Universul, noiembrie 1915 (Anul 33, nr. 303-329)

1915-11-25 / nr. 326

5 BANI EXEMPL: ARBl-AXE miTL-H-rul 326P Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN 1691 MIERCURI. 25](8 Dec.) NOE RASBOIUL S’A... DEPĂRTAT de GENERALUL GR. CRAINICIANU. Răsboiul se apropie, răsboiul s’a apropiat. Așa am zis în­ slave ar­ticole precedente. Uluiți se așteptau să citească urmarea, că­ momentul a­ sosit. Si­nii chiar m­’au învi­nuit, că am tăcut. Reamintesc, insă, că numai guvernul și stat­­majorul armatei sunt in măsură, să judece in mod absolut exact momentul răsboiului. y uni­ai factorii răs­punzători sunt în drept să comunice d­i­ret, prin decretul de mobilizare, indirecți și fără explicare, că situa­țiunea diplomati­că și ■strategică, este cea mai­ priincioasă și că momentul a so­sit. Un militar de profe­siune nu poate arăta ■mai dinainte un ase­menea, moment, fără a explica, și demonstra cel puțin situațiunea m­ilitară și planul de urmat. Rar, din acea­stă arătare, inimicul poate profita, cu atît ■mai mult cu cit auto­rul s’ar apropia de a­­devăr. In articolele prece­dente, eu am spus că situațiunea strategică cea mai favorabilă, fără a o desvolta, va fi înainte d­e sprobîrea Serbiei și noate înain­te de desfășurarea forțelor Aliaților în Peninsula balcanică. Astăzi, din nenoroci­re, simuasiunea strate­gica s-a produs tocmai in aceste condițiuni n­e­favorabile. I*­rinci­­palele elemente stra­tegice s’au modificat radical, astfel, că un nou plan de răsboiu se desenează. Astăzi, deși armatele austro-germane au trecut toate Dunărea, deși ele s’au înfundat în munții Serbiei, de­și comunicațiunile lor dina noi au rămas foarte expuse și vul­nerabile..., totuși e­roica urmată sârba es­te aproape distrusă și desființată. Re altă parte, Fran­ța și Anglia n’au putut­ debarca forțe îndestu­lătoare la Salonic. Ita­lia n’a intervenit, fie chiar pe coasta Adria­­ticei. Rusia nu a termi­nat încă organizarea și concentrarea­ arma­tei de sud. Grecia cau­tă­ scăparea­ în neutra­litate. Armata bulgară va ține probabil frontul din Serbia, și spre Gre­­cia-Salonic, iar arma­tele austro-germane, liberate, se vor con­centra, spre a face front, împreună cu re­zervele turcești, în ori­ce direcțiune amenin­țată. In fața acestor fata­lități, a căror greutate enormă ne-ar sdrobi, dacă n’am avea sigu­ranța rezultatului fir nal, este evident, că i răsboiul nostru s’a... s depărtat, fără însă,­­ bine înțeles, să fie în­­­­lăturat, însăși toată presa A­­liaților recunoaște, că fără o acțiune puter­nica din partea lor în Peninsula balcanică, nici Grecia, nici Ro­mânia nu vor intra, fi­eu ni în foc. deși, eu am credin­ța, că cu cele 700 fie mii de baionete ro­mânești și grație po­­zițiunii noastre geo­grafice, noi am ridica ne Greci și am restur­na situațiunea, totuși este preferabil, natu­ral, ca, totrii­ura să fie dată, cu toate forțele unite, spre a fi decisi­vă și statornică. Astfel marea noastră problem­a rămîne în­treagă în picioare, spre a fi rezolvită la momentul onortun. Ea nu poate avea de­cit o singură sol­uț­iu­ne: răsboiul pentru a­­părarea țarei și mări­rea neamului. 22 Noemb. 1913 Crîncsne supte pe frontul bucovinean Artileria rusească bombardează Zurenii și Mam­ornița­­austriacă. — Focul din Mamornița. — Distrugerea vămei austriace. — Prizonierii făcuți de ruși. — Nouă recrutări în Bucovina Dorohoi, 22 Noembrie In reportajul meu precedent cu privire la situația beligeranților de pe frontul bucovinean, am a­­rătat că fată de marile pregătiri făcute atît de ruși cit și de au­­striaci, crîncene lupte sunt în perspectivă. Informațiunile noa­stre s’au adeverit foarte curînd. In tot timpul zilei de ori lupte de artilerie din cele mai grozave s’au desfășurat între ruși și au­­striaci, în jurul localitătei Boian. Rușii formidabil întăriți și po­sedând numeroase tunuri de ca­libru mare așezate pe dealul Boianului, au deschis focul, bom­bardând pozițiunile austriacilor atît de la Zureni — în fața Bo­ianului — cît și de la Mamornița austriacă. Artileria austriacă a ripostat, dar mai slab. Canonada a fost extrem de violentă Bubuiturile tunurilor s’au auzit la o depărtare colo­sală în județul nostru. In apro­pierea frontierei județului nostru spre Bucovina și Basarabia, adi­că în apropierea teatrului de o­­perațiuni, bubuiturile au cutre­murat pământul.­­ Tirul artileriei n’a contenit un moment. La Mamornița austriacă a fost provocat un incendiu. Flăcă­rile cari au mistuit cîteva case și gospodării au fost văzute de locuitorii romîni de dincoace de frontieră cari­ au urmărit cu o­­chii liberi sinistrul spectacol. In popula­țiunea civilă din Ma­­mornita austriacă a domnit, în tot timpul bombardamentului și al incendiului, o panică grozavă.. Drojdia orașului s’a dedat la jafuri. La Zureni, din cauza bombar­damentului, vama austriacă a suferit serioase avarii. După aproape 12 ore de lupte neîntrerupte, rezultatul a fost că trupele austriace dran cea mai a­­propiată vecinătate cu frontiera spre Basarabia, au ieșit din tran­șeele primei linii de bătie pe cari le-au părăsit­ retrăgîndu-se spre linia­ a doua a tranșeelor. Cu acest prilej rușii au făcut un număr de prizonieri din rîn­­durile trupelor austriace. Populațiunea românească de la frontieră a putut observa trece­rea convoiurilor de prizonieri spre Basarabia, dealungul Pru­tului. In timpul luptelor au virat de­asupra teatrului de operațiuni mai multe aeroplane inamice, urmărind bombardamentul. Sunt informat dintr'o sursă demnă de toată crezarea că în ultimul timp s’au făcut în Bu­covina noi recrutări, revizuin­du-se toți bărbații între 18 și 50 ani, cari au fost scutiți sau re­formați la examinările anterioa­re. Revizia a fost severă și au fost uniformați toți acei în stare să țină o armă în mînă, indiferent de defectele fizice ce prezentau. ^ Bruno Vase recesionate sub pază militară Madis, 22 Noem­brie In uraa disposrițiunii de a se rechiziționa toate vasele de pe Gaa&re, autoritățile au pus sub pază militară vasele societăților de navigațiune Austriacă și Un­gară­ ce se găsesc în fortul no­stru. Un post de grăniceri a fost in­stalat pe unul s­u vasele auste­ace. De ce n’avem Mrtie Am atins zilele trecute chestiunea lipsei de hîrtie pentru tipar, într’un răspuns către d. director al oficiului de vinzarea hîrtiei la două înștiințări ce ne făcuse. Ni se păruse curios că, in adresele oficiului, se cerea să stăruim la ministerul de finanțe pentru acordarea u­­nor compensațiuni, singurul mijloc pentru fabricele noa­stre de hîrtie ca să aducă din străinătate materiile prime de cari au absolută nevoe. De ce să stăruim noi, zia­rele, pentru asemenea lucru? Adică ministerului de finan­­țe nu-i pasă dacă se prăpă­dește o industrie importantă ca aceea a hîrtiei? Sau poate să-i fie indiferent dacă intr’o bună dimineața nu vor mai apare ziarele? Bănuirăm deci că e ceva la mijloc și ne-am dat oste­neala să lămurim lucrul. N’a fost lesne, dar totuși am dibuit adevărul. Ministerul de finanțe cu a­­devărul n’a acordat comnen­­satiunile cerute. Nu le-a a­­cordat însă nu pentru că nu i-ar păsa de soarta indus­triei hirtiei și a ziarelor, ci pentru că condițiunile erau prea grele. Așa fiind lucrurile, trebue să înștiințăm pe cititori că situatiunea nu se va îmbu­nătăți, ba poate chiar se va inrăi. Perspectiva e destul de rea pentru noi, căci lipsa hir­tiei ne aduce mari piedici și multe pagube. Cîn­d e vorba insă de inte­resele tării, datori suntem cu toții să ne supunem, oricit de mari ar fi sacrificiile ce trebue să facem. Rugăm dar pe numeroșii noștri cititori ca, luînd cu­noștință de adevărata stare a fier­urilor, să fie îngădui­tori. Noi vom face tot ce ne va sta în putință să facem. Mare Consiliu de răzbi franco-englez la Gailais — Prin telegrafia fără fir — Lyon, 23­ — La Calais n-a ți­nut ori o importantă conferință franco-engleză. Din partea Angliei au participat d­an­ Asquith, pri­mul ministru, Balfour- primul lord al amiralității, lordul Kit­­t­ebener, ministrul de răsboi, sir Archibald Karray, șeful statului major general, și Clarke de la mi­nisterul de externe. Din partea Franței au fost d. Briand, preșe­dintele consulului și ministru de externe, însoțit de d. Margerie, directorul politic, generalul Gal­beni, ministrul de răsboi­ însoțit de generalul Grazianii, șeful sta­tului major general, amiralul T­a­­cate, ministrul marinei, însoțit de șeful statului major al mari­nei amiralul Jonquières, genera­lul Joffre, însoțit de generalul Pelle. Miniștrii au sosit dintr’o parte și dintr’alta la ora 1 d­­a- și au dejunat împreună. Conferința s’a deschis apoi la orele 2 și jam. și a ținut pînă la 6 seara. Deliberarea s’a făcut a­­supra chestiunilor principale im­puse de momentul actual. Peste noapte miniștrii francez, și englez­i au înapoiat la Paris și la Londra. Trupe Austro-Smsne pentru Bulgaria T.­Măgurele- 22 Noembrie Aseară pe la orele 6 și m­m., au acostat în portul Nicopoli (Bulgaria) 6 șlepuri, trase de două remorchere, cari veneau din susul fluviului. Din 3 șlepuri au debarcat trupe germane și austriace, cărora populația bul­gară, în frunte cu o muzică mi­litară, le-a făcut primire entu­­siastă. Celelalte șlepuri cu trupe au pornit la vale, spre a fi debarca­te probabil în alte porturi din Bulgaria. —­ Serviciul nostru telegrafic — PE FRONTULBAÎ,CANIC Pregătiri la Salonic Rama, 21. — După știri din Sodom­a in ultimele zile au sosit acolo forțe importante engleze și franceze­. A mai sosit o echi­pa­ de ingineri și­ lucrători pen­tru căile ferate, cu material ne­cesar, spre a mări posibilit­ea tran­sporturilor pe liniile ferate, cari au capătul la Salonic. In împrejurimile orașului se fac depozite imense de proviziuni și munițiuni. Din importanta a­­cestor pregătiri rezultă că s­e are in vedere dublarea forțelor de­barcate pînă­ acum de aliați a­­colo. (A. T. I.) Germanii și Bulgarii au pătruns In Monastir Berlin. 22. — In luptele victorioase de lingă Plevne din munții de la nordest de Ipek am făcut mai multe su­te de prizonieri. La sudvest de Prizrend, trupele bulgare au oprit și batiu pe dușman care se retrage. * In munții lama, la est de Debra, precum și la jumăta­tea drumului de la Krcova- Ohrida, ariergardele sîrbești au fost infrînte. * Detașamente germane și bulgare au pătruns la Mo­nastir și au fost salutate cu bucurie de autorități și po­pula­țiune. (W. R). Muntenegrenii resistă Paris. 21. — Am respins pretutindeni atacurile vio­lente contra pozițiilor noa­stre pe malul apei Crosotin T lingă Plevje. (Havas). O mare luptă lingă Celecib în Muntenegru Viena. 22­ — Lingă Celecib a avut loc o luptă destul de puter­nică cu Muntenegreni cari au fost respinși spre graniță de gru­pul care a intervenit, în direcția Foca. La sud de Plevlje, trupele noastre au respins contraatacuri violente muntenegrene.Printre materialul de răsboiu luat la Plevlje se află un milion cartușe de infanterie și 100 che­­soane de munițiuni de artilerie. La sud de Novibazar­s au adus din nou 600 prizonieri.­­K. B­l Cum a capitulat Monastirul — Prin telegrafia fără fir — Nauen, 23 — Corespondentul de război italian, Magrini, ale cărui comunicate sunt demne de încredere­ anunță că colonelul sîrb Vassici, pînă în ultima ora a așteptat în zadar ajutor, apoi a părăsit Monastirul. Co­municatele engleze spun că ca­pitularea Monastirului a fost mijlocită de m­itropoliți greci. Salonicul plin de fugari — Prin telegrafia fără fir­­* Nauen, 23. ■— După comunica­tul din ,­Züricher Zeitung", Sa­lonicul e arh­iplin cu fugari sârbi, de unde și lipsa de pîine. Străzile înguste ale orașului sunt arh­ipline. Regele Greciei e foarte iubit pentru că are în vedere interese­le țării și a ferit țara pînă acum de război. Bulgarii respinși de francezi la Gosturino și la Gerna — Prin telegrafia fără fir — Paris- 23. — Acțiunile locale din ziua de 20 ale curentei au fost destul de vii ,mai cu seamă spre­ Costurino, unde Bulgarii au­ bombardat și atacat una dintre pozițiile franceze, fiind respinși. Două încercări ale Bulgarilor de a trece pest­e Cerna au fost oprite d­e Francezi. * Lyon, 23. — Luarea­ Monas­t­rului a modificat unele pozi­­țiuni ale frontului francez și dă o nouă îndrumare pentru recti­ficare tuturor liniilor. Artileria francez a oprit o re­cunoaștere a inamicilor la Cerna. Bulgarii au bombardat Bra­­snic la estd de Civolak, precum și regiunea de la est de Struk­u­mița. Debandanda armatei sîrbești — Prin telegrafia fără fir — Nauen. 23. — Numărul to­tal al prizonierilor sîrb­i se ridica acum la 160.000 Tru­pele austro-germane întîl­­nesc zilnic detașamente sîr­bești epuizate și flămînde pe care se constitue prizoniere. Detașamentele sîrbești merg fără conducători. Toți fug. Unii­ rămîn pe marginea drumului. / Ce spue „Tanin“ despre situația Mahomedani­lor din Egipt . Prin telegrafia fără fir Nauen. 23­ — „Tanin“ publi­că o scrisoare relativ la suferin­țele mahomedanilor din Egipt- Englezii le confiscă bani și rechi­ziționează țăranilor animalele și cămilele fără să despăgubească­­.S-au luat chiar și măsuri legale pentru ca pământurile egiptenilor să poată trece în mâinile capita­liștilor străini. Polițaiul englez le-a confiscat tot aurul și totți ba­nii Englezii le-au închis toate școlile superioare renumite din Blazhar. Profesorii și asistenții au fost expuși unui tratament inju­rios. Relativ la tratamentul sol­daților mahomedani în armata franceză, ne dă in­formațiuni un locotenent francez de religie ma­homedană, care, la Galipoli a trecut la coreligionarii săi spu­nând că comanda e încredințată numai ofițerilor francezi, că ma­homedanii stau totdeauna în pri­mul rând și servesc ca hrană de tunuri. Mahomedanii primesc haine nesufic­iente și sunt insul­tați. Morții sunt îngropați fără respectarea prescripțiilor religi­oase. Preotul mahomedan Fuler publică în »­New­ Yorker Times", scrisoarea unui bur­id care co­munică grozăviile englezilor în Africa de sud. In biserici s’a o­­prit serviciul religios pentru că burii de acolo au refuzat să meargă contra Germaniei. I DN ARTICOL al istoricului Friedygung despre viitorul Serbiei — Prin telegrafia fără fir — Nauen. 23. — Ziarul .,Voss” publică un articol al renumitului istoric austriac Friedygung rela­tiv la viitorul Serbiei. Friedy­gung stabilește că partea bulgară a fostului regat sîrb de drept a­­parține Bulgariei. . Bulgarii tre­bue să rămînă acolo după cuceri­rea ei de către aliații austro-un­­garo-germani. Mai departe, au­torul stabilește că regele Gre­ciei a sfătuit pe regele Serbiei să încheie pace pentru că a lupta contra puterilor centrale e fără nici o speranță. El relevă că în­țelepți politiciani sîrbi ca Geor­­gevici, Petrovici și alții au rămas în Serbia și nu au fugit îm­preună cu dinastia plină de vină și pătată de singe. Ședințele Reichstagului — Prin telegrafia fără fir — Lyon, 23., — Ziarul conserva­tor „Taglische Rundschau" afir­mă că Reichstagul va fi descris de la 9 pînă la 15 Decembrie și apoi se va amina iarăși pînă la 15 Martie. Interpelarea social democrați­lor relativă la pace va fi discu­tată în una din ședințele din De­cembrie-Celelalte grupe sunt decise să­­­ facă numai scurte dec­la­rațiuni asupra chestiunii, iar guvernul va da un foarte scurt răspuns- Pe frontul austro-italian Italienii se apropie tot mai mult de Gorizia Roma. 21. — Ziar­ul ,,Corrie­­re della Sera" spune că pra­gul Goriziei este de acum cu­cerit și acum trupele italiene cuceresc stâlpii care sunt la cele două înălțimi ale Podgo­­rei: Ca­lvario, Sora Podgora și muntele Sabotino. Calvario este de acum înco­lo în mîinile italienilor, care se pregătesc să scoboare la poalele orientale ale înălțimi­lor către Gorizia. Pe Carso înălțimile San Martino și San Michele cad progresii­ în mîinile italieni­lor. (A­­T­ I). Atacurile italiene continua Viena, 22. — Eri. Italienii de pe frontul Isonzo s’au mărginit la un foc de artile­rie de forțe variabile, lângă Oslavija inamicul a încercat cîteva atacuri de noapte i­­zolate, cari au fost toate res­pinse. Pe frontul tirolez artile­ria inamică desfășură o ac­tivitate destul de vie contra regiuneii fortificate de la Lardaro. Comunicat italian — Prin telegrafia fără fir — Coltano, 23. — In afară de ac­țiunile de artilerie și de mici ciocniri de detașamente, pe tot frontul nu s’au mai petrecut e­venimente de vre­o însemnătate oare­care. re. Gadorna. Pe frontul occidental Comunicat belgian Paris, 20. — Cu toată vremea rea, artileria noastră a stînjenit în repetite rînduri pe­ săpătorii dușmani și a redus la tăcere ba­terile adverse active, cari des­chiseseră focul pe drumul Py­­regaele-Reminghe­ (Havas). Explozia unei mine germane Paris. 21. — Noaptea a fost relativ calmă. Citeva o­­buze de calibru mare au că­zut la est de Grenay și în regiunea Sapigneul. Am pro­vocat explozia cu succes, a unei mine lângă Vauquois. O ploaie torențială a stînjenit tirul artileriei. Lupte de artilerie pe frontul belgian Paris. 22­ — Vremea rea a stînjenit­ și astăzi acțiunea noa­stră pe frontul belgian. Artileria noastră a izbutit în mai multe puncte să răstoarne săpăturile inimicului oprindu-l de a conti­nua lucrările și in special pe lingă posturile germane Dentho­­ven și Ouistu­yvenkenske. Bate­riile noastre au contrabătut cu eficacitate artileria adversă care luase ca obiectiv aglomerări din regiunea de la vest de Dixmude. Duel de artilerie între fran­cezi și germani Paris, 23. — în Belgia, artile­ria franceză a făcut trageri cu folos asupra drumurilor subpă­­mintene dintre tranșee din re­giunea Hellas, unde se semnala­seră mișcări de trupe germane. In Artois, bateriile franceze au ripostat cu energie la bombarda­rea violentă a t­ranșeelor îor de la sud vest de Loos. Intre Somme și Oise, aparate­le de război din tranșeele fran­ceze au distrus posturile germa­ne de la nord de Herbecourt și un adăpost de mitraliere de la Filleloy. Lupta de mine a continuat în folosul Francezilor în regiunea Deffinse, in pădurea Saint Mar­ie, în est de Tracy le Val și pe înălțimile Meusii, la Sparges. Ultimele 5 zile! Mai sunt 5 zile până la tragerea MARILOR PREMII alte ziarului „Universul" Cine se abonează cu începere de AZI si = până la 28 Noembrie inclusiv seara = l «arte la tragerea premiilor Reia 29 Noeaiib­le cor.­Asemenea acel, al carar aUoHament a expirat la 1S Noembrie să se inulteasca a-1 rem­oi, ca sa poată concura la tragere. Serbia și Oltenia Conferința d-lui profesor N. Iorga la Craiova Craiova, 22 .Noembrie In sala teatrului Național, ar­hiplină, d- profesor Iorga și -a de­­svoltat astă-seară conferința sa : ,Serbia și Oltenia”. D-sa și-a întipărit­ subiectul în două părți. In prima parte a vorbit despre poporul sârb și situația lui crea­tă prin actualul război, iar în partea doua a vorbit despre le­găturile ce există între Serbia și Oltenia. Poporul sârbesc deși învins, zdrobit aproape, nu va pieri, căci el are drept la viață. Un popor care înțelege jertfa pentru țară este lucrul cel mai mare, este nemuritor. S’a vorbit și s'a scris despre invaziile hunilor, ale tătarilor, descriindu i ca pe niște oameni barbari, zugrăviți de istorici, dar nu cred că­ faptele lor să fi între­cut pe cele ce se săvîrșesc acuma asupra acestui popor. Cînd ome­nirea a trecut în faza în care mintea stăpînește instinctul, la două pași de no­i peste Dunăre se comit cruzimi de neînchipuit și dacă noi n'am putut, după cum trebuia, să venim în ajuto­rul acestui nobil popor, cauza se datorește împrejurărilor. Dar timpul nu e trecut și vom răzbuna grozav întârzierea, căci clipa în care vom arăta că nu ne-am uitat nici prietenii și nici pe dușmani, nu e departe. Vom dovedi că am capitalizat datoria noastră­ pe care o vom plăti cu siguranță, căci ori­cite clipe ar avea nedreptatea, drep­tatea are o vecinicie, în care se găsește o clipă­ cînd cu sabia in mină se va face să triumfe drep­tatea. Se zice că Serbia "este zdrobi­tă, dar unde, în ce loc, și tu ce clipă, nu o spune nimeni. Eu cu­nosc o Serbie îngenunnchiată, bi­ruită, dar nu distrusă, căci nu se poate distruge un popor cum este poporul sîrbesc cu o măsură omorîtoare, condusă de Macken­­sen și câteva inteligențe milita­re bulgărești. "V Tot să se șteargă de pe harta Europei state alcătuite bizar din mozaicuri ciudate, cum e Austria, cari în fața unei zguduituri pu­ternice se desfac pentru a nu se mai reface niciodată, dar state ca Serbia nu. Eu nu cred în tri­umful brigandajului, și timpul, ca noi împreună cu sîrb­ii sa mergem la biruință comună și să răzbunăm dreptatea îngenun­­chiată, nu e departe. Noi avem o datorie morală da plătit către Serbia, pe care tre­bue neapărat să o plătim și prin noi la fapte și cu ajutorul­­ lui Dumnezeu la biruință vom în­făptui mai curînd decit credem idealul nostru, răzbunînd pe e­­roica Serbie. Trecând la partea doua a con­ferinței, d. profesor lorga vorbe­ște de legăturile noastre cu sârbii și în special de ale Olteniei. înainte însă de a desvolta a­­ceastă parte a conferinței, d. lorga spune că nu trebue să a­­tăcăm pe adversarul, care se reface ci pe cel care se sfărâmă, și cum Austro-U­ngaria se gă­sește in această din urmă fază, nu e greu de știut împotriva cui trebue să mergem, cînd Rusia se reface și cînd momentul Ba­sarabiei încă nu a venit. Bu sunt unii — adaogă confe­rențiarul — cari spun că tre­bue să profităm de aceste mo­mente luînd valea Tîmocului. Resping cu indignare aceasta idee. Intrînd în desvoltarea celei de a două părți, d. lorga arată legăturile ce au existat între Serbia și Oltenia, cum noi am împrumutat dela poporul sîr­besc norma administrativă, via­ța bisericească, viața culturală și cum între noi și Serbia au existat și legături dinastice, la rîndul nostru le-am plătit o parte din tribut, căci mai tîrziu am dat și noi pentru sîrbi via­­­ța culturală, mai ales partea Serbiei­ ocupată de turci. Amintește și despre Tudor din Vladimirii Gorjului, care s’a duce și a luptat în Serbia sub Karagi­eorghe și care intere­sa țară, însuflețit de ideile popo­rului vecin, a provocat mișca­rea de eliberare dela 21. D. Iorga încheindu’și confe­rință, își exprimă în­crederea că Serbia se va ridica după a­­ceste suferințe, mult mai mare, după cum va deveni și Româ­nia și aceste două state vor for­ma în Orientul Europei, de a­­cum încolo, răgazul contra apar­titelor lașe. * După conferință, elevii școli­­lor secundare au făcut o mani­­festațiune de simpatie confe­rențiarului, care și în sală,­ a fost răsplătit cu îndelungate a­­plauze. CHESTIA TABACARILOR Cauzele urcării prețurilor pielăriei.—­De ce se agită ta­­lcarii— Găsindu-se nedreptățiți de prețurile maximale fixate de minister, anunța că vor fi forțați a închide fabricile și a concedia lucrătorii. . Una dintre industriile noastre naționale care în scurt timp a ajuns la o mare desvoltare este fără îndoială și industria tăbăcă­­riei. De unde acum cîțiva ani în urmă toate articolele de tăbăcă­­rie erau induse din străinătate, ceea ce făcea să avem un import de zeci de milioane, astăzi avem numeroase fabrici de tăbăcărie a căror producție, de bună calita­te, este aproape îndestulătoare populațiunei noastre, cu sute de lucrători și în care sunt învesti­te capitaluri cari se cifrează la 80—109 milioane lei. Solicitudinea statului n’a lip­sit. S­au aer­id­it numeroase a­­vantagii, așa că industriașii tă­­băcari au ajuns să aibă capita­luri îndestulătoare și ne obișnui­sem a vedea în această industrie una din cele mai înfloritoare și pe care o puteam pune aproape pe picior de egalitate cu străină­tatea. In timpul din urmă survine războiul, în care, rînd pe rinei, au intrat toate statele cu care noi aveam relațiuni comerciale, în special în ceea ce privește indu­stria tăbăcăriei. Tăbăcarii prevăzători și stăpâ­niți și ei de grija ce trebue să avem în împrejurările­ prin care trecem au căutat prin toate mij­loacele posibile să se aprovizio­neze cu materiale prime, extracte necesare tăbăcăriei ca: tanin,va­­llenee etc. Pe lângă greutățile de aprovizionare și lipsă, interve­nind și concurența, au plătit pre­țuri cari au variat între 8—10 ori mai mult ca costul normal. Și­­au plătit numai spre a putea face față nevoilor populațiunei și în special, la mvoea cerințelor multiple ale armatei pentru care chestiunea încălțămintei este tot atît de importantă ca‘ și hrana. Partiei cu dificultățile apro­­vizionarei au mai»­,sî prim, pre­țurile pielăriei­ ie tot­ felul s‘au urcat. Cismarii scuzîndu­-se cu a­­ceastă urcare h­ prețurilor au ri­dicat cu­­ 50 la sută preț­i­ încăl­țămintei aducîndu-se astfel o în­greu­nare simțitoare, în special poputațiunei sărace. O măsură imediată se impunea: Și atunci, ministerul a fixat pre­­țuri maximale pentru talpă, to val etc. Față de prețurile maximale fixate de minister și față de co­stul mărfurilor, ce au deja gata în depozite, tăbăcarii găsindu-ș­i nedreptățiți, loviți în existența fabricilor lor de­oarece după cal­culele ce prezintă, la un capital de un milion s-au văzut reduși la 600—650 mii lei, au început să se agite sori fiulînd memorii pe cari le-au prezentat d-lor mini­­ștri de industrie și război. Unul dintre fruntașii tăbăcari pe care F am întîlnit zilele ace­stea, mi-a declarat următoarele: ,.Materialele ce avem în depo­zite, astăzi ne costă: talpa între 10—11.50 lei kgr, totalul 11.50—, 32.50 lei kgr.; e posibil sa le vin­dem sub cost? Nu-i aceasta Q ruină, un dezastru? Am fi niște criminali dacă am căuta să speculăm situația de azi. Cercetați-ne registrele și factu­rile și vă veți convinge. Noi nu cerem decit un beneficiu de 5—7 la sută pe care îl acceptăm după ce se va face întîi prețurile după cît costă pe stat la tăbăcăria Bu­­covăț. Altminteri, cu durerea în suflet, vom fi nevoiți, a închide fabricile și a concedia sutele de lucrători cari vor rămîne fără pîine, întrucât și sporul ce ni s’a acordat acum în urmă este abso­­lut inacceptabil”. D. Bodun Tulburări in Maroc — Prin telegrafia fără fir —* Nauen, 23. — Lingă Elhet­ au căzut mai mult de 30 de ofițeri francezi și șase soldați. La Note de Tara, pînă la Gard, tot Maroa cui a fost în flăcări. Francezii tăinuesc înfrîngerile orele de la Hadelkor*

Next