Universul, februarie 1916 (Anul 34, nr. 31-59)
1916-02-01 / nr. 31
||| PODGORENI Miț © ® 3t vite de 1 și «ie 2 ani. — Prosta«âte un caâree Sâ alai și«© gri di 1 an și de 2 arși. — Vite indigene cu rădăcini de 1 an și de 2 ani.— Vitele noastre sânt Satoa de su © ltat ©» recomandabile pentru că RSprestas*ea solurilor Pentru representan« si rewânzătorâ facem condițiuni avantajoase. psrauffiEUB BEimn . co. Tecuci — Catalogul gratis la cerere — 377 fi: ’ : TelefosiuS Garajanraai IS 22 Telefonufi Bsrautui 48/97 instalat special pentru reparațiuni de automobile. *, " Accesorii de tot felul și uleiuri ie Z Mua calitate " Sofuiiaf de automobile Ö** n«At,i ț ,4 ,SWA iRL.-.O ITIOTEK 41*1 K, HAS W, «** *»!©* «ii «» tftio inlOALE XEiUQASE si interne INPUT IVRFA PPTP! Singurul specialist). - DISTRUGE rauluilidiflun £ hl iii, dicii], perii de pe obraz, pirirui, negii, ehetoidul, cicatricele. - Vindecă: petele roșii din naștere, petele negre, punctele negre, bubele, nasul roșiu, sbârciturile, urmele de arsură, mâncărimea die pe corp, etc. — Tratează: Neurastenia, paralizii, impotența, etc. Consult, de la 10 a. m. — .5 jumitate p. m. .3, Strada Soarelui (prin str. Covaci). — Tolkion 2577. 3023 Pentru mut*MWN PIBPÎ SANATORIUL NATURALIST MODERN CB1 GESS AUXA HOREI GD Caisavertan-Voiil. No. 20S Unde se face TRATAMENTUL SPACIAL pentru VINILOAteliA TUBERCULOZEI. Are : Instalați unite cele mai perfecționate pentru : INHALLAȚIUNI, BAI de SOARE ELECTRIC, RAZELE RÖNTGEN, HIDRO- 4 ,TERAPIE, PNEUMOTORAX-ARTUTCIAL. LABORATOR pentru analize de spută, urină și sânge, ETAVE SPECIALE pentru DESINPECTAREA * SISTEMATICA a’camerilor, obiectelor și tacâmurilor, VERANDE pentru cura de aer (vara și iarna), ULNEMATOURAE, Parc de 25 mii m. ».. . REZULTATELE OBȚINUTE IN ACEST SANATORIU SUNT POARTE BUNE: 05 b sută VNDECARI CLINICE în STADIUL 1, 47 la sută în 4 STADIUL lt. j ÎNSCRIERILE sens»« mijjT DQPJJ Medicul Șef al Sanatorului J . PRIMESC ia d-nul UxU»i Viul UJL siOuU, str. COVACI 10, Eta] 1. î PROSPECTE LA CERERE 31371 >9tift Sosista Sa Cooperativă a Podgorenilor MsoeSați din © doi ești Patna CENTRALA: Qöafissti, Futna SUGURSALE: București, Iași, Brăila, Galați, Călărași, Dorohoi, Fălticeni, Botoșani, Constanța. A pus în desfacere VINURILE CALITĂȚI SUPERIOARE din renumitele vii: I. Simionescu Râmniceanu, Dr. Pâclsanu, Frații Ilie, Th. Îeniiîace, An. D. Zaharia, Prințul Soutzo, V. N. Nicolau, etc. Vânzări in toată țara. GONDIȚIUNI OBICINUITE, In București, Str. Tolerași No. 20 i Serviciu la domiciliu în Telelőn 58(13{ stide și engros.3735 SE äiE€OMA.\ü,V BKN.UL CER In BUM TINCTURA pentru păr, in toate nuanțele, indreptează chiar fi >arul prost nuanțat de alte tineturi Lei 3. tiöíkmon IL Extract deschide tresat -părul, nevătămător chiar și pentru copii. Lei 4.— sticla: baloaine speciale amenajate pentru Tincturat, căruia se dă o atenție specială. Se reface cu multă îngrijire parul stricat de multe alte fineturi■ A BORTHENER SsRI.OX Dli tON tlîli'» — institute de BEAUTE — Str. Clemenței, 7. — telefon 20] 9 A Cereți Boul Catalog general ‘ :îns 4067 ||| ATEAW I ARBOLINGilH | arton asfaltat I furnizează prompt L. © IP B ăstei M. *£* Str.Restal» | Telei 4A/1FÎ M@i@are de M.02. OM.1JMA. și desi FOIPS“ABDR! Worthington FURNIZEAZĂ din DEPOZITE. mm .UCA 81U STI 4020 fie vânzare 60.000 kg. csapd arpagic și de apa. Doritorii a la adresa IOAN B. MANDAI, Str. Victoriei 20, Brăila. 4108 Wâmd fabrica mea de cărămidă, carieră nisip-pietriș, situată linia de garaj gara Vidra, Ilfov, motor 50 HP., motorină, presă 18 mii cărămizi zilnic. Adresa: Peten, str. Polonă 17, București. 4069 ITIm, baia nouă, cartierul Gramont, str. Fabrică de chibrituri 18 și str. IFilaret 83, zece camere plus dependințe, instalațiuni luxoase, moderne, gaz, electricitate, parchet, caionier, culă, vedere generală Capitală, credit 40.000 lei restul înlesniri la nevoe. Adresați chiar acolo 4053 Pilivia Safian englez și german pentru mobile, se vinde ocazional la Casa de Scont ELIAS JOS. GOHEN, str. Banca Națională HIPNOTIZOR 4053 SPIRITIST devine oricine cerând prin o carte poștală deslușiri gratuite la: BIROUL STUDII PSIHICE, RANL/id. 4094 Mazăre Victoria pentru sămânță și mîncare, calitate superioară, fără gărgărițe, vinde inginer BALESCU, strada Redaim-rnl 16. 4112 Be închiriat casă modernă, de pa acum sau Sf. Gheorghe, tot confortul, șase odăi, bac, instalație complectă ca gaz, pivnițe-meserie, legumărie, pod mare, curte pavată, gradină inimoasă, electricitate, gaz, telefon, parchete, etc., etc. Sa vizitează in toate zilele, str. 11 Februarie anul 10. 4070 Absolnta Conservator Llt’bCA. predă ITANO per eet.teora, Intern retai ia Pcepató p» ultra conservator. Meriți «P.ana», ta ziar. 4080 De vânzare 47 mii bucăți doage și funduri, dimensiunile de la 0.50 m pîna la 2 m., bine Inciate și bine uscate, 3 vagoane trunchi de mic, diametru de la 0.30 m. pină la I m. Fântâneanu și Stăncescu, pădurea Retevoiești, prin Oficiul Chrereasa. 4103 mmm destoinici, se emită la o rafinărie de petrol din provincie. Oferte la Sco Sate Fehere ,Up.: Bucuresti, St. Strezoiimu II. ‘Ib196 BiaBearang.3<t:‘rinus3ewxwrw3M^asigniffi JVK^:m^twmagfiwwi=yg.pgi; PUBLICAȚIUNE Se reamintește că Pulberăria ..Dudești” ține licitație publică la 4 Februarie, a. c., orele 10 a. m., pentru aprovizionarea a 500.000 bucăți cozi de lemn. Detalii în„Monitorul Oficial” No. 240/916. 4115____ Direcțiunea RE ÎNCHIRIAT de Sf. Gheorghe prăvălia colț, 3 camere, Bulv. Carol 25, Prăvălie și camere dr. Iatropol 18 (Golești), a se adresa la: Dimitrie C. Economu, Lucaci 38. . 4106 A apărat: Ce să mâncăm? Sfaturi pentru sănătoși și bolnavi de Dr. SANJELEVICI Specialist in Boli de Stomac și nutriție lai 196 exemplarul la toate librăriul 1.0 viile din țară și la autor Bulevardul Maria 2. 1107 AU SOBIT Stocat noi de piepteni, acs. agrafe, diademe W £&W$LkBilE SUIlIL âSj nm înțajni și cu pietre. Prețuri convenabile. SALON de COIFFURES 3891 Gismetsngi 7 Apr. ă.m.asr5 Napoleoni, și orice fel de monede de aur, precum și monezi jubiliare de aur, sau boroane austriaca de aur sau hârtie, cumpără și vinde vechea casă de schimb R. Mânu, din strada Regală No. 2, cu prețurile cele mai avantajoase și numai scurt timp. 4400 Oh GAPRICE Elene ‘văd că astăzi ai un poetisch nou, minunat Care'H stă asa de bine Că'ti spun drept, m'ai fermecat Nu o fi poslischu acela Despre care tu numai zis Că’ acuma e în floare Si s-s poarta la Paris?’... Nu, drăguța mea, amică Postișu acesta minunat E post.schul care Barasch Coafor la inventat!... Frumusețea lui de artă N‘o găsești nici la Paris De vrei să’ ai, te du la Barasch Și-ai postischul „Mon Caprice“/ Cereți nou Revistă gratis S. Barasch, coafor de dame Postisch D'art Regală, n.rul S. 3909 nIhiMT 415 HECTARE lângă gara Cilibia. Doctor Faniedî, Braila. 4093 DOMNILOR Aflat CaLTORI și Mumm Vă facem cunoscut, că putem furniza tuburi de semănături UNIGÖM DRILL , 3 lei MASSEY HARRIS - 4 lei precum și roțile Angrenaje Mai furnizăm rezerve la SeGeratorile ADRIANCE Masssy-Harris CHAMPION M Iwauckee G0ÜMICK Piano-Osboriie Dîfering Simpiex-Wood socotit ă 8 iei dolarul In comerț costa îndoit și Întreit și expun mișinele fiind majoritatea turnate în tară. Depozitele Șantierelor de oțeluri THOMAS GARFITT and Sons Limited, Str. Smârdan 30, București 4113 O © schhcirat mai multe apartamente compuse din 6—7 camere, odăi de servitori, sală de baie, bucătărie instalată, oficiu, apă caldă în tot imobilul, 2 ascensoare, vacumcleaner, încălzire centrală, toate cuprinse în prețul chiriei. Pentru orișice informațiuni a se adresa în fiece zi chiar la imobil, la girant, d. avocat G. Telemeaua, cal. ¥ ictoriei 144. 4041 C fi f ț$' © raemtPM sters masiniBe se cumpără iff ® casti« Săli mari la '.rtafäa ziarului Universul. Se caută un bun vizitiu de lux, prezentabil și fără vicii, plătit 150 lunar, casă, lumină, căldură. A se adresa la casierul ziarului «UNIVERSUL», LUNI, I (14) FEBRUARIE 1916 -2- M petința de judecători, iar rezațiunile se iau după desbateri. Concurs asupra lucrărilor științifice publicate dacă există supuse criticilor între și de către candidați, aranjați după perțin, în fața comisiunii. •Probe extemporane, scrise și orale, pentru a proba cunoașterea întregei materii, memoria și erudiția aspirantului, citațiuni și Istoricul chestiunilor, Secțiuni: două sau trei, după 24 ore de preparațiune. Toate probele orale nu pot fi mai lungi de o oră. Lucrări practice în laborator sau spitale, extemporanee pentru examinarea bolnavilor și microbiologic, sau facere de preparare cu consultarea clasicilor. Prin asemenea încercări, bine reglementate, se va restabili oriȚifffl și munca în Universitățile noastre. Felicit din inimă pe amicii noștri ă pi. Teorii ei r.’ppi.iI ”...j de medicină care au luat inițiativa petițiunei de la 19 ianuarie 1916, publicată, precum și tot tineretul studențesc al Facultăței noastre de medicină, din București, care au manifestat în acest scop al reformei. Ca Decan al Facultăței de medicină, încă de la 1906 prin aperatul nostru și proiectul modificator al legei învățămîntului secundar și superior, cu privire la recrutarea prin concurs a profesorilor Universitari, re.eal si proiect aprobat in unanimitate de Consiliul Facultăței de medicină, a fost tipărit și fnnaniat Onor. Minister al Instrucțiunei publice, în anul 1906. Profesopr, ît. Moldarescu Sfatului Negustoresc ministerul industriei in chestiunea comisiimei de import — Vineri s’a prezintat d-lui ministriu Radovici o delegație a ..Sfatului Negustoresc" compusă din d-nii I. Șt. Rasidescu G. Șerbanescu (Craiova), G. Alimănescu, A. Slroeiner (Iași), I. S. Gheorghiu și B. Abramovici spre a-i îmbîna un memoriu în chestiunea comisiunii centrale de import. Memoriul spune, între altele: Comisiunea să dispună ca cumpărăturile să se facă numai prin delegații diferitelor branșe de negustori și industriași, ori de cite ori negustorii sau industriașii nu vor putea, să importe singuri iar Comisiunea să-i ajute in numele guvernului și să le înlesnească executarea comenzilor necesare. Importul de mărfuri, necesare comerțului, bazat pe compensațiuni, să fie înlesnit numai comercianților sau industriașilor cari vor putea fi ed dovada existenței de cel puțin trei ani pe piață, refuzîndu-se compensațiile caselor de comision și reprezentanților de comerț can vor păstra rolul lor adevărat de intermediari iar nu să se tranatomie în cumpărători și revînzători. De asemenea, să se refuze compensațiuni sau înlesniri tuturor antreprizelor de ocazie. Pe lîngă delegațiunile permanente ale comisiunei să fie primiți delegați din partea asociațiunilor de industriași și comercianți recunoscute ca persoane morale, delegați cari să susțină în sinul comisiunei doleanțele comer, vinților și industriașilor. Ministrul a recunoscut că ,,Sfatul negustoresc“ ar putea aduce servicii Comisiunei, dacă prin Secțiunile sale din județe, va strînge liste din țară de mărfurile necesare, care vor fi centralizate la București unde Comisiunea va ține socoteală de nevoile fiecăruia, repartizînd echitabil comenzile ce se vor face. Delegațiunea a fost primită în urmă și de d. Vasile Ștefan, secretar general al ministerului de industrie și comerț. rm S S. I. celor condamnați ca contravenienți la legea măsurilor excapționale M. F. Kohl din Tecuci, a i se vinde întreaga cantitate de măsline trilie și 50 lei amendă. Alexandru Popescu din Sîrziceni a i se vinde întreaga cantitate de săpun de rufe și 100 lei amendă. Avram Feinstein din P.Neamț, a i se vinde săpunul de rufe și 100 lei amendă. Ion N. Marian din Tecuci, a i se vinde întreaga cantitate de săpun de rufe și 100 lei amendă. Ioniță Georgescu din T.-Severin a i se vinde întreaga cantitate de zahăr și 100 lei amendă. David Iliescu din com. Bîra, jud. Roman, a i se vinde întreaga cantitate de săpun de rufe și la 50 lei amendă. Sara Feldman din Golobești jud. Futa, a i se vinde întreaga cantitate de săpun de rufe și la 100 lei amendă. Gheorghe Tinichigioglu din Galați a i se vinde întreaga cantitate de untură topită și 100 lei amendă. Gherasim Benetatos din Galați, a i se vinde întreaga cantitate de untură topită și 200 lei amendă. Gheorghe Claudatos, din Galați, a i se vinde întreaga cantitate de osînză și 100 lei amendă. Avram Renert, din P-Neamț, a i se vinde întreaga cantitate de lînă și 200 lei amendă. Ia Gtnezil contra Germaniei Roma, 28 (10). — Se telegrafiază din Peking că ministrul afacerilor străine a protestat energic pe lîngă ministrul Germaniei contra purtărei consulului german la Yun-han.fu, care s'a declarat fățiș de partizan al răzvrătiților. (A. T. 1.) ®» UN COMUNICA" al comisinii é cesficate in exposi Membrii ,,Comisiunei centrale pentru vînzarea și exportul cerealelor", așa cum era constituită în momentul cind s'au început tratativele cu reprezentări, ții comisiunilor germane și austro-ungare, intrunindu-se Vineri după amiază la orele 5 în ședința plenară, au redactat și semnat următorul comunicat: Comisiunea Centrală pentru vînzarea și exportul cerealelor, luînd cunoștință de comunicarea domnului ministru al agriculturei și domeniilor, președintele Comisiunei, privitoare la intervievul dat de d. D. Seceleanu, membru în Comisiunea ziarului ,,Agrarul“ din 25 Ianuarie și în care d-sa arată cum s-ar fi urmat tratările pentru încheerea contractului de vînzare a 50.000 vagoane cereale către organizațiunile germane și austro-ungare, și avînd în vedere desbaterile urmate în sinul comisiunei cu acea ocazie, și procesele verbale ale ședințelor. — constată: 1) . — Găd. Seceleanu deși membru în comisiune a plecat la Viena nu numai fără mandat de la comisie, dar fără măcar a o înștiința. 2) . — La înapoiere reproșîndu-i-se de comisiune acest fapt, Fl. Seceleanu a declarat în ședință plenară că a plecat ca particular, și de aceia nu s'a crezut dator a urma părerea președintelui de a nu pleca, și tot din această cauză nu a arătat adevăratul scop al plecărei. Cu acea ocazie a arătat ca a tratat la Viena vînzarea cerealelor cu un consorțiu de bănci că ele ar da prețul comisiei de 3500 lei pe vagon- dar că cer dela guvern garanții pentru reîntoarcerea vagoanelor ce vor trimite modalități pentru plata taxei de export în aur și „dreptul de a cumpăra de unde vor voi și în special de la anumite sindicate“Deși cele ce spunea d. Seceleanu nu erau însoțite de o ofertă , cuiva- totuși au urmat în comisie discutiimi asupra acestui punct, cari au avut ca rezultat că în unanimitate a dezaprobat asemenea tratări de vînzări. Motivul a fost că cumpărarea de la anumite persoane sau sindicate alese de cumpărător, constituia cumpărare de conștiințe iar nu de cereale. — și aceasta mai ales cînd se trata cu grupuri de bancheri cu cari comisia nu avea a discuta deoarece în Statele centrale existau organizări de Stat creiate în acest scop, cari dacă voiau să cumpere nu aveau decît să vie și să-și facă ofertele lor comisiei. 3 . ■— îndată după această ședință, comisia a aflat că d. Seceleanu s‘a înapoiat de la Viena. In aceasta se conforma propriei sale voințe, căci nimeni nu i-a cerut să o facă. După cîteva zile a revenit, — zice d-sa — însoțit de un domn Reif, pentru a formula oferta. Este posibil ca d. Seceleanu să se fi înapoiat cu acest domn, dar nimeni din comisie nu la văzut, nici comisia nu a primit vreo oferta de la acest domn. 4). — Întro ședință ulterioară a comisiei, d- Seceleanu fiind prezent, deci întors din Viena, d. președinte a încunoștiințat comisia Că legațiile respective i-au recomandat cu puteri în regulă pe d-nii delegați însărcinați a trata cumpărare de cereale. Comisia, după cererea d-lui Președinte de a delega pentru tratări, pe lîngă d-sa încă 2 membrii, unul reprezentînd pa marii agricultori și altul pe cei mici, a delegat pe d-nii Seceleanu și Fotin Enescu. Acești trei delegați au început tratările, lor li s'a luminat prima ofertă cu 2500 lei vagonul. După cererea Președintelui și a celorlalți delegați, Comisia în unanimitate a respins-o. Continuîndu-se tratările și a prezentat Comisiei o nouă ofertă, care prevedea sporuri însemnate de preț, pe care Comisia a admis-o în toate punctele, afară de grîu pentru care se oferea 3000 lei pe vagon, tipul 77 kgr la hectolitru. După cererea Președintelui, Comisia nu a aprobat prețul acesta, dînd mandat delegațiilor a încheiatu 3200 lei pentru tipul 75. „Domnul Seceleanu a emis în acea ședință părerea, că data nu se va putea obține acest preț, să se termine cu prețul de 3000 lei oferit“. Conținuîndu-se tratările. Președintele a obținut chiar mai mult decît avea mandat de la Comisie, adică 3200 lei pentru tipul 74 lgr., ceea ce face în raport cu oferta pe care d. Seceleanu o credea acceptabilă, cu 300 lei în plus la vagon. Aducîndu-i-se acest rezultat Comisia în unanimitate a aprobat încheerea contractului. Cu acea eraziune d. Președinte a comunicat Comisiei că a obținut și un avans de 5000 000 lei. Acestea fiind faptele riguros exacte, cad de la sine oriși ce alte afirmări. Aceste constatări se vor da publicităței. 1. G. Bibicescu, C. Cantacuzino,Pașcanu, D. R. Greceanu, Al. Cotescu, D. Hagi Tudoraky, Vintilă Brătianu, I1. Niculescu- Dorobanțu, Fotin Enescu, A, Manisalian. țm 1 Icîukiîia și I. Eftimiu D. Victor Eftimiu s’a supărat foc pe Academie. Prin articolul său publicat în „Adevărul”, d. Eftimiu consideră reluarea „Ringalei’’ drept „pălmuirea Academiei”. Se știe că în urma intervenției d-lui Iorga, care printr’un articol publicat în „Drum Drept’ documentase în mod științific că piesa „Ringala” cuprindea mari neexactități istorice și o intenționată falsificare a adevărului, Academia a făcut un demers pe lingă Teatrul Național de a interzice reprezentarea piesei. Piesa a fost scoasă de pe afiș, pînă în actuala stagiune cînd s'a reluat. Nu știam cum sa efectuat această minune. Îmi închipuiam că d- Eftimiu, printr'o abilă intervenție a reușit să-și reprezinte piesa excomunicată. Dar scrisoarea prin care d- Al. Mavrodi, directorul Teatrului Național afirmă că a reluat piesa în urma modificărilor făcute de d. Eftimiu în sensul vederilor d-lui Iorga, mi-a spulberat această presupunere. Atunci, dacă d. Eftimiu sa conformat cerințelor academice, de ce a ridicat glasul împotriva Academiei și în special împotriva d-lui Iorga, trîmbițînd un triumf zgomotos, cînd în realitate era o înfrîngere? D. Eftimiu, amețit de beția succeselor ușoare, și-a pierdut cumpătul și a căutat sa și răzbune printr’un articol refractar oricărei conveniențe și pe care de sigur că autorul nu ar fi iscălit dacă nu se afla în mari clipe de necaz. Numai așa se poate explica faptul că d. Eftimiu a pierdut cu desăvîrșire noțiunea valorilor aducînd injurii celei mai înalte instituțiuni culturale reprezentată prin atîtea somități ale neamului. " Dar ceea ce constitue grotescul în această afacere sunt părerile pe cari le-a căpătat d- Estimiu pe cale particulară de la d-nii Take Ionescu și Titu Maiorescu, pe cari îi introduce în cauză în mod abil și pe ale căror aprecieri intime își sprijină art.colul: „pour epater ses bourgeois"’ Prea naivi îi socotește d. Eftimiu pe oameni ca să le treacă asemenea glume, cărora, din propria sa vină, nu le-a sesizat ironia tăioasă, căci nimeni nu poate concepe ca d Titu- Maiorescu, să se asocieze cu d. Eftimiu ca împreună să arunce cu noroi în templul de marmură alba al instituției pe care marele academician o reprezintă. Regretabilul gest al d-lui Eftimiu se răsfrînge și asupra distinșilor reprezentanți ai Academiei în comitetul de lectură al Teatrului Național dnii Duiliu Zamfirescu și Iacob Negruzzi, care sunt cei mai în drept să-i apere prestigiul moral. Ilfircea Rădulescui 1 Soarea d-lui Brian LA ROMA Roma. 28 (10). — Astăzi dimineață au sosit la Roma Președintele Consiliului francez, d. Briand și ministrul fără portofoliu d. Bourgeois, împreună cu d. A. Thomas subsecretarul de Stat al munițiunilor, cu șeful Statului major, cu d. Margeries directorul afacerilor politice și comerciale din ministerul de externe și cu cîteva alte însemnate personalități din lumea politică. Oaspeții au fost primiți de primul ministru d. Salandra, de ministrul de externe, baronul Sonnino, ca și de toți ceilalți miniștri, de un număr de deputați și senatori, de Principele Prospero Colonna, primarul Romei, și alți demnitari ai Statului O mulțime enormă, care se îngrămădea pe tot parcursul, a salutat cortegiul cu aplauze entuziaste și cu strigăte, de „Ei, viva lu Francia’ Ev viva qîi Alleati!“. T. Briand a exprimat d-lui Salandra aduncit sa emoțiune pentru primirea entuziastă si spontanee, ce i-a făcut-o poporul din Roma. ..Giornale d’Italia“ salutînd pe oaspeții eminenți, spune că primirea călduroasă și grandioasă pe care Italia întreagă prin populația Romei a făcut-o solilor Franței, arată că una este voința una credința care însuflețește pe acele două surori latine luptîndu.se într'o luptă măreață în numele civilizației lor comune și a comunelor lor idealuri de dreptate. întreaga suflare italiană simte și arată că pe calea preurșită a propășirei sale, poporul italian și.a reîntîlnit pe tovarășul demn și nobil al ultimei sale lupte pentru integritatea sa națională, căci în alianța italo-franceză ca nici odată rațiunile politice și interesele particulare și-au găsit tărîmul lor firesc și chiagul lor natural într'o înrudire adîncă de simțiri și într’o strînsă comunitate de tradițiuni și idealuri. Rezultatul acestei vizite va fi să întărească tot mai mult acțiunea militară și diplomatică a Ințelegerei întru mîntuirea civilizației lumii. * Banchetul care a avut loc asta seară în splendidul salon Roșu de la Consulta a fost o adevărată sărbătorire a oaspeților francezi și o consfințire solemană a uniunei italo-franceze. La banchet au luat parte toți miniștrii italieni, reprezentanții diplomatici ai Quadruplicei, miniștrii Serbiei și Belgiei, primarul Bomnei, prefectul și fruntașii politici italieni, (A. T. I.) acum și imbtiliar Duminecă, 24 Ianuarie, institutorii din Capitală s’au întrunit la sediul societ, din calea Moșilor 137, sub prezidenția d-lui D. Cecropici și au desbătut chestiunea gradațiilor și a fondului de asistență al societ. Institutorilor ca și al Nouei asociațiuni a învățătorilor, ce se va crea din rețineri de 1 la sută asupra salariilor. In urma cuvîntărilor ținute de d-nii D. Cecropici, I. Gh. Mih Stamate, Gh. Antonescu, Aug. Ivanovici, Olimpia Teodoru și alții s-au stabilit următoarele puncte de cerere, ce se vor adresa ministerului instrucțiunii. I) In chestia gradațiilor Legea de la 1883, pentru fixarea remunerațiilor și gradațiunilor s-a născut dintr'un fel de transacție, pentru stingerea drepturilor corpului didactic primar izvorîte din legea de la 1864, care prevedea îndoirea salariilor la fiecare 12 ani, să se intervină la ministerul instrucțiunii și ministerul de finanțe ca să se respecte acest drept, ca singurul mijloc de avansare pe loc. Acest drept cată să fie respectat cu atît mai mult, cu cît nu e vorba de o sporire generală de salarii, ci numai la un număr restrîns, cari împlinesc un termen de 5 ani la 1915 și 1916 Dacă bugetul nu poate suporta, în aceste momente, sporirea necesară, să se legifereze un import asupra celor ce și-au sporit, în aceste împrejurări, averea cu exportul, cu ridicarea prețurilor mărfurilor, etc.- iar nu să fie atinsă numai o singură categorie, mai ales dintre cei cu salarii mai mici și tocmai atunci, cînd traiul s-a scumpit enorm și mulți funcționari de la alte departamente, cer indemnizații pentru această scumpire. II) In chestia fondului de asistentă Soc. s-a declarat gata să accepte contribuția de 1 la sută asupra salariului pentru un fond de asistență general al corpului didactic dacă ministerul va organiza o secție specială la casa de crdit, care să fie condusă aparte de actualul consiliu de administrație, de către delegațiuni, compuse dintr-un număr egal de membri, alese de soc. Intitutorilor și de Asociația generală a învățătorilor cînd va deveni persoană morală, sub controlul sau direcția unui delegat al ministerului. In ce privește organizarea culturală a dăspă'imiie soc. înțelege să se lase absolută libertate fiercărei asociațiuni, ca să se dezvolte, cu protecția și concursul moral și material al ministerului, insă fără amestecul ei in organizația lor internă. In cazul cînd ministerul instrucțiunei nu poate modifica în acest sens organizația Găsii de Credit, soc. instrutorilor împuternicește comitetul diriginte, ca împreună cu o delegație compusă clip d-nn I. Onu, Mih. Stamate și N. Dinescu să intervină, după același procedeu ca al Asociații Generale a învățătorilor, să admită următoarele cereri: 1) să se rețină, prin statul de Leafă, cotizația de 8 lei și 1 la sută din valoarea salariului institutorilor, membri ai societății institutorilor din România, cari au subscris benevol declarariile respective, în scopul de a se forma un fond, ce se va trece în partida fiecărui, pentru crearea de cooperative, pentru organizarea asistenții proiectate de soc. 2) Această reținere sa se facă cu încuviințarea ministerului, ceia ce ni s‘a mai dat în 1912, și apoi ni s‘a retras pentru ca să se aplice în urmă ca avantagiu numai Asociației Generale a învățătorilor, ceea ce socotim ca s'a făcut fără asentimentul d-lui ministru I. G. Duca, generosul nostru președinte de onoare; 3) să se admită ca declarațiunile institutorilor de orașe, cari au semnat adeziunile, prezentate lor de către revizorii și inspectorii școlari, ca date prin confuzie și să fie trecute pe seama societății institutorilor, pe baza noilor declarațiuni, ce au dat acestei Societăți, interzicîndu se, după cum s'a promis de d ministru, amestecul persoanelor de control, în organismul și afacerile asociațiilor. Adunarea se mai asociază la inițiativa institutorilor, cari au propus darea unui banchet în onoarea d-lui Spiridon Popescu, membru de onoare al Societ, amînînd discuția celorlalte puncte din convocare pentru Duminecă 31 Ianuarie 1916, orele 9 juni. spre a participa fără excepție toți institutorii din Capitală și așteaptă adeziunile celor din provincie. Societatea institutorilor din România, întrunindu-se în chesta gradațiilor și a asociațiunilor a primit următoarea telegramă de la Institutorii din Bîrlad. D-lui Președinte al Societăței Institutorilor din România, calea Moșilor 137 București Institutorii și Institutoarelor din Bîrlad. se asociază în totul la intervențiile ce veți face pentru menținerea gradațiilor și consolidarea societăței Institutorilor. (ss.) 27 institutori îni & milor M £ 9AI la și cu «Meritul comercial și industrial» Au fost medaliați cu Meritul comercial și industrial, clasa I-a și a II-a, următoarele persoane: Cl. I-a; D. G .Balș, inginer, mare proprietar din București; Emil Petrescu, primarul comunei București ; C. I. Băicoianu, director la Banca Națională a României; Teodor Jellea, președintele Camerei de comerț și industrie din Iași; Mihail Hulban, autor de scrieri economice; Constantin Merișanu, colonel farmacist șef al armatei; Ion Băicoianu, mare comerciant din București; Ilie Fotino, doctor, industriaș din București; G. Fotino, industriaș din București ; Mirea Ferero, industriaș din București; Ion B .Petrescu, inginer, antreprenor de lucrări publice din București; Marcu Duilliu, arhitect din București; Petre A. Nanm Iliescu, mare industriaș din Ploești ; loan Andreescu, comerciant din București; Vasile Cîmpianu, comerciant din Bîrlad; Marco Dattelbrenner, comerciant, din București; Emil Hervail, industriaș din București; Radu Muntean, comerciant din București; Philip Birmann, industriaș din București; M. Weismann, comerciant din București; I. Weismann, comerciant din București; Matei Gherassi, industriaș din București; George Capșa, inginer, director la fabrica de bazalt și ceramică din București; Fernardo Saffle, inspector la fabrica de bazalt și ceramica din Buc.; George Iorga, inspector comercial; N. N. Stoika, inspector comercial; Pandele Iconomu, inspector comercial; Elena V. Nestorescu, maestră de broderie artistică din București; Mișu Damachiuescu, industriaș din Cîmpina; Joseph Omstein, comerciant din Galați; Petre Bancotescu, mare comerciant din Brăila; Victor Mendl mare comerciant din Brăila; C. I. Sassu, mijlocitor oficial la bursa din Brăila; Leonida Gheorghiu, directorul sucursalei Băncii Naționale din Slatina; Victoria N. N. Beldimann, maestră de broderie artistică din București; G. G. Radovici, mare proprietar, industriaș din Ploești; I. Gănescu proprietar industriaș din jud. Prahova; Hugo Mrazec, comerciant din Pitești, Mrazec, comerc; din Pitești; Aloiz Deker, farmacist din Roman ; Corneliu Gîrleșteanu, industriaș din Craiova; M. Grigorescu, director de bancă din Craiova; Ion Fortunescu, director de bancă din Craiova; Ștefan Petrescu, comerciant din Craiova; Amedeu Lăzărescu, din București; I. Sillvestru, farmacist din Bîrlad ; George D. Hristea, comerciant din Bîrlad ; Alexandru Palady comerciant din Bîrlad; P. Demetriadi, farmacist, din Ploești; I. C. Paraschivescu, din Ploești; Sergiu Tomjescu, farmacist din Vințu Mare (Mehedinți); Elisabeta Constantinescu-Cosca, maestră de industrie casnică din București ; Moise Schwartz, industriaș și comerciant din Ploești; Ștefania Paraschivescu, comerciant din București; N. N. Ghițescu, inginer, inspector industrial în ministerul industriei și comerlui, CI. II-a: Nicolae Brezeanu, comerciant din Ploești; Cătălin Țepeș, comerciant din Ploești; Vasile I. Mihăescu, comerciant din București; Atanase Perea, comerciant, din Bîrlad; Gheorghe Patrieu, comerciant din Bîrlad ; Dumitru G. Mălăescu, lucrător tipograf din Iași; A. D. Rosen funcționar comercial, din București ; Petrache Paveliu comerciant din Bîrlad; Haseal Grosmann, procuristul casei Bally; Dumitru Duruitrescu, comerciant din București , Dumitru Tănăsescu, comerciant din Bîrlad, Leonida Patrichi, comerciant din Bîrlad; Nicolae Săvescu comerciant din Bîrlad cu «Meritai sanitar» S'a conferit ,.Crucea Meritul Sanitar“ următoarelor persoane" CLASA I D-lui Gheorghe Șerban, prefectul jud. Tulcea. D.nelor: Elena Eraclide, Victoria I. Th. Florescu, Marguerite Constantinescu, Lucia locotenentcolonel Alexiu, Siliia Colori și d-șoarei Ana Burin. D-lor: Nic. Romanescu, primarul Craiovei; sir Wiliam Lindley, inginer; doctorilor: Miloș Dumitru, medicul portului Galați; G. Bârzănescu, medicul spitalului din Constanța; Leon Mazki, medicul spitalului și orașului Cernavodă; Isac păuceanu, medicul spitalului și circumscripției Odobești ; Hesselman Armin, deputat; d-lor colonel Romulus Vivescu, comandantul cetății București; Tiberiu Godăneanu,.. inspector general administrativ; inginer Pușcariu, Alexandru Pretorian, advocatul direcțiunii generale a serviciului sanitar; Max Predingher și Romulus Voinescu, inspector general al polițiilor din țară CLASA III-lor; căpitan St. Georgescu, din detașamentul de grăniceri Sinaia și locotenent Constantin Leonescu comandantul jandarmilor rurali din județul Tulcea, D-șoarei Agnes Muller și d-lui Nicolae Zervos, comandant de vas, REGIMUL VAMAL la teritoriile ocupate de Araț Sofia. 29 (11). — Comisiunea mixtă bulgaro-austro-ungară însărcinată să fixeze, regimul varaiul de aplicat în teritoriile sârbești ocupate de trupele aliate, se va întruni astăzi la ministerul de externe sub președinția ministrului plenipotențiar Koseff, secretarul general al acestui departament (Agenția bulgară) J % 1 >