată presa Aliaților recunoaște, că fără o acțiune puternica din partea lor în Peninsula balcanică, nici Grecia, nici România nu vor intra, fieu ni în foc. deși, eu am credința, că cu cele 700 fie mii de baionete românești și grație pozițiunii noastre geografice, noi am ridica ne Greci și am resturna situațiunea, totuși este preferabil, natural, ca, totriiura să fie dată, cu toate forțele unite, spre a fi decisivă și statornică. Astfel marea noastră problema rămîne întreagă în picioare, spre a fi rezolvită la momentul onortun. Ea nu poate avea decit o singură soluțiune: răsboiul pentru apărarea țarei și mărirea neamului. 22 Noemb. 1913 Crîncsne supte pe frontul bucovinean Artileria rusească bombardează Zurenii și Mamornițaaustriacă. — Focul din Mamornița. — Distrugerea vămei austriace. — Prizonierii făcuți de ruși. — Nouă recrutări în Bucovina Dorohoi, 22 Noembrie In reportajul meu precedent cu privire la situația beligeranților de pe frontul bucovinean, am arătat că fată de marile pregătiri făcute atît de ruși cit și de austriaci, crîncene lupte sunt în perspectivă. Informațiunile noastre s’au adeverit foarte curînd. In tot timpul zilei de ori lupte de artilerie din cele mai grozave s’au desfășurat între ruși și austriaci, în jurul localitătei Boian. Rușii formidabil întăriți și posedând numeroase tunuri de calibru mare așezate pe dealul Boianului, au deschis focul, bombardând pozițiunile austriacilor atît de la Zureni — în fața Boianului — cît și de la Mamornița austriacă. Artileria austriacă a ripostat, dar mai slab. Canonada a fost extrem de violentă Bubuiturile tunurilor s’au auzit la o depărtare colosală în județul nostru. In apropierea frontierei județului nostru spre Bucovina și Basarabia, adică în apropierea teatrului de operațiuni, bubuiturile au cutremurat pământul. Tirul artileriei n’a contenit un moment. La Mamornița austriacă a fost provocat un incendiu. Flăcările cari au mistuit cîteva case și gospodării au fost văzute de locuitorii romîni de dincoace de frontieră cari au urmărit cu ochii liberi sinistrul spectacol. In populațiunea civilă din Mamornita austriacă a domnit, în tot timpul bombardamentului și al incendiului, o panică grozavă.. Drojdia orașului s’a dedat la jafuri. La Zureni, din cauza bombardamentului, vama austriacă a suferit serioase avarii. După aproape 12 ore de lupte neîntrerupte, rezultatul a fost că trupele austriace dran cea mai apropiată vecinătate cu frontiera spre Basarabia, au ieșit din tranșeele primei linii de bătie pe cari le-au părăsit retrăgîndu-se spre linia a doua a tranșeelor. Cu acest prilej rușii au făcut un număr de prizonieri din rîndurile trupelor austriace. Populațiunea românească de la frontieră a putut observa trecerea convoiurilor de prizonieri spre Basarabia, dealungul Prutului. In timpul luptelor au virat deasupra teatrului de operațiuni mai multe aeroplane inamice, urmărind bombardamentul. Sunt informat dintr'o sursă demnă de toată crezarea că în ultimul timp s’au făcut în Bucovina noi recrutări, revizuindu-se toți bărbații între 18 și 50 ani, cari au fost scutiți sau reformați la examinările anterioare. Revizia a fost severă și au fost uniformați toți acei în stare să țină o armă în mînă, indiferent de defectele fizice ce prezentau. ^ Bruno Vase recesionate sub pază militară Madis, 22 Noembrie In uraa disposrițiunii de a se rechiziționa toate vasele de pe Gaa&re, autoritățile au pus sub pază militară vasele societăților de navigațiune Austriacă și Ungară ce se găsesc în fortul nostru. Un post de grăniceri a fost instalat pe unul su vasele austeace. De ce n’avem Mrtie Am atins zilele trecute chestiunea lipsei de hîrtie pentru tipar, într’un răspuns către d. director al oficiului de vinzarea hîrtiei la două înștiințări ce ne făcuse. Ni se păruse curios că, in adresele oficiului, se cerea să stăruim la ministerul de finanțe pentru acordarea unor compensațiuni, singurul mijloc pentru fabricele noastre de hîrtie ca să aducă din străinătate materiile prime de cari au absolută nevoe. De ce să stăruim noi, ziarele, pentru asemenea lucru? Adică ministerului de finanțe nu-i pasă dacă se prăpădește o industrie importantă ca aceea a hîrtiei? Sau poate să-i fie indiferent dacă intr’o bună dimineața nu vor mai apare ziarele? Bănuirăm deci că e ceva la mijloc și ne-am dat osteneala să lămurim lucrul. N’a fost lesne, dar totuși am dibuit adevărul. Ministerul de finanțe cu adevărul n’a acordat comnensatiunile cerute. Nu le-a acordat însă nu pentru că nu i-ar păsa de soarta industriei hirtiei și a ziarelor, ci pentru că condițiunile erau prea grele. Așa fiind lucrurile, trebue să înștiințăm pe cititori că situatiunea nu se va îmbunătăți, ba poate chiar se va inrăi. Perspectiva e destul de rea pentru noi, căci lipsa hirtiei ne aduce mari piedici și multe pagube. Cînd e vorba insă de interesele tării, datori suntem cu toții să ne supunem, oricit de mari ar fi sacrificiile ce trebue să facem. Rugăm dar pe numeroșii noștri cititori ca, luînd cunoștință de adevărata stare a fierurilor, să fie îngăduitori. Noi vom face tot ce ne va sta în putință să facem. Mare Consiliu de răzbi franco-englez la Gailais — Prin telegrafia fără fir — Lyon, 23 — La Calais n-a ținut ori o importantă conferință franco-engleză. Din partea Angliei au participat dan Asquith, primul ministru, Balfour- primul lord al amiralității, lordul Kittebener, ministrul de răsboi, sir Archibald Karray, șeful statului major general, și Clarke de la ministerul de externe. Din partea Franței au fost d. Briand, președintele consulului și ministru de externe, însoțit de d. Margerie, directorul politic, generalul Galbeni, ministrul de răsboi însoțit de generalul Grazianii, șeful statului major general, amiralul Tacate, ministrul marinei, însoțit de șeful statului major al marinei amiralul Jonquières, generalul Joffre, însoțit de generalul Pelle. Miniștrii au sosit dintr’o parte și dintr’alta la ora 1 da- și au dejunat împreună. Conferința s’a deschis apoi la orele 2 și jam. și a ținut pînă la 6 seara. Deliberarea s’a făcut asupra chestiunilor principale impuse de momentul actual. Peste noapte miniștrii francez, și englezi au înapoiat la Paris și la Londra. Trupe Austro-Smsne pentru Bulgaria T.Măgurele- 22 Noembrie Aseară pe la orele 6 și mm., au acostat în portul Nicopoli (Bulgaria) 6 șlepuri, trase de două remorchere, cari veneau din susul fluviului. Din 3 șlepuri au debarcat trupe germane și austriace, cărora populația bulgară, în frunte cu o muzică militară, le-a făcut primire entusiastă. Celelalte șlepuri cu trupe au pornit la vale, spre a fi debarcate probabil în alte porturi din Bulgaria. — Serviciul nostru telegrafic — PE FRONTULBAÎ,CANIC Pregătiri la Salonic Rama, 21. — După știri din Sodoma in ultimele zile au sosit acolo forțe importante engleze și franceze. A mai sosit o echipa de ingineri și lucrători pentru căile ferate, cu material necesar, spre a mări posibilitea transporturilor pe liniile ferate, cari au capătul la Salonic. In împrejurimile orașului se fac depozite imense de proviziuni și munițiuni. Din importanta acestor pregătiri rezultă că se are in vedere dublarea forțelor debarcate pînă acum de aliați acolo. (A. T. I.) Germanii și Bulgarii au pătruns In Monastir Berlin. 22. — In luptele victorioase de lingă Plevne din munții de la nordest de Ipek am făcut mai multe sute de prizonieri. La sudvest de Prizrend, trupele bulgare au oprit și batiu pe dușman care se retrage. * In munții lama, la est de Debra, precum și la jumătatea drumului de la Krcova- Ohrida, ariergardele sîrbești au fost infrînte. * Detașamente germane și bulgare au pătruns la Monastir și au fost salutate cu bucurie de autorități și populațiune. (W. R). Muntenegrenii resistă Paris. 21. — Am respins pretutindeni atacurile violente contra pozițiilor noastre pe malul apei Crosotin T lingă Plevje. (Havas). O mare luptă lingă Celecib în Muntenegru Viena. 22 — Lingă Celecib a avut loc o luptă destul de puternică cu Muntenegreni cari au fost respinși spre graniță de grupul care a intervenit, în direcția Foca. La sud de Plevlje, trupele noastre au respins contraatacuri violente muntenegrene.Printre materialul de răsboiu luat la Plevlje se află un milion cartușe de infanterie și 100 chesoane de munițiuni de artilerie. La sud de Novibazars au adus din nou 600 prizonieri.K. Bl Cum a capitulat Monastirul — Prin telegrafia fără fir — Nauen, 23 — Corespondentul de război italian, Magrini, ale cărui comunicate sunt demne de încredere anunță că colonelul sîrb Vassici, pînă în ultima ora a așteptat în zadar ajutor, apoi a părăsit Monastirul. Comunicatele engleze spun că capitularea Monastirului a fost mijlocită de mitropoliți greci. Salonicul plin de fugari — Prin telegrafia fără fir* Nauen, 23. ■— După comunicatul din ,Züricher Zeitung", Salonicul e arhiplin cu fugari sârbi, de unde și lipsa de pîine. Străzile înguste ale orașului sunt arhipline. Regele Greciei e foarte iubit pentru că are în vedere interesele țării și a ferit țara pînă acum de război. Bulgarii respinși de francezi la Gosturino și la Gerna — Prin telegrafia fără fir — Paris- 23. — Acțiunile locale din ziua de 20 ale curentei au fost destul de vii ,mai cu seamă spre Costurino, unde Bulgarii au bombardat și atacat una dintre pozițiile franceze, fiind respinși. Două încercări ale Bulgarilor de a trece peste Cerna au fost oprite de Francezi. * Lyon, 23. — Luarea Monastrului a modificat unele pozițiuni ale frontului francez și dă o nouă îndrumare pentru rectificare tuturor liniilor. Artileria francez a oprit o recunoaștere a inamicilor la Cerna. Bulgarii au bombardat Brasnic la estd de Civolak, precum și regiunea de la est de Strukumița. Debandanda armatei sîrbești — Prin telegrafia fără fir — Nauen. 23. — Numărul total al prizonierilor sîrbi se ridica acum la 160.000 Trupele austro-germane întîlnesc zilnic detașamente sîrbești epuizate și flămînde pe care se constitue prizoniere. Detașamentele sîrbești merg fără conducători. Toți fug. Unii rămîn pe marginea drumului. / Ce spue „Tanin“ despre situația Mahomedanilor din Egipt . Prin telegrafia fără fir Nauen. 23 — „Tanin“ publică o scrisoare relativ la suferințele mahomedanilor din Egipt- Englezii le confiscă bani și rechiziționează țăranilor animalele și cămilele fără să despăgubească.S-au luat chiar și măsuri legale pentru ca pământurile egiptenilor să poată trece în mâinile capitaliștilor străini. Polițaiul englez le-a confiscat tot aurul și totți banii Englezii le-au închis toate școlile superioare renumite din Blazhar. Profesorii și asistenții au fost expuși unui tratament injurios. Relativ la tratamentul soldaților mahomedani în armata franceză, ne dă informațiuni un locotenent francez de religie mahomedană, care, la Galipoli a trecut la coreligionarii săi spunând că comanda e încredințată numai ofițerilor francezi, că mahomedanii stau totdeauna în primul rând și servesc ca hrană de tunuri. Mahomedanii primesc haine nesuficiente și sunt insultați. Morții sunt îngropați fără respectarea prescripțiilor religioase. Preotul mahomedan Fuler publică în »New Yorker Times", scrisoarea unui burid care comunică grozăviile englezilor în Africa de sud. In biserici s’a oprit serviciul religios pentru că burii de acolo au refuzat să meargă contra Germaniei. I DN ARTICOL al istoricului Friedygung despre viitorul Serbiei — Prin telegrafia fără fir — Nauen. 23. — Ziarul .,Voss” publică un articol al renumitului istoric austriac Friedygung relativ la viitorul Serbiei. Friedygung stabilește că partea bulgară a fostului regat sîrb de drept aparține Bulgariei. . Bulgarii trebue să rămînă acolo după cucerirea ei de către aliații austro-ungaro-germani. Mai departe, autorul stabilește că regele Greciei a sfătuit pe regele Serbiei să încheie pace pentru că a lupta contra puterilor centrale e fără nici o speranță. El relevă că înțelepți politiciani sîrbi ca Georgevici, Petrovici și alții au rămas în Serbia și nu au fugit împreună cu dinastia plină de vină și pătată de singe. Ședințele Reichstagului — Prin telegrafia fără fir — Lyon, 23., — Ziarul conservator „Taglische Rundschau" afirmă că Reichstagul va fi descris de la 9 pînă la 15 Decembrie și apoi se va amina iarăși pînă la 15 Martie. Interpelarea social democraților relativă la pace va fi discutată în una din ședințele din Decembrie-Celelalte grupe sunt decise să facă numai scurte declarațiuni asupra chestiunii, iar guvernul va da un foarte scurt răspuns- Pe frontul austro-italian Italienii se apropie tot mai mult de Gorizia Roma. 21. — Ziarul ,,Corriere della Sera" spune că pragul Goriziei este de acum cucerit și acum trupele italiene cuceresc stâlpii care sunt la cele două înălțimi ale Podgorei: Calvario, Sora Podgora și muntele Sabotino. Calvario este de acum încolo în mîinile italienilor, care se pregătesc să scoboare la poalele orientale ale înălțimilor către Gorizia. Pe Carso înălțimile San Martino și San Michele cad progresii în mîinile italienilor. (AT I). Atacurile italiene continua Viena, 22. — Eri. Italienii de pe frontul Isonzo s’au mărginit la un foc de artilerie de forțe variabile, lângă Oslavija inamicul a încercat cîteva atacuri de noapte izolate, cari au fost toate respinse. Pe frontul tirolez artileria inamică desfășură o activitate destul de vie contra regiuneii fortificate de la Lardaro. Comunicat italian — Prin telegrafia fără fir — Coltano, 23. — In afară de acțiunile de artilerie și de mici ciocniri de detașamente, pe tot frontul nu s’au mai petrecut evenimente de vreo însemnătate oarecare. re. Gadorna. Pe frontul occidental Comunicat belgian Paris, 20. — Cu toată vremea rea, artileria noastră a stînjenit în repetite rînduri pe săpătorii dușmani și a redus la tăcere baterile adverse active, cari deschiseseră focul pe drumul Pyregaele-Reminghe (Havas). Explozia unei mine germane Paris. 21. — Noaptea a fost relativ calmă. Citeva obuze de calibru mare au căzut la est de Grenay și în regiunea Sapigneul. Am provocat explozia cu succes, a unei mine lângă Vauquois. O ploaie torențială a stînjenit tirul artileriei. Lupte de artilerie pe frontul belgian Paris. 22 — Vremea rea a stînjenit și astăzi acțiunea noastră pe frontul belgian. Artileria noastră a izbutit în mai multe puncte să răstoarne săpăturile inimicului oprindu-l de a continua lucrările și in special pe lingă posturile germane Denthoven și Ouistuyvenkenske. Bateriile noastre au contrabătut cu eficacitate artileria adversă care luase ca obiectiv aglomerări din regiunea de la vest de Dixmude. Duel de artilerie între francezi și germani Paris, 23. — în Belgia, artileria franceză a făcut trageri cu folos asupra drumurilor subpămintene dintre tranșee din regiunea Hellas, unde se semnalaseră mișcări de trupe germane. In Artois, bateriile franceze au ripostat cu energie la bombardarea violentă a tranșeelor îor de la sud vest de Loos. Intre Somme și Oise, aparatele de război din tranșeele franceze au distrus posturile germane de la nord de Herbecourt și un adăpost de mitraliere de la Filleloy. Lupta de mine a continuat în folosul Francezilor în regiunea Deffinse, in pădurea Saint Marie, în est de Tracy le Val și pe înălțimile Meusii, la Sparges. Ultimele 5 zile! Mai sunt 5 zile până la tragerea MARILOR PREMII alte ziarului „Universul" Cine se abonează cu începere de AZI si = până la 28 Noembrie inclusiv seara = l «arte la tragerea premiilor Reia 29 Noeaiible cor.Asemenea acel, al carar aUoHament a expirat la 1S Noembrie să se inulteasca a-1 remoi, ca sa poată concura la tragere. Serbia și Oltenia Conferința d-lui profesor N. Iorga la Craiova Craiova, 22 .Noembrie In sala teatrului Național, arhiplină, d- profesor Iorga și -a desvoltat astă-seară conferința sa : ,Serbia și Oltenia”. D-sa și-a întipărit subiectul în două părți. In prima parte a vorbit despre poporul sârb și situația lui creată prin actualul război, iar în partea doua a vorbit despre legăturile ce există între Serbia și Oltenia. Poporul sârbesc deși învins, zdrobit aproape, nu va pieri, căci el are drept la viață. Un popor care înțelege jertfa pentru țară este lucrul cel mai mare, este nemuritor. S’a vorbit și s'a scris despre invaziile hunilor, ale tătarilor, descriindu i ca pe niște oameni barbari, zugrăviți de istorici, dar nu cred că faptele lor să fi întrecut pe cele ce se săvîrșesc acuma asupra acestui popor. Cînd omenirea a trecut în faza în care mintea stăpînește instinctul, la două pași de noi peste Dunăre se comit cruzimi de neînchipuit și dacă noi n'am putut, după cum trebuia, să venim în ajutorul acestui nobil popor, cauza se datorește împrejurărilor. Dar timpul nu e trecut și vom răzbuna grozav întârzierea, căci clipa în care vom arăta că nu ne-am uitat nici prietenii și nici pe dușmani, nu e departe. Vom dovedi că am capitalizat datoria noastră pe care o vom plăti cu siguranță, căci oricite clipe ar avea nedreptatea, dreptatea are o vecinicie, în care se găsește o clipă cînd cu sabia in mină se va face să triumfe dreptatea. Se zice că Serbia "este zdrobită, dar unde, în ce loc, și tu ce clipă, nu o spune nimeni. Eu cunosc o Serbie îngenunnchiată, biruită, dar nu distrusă, căci nu se poate distruge un popor cum este poporul sîrbesc cu o măsură omorîtoare, condusă de Mackensen și câteva inteligențe militare bulgărești. "V Tot să se șteargă de pe harta Europei state alcătuite bizar din mozaicuri ciudate, cum e Austria, cari în fața unei zguduituri puternice se desfac pentru a nu se mai reface niciodată, dar state ca Serbia nu. Eu nu cred în triumful brigandajului, și timpul, ca noi împreună cu sîrbii sa mergem la biruință comună și să răzbunăm dreptatea îngenunchiată, nu e departe. Noi avem o datorie morală da plătit către Serbia, pe care trebue neapărat să o plătim și prin noi la fapte și cu ajutorul lui Dumnezeu la biruință vom înfăptui mai curînd decit credem idealul nostru, răzbunînd pe eroica Serbie. Trecând la partea doua a conferinței, d. profesor lorga vorbește de legăturile noastre cu sârbii și în special de ale Olteniei. înainte însă de a desvolta această parte a conferinței, d. lorga spune că nu trebue să atăcăm pe adversarul, care se reface ci pe cel care se sfărâmă, și cum Austro-Ungaria se găsește in această din urmă fază, nu e greu de știut împotriva cui trebue să mergem, cînd Rusia se reface și cînd momentul Basarabiei încă nu a venit. Bu sunt unii — adaogă conferențiarul — cari spun că trebue să profităm de aceste momente luînd valea Tîmocului. Resping cu indignare aceasta idee. Intrînd în desvoltarea celei de a două părți, d. lorga arată legăturile ce au existat între Serbia și Oltenia, cum noi am împrumutat dela poporul sîrbesc norma administrativă, viața bisericească, viața culturală și cum între noi și Serbia au existat și legături dinastice, la rîndul nostru le-am plătit o parte din tribut, căci mai tîrziu am dat și noi pentru sîrbi viața culturală, mai ales partea Serbiei ocupată de turci. Amintește și despre Tudor din Vladimirii Gorjului, care s’a duce și a luptat în Serbia sub Karagieorghe și care interesa țară, însuflețit de ideile poporului vecin, a provocat mișcarea de eliberare dela 21. D. Iorga încheindu’și conferință, își exprimă încrederea că Serbia se va ridica după aceste suferințe, mult mai mare, după cum va deveni și România și aceste două state vor forma în Orientul Europei, de acum încolo, răgazul contra apartitelor lașe. * După conferință, elevii școlilor secundare au făcut o manifestațiune de simpatie conferențiarului, care și în sală, a fost răsplătit cu îndelungate aplauze. CHESTIA TABACARILOR Cauzele urcării prețurilor pielăriei.—De ce se agită talcarii— Găsindu-se nedreptățiți de prețurile maximale fixate de minister, anunța că vor fi forțați a închide fabricile și a concedia lucrătorii. . Una dintre industriile noastre naționale care în scurt timp a ajuns la o mare desvoltare este fără îndoială și industria tăbăcăriei. De unde acum cîțiva ani în urmă toate articolele de tăbăcărie erau induse din străinătate, ceea ce făcea să avem un import de zeci de milioane, astăzi avem numeroase fabrici de tăbăcărie a căror producție, de bună calitate, este aproape îndestulătoare populațiunei noastre, cu sute de lucrători și în care sunt învestite capitaluri cari se cifrează la 80—109 milioane lei. Solicitudinea statului n’a lipsit. Sau aeridit numeroase avantagii, așa că industriașii tăbăcari au ajuns să aibă capitaluri îndestulătoare și ne obișnuisem a vedea în această industrie una din cele mai înfloritoare și pe care o puteam pune aproape pe picior de egalitate cu străinătatea. In timpul din urmă survine războiul, în care, rînd pe rinei, au intrat toate statele cu care noi aveam relațiuni comerciale, în special în ceea ce privește industria tăbăcăriei. Tăbăcarii prevăzători și stăpâniți și ei de grija ce trebue să avem în împrejurările prin care trecem au căutat prin toate mijloacele posibile să se aprovizioneze cu materiale prime, extracte necesare tăbăcăriei ca: tanin,vallenee etc. Pe lângă greutățile de aprovizionare și lipsă, intervenind și concurența, au plătit prețuri cari au variat între 8—10 ori mai mult ca costul normal. Șiau plătit numai spre a putea face față nevoilor populațiunei și în special, la mvoea cerințelor multiple ale armatei pentru care chestiunea încălțămintei este tot atît de importantă ca‘ și hrana. Partiei cu dificultățile aprovizionarei au mai»,sî prim, prețurile pielăriei ie tot felul s‘au urcat. Cismarii scuzîndu-se cu această urcare h prețurilor au ridicat cu 50 la sută preți încălțămintei aducîndu-se astfel o îngreunare simțitoare, în special poputațiunei sărace. O măsură imediată se impunea: Și atunci, ministerul a fixat prețuri maximale pentru talpă, to val etc. Față de prețurile maximale fixate de minister și față de costul mărfurilor, ce au deja gata în depozite, tăbăcarii găsindu-și nedreptățiți, loviți în existența fabricilor lor deoarece după calculele ce prezintă, la un capital de un milion s-au văzut reduși la 600—650 mii lei, au început să se agite sori fiulînd memorii pe cari le-au prezentat d-lor miniștri de industrie și război. Unul dintre fruntașii tăbăcari pe care F am întîlnit zilele acestea, mi-a declarat următoarele: ,.Materialele ce avem în depozite, astăzi ne costă: talpa între 10—11.50 lei kgr, totalul 11.50—, 32.50 lei kgr.; e posibil sa le vindem sub cost? Nu-i aceasta Q ruină, un dezastru? Am fi niște criminali dacă am căuta să speculăm situația de azi. Cercetați-ne registrele și facturile și vă veți convinge. Noi nu cerem decit un beneficiu de 5—7 la sută pe care îl acceptăm după ce se va face întîi prețurile după cît costă pe stat la tăbăcăria Bucovăț. Altminteri, cu durerea în suflet, vom fi nevoiți, a închide fabricile și a concedia sutele de lucrători cari vor rămîne fără pîine, întrucât și sporul ce ni s’a acordat acum în urmă este absolut inacceptabil”. D. Bodun Tulburări in Maroc — Prin telegrafia fără fir —* Nauen, 23. — Lingă Elhet au căzut mai mult de 30 de ofițeri francezi și șase soldați. La Note de Tara, pînă la Gard, tot Maroa cui a fost în flăcări. Francezii tăinuesc înfrîngerile orele de la Hadelkor*