Universul, decembrie 1915 (Anul 33, nr. 332-360)

1915-12-01 / nr. 332

Conferințele pastorale im jul McMinți T.-Severin, 29 Noembrie ín ziua­­ de 26 Noembrie, s'au ținut în orașul nostru, conferin­țele pastorale ale preoților din județul Mehedinți, convocați toți intr'o singură serie. De dimineața, la orele 9, s'a oficiat în fața tuturor preoților, în biserica Maioreasa, un te­deum. de P. C. pr. I. V. Raicu­­lescu, protoereul județului, în­conjurat de cîțiva preoți. De aci preoții au mers ime­­­diat într'o sală a liceului Tra­­ian, unde aveau să se dezvolte cele două subiecte comunicate pentru aceste conferințe: 1) Ro­lul preot­ului între credincioșii ■ săi pe vreme de războiu; 2) Epo­­ca lui Mateiu Basarab și Vasile Lupu din punct de vedere bise­ricesc. A prezidat P. C. pr. Gr. Po­­pescu-Breasta, revizor eclesia­­stic, care deschide ședința de dimineață, printr-o cuvîntare caldă și însuflețită, arătînd îm­prejurările în care se țin confe­rințele și însemnătatea celor două subiecte față de vremu­rile în care trăim. D. Caloianu, directorul pre­­îercturii, îndeamnă pe preoți la muncă neobosită. Păr. protoereu mulțumește pentru atențiunea ce s'a dat preoțimii mehedințene, luînd parte la conferințe: Pr. C. păr. revizor eclesiastic și d. director al prefecturii. Ședința fiind deschisă, se in­tră în tratarea subiectelor. Pri­mul subiect a fost dezvolat de preoții: Șt. Părligras, I. Iorgu­­lescu-Batoți și N. Niculescu- Pătulele, arătînd toți că rolul preotului, pe vreme de războiu, este un adevărat apostolat divin­­ și național, sădind în inimi iu­birea de patrie, spiritul de jert­fă și­ de comună solidaritate și îngrijind părintește și de sufle­tele și de trupurile credincioși­lor. După prînz s-a dezvoltat al doilea subiect, despre care au vorbit cu deplină competință preoții: V. Durae și Gh. Muntea­nul punînd în evidență că, față de elementele străine din acea epocă, slavonismul și grecismul, care înăbușeau limba și cugeta­rea românească, se naște sub auspiciile bisericii un curent na­țional, care, profitînd de lupta dintre slavonism și grecism, reușește să introducă pe nesim­țite limba românească, mai în­­tîi­ în cărțile de învățătură pen­tru popor și apoi în cărțile de ritual. La sfîrșit P. C. păr. protoereu I. V. Raiculescu face legătura între cele două subiecte, și sco­­țînd în evidență partea practi­că, insistă­­ asupra faptului că, precum în trecut, preoțimea, în timpuri grele, și-a făcut datoria, tot așa Și acum, cînd­ vor veni grele evenimente asupra neamu­lui nostru, preoțimea să fie la înălțimea, misiunii sale. " Ședința s-a ridicat la orele, 5 d. a., urmînd ca a doua zi să fie alegerea a doi membri pentru scolisistoriul superior bisericesc. ECOURI ^ VAstra“ n­rul 5 redactata de Ion Gorun, apare la 1 Decem­brie- Se compune din 128 pa­gini, conținând 16 articole dife­rite, cum și 4 suplimente arti­stice tipărite in culori. Prețul 25 bani. De vînzare la toți librarii și depozitarii de ziare- Editorul ffl. Hertz. Din Iași 29 Noembrie Protestul băgărilor din Chi­șinău. — Bulgarii din Chișinău intri o întrunire ținută Vineri seara In Urma a numeroase cu­­vîntări, s'au declarat solidari cu conaționalii lor din Odessa, vo­­tînd aceeași rezoluție prin care se protestează în contra guver­nului bulgar și contra țarului Ferdinand, cari prin procedarea lor au îndepărtat bunăvoința și protecția Rusiei față de Bulga­­ria. Se apelează la poporul bul­gar de a-și declina solidaritatea la opera guvernanților săi și a-și manifesta și de acum înainte aceeași încredere către Rusia. Un cartier din Iași amenințat cu prăbușirea.­­ Nouă cercetări făcute de către o comisiune de ingineri constată faptul grav că marele cartier Țicăul de sus din orașul nostru amenință cu pră­bușirea. In unele locuri terenul este de pe acum dislocat și se prevede cu siguranță o catastro­fă dacă nu se vor lua din timp măsurile necesare. Cum aceste­ măsuri ar fi foarte costisitoare­­, primar a denis să intervie la guvern ca să acorde sumele ne­cesare locuitorilor din cartierul Țicăul de sus ca să părăsească acest cartier și să se mute intro altă parte a orașului. Această intervenție se va face foarte cu­rta­t. Alegerea de la facultatea de litere.­­ D. Alexandru Filipidi fost ales decan al facultăței de litere. Se știe că in jurul a­­cestei alegeri a fost o oarecare agitație, însă în ultimul moment unanimitatea profesorilor a de­­cis să acorde încrederea lor d-lui Filipidi. întrunirea evreilor pămînteni. .. In localul cantinei Gel­ze­ er s-a ținut azi o populată întru­nire a izraeliților pămînteni. S’au ținut numeroase cuvîntări insi­­stîndu-se asupra situației în ca­re se află evreii pămînteni în­ legătură cu gravele împrejurări actuale­ Sa decis ca în înțelege­re cu comitetul central al iz­raeliților pămînteni din Capitală să se continue ,lupta și să se facă intervenție la guvern pentru rea­lizarea revendicărilor Ier.­ V..­ iNFORMAȚIUNI SUNI Citiți în pag. IV Noua seria a marilor și valoroaselor premii ce acordă ziarul „Universul * abo­naților săi. * Comitetul central, al Asocia­țiunei generale a medicilor din țară, va ține ședință în localul său din Bulevardul Elisabeta No. 27 etaj I, Mercuri 2 Decembrie cresc 8 lun. seara, avînd de desbătut următoarea ordine de zi : • 1) Scumpirea și lipsa medica­mentelor. Vor lua parte și domnii dele­gați ai societăței farmaciștilor din țară. 2) Chestiuni generale și de in­teres profesional. 3)­­Casa de prevedere a corpu­lui medical., 4) Prima agapă a medicilor din seara de Sîmbătă 5 Decembrie a. c. orele 8 seara la restaurantul Iordache din str. Covaci. * Eri dimineață au fost con­vocați la direcțiunea generală a vămilor toți șefii de vamă din țară sub preșidenția d-lui I. Gheorghiu, director general, spre a discuta și hotărî asupra mă­surilor ce trebuesc luate față de dificultățile ce se întîmpină cu formalitățile de export cum și asupra mai multor chestiuni de administrație internă. Una din chestiunile asupra cărora s-a in­sistat a fost chestiunea contra­bandelor de untură, alimente prohibite, etc., contrabande care se practică pe o scară întinsă, și contra cărora s'au luat mă­ suri severe­- LAOHERDA. Calitate Superioară, și cu prețul pe lumii^te. 6 .gi adus direct un marer^ , transport. Magaz. Kli- Frații STAVROPOL, ^ Șepcari 8. Toată lumea să­ se bucure de această ocazie. ♦ Cele mai frumoase Costume Tailleur, Rochii de vizite și Elan- Scurt se­­ confecționează cu pre­țuri moderate la Frații Hasan, București, 41 Lipscani, și Craiova. ♦ 2,50 Cutia .Pudră Germandic” 1 leu per, ciorapi superiori, jucă­rii și daruri p. Pomul de Crăciun cu prețuri eftina la Mag. Th­. Athanasiu & Go. str. Carol 80. * D-tor N. Răsvan, ontilist, s’a mutat str. Primăverei 12. ♦ Dr. F. Sărățeanu, s­a mutat strada Sfinților n-rul 80. „ STUDENȚEȘTI * Studenții teleormăneni vor ține ședință în localul Ligei Cul­turale, la 2 Decembrie a. c., orele 8 jum. seara, urmînd a se face în­scrieri de noui membri și a se lua măsurile necesare pentru o mai vie activitate culturală a Cercu­lui in județ. * Membrii cercului studențesc Ilfov Întruniți în ședință ordina­ră, în localul centrului studen­țesc, în seara zilei de 28 Noem­brie au ales prin­ aclamații urmă­torul comitet : Președinte Iancu Manolescu ; vice-reședinți: Tu­­dorache Ștefan, Ghica Rafael ; casier : Cesar Popescu ; censori: Gh. V. Vasiliu, d-ra Viorica Bur­­ghelea, Sachelarie O. loan ; se­cretari: Teodor Gh. Rădulescu și Gh.­ Saghin.­­ BIBLIOGRAFII — „Vremea nouă**, revistă pe­dagogică, n-rul 3. — „Jurisprudența română?, n-rul 37. — „Făclia“, n-rul 2. — „Bursa", n-rul 693. — Albina“ anul XIX,­n-rul 9. •— „Versuri și proză“, n-rul 16. — „România industrială“, n-rul 363. — „Revista Helios“, n-rul 4. — „România agricolă", n-rul 323. — „Politica”, anul II, n-rele 5 și 9.— „Vremea noua “, revistă pe­dagogică, anul VI, n-rul 3- lin Craiova 29 Noembrie Ia jaful sinuciderei căpitanu­lui Tihai Drăgoescu­ — Am vă­zut ori pe îndurerata mamă a căpitanului Tibu­ Drăgoescu, de­spre a cărui sinucidere am vor­bit acum cîteva zile­ Profund a­­fectată de prematura moarte a fiului său, d-na Drăgoescu părea și mai nefericită văzîndu-se în­vinovățită că nu a făcut tot ce trebuia să­ facă spre a împiedi­ca acest tragic desnodămînt. Or, din convorbirea ce am avut-o cu d-sa și din cite, mi s'au ară­tat m­i-am format deplina con­vingere că d-na Drăgoescu la mai multe rînduri a abătut pe fiul său de la această hotărîre și pe cit puterile i-au îngăduit i-a venit în ajutor, cuvînt pen­tru care copilul ei îi adresa din cînd în cînd scrisori înduioșă­toare și pline de mulțumire. A trebuit ca un concurs fatal de împrejurări să intervie pentru ca­să nu se poată pune piedici la vreme deznodămintului fatal, care a pricinuit în special ma­mei nefericitului căpitan o du­rere de care nu se poate consola. Expediția Italiană fia. JUL fostea Riga, Roma, 27. — Se află în cercu­rile locale că drept executare promptă a declaraținilor d-lui Sonnino în discursul său recent, o importantă expedițiune italia­nă s’a efectuat în bune condi­­țiuni în Albania, aducînd toate cele trebuincioase armatei sîrb­iești ca și Regelui Petru. CA.T.I.) Import-export Se știe că după stabilirea con­­dițiunilor pentru cumpărarea celor 50.000 vagoane cereale de­stinate exportului în Germania și Austro-Ungaria, delegații străini au cerut guvernelor lor avizul în privința modalităței plății. Banca noastră convenise să admită marca pe 1 leu 20, dele­gații străini au primit instruc­țiuni să stărne pentru admiterea ei pe 1 leu 21. In ce privește constituirea stocului de 50 milioane aur, ne­cesar la emisiunea de bilete de bancă pentru suma de 150 mi­lioane lei, ci­ valorează cerealele cumpărate­ ce urmează a fi plă­tite în lei, după cum am­ arătat la timp, la Berlin a fost admisă propunerea ca parte din stoc să fie format prin taxele de export de încasat la cerealele deja vin­­dute și încă neexportate, iar pen­tru rest să se depună suma ne­cesară în aur la Banca impe­riului, în comptul Băncei noa­stre naționale. Pentru modalitatea plăței ta­xelor de export la cele 50.000 va­goane, delegații străini vor trata cu ministerul de finanțe. * Comisiunea centrală pentru vînzarea Și exportul cerealelor și derivatelor face cunoscut co­­mercianților cari au depus sau vor mai depune spre aprobare contracte de vînzare-cumpărare de cereale pentru export cu că­ruțele, că nu se va da curs nici unei asemeni cereri de cu­ dumui pentru cerealele din recolta a­­nului 1914 și numai dacă se va face dovada că acele cereale sunt cumpărate de comercianți înainte de 13 Octombrie 1915 și că ele se aflau în posesiunea lor la această dată.­i Agricultorii, cari au obținut de la administrațiile financiare certificate constatatoare pentru cerealele ce posedau din recolta anului 1915, certificate pe cari nu le au depus încă la direcțiu­nea căilor ferate serviciu miș­cării, trebue să le depună fără întîrziere la Comisiunea Centra­lă pentru vînzarea și efortul cerealelor și derivatelor (Pala­tul Camerei ,de comerț) cu peti­­țiuni în regulă.* Comisiunea centrală pentru­ vînzarea și exportul cerealelor și derivatelor, în ședința de la 27 Noembrie curent, a hotărît ca, pentru vagoanele de compensa­­țiuni obținute înainte de 13 Oc­tombrie spre a fi încărcate și ex­pediate cu cereale, să nu se mai ceară dovadă că cerealele au fost cumpărate pentru export înainte de această dată. Astfel fiind, aceste vagoane pot fi încărcate cu cereale fără autorizațiunea comisiunei. Mu Buciuk 28 Noembrie Sosirea mai multor șlepuri cu munițiuni și soldați austro­­- germani Astăzi de dimineață au sosit în portul Rusciuk opt șlepuri încăr­cate cu munițiuni și numeroase trupe austro-germane. In port au venit întru întâmpi­narea soldaților și numeroșilor o­­fițeri germani sosiți, toți șefii autorităților din Rusciuk și un numeros public cari în strigăte și urale au primit trupele. Din port trupele au plecat în oraș cu muzica în frunte și au descins la cazarma regimentului 5 infanterie. Se așteaptă sosirea și altor tru­pe. In port se află în total 12 vase de război austriace, care fac po­liția și apărarea portului Rus­ciuk. Situația Germanilor pe diferite fronturi Koenigswursterhausen. 28. — Teatrul de război apusean . In multe puncte ale frontului, vie activitate de artilerie din amîn­­două părțile­­­ după o puternică pregătire, prin foc de artilerie, seara au atacat din nou france­zii pozițiunea noastră de pe cota 193 (n. e. de Sonata) cum și la răsărit de acest punct. Atacul a fost respins, pozițiunea e tot așa de sigur în stăpînirea noastră, nu ne-a putut fi smulsă. Teatrul de război răsăritean, a La grupurile de armată ale ge­neralului feldmareșal de Hin­denburg și prinț Leopold de Ba­varia, situația e neschimbată. Grupul de armată al generalului de Linsingen : Un atac rus a e­­șuat, în sus de calea ferată Ko­­wel-Sarny,­­ în fața liniei au­­stro-ungare, rușii au suferit mari pierderi. In sus de Cecar­orisc au fost iarăși isgonite: detașamente­le de recunoaștere înaintate ale dușmanului, pe malul apusean al Stvrului. Teatrul de război balcanic , nici un eveniment mai deosebit, nu avem știri noui despre arma­tele bulgare. Victoria rușilor în direcția orașului Hamadam Petrograd. 28. — Sa telegrafia­­ză din Teheran că ziarele persa­ne sunt pline de amănunte privi­toare la victoria rușilor în direc­ția orașului Hamadan. Populația europeană, armenii și persienii rusofili nu mai pot de bucurie; ei primesc cu cea mai mare bucu­rie toate știrile care sosesc despre evenimente care se întîmplă pe drumul de la Hamadan. Dușma­nii rușilor arată o au­tacă descu­rajare,­­Westhille MAUTíI 1 (14) DEGu­fteiSeE 19S5 -3« -1, Pe frontul austro-italian Aeroplane bombardează An­cona Roma, 28. — Sa telegrafiază din Ancona că în ziua de­­ 27 du­pă andazi, patru aeroplane duș­mane au­ aruncat asupra orașu­lui mai multe bombe: doi cetă­­țeni au fost uciși, au mai­ fost cîțiva răniți, dar nu a fost nici o pagubă materială. (Ștefani). Pierderile austriace. Roma, 27. — Se telegrafiază din Londra, după informațiuni­­le corespondentului ziarului ,,Morning Post“ că Austro-Un­garia a pierdut 17 mii de oa­meni pe platoul Doberdo, în 212 atacuri de la începutul războiu­­lui pîna la 20 Noembrie (st. n. (A. T. I.) Pe fronturile otomane Pe frontul Irakului Constantinopol, 27 Comu­nicat oficial.­­ Pe frontul Ira­kului rezistența dușmanului sca­de în mod vădit. Trupele noa­stre resping slabele încercări de atac ale englezilor. Cele ș­ase aeroplane capturate de noi au fost reparate și sunt întrebuințate acum contra duș­manului. Dușmanul a atacat detașa­mentul nostru la vest de Ales­­gherd, dar a fost respins. In ce­lelalte părți ale frontului au fost ciocniri neînsemnate de patrule. (K. B.) Pe frontul Dardanelelor Constantinopol, 27. — Pe fron­tul Dardanelelor, la Anaforta, bateriile de­ uscat‘și de mare ale dușmanului au deschis focul in diferite direcțiuni ; tunarii no­ștri au ripostat risipind grupă­rile dușmane și gonind vapoarele de transport ancorate la golful din Kemiki. La Ain­ Burnu, la aripa noastră dreaptă, a fost o luptă violentă cu bombe susținută de un cru­cișător dușman. Un cuirasat, un torpilor și un ponton dușman au deschis focul în diferite direc­țiuni. Bateriile noastre au dis­trus o parte din tranșeele inami­ce și au izgonit un monitor duș­man, lovindu-l cu două proiec­tile. La Seddul-Bahr a fost duelul obicinuit de artilerie și de bom­be. Dușmanul a aruncat mai multe torpile de cît de obiceiu. Un monitor a deschis focul în contra aripei noastre din stingă. Bateriile noastre au distrus prin focul lor intensiv depozitele de bombe și de muni­uni ale arti­leriei dușmane. In ziua de 25, bateriile noastre au lovit un aeroplan englez care a căzut în flăcări lângă Aktach • aparatul și aviatorul erau carbo­nizați. (Kor. Bur.) » Lupte violente la frontiera Bucovinei Rădăuți, 28 Noembrie Mitraliere și tunuri bat ne­contenit la frontiera Bucovi­nei. Austriacii primind aju­toare rup rîndurile Rușilor alungîndu-i din tranșee. Ru­șii opun rezistentă dîrjă la înaintarea adversarului. Ca­valeria rusească părăsind Lipcani a luat direcția Noua- Sulița. Panică de nedescris a cuprins populația Lipcani­lor care se teme de o even­tuală invazie a armatei aus­triace. ' In jurul rechemării atașaților ger­mani din New­ York Berlin, 27. — Se telegrafiază din New York că ministrul de externe» d. Dansing a constatat că cererea de reechemarea a ata­­șaților militar și naval germani nu are nici un fond politic și, mai ales, că ambasadorul ger­man din New­ York e absolut a­­fară din cauză. (Wolffbureau). Buletinul atmosferic — Re ziua de 29 Noembrie — IN TARA De la Institutul meteorologic Timpul este iarăși frumos și cald pretutindeni. In cursul zi­lei de ea temperatura s-a ridicat la cea mai mare parte a țarei peste plus 15 gr. și a atins plus 19 gr. în mai multe localități și plus 20 gr. la Ploești și Focșani, iar peste noapte, cînd la părțile muntoase din Muscel a fost pu­țin îngheț, ea s'a coborit la — 1 gr­ la Câmpulung. Presiunea atmosferică a descrescut în ul­timele 24 de ore cu 1 la 2 mi­limetri și este în general către 760 mm­ în sudul Moldovei și în estul Munteniei, ori la 5 o. 48 m. d. a. timp oficial, s'a simțit un slab cutremur de pămînt; la Bucu­rești el a fost ușor înregistrat de pendulele sismice. Citiți în pag. IV Noua serie a Marilor și valoroaselor Premii ce acordă ziarul „Universul­ abo­naților săi» Apelul „Ligei Culturale“ către Insti­­tuțiunile financiare, indus­triale și comerciale din România Domnule. Ați citit fără îndoială prin zia­re apelul „Ligei Culturale“ pentru ajutorarea fraților noștri de peste Carpați; știți desigur că în acest scop de binefacere s’a lansat un timbru special, în valoare de 10 bani. Cunoașteți suferințele morale, nevoile fizice, durerile sufletești ale acestor oropsiți ai soartei, de­părtați de la căminurile lor, pri­begi nevoiași și îndurerați prin țara noastră. Viața lor de astazi e un chin, și singura lor speranță e în noi cei din România Liberă. Nu ne îndoim, că făcînd apel la sentimentele dv. de umanitate și de caritate, veți binevoi să dați obolul dv. spre alinarea unei mi­zerii ce merge pe zi ce trece, crescînd. Orice sumă veți hotărî a ne pune la dispoziție pentru scopul ce urmărim, va permite să scăpăm din ghiarele morței, scumpele vieți ale fraților transilvăneni, a­­mărîți și crud loviți de soartă. In schimbul stimei ce veți de­stina vă vom trimete carnetele cu timbrele speciale, rugîndu-vă să le întrebuințați pe corespondența dv., făcînd astfel și o utilă operă de propagandă. Mulțumindu-vă din suflet, în numele celor ce sufer și așteaptă ajutorul nostru, vă rugăm să pri­miți asigurarea stimei ce vă pă­străm. Secretar general al timbru­lui de ajutor ■ Dinu Cesianu, advocat Adunarea generală a Ligei Culturale, secția Bu­curești Ședința s-a deschis la orele 3 d. a. sub președinția d-lui Lam­­bru, președintele secției Bucu­rești. D. Pop, casierul Ligei, în lipsa secretarului, depune raportul des­pre mersul secției. Adunarea dă descărcare gestiunei financiare. In urmă iau cuvîntul d-nai : Ionescu, Postelnicu, Dumitrescu, Vrînceanu, Niculescu, d-na Con­stanța Hodoș, Drăgulinescu, Tran­­cu etc., discutînd activitatea sec­ției. S’a luat notă de dezideratele exprimate și care se rezumă la : convocarea adunărei generale a­­nuale a Ligei, trimiterea de cărți de citit răniților români din Un­garia, punerea la dispoziția pu­blicului a bibliotecei Ligei, și a­­jutorarea refugiaților, deziderate care vor fi satisfăcute în măsura posibilității. Doi băncile populare Judecătoria ocolului Buftea a condamnat pentru fals și delapi­dare pe G. Geamănă, fost ca&ier­­contabil al băncei populare >,Vodă Știrbey“ d­in Buftea^ la 3 ani închisoare și 10 mii lei despăgubiri. » * In Adîncata (Prahova) st .Ila­­gieni (Ialomița) s-a înființat coopertive pentru aprovizionare și desfacere de cereale în comun prin Casa Centrală. • Se observă în ultimul timp că vînzarea în comun a cereale­lor, care este un mijloc de a scăpa pe săteni de specula sam­sarilor, se generalizează. Cooperația mai este ajutată în desvoltarea ei și de evenimentele externe, cari au scos în evidență adevărata valoare a producte­lor. . »•«•I Portal dela pești — Ancheta — Botoșani, 29 Noembrie Inspectorul poștal C. Sofian, de la circumscripția Iași a sosit în localitate să ancheteze împreună cu dirigintele oficiului, d. Gh. Simionescu și autoritățile locale, furtul de 14.800 lei săvîrșit la poșta locală în împrejurările știute. Nici un indiciu nou nu conduce cercetările la descoperi­rea autorului. Conductorul D. Dăscălescu și factorul de servieta Belciug, men­țin arătările lor. Autoritățile sunt foarte intrigate, întrucît afară de acești doi funcționari nici o altă persoană n’a putut avea ac­ces în camera unde s’a comis fur­tul. Se știe că la poșta locală s’au comis la intervale scurte și alte furturi rămase nedescoperite ceia ce intim ighează mult autoritățile. ru Mila 29 Noembrie Partidul social-democrat a ți­nut azi după amiazi o întrunire, în sala teatrului „Luvru”, în con­tra războiului. S’au­­ discutat și diferite che­stiuni sociale. — De câteva zile se simte mare lipsă de pește pe piața de aici. Ea se atribue apelor mari, cari au venit în ultimul timp și cari fac aproape imposibil vînatul pe­­ștelu­i . Azi dimineață s’a întrunit comisia de consilieri comunali spre a studia modalitatea inter­­nării în azilul sec, de patronaj, a bolnavilor săraci și muribunzi­lor găsi­ți pe străzile orașului. Hotărârea comisiunei va fi su­ 3689 H@parafiimi M@ale autoritei © la I Telefon Garaj 16/22 Pff IIP Str. Birjarii vechi 65 „ lirou 48/97 HUM ta Bîrlița (prin Calea Moșilor) Special pentru reparațiuni. - Accesorii pe tot felii și ule­iuri fie cea stal pură calitate. - SCHIMB DE AUTOMOBILE. pusă întrunirea comitetului soc. de patronaj și consiliului comu­nal. — In com. Scorțenii-Noi, s’a înființat o Școală pregătitoare pentru contabilii obștiilor sătești. D. I. Ciceiu, din acel sat a pus la dispoziție localul de școală. — D. A. Sclavos, mijlocitor o­­ficial de navluri, a chemat în ju­decata Camerei arbitrale, pe d. I. Straf, reprezentantul casei­­ T Bauer, pentru plata unui curtaj. Revista presei române și străine Ofensiva italiană Ziarul fidea Nazionale: „Astăzi, pe cînd Serbia e a­­menințată de nimicire și cînd in­­vaziunea austromermană apasă asupra peninsulei balcanice, Ita­lia își împinge armatele ci la luptă și o vigoare nouă. Face să înțeleagă, prin fapte, pe Austro- Ungaria că e periculos să se a­­runce în aventuri militare pe pămînt strein, atunci cînd ușa propriei sale case e amenințată. ..De două ori, în două momen­te critice ale situaț­iunei militare a împătritei înțelegeri, Italia a intervenit. Greutatea speciii sale apăsa tare, întîia dată. Sperăm și voim ca această greutate să fie h­otărîtoare a doua oara1. * Germanii în Balcani Ziarul il Corriere della Sera: „O înaltă personalitate mili­tară ne atrăgea luarea-aminte că ar fi o copilărie să ne închi­puim că statul major german a pregătit această nouă și form­i­­dabilă operație în Balcani nu­mai cu scopul ca să le vie în a­­jutor Turcilor. Să susție pe Turci și să îi aprovizioneze cu mu­ni­ți­úm este de­sigur unul din sco­purile expedițiunii, dar nu e cel mai important. „Războiul nu se va sfîrși, foar­te probabil, în Balcani, dar soar­­ta lui va fi decisă în Balcani. Dacă isbutește să sdrobească Serbia și să facă unirea Berlinu­lui cu Constantinopolul, nu va urma de acolo, pentru Germa­nia, că va putea să găsească în Bulgaria și în Turcia, mulțimi de oameni cu care să-și întărea­scă armatele, dar de­sigur va ar vea la dispozițiunea ei isvoarele multiple ale produselor naturale ale Orientului. „Germania va putea astfel să încerce să lucreze direct la ridi­carea unei bune părți din lumea musulmană”.* Interesul României Ziarul il Corriere de­lla Sera: „Victoria Germaniei și a Au­striei ar însemna, pentru Ro­mânia, o scădere a independen­ții și a libertății sale și, firește, o aservire politică și econo­mică. „România nu poate să-și gă­sească satisfacerea aspirațiuni­­lor sale etnice, politice și eco­nomice de­cît­aliindu-se cu îm­pătrita înțelegere. „Evenimentele militare ne­greșit că au crescut dificultă­țile unei cooperări române cu Rusia. Aceasta explică codirile­­ și inacțiunea guvernului diin București. Este sigur însă că, dacă împătrita înțelegere isbu­­tește să schimbe condițiunile militare actuale în Orient, inte­resul ei însuși, în afară de orice alt sentiment, va impune Ro­maniei să ia atitudine în con­tra imperiilor din centru“. Războiul și chestiunea socială Ziarul New-York Herald. In Franța, războiul a făcut mai mult într'un an, pentru solu­­țiunea chestiunii sociale, de­cît nu făcuse pentru pace în timp de 44 ani. Războiul a nimicit ne­­încrederile, a pus clasele în con­tact mai apropiat, a împăcat pe adversari. Neînțelegerea care provenea dintr-o deosebire de e­­ducațiune și de învățămînt, deo­sebire obligatoare pentru forma­rea unei clase de­ fruntași, — ne­înțelegerea aceasta s-a risipit în tranșee, sau mai bine acolo ,,s’au cunoscut”, s’au tutuit. ..Frăția de arme va aduce fră­ția socială, care va rămîne și du­pă război. Spiritul patriotic și național va fi făcut minunea a­­ceasta, și războiul economic, du­pă celălalt război va menține a­­ceste sentimente. ,,campania uzi­nelor” nu va fi fost mai puțin e­­ficace de­cît cealaltă campanie, și acei cari au servit-o au drep­tul la recunoștința care va saluta pe învingători. Inegalitatea­ con­­dițiunilor este una din fatalități­le omenești, dar egalitatea cetă­țenilor și dreptul la buna stare vor fi fost cele­ mai frumoase cu­ceriri ale poporului armat”. MARE EVENIMENT MARE EVENIMENT Compania lenta de Speri din Bu­curești tara Marele Tenor: Romulus Vrăbiescu 8 Diva: Alexandra Feraru Tenorul Lyric Dem. Mihăilescu, dela Teatrul Bellini din Neapole 1’BUSONALUL ARTISTIC : SSarasu­l Rennmi^s ° fi^fian­esci1 Celebrul Bariton Dramatic: Aurel Gostescu-Duca Renumitul Tenor Ștef. Spira j Simpaticul Bariton p. Ghimpețeanu Marele Mefistofele Basul Gh. Folescu Cunoscutul Bas G. Sterian­­ Tenorul Const. Damian Maestru Consertator: Excelentul Egizzio Massini Edoardo Ferg W. Florian I M. Foca I Ștefan Daniilescu si Maestru________II Maestru 8 Supetir I Secretar BALET Repres. operei St. Ștefănescu Orchestra compusă din 28 persoane. Gorul format din 30 pers. Itpfipoffii Miil • kiipla ds Lamemoor.— «eP*5 ‘dr*Ui» Faust. — Traviata (Dama cu Camelii). — Lacrimée. — Bărbierul Sevila. — Rigoletto­ — Aida, Isofoi^jonațix Alnii la Casierul Teatrului •3*în Sîire«țiMSiî © a spua E. Pornește în cărând în „Tournee“ în toată i.3 Mihail -Tattarescu, Lucia și Ion Eleuth­eriade cu fiicele TJeor­­geta și Micaela, cu durere în suflet, anunță încetarea din via­ța a bunei lor mamă și mamă mare Maria G. Tattarescu în virstă de 80 ani și roagă pe prieteni și cunoscuți să asiste la slujba religioasă ca­re se va face Luni 30 Noembrie la orele 2 d. a­ ia locuința dece­datei n-lul 9 str. Belvedere, îndurerații: Paraschim­ia, Theu­­fania, Grigore Petrescu,, Naum Spiridon Economu, Praxilea și Dumitru Emanoil, Evantia Gr. Petrescu, Eftimie Petre cu fa­milia, Theufania și Spirea Ata­­nasiu cu copiii, Nicolae Naumes­­cu, Stavrache Balauri, Lazara­­che Balauri, mamă, sora, cum­nat, unchiu, nepoți, nepoate, veri și verișoară, au durerea de a a­­nunța, rudelor, prietenilor și cu­noscuților că Vasile Dumitru Nastu de 42 ani a încetat din viață în ziua de 28 corent- Inmormîntarea va a­­vea loc în ziua de 30 Noembrie orele 3 d. a­ Cortegiul va porni din strada Cometa 33 spre cimi­tirul Sf. Vineri. 11 VANARE 12 boi. A se vedea La CiOEMca&S sineștea Pe pe« ști»Letis*dieeaE, teistosefa S k Sm. die București. A se adresa str. Pro* greșul 2, Bu­curești. 1 DE VÂNZARE 120 hectare pădure brad de 40 ani și 22 jum. hect. stejar de 30 ani pe moșia SAS Gif­und. Sucea­va la 11 k­m. depărtare de gara Fălticeni. Sosea perfectă. Pădu­rea avînd 2000 hectare după tă­ierea acestui parchet se va pu­tea exploata un altul din aceiași virstă și întindere și așa mai de­parte. A se adresa V. V. MALTE­ZI­ANU, București, str. Franklin No. 10. 3680 mVANZARE In bloc sau în parte: fer brut, lanțuri, bucete, oale de tuci și di­ferite ferării de raft. Sticle de limonada și sifon cum și tot felul de sticlărie. Chere­stea, obezi și spițe. Doritorii a se adresa:. 33ú.ncei J Matpurele din T. Măgurele. 3685 Cumpăr Gaster 30 țoli și un circular, vechi dar în bună stare de func­ționare. Oferte adresați Adolf Merciler str. Ingineri 23, Bucur­rești, 3687. GUHS DE Contabilitate agricolă in partidă dublă de August Durvager Manual terloferic și practic apro­bat de onor. minister al Cultelor De vânzare la librăriile SOCEC și ALCALAY Prețul 5 iei exemplarul Preservative vie, calitate garantata. Duzina LEI 8, cu reservoir IL«ex SoLO, JAROSLA­VSKY, Smârdan 2, București. ________ _ P3695­1 GOVERTURA - COHLER -GĂSESC TOȚI COFETARII la Grafiades, Sepcari 3 3617 3568 D-na Aurica Bes­egeasio­» BRIOL M­oae Str. Alexandru Lahovary. 5 BUCUREȘTI 3310 Cumpăr­at .Vând Bijuterii nona și uzate, Aur, Argint, Briliante, Diamante și orice pietre fine. Asortat cu Ceasornice în Aur, Argint și metal. Pendule fine. Mai ieftin ca ori­unde. . . MAX WEISSMANN < 03-Sir- f­ nrn1 93 ! Wim SĂ­ alb sau negru de masă la Soc. DEALUL ODOBEȘTILOR, Bucu­­­­rești, str. Potera’și 20. Telefon I 1 * 58|13. Servit la domiciliu ! Ocaziune La magazinul de mode EU­GENIA PANTAZI, calea Victo­riei 113 se găsesc spre vînzare stofe de lînă, rochii gata, bluze, cămășuțe și altele. £ 697

Next