Universul, martie 1916 (Anul 34, nr. 60-90)

1916-03-01 / nr. 60

te > K I Răsboiul pe teatrul balcanic de General CRAINICIANU încă de la începutul răsboiului, in 1914, cînd nimeni nu se preo­cupa și nici nu se îndoia de nea­­plicarea unui simplu principiu de răsboiu, eu, — dogmatic și pe­dant, ca toți „strategii de came­ră" sau de catedră,—scriam și observam că Aliații n’au nici u­­nitate, nici legătură în operațiu­nile lor. Germanii, din contra, îndată după înfrângerea Aus­­tro-Ungariei în Galiția, au luat unitatea în operațiuni, ceea ce fa­ce superioritatea lor capitală. Eu, sau mai bine zis istoria răsboaielor a avut dreptate, căci. abia după un an d, la arma unor mari înMngeri, Aliații și presa lor au început să reclame unita­tea de comandă, pe care, însă, nici astăzi nu a realizat-o! Ade­vărul este, că nici nu'si pot unifi­ca patru guverne deosebite la Paris, nici nu se poate instala un Stat major General pe un punct central al teatrului de războiu, nici nu e cu putință a se contopi vreodată intri o mină unică voin­­țele suverante a patru mari po­poare din Aris și Răsărit! De partea cealaltă, însă, nu mai asistă nici guvern austriac, unguresc, bulgăresc sau turcesc, nici împărat, sultan sau tzar, nici armata austro-ungară, bulgară sau turcească, ci un împărat, un guvern și o armată­ Atît și nimic mai mult! Urmările sau văzut. După intrarea Italiei la răsboiu­l! alungarea­ și pe Isonzo, eu am scris, că n’aș putea înțelege un războin ofensiv al Italiei în valea Dunării la mijloc, spre Budapes­ta și Viena, fără o bază de opera­țiune mai dezvoltată de­cât aceea de pe Isonzo. În sfială, mărturisesc, (mai a­­les de strategii noștri anonimi, după perdea), am presupus, că Italia ar plănui ceva spre Sud, pe coasta Adriaticei, unde o mare operațiune putea fi executată și acoperită cu o flotă puternică­ Am reamintit chiar răsboaiele Romanilor și am pomenit numele cetății lor, Byrzacium, (Duraz, zc), fără însă, a desvolta ceva, de teama de a nu descoperi poate u­n secret al Italiei (ce presum­­tiune!). Văzînd, însă, că Italia stă pe loc, am­ cugetat, că ideea mea era o nălucă, ori că Italia voia să facă răsboiul ei inidente, adică să-și cucerească numai țările sale italiene. Acuzarea mea a fost nedreaptă, căci planul ce eu i-am bănuit a fost o realitate-In adevăr, toată lumea știe, azi, ceea ce „Le Gaulois” rezumează astfel: „Este o oarecare ironie în „a mărturisi, că Italia, cea dimtea „a plănuit o operațiune generală „în Balcani. Ea a avut o vedere „foarte justă și depărtată a eve­nimentelor. Ea a înțeles, că „Bruntenegru și Serbia puteau „forma punctele de sprijin al n­­­nei ofensive importante și că „nu trebuiau părăsite­„Ceilalți aliați nu au intrat „în acest plan, a cărui înțelep­ciune le a scăpat. Cele două „mici popoare au fost lăsate în i­­­zolare. „Noi am comis, acum 8 luni, „una din cele mai mari greșeli „ale răsboiului. Fiecare din Ali­­­ați sa închis în rolul ofensivelor „lor par­iculare, mărginite, anxo­­d istoare și fără rezultate. Unita­­­tea de vederi și de direcție ne -a „lipsit în acest moment, spre a „înțelege, că trebuia să luăm în „Serbia inițiativa unei ofensive, „care ar fi fost roditoare în rezul­tate cu care ar fi atras, la sigur, „Grecia și România­ in același „timp, pe Sava și pe Dunăre, ve­­­nin­d din peninsula balcanică și „din România prin Transilvania, „noi am fi dus răsboiul în Unga­­­ria, resturnînd tot eșichierul „strategic al Germanilor și omo­­­rînd în cu toate poftele orientale „ale Germaniei­.­ Nu erau dru­­m mari în Albania, dar erau 60 de „mii de lucrători albanezi și ita­­­lieni, cari putea să le facă”. In aceste rînduri, precum se ve­de, se descopere și se confirmă a­­tît planul ce eu atribuiam Ita­liei în Balcani, cit și planul ce necontenit, eu am lăsat să se în­trevadă pentru România . Aliații sau cel puțin Siriesi, la aripa stin­gă a noastră. Italia a cerut înțe­legerii, ceea ce eu ceream Italiei-Fac aceste constatări, nu fii­n­­d­ că ele sunt favor­abile mic, dar fiindcă ele dovedesc, că, pentru înfringerea suferită de Aliați la Balcani nu sunt vinovați de e­i înșiși Aliații, și aceasta trebue să fie bine constatată. Apoi, «t* dovedesc, că atunci cind, după învingerea armatei sâirbe, eu zm scrie, că „Răsboiul sa depărtat­’, nu m‘am preocupat de a servi guvernul, — cum a a­­firmat un ziar, — ci adevăratele interese ale țarei, după modesta mea părere­ ‘ In adevăr, succesul Austro- Germanilor în Balcani a fost de­­săvîrșit: Serbia și Muntenegru au fost desființate, Dunărea și conmu­­nicațiunile orientale, deschise, Turcii și Bulgarii, înarmați, noi, încercuiți și izolați. Tot așa, — iarăși am scris, — că dacă Aliații vor părăsi Pe­ninsula balcanică în această si­­tuațiune, atunci nu mai e nimic de făcut, vom rămîne încercuiți. Francezii și Englezii au debar­cat, în adevăr, forțe însemnate la Salonic, dar Italienii, la Valo­na, nu Mai mult s’a perdut coa­sta Adriaticei pina la Durazzo, împreună cu Lovcen, care a dat flotei austriace Cataro și o stăpî­­nire în Adriatica! In fine, pina acum, nu se vede nici un semn de ofensivă din partea Aliaților în Balcani, ceea ce, pentru inte­resele noastre, este foarte dăună­tor. S ar părea, că am avut dreptate și atunci, cîmd am spus, că A­­liații pot avea motive spre a-și concentra toate forțele lor pe fronturile principale, precum și atunci (încă din 19î4) cină am zis, că soarta răsboiului au sa va hotărî în Balcani, ci în cen­trul E­uropei. Insă, dacă asemeni preziceri sar adeveri complet, și Aliații ar renunța la un răsboi a serios în Balcani, aceasta poate fi în interesul lor, dar nu în inte­­resul nostru. In adevăr, Austro-Germanii au lăsat o armată în fața Salonicu­lui, iar alta în spatele nostru, pe Dunăre și pa frontiera Dobrogei. Această sâm­ațiune nu ne convine și nu poate dura necontenit. Dar, ea nu poate fi schimbată, nici chiar de o victorie a Aliaților pe frontul francez sau rusesc, — la cari noi privim mereu, — ci nu­mai printr'un răsboiu al Aliaților chiar in Peninsula balcanică. CU TOATE ACESTEA, LA NE­­­VOIE, MAI ESTE UN MIJLOC DE A SCHIMBA SITUATIUNEA­­De­sigur, acest mijloc este cuno­­scut de cei în drept, dar eu nu-I pot arăta aci. Voiu continua cu răsboiul pe teatrul principal european, dacă vo­n mai putea răbda, ceea ce am răbdat până acum, pentru cauza națională, cu toată puterea justiției sau a convențiunilor! La rigoare, însă, voiu desvălui lucruri foarte ciudate și voiu con­tinua lupta în altă parte. Februarie, 1916- ÎTOKTKKHÜ G­ermania a declarat războia Portugaliei Londra­, 26 (10). — Agenția Fe­ntei­ află că guvernul britanic a primit de la ministrul englez la lisabona o înștiințare telegra­fică anunțând că Joi seara Ger­mania a declarat războiu Portu­galiei. Acest act al Germaniei este o curată provocare de­oare­ce Por­tugalia avea legalmente dreptul absolut de a rechiziționa vasele germane imobilizate de atît de îndelungă vreme în porturile portugheze. Contrariu pretenția,­nii germane, deciziunea portuge­­ză nu contravine de foc tractatu­lui­ germano-portugez, din cauză că vasele rechiziționate nu erau în transit. (Reuter)­Ce spune presa franceză Lyon, 27 (11). —■ Asupra­­ decla­­rațiunei de r­ăzboiu făcută de Germania portugaliei ziarul Le Matin observă, că de fapt Por­­torsulia era un războiu de la Cn* '■­'■pulul crizei europene. Guver­nul german ca să pedepsească pe Portughezi pentru bunele lor reluf­iuni cu Anglia și cu Fran­ța, ordonase trupelor din Africa de sud-vest ca să năvălească în colonia portugheză Angola. A­­tacu­l Germanilor a fost respins cu succes de forțele portugheze.­­Jarul mai spune că seche­strarea vaselor germane din port­urile Portugaliei au lovit greu în Germania. Această se­chestrare compromite toate cal­culele Germaniei de reînceperea­­ unei acțiuni navale. Tonajul marinei comerciale engleze Londra, 26­ (10). — In Camera Comunelor, un deputat a cerut ministrului de comerț să facă o declarație despre tonajul mari­nei comerciale engleză, față de tonagiul din ultima perioadă înainte de războiu. Ministrul comerțului englez a­ răspuns că tonagiul net înre­gistrat la sfîrșitul anului 1915 era de 12­ 416.400 tone, față­­ de 12.116.S91 tone la sfîrșitul anu­lui 1913. (Agenția Reuter). j Știri din Bulgaria : Bulgarii față de înaintarea Rușilor în Armenia Sofia, 26' (10). — „Agenția bulgară“ e autorizată să des­­mintă intri un mod categoric svonurile tendențioase după ca­re operațiunile rusești­ în Arme­nia ar fi pricinuit în Bulgaria o impresiune adîncă își că atitu­dinea Bulgariei față de Aliații ei ar fi luat un caracter de ră­ceală foarte accentuat, care ar cauza vii îngrijorări la Berlin. Bulgarii știu perfect care e scopul operațiunilor rusești in Turcia orientală și nu sunt de­loc îngrijorați din­­ această cauză. Ziarist bulgar decorat de Kaizer Sofia, 26­ (10). — împăratul Wilhelm a conferit d-lui Iosif Herbst, directorul presei la mi­nisterul de externe din Bulgaria steaua ordinului regal al coroa­nei prusiene. (Agenția bulgară). © înțelegere franco-italiana Paris, 27 (1i). — Președintele consiliului și ministru de exter­ne a semnat ori cu ambasado­rul Italiei la Paris o declarație în sensul că guvernul italian re­nunță la privilegiul capitulațiu­­nilor pentru consulatele și sta­biliment­ele sale în zona fran­ceză a imperiului francez. Această dovadă de simpatie și încredere acordată de guvernul italian nouilor instituțiuni ale Franței in Maroc e menită a strînge și mai mult legăturile ce unesc cele două națiuni aliate. (T. F, F). _ Fugarii germani găzduiți în Spania Roma, 26 (10). — La Santa Isabel (in insula Fernando Po) continuă să sosească fugari ger­­arzi din Camerun cari sunt îmbarcați pentru Spania, unde apoi sunt internați. (A. T. !)• cu regele Greciei Berlin, 26 (10). — Corespon­dentul lui ,,Tageblatt“ la Atena ci amit o convorbire cu regele Greciei, care s-a exprimat pre­cum urmează: Am fost și eu comandant de armată și pot pre­vedea greutățile ce așteaptă pe Puterile Quadrupliste pe baza așa de îngustă de la Salonic, chiar dacă tranșeele lor ar a­­vea, ca in Flandra, 6 metri de adâncm­­e. Nu înțeleg de ce Fran­ța ma­i încearcă, stă mai fie Sa­lonicul; mai știu că Englezii nu prea erau grăbiți să ia parte la această aventură. Ce nebunie dacă ași merge cu dinșii! Eu nu mă las să fiu dus de simțiminte pentru unii ori pentru alții și nu lucrez ca german, ci ca grec. Armata este toată cu mine și este compusă din oameni cari au arătat lumii cum pot să se bată. Intre rege și armată dom­nește un fel de raport, prusian, dar armata reprezintă la noi și pe popor. La începutul războ­iului, poporul avea simpatii pen­tru Franța, dar înțelegerea a făcut totul spre a se­­ pierde, via­­lind libertatea noastră. Noi nu putem urma altă politică de­cit neutralitatea și dacă se crede că înțelegere­a, după ce va­ fi fost gonită de la Salonic, ar lua alte măsuri mai grave, cineva, pe in­sulă, căci ce sens ar avea­ o de­barcare într'un alt port? Aci la Atena ei nu vor veni nici­odată și nici nu vo­r încerca să vie. (Wolff bureau). Lucrători Mici Italieni pentru fabricile de aunițiu­ri din Franțain Roma, 26 (10). — O comisiune italiană alcătuită din funcțio­nari aleși ai ministerelor de in­terne și de război, de la direc­țiunea muncii și a emigrațiunii a cercetat titlurile prezentate de lucrătorii cari urmează să fie trimiși în Franța pentru a lucra în fabricele franceze de munica­țiuni. Vreo două mii de­ lucră­tori tectonici au fost aleși pen­tru aceasta. Ei vor pleca în cu­­rînd în Franța. Acești lucratori vor fi primiți la Paris de subsecretarul de stat la muniții, cf. Thomas, IN, T 1) Marea bătălie de la Verdun Ofensiva contra Terdunului e ținută în Joc Pens. 26 (11).— Germanii au reînceput Vineri, pe țărmul sting al Meuzei, încercările lor cu mai multă înverșunare, renoind ata­curile desperate, rămase zadar­nice, cu toată formidabila prețu­­­ire prin artilerie. Ultimul lor asalt, dus cu efec­tive considerabile, le-a permis sa restue piciorul într o parte a pă­durei Corbilor, de unde ii scose­sem Mercuri. Aceasta este un a­­vantaj neînsemnat, de­oare­ce prima noastră linie de rezistență se găsește înapoi de Morb­o­aeres; aceasta este un avantaj momen­tan, căci pădurea a fost succesiv luată, înapoiată și reluată. Pe țărmul drept, inamicul a in­­cercat fără succes să ia tranșeele din fața punctului Douaumont, dar noi am prevenit atacul, pre­gătit în contra satului Vaux, sat pe care germanii pretind că l-a luas em­. Noi am dejucat la vre­me așezarea de mine plutitoare destinate a face să sară în aer podurile de pe Menza, și a jena aprovizionarea n­oastră­ Lupta care a avut loc astăzi in pădurea Corbilor și pa pantele de la Douaumont, a fost groaznic de ucigătoare, ca și cea de esi din fața satului Vaux, unde inamicul a lăsat pe teren grămezi de ca­­davre în sine, cu toate atacurile, o­­fensiva asupra Verdunului, inse*­pută la 8 (21), este necontenit ți­nută în loc ; germanii vin să se sdrobească de zidul nestrămutat al rezistenței noastre. (Havas). Comunicat german Berlin, 27 (11). — Comunicatul oficial din 27 (11) Martie. Teatrul occidental.­­ Regi­mentele saxone au luat, cu a­salt cu pierderi foarte­ mici, porțiu­nile puternic organizate din u­­nele părți ale pădurii- la Sud- Vest și Sitei «te­at ® «ui Anxtl, 20 de kilometri la Nord-Vest­­ de Reims, pe o lărgime d­e un ki­lometru. Ca prizonieri nerăniți, 12 off­­­țeri și 725 de oameni căzură în mlinile noastre, am capturat un tun revolver, 5 mitraliere și 18 aruncătoare de mine.­ ’ Pe țărmul occidental a!' Meu­se,­ ultimele ascunzătoare, cari­ mai erau menținute de francezi în pădurea Corbilor și în pădu­rea Cumières, au fost curățate. Contraatacurile inamice între­prinse cu forțe considerabile contra lizierei meridionale a a­­cestor păduri și în contră pozi­­țiuunilor germane mai la Vest, fură năbușite de focul nostru de apărare. Pe țărmul­­ oriental s'a desfă­șurat o activitate de artilerie foarte vie, mai ales în regiunea Nord-Est de Bras, la Vest de acest sat, împrejurul fortului Vaux și în mai multe locuri în cîmpia Woëvre. Lupte de infan­terie nu s'au angajat. Numai peste noapte o încer­care izolată de atac al france­zilor în contra satului Blanzec a fost respinsă în mod singuros. Atins în plin de o­ lovitură a tunurilor noastre antiaeriane, un aeroplan francez a căzut arzînd între cele două linii .tg. Sud-Vest Je Chateau Salins. Cei ce-l ocu­paț au fost găsiți morți și au fost luați de noi împreună cu rămășițele aeroplanului.­­Je Vaux se află în vârful ,.falanse­i“ și astfel așezat în­cât se­ poate so­coti inaccesibil mai ales când este apărat de niște trupe așa de brave ca cele franceze. Echivocul a fost desvăluit de co­municatele franceze, dar ceea ce ne-ai făcut mai multă impresie a fost faptul că Germanii au anun­țat că au luat la Fresnes, Forges și în alte­ mici localități, mii și mii de prizonieri, pe când de toți se știe că­ garnizoanele în acele puncte nu ajung nici la a zecea parte din cifrele anunțate de Ger­mani ca făcuți prizonieri. Impre­sia nu poate fi superficială; ea dovedește fără îndoială că Statul Major,german are nevoie să ,r epa­teze" opinia publică internă și pe neutri, aducând pe tapet fapte no­i și împrejurări cari la urmă se dovedesc cu totul neîntemeiate. Criticul militar cercetează apoi situația francezilor așa cum se prezintă acum. Sprijiniți cum nu se poate mai bine pe înălțimile ce se găsesc la estul Meusei și susți­nuți, la vest de Meusa, de puter­nice linii de apărare. Francezii se află dispuși pe o linie continuă care nu face cotituri și nici sări­turi, așa ca să înlesnească trage­rea­­,de enfilade“ a inamicului. Re­zistența ulterioară a Francezilor este asigurată și mai sigur încă este eșecul năvălitorilor.. Ceea ce confirmă încă mai mult această părere este felul cum sunt organi­zate mișcările trupelor și mecanis­mului serviciilor pe frontul lini­ilor defensive. Singurul moment îndoelnic a fost când Germanii au început atacul, pentru că așa cum fusese pornit, atacul­ se baza pe surprindere. Insistența însă de­monstrată de Germani în zilele următoare, nu face decât să întă­rească convingerea că ei aveau nevoe de a specula o victorie, chiar parțială, pentru a îmbună­tăți situația morală în țara lor, și mai dovedește încă cu ce ne- i păsare și nesocotință se duc la măcel mii și mii de oameni. (A. T. I). Asalturile contra satului și fortului Vaux Paris, 27­­11.— La est de Meusa germanii și-au dublat sfor­țările contra fortului Vaux-Bombardarea a continuat toată noaptea cu mare violență și asal­­turile infanteriei s­au înmulțit în contra satului distrus de o­­buze. Germanii au pus stăpînire pe cîteva case la estul bîsericei, dar toate sforțările lor contra părței de vest a orașului, care continuă a fi în stăpânirea fran­cezilor, au eșuat. In urma mai multor atacuri contra fortului, germanii au făcut oare­cari progrese pe povîrniș dar tentativele lor de a ajunge la rețeaua de sîrmă ce se întinde în fața fortului, au fost zădărnicite de focurile francezilor. La Woevre bombardarea per­sista cu intensitate in regiunea Eix-Mimain Viile. * In Lorsan tunurile artileriei franceze au produs pagube grave lucrărilor germane de lingă Em­­berminil.* In Vosgi bateriile franceze au fost foarte active în valea Thur și la est de Thann. (T­­F­­F ). Intre orele 11 și 18, efectele bombardării erau așa că nu mai rămînea nici un adăpost neatins- Artileria inamică lungindu-și tirul, germanii îmbrăcați cu ca­­poate asemănate cu ale noastre și purtînd brasarde, s-au îndrep­tat spre Hautmont, unde sau in­filtrat cu toată rezistența noastră în tranșeele noastre de prima Linie, unde luptele cu granite au continuat toată noaptea. La 9 (22), bombardarea a re­început, netezind tranșeele, dis­­trugind canalele de legătură, se­­­cerînd spații largi în pădure, dar, cu toată inferioritatea numerică (nu dispuneam de­cit de doua batalioane), contra unei brigăzi germane proaspete, noi ne împo­triveam cu toate forțele noastre-Pe la orele 15 situațiunea de a­veni cu totul critică pentru noi : germanii aduseseră tunuri cari luau pozițiunea noastră dealun­­gul, încercuirea se stringea din ce în ce mai mult. Am fost a­­tunci chemat lîngă colonelul Dri­ant care dirija rezistența de la începutul atacului german, îl văzui sprijinit pe o­ pușcă, în­conjurat de doi căpitani ; gra­vitatea figurei sale era plină de energie. Ne declară: „Peste cîte­va minute vă trebui sau să mu­rim sau să fim prizonieri- Cel puțin, adaogă dînsul, să încer­căm să scăpăm cîți­va din a­­cești viteji". După un impresio­nant consiliu, în cursul căni­ia unul dintre căpitani,­ exprimînd gîndul tuturor, strigă î.'.JS-' gite» să plecăm , ași preferi'­, sârmei, aci!“, tot ce în adăposturi putea să cază în mîinile inamicului: arhive, planuri, etc­, fu distrus și se dete ordinul de retragere companiilor. Mișcarea începu, a­­părată­­ pe flanc de un detașa­ment de vînători. Colonelul Dri­ant voi să plece între cei din urmă, spre a vedea cum se exe­cută manevra. Fu zărit pentru ultima oară de om.vînător, ascuns în aceiași gaură de obuz ca el, ca să lase să treacă ploaia de proiectile. Colonelul Driant lăsă pe vînător să plece cel d­ intîiu strigîndu-i: La revedere, noroc bun ! In urmă mai așteptă ca restul oamenilor lui sa fi putut evacua pădurea; de atunci ni­meni nu l-a mai văzut­ înainte de a părăsi linia de rezistență, secțiunea de mitraliere își trase cele 35.000 de cartușe ale ei și găsi mijlocul de a-și salva ar­mele cînd inamicul se apropia. Ofițerul își sfîrșește povestirea arătînd că în luptele de la pă­durea Caures germanii au perdut peste 2000 de oameni. (Havas). Pe teatrul oriental și balcanic nimic nou. (Wolfsbureau), Cum exagerează Germanii.— cum se luptă Francezii Bom­a. 26 (10). — Apreciatul cri­tic militar, colonelul Savone,­în­tr'un articol apărut în ,,Prepar­a­­zione“ întărește prin autoritatea sa inducțiunile și aprecierile criti­cilor militari italieni, în jurul bă­tăliei de la Verdun. Ultimele comunicate franceze a­­supra luptelor în jurul Verdun­­ului — serie e.l __ au pus în lu­mină nu numai rezistența de fier a acelei cetăți, care de acum îna­inte se poate crede că nu­ mai e in pericol, dar a dovedit încă odată metoda germană de a căuta toate mijloacele pentru a influența opi­nia publică, exagerând unele eve­nimente, de puțină însemnătate și recurgând la neadevăruri, de care marele Stat Major german se fe­rise până acum. Astfel luarea fortului Vaux, atât de mult trâmbițată, nu a avut loc, și aceasta rezultă foarte lămu­rit pentru cine cunoaște cum se desfășoară terenul pe dreapta Me­usei. Germanii au simțit­ nevoia de a juca cu echivoc; ei reușiseră să facă să pătrundă în satul, de Vaux câțiva oameni și cum acea­stă încercare a fost îndată respin­să. Germanii au voit să facă să se creadă că fortul de­ Vaux ar fi fost luat. Ar trebui să se știe că pe când satul Vaux este la poalele ,,falaise-i“ într'un loc întins pe unde trece și un torent, fortul­­ de i ) Francezii au reluat pădurea Corbilor — Prin telegrafia fără fir — Lyon, 27­­11,.— Ziarul „Le Matin“ afirmă că ziua de eri, la Verdun, a fost foarte bună perre­­­tru Francezi. Ca o înverșunare­­ de necrezut, spune „Le Matin I inamicul a reînoit pe tot frontul francez dela nord de Verdun a­­tacurile lux furioase. Voia cu orice preț să repare pierderile sîngeroase din ajun. Bătaia nu a încetat un sigur moment în cursul noptei de alaltăsri, pre­cum și dimineața și toată ziua de er­­ pe toate punctele fără escep­­sii ale blocului rezistența france­zilor n a putut să fie înfrîntă. Francezii au recîștigat teren re­laxnd aproape întreagă pădurea Gorbilor, din care o parte fusese ocupată de eli­ Lup­ta din pădurea Caures Paris, 25 (9). Un ofițer fran­cez care a luat parte la luptele din Bois des Caures, sub­ ordi­nele colonelului Driant (gine­rele răposatului general Boulan­ger), a povestit ceea ce urmează despre această luptă, una dintre cele mai glorioase în marea bă­tălie de la Verdun. Germanii au pregătit atacul la 7 (20), la 7 ore dim., prin­tr- un deluviu de mitralii cari sdro­­beau adăposturile noastre cele mai rezistente ; totuși oamenii nu se mișcau, lucrînd, subt un­­uragan de fier, la întărirea po­­zițiunilor, Luptele se întind și în Woevre Paris, 27 (11). D­in Woevre, bombardarea dușmanului a fost contra­bătută energic, de bate­riile franceze. Germanii au bom­bardat Eix, Boulainville, Vil­­lers-sous-Bonchamp și Bonzée. Germanii au aruncat în rîul Meusa, la Saint-Mih­iel, mai multe miile plutitoare, pe care Francezii le-au pescuit înainte de a fi putut pricinui pagube. In Loretta, bateriile franceze au răsturnat prin tragerile hi­de distrugere organizațiunile i­­namice de pe frontul Hallevale- Bremevil. (Havas). Paris, 27 (11). — Comunicatul belgian. — Nimic însemnat pe întregul front belgian. (Havas). * O notă a Germaniei către guvernul american Berlin, 27 (11).­­ Ambasado­rul german la Washington a remis azi guvernului american o notă destinată a preciza încă odată cu deplină sinceritate des­fășurarea evenimentelor. După un istoric minuțios al cestiunii războiului submarin și o expunere amănunțită a situa­­țiunii actuale, nota germană în­cheie că guvernul imperial ger­man poate spera că, conform re­­lațiunilor amicale ce au existat in trecut, vrem­e de peste o sută de ani între cele două popoare german și, american, punctul de vedere expus în nota germană va primi aprobarea poporului ame­rican, cu toate greutățile mij­loacelor de comunicațiune cu Germania provocate de inamici. (Wolfsbureau). 1 Vizita d-lui Salan­dra la Paris ? Roma, 26 (10). — In cercurile parlamentare se asigură că în­dată după închiderea Camerei, d. Salandra se va duce la Paris spr­e a întoarce vizita d-lu­i Bri­­and și guvernului Republicii. Pre­ședintele consiliului ita­lian, după cu­ se asigură, va fi însoțit de miniștrii Zupelli, Da­­neo I și Barzilai. In acest timp baronul Sonnino va înlocui pe capul guvernului. (A. T. I), Subscripțiunea „Universului“ pentra văduvele și orfanii de rasbeii din Romania Deosebit de toate celelalte subscripțiuni pentru binefaceri și ajutoare ce se fac în țața, „Universul“ deschide o subscripțiune publică pentru crearea unui fond de ajutor la folosul văduvelor și orfanilor noștri, în caz cînd, întîmplător, armata română­ ar intra in războiu. De aceea adresăm cea mai fierbinte rugăminte tutori­or Ro­mânilor și tuturor cititorilor și cîștigătorilor de premii ai „Uni­versului, ca să se îndure în fața jertfei de singe pentru Țară și să dea obolul lor, cu drag, fie corespondenților noștri prin listele de subscripție, fie trimf­îndu-l­e­e dreptul la ziar, în mandate sau mărci poștale, sub titlul fondului. Se face cunoscut, că toate persoanele și toți corespondenții cari comunică cu ,,Universul“ pentru orice publicațiune, de orice natură, verbal sau în scris, să binevoiască a însoți cererile tor cu suma ce vor ucî pentru „FONDUL VĂDUVELOR SI ORFA­NILOR DE RAZBOItI’ din România. Toate ziarele sunt rugate să bînevoiască a teuroduce acest apel. .. , . , - SUMA DIN URMA 5,832,05 Lîevsi toaser a gîîvȘ­ iâîalâ a liceului Matei Da­sarab jjj.TM Sevastija Ignatesc Hijtoca ■ _ ?g~ I . Anghil Tănăseșcu,Ni.­E. Rl Brăila hs.­~ Jeanette A. Tănăsescu, Braila­v . ,­j­_ Zau V­ Costescu, elevă cl. Ion Esteniat No. 1, gr II, înco Personalul administrației moșiei Ulmeni 43.50 și a­nume­ Petre Petrescu 2, Ion Ghira Ghiurea Ristea î, Mate 1 Neculae Popa 1, Neculae Guboveanu 2, Gh. Zamfir 2 Iordan Teodorescu 2, Florea Bulic 5, Gh. Ionescu 5 Arbac Silivastru 2, Ionită Țăranu 5, Panciu Ivanof 2 OKlie Bieter 1, Alexe Mehmedof 0,50, Fănică Niculesca 0,50, Gosiică Tonjița 2, Anton A Jacob 1, Anton Jacob 0.50, Alex a&dmn Toi 0,503 Florea Sodn­ovi 0,50, Siasx L Ciobanu 1, Stan Mi­a 1, Radu M. Gristof 1, Ion Lungur î, și Nică Ionita 2.Total: 4359 Lorenzo Dalia Cort,i atelier- mecanic, loco Luigi Faleschini, atelier mecanic, loco j _ George Gr. Pătrașcu, atelier mecanic, loco 3__ Em- Pandrea, Institutul Babeș Lache Georgescu,­­notar,­ Pucheni Moșneni, Prahova ••• ■%, Ștefan I. Nicolescu, ziarist „Universul’, Tirgovișts Vasile Teodoru, Caraula, Dolj ’ _ G. P. Mănăilă, str- Getărei 25, Brăila 10'_ Conflict financiar germano-b­razilian Berlin, 26 (10)." — Se află din Rio de Janeiro­­,­;412fisrul Co­merțului“ din alepti oraș amin­tește că Germania­­ datorează, a­­cum Braziliei ISO milioane de franci pe cafea, pe cari proba­bil nu va putea, fi acâb datft, să-i plătească­ .Aces­t 'rib h­epvaxasida deci Braziliei de a îm­­piea noa­pte­, carea vapoaralor tóc' ce-se află actualmente A­ țcu4ufi­e,bra­ziliene și ds­e. n­ gope. negocierii cu Germania pei­tru­ înrechirierea acestor vase spre e:'a­ u§ara greu­tățile țărei din cauza, lipsei de vapoare, porturile­­'braziliame fi­ind îngrămădite Ate 'rnáíf-aviXce nu pot fi expo­niate.'­ Acest­­ ziar propune, în caz de reftuz ,din par­tea Germaniei, 'se a'x-ecurg’e la măsurile cele mai riguros». (Reuter). în jurul unui incMent înela Salonic Sofia. 27 (11).— Ziarele rapor­tează un incident interesant ce s‘a petrecut de curând­ la Salonic și care aruncă o lumină strălucitoa­re asupra procedeurilor ș­i înțelege­rii. Tribunalul din Salonic judeca pe redactorii a trei ziare saloni­­ciane dovediți a se fi făcut, a­­g­enții Propagandei sk­exne răspân­dind svonuri alarăjrânțe, a­su­pra năvălirii bandelor bulgare pe te­ritoriul Salonic. In­ cursul proce­sului. Vassilios, șeful biuroului presei din Salonic, chemat să a­­pară ca martor, do.era­ iă că aceste svonuri erau născociri dafoorite re­prezentanților înțelegerii,, care re­curgeau la acest procedeu ori­,de câte ori guvernele lor pregăteau noui atentate în contra suverani­tății Greciei. Miniștrii înțelegerii la Atena, informați despre această francă de pozițiune­ a lui Vassilios, au cerut revocarea unii (Agenția­­ bulgară). ' ‘ Pretinse dcclarații ale generalului Sarrail Berlin, 26 (10)." — După o de­­peșe a ziarului­­ Frankfurter, Zei­tung“ generalul Sarrail ar­ fi de­clarat de curând, în v­iaî:‘ i multe rânduri că nu credea­ iu­ ofensiva inamicilor, dar că i­ se a btea și ofen­­siva Ententei ca­ nefolositoare, Sarrail s-a plâns de.', greutățile crescânde cu privire­.la aprovizio­nare­ a trupelor; submarinele ger­mane ar fi scufundați un număr de vapoare ce transportău.'merinde pentru trupele entrin­iste.. La Salonic circulă­ svpnul că­ ge­neralul Sarrail ar .Agh­ă., intențiu­­nea de a demisiona. (­Wolffbureau) Germania aprovizionată cu cereale Berlin, 26 (10)—^Pu­tem decla­ra cu certitudine că: îre­mbfera Germaniei în cereale au fost ,cu desăvîrșire acoperite,pină la, vii­toarea recoltă și că rezerva stabi­­lită la început la 300.000 de tone se urcă la­ aproape 400000 de to­ne. (Trolifbureau). Distribuția de muniții a Statelor­ Unite Roma, 27 (11). — tíiji Lon­dra se anunță: „Times" spu­ne ca Germania vrea să­ facă să se creadă că factorul prin­cipal al prelungirea- războiu­­lui-ar­ fi puternicele­ privri de muni­țiuni pe care­ Statele Unite le-ar fi u­nizat; Aliaților. Or, — declară „Times“ — după afirmația făcută de L­loyd George aceste provizii nu reprezintă de­cit o­­ mini­mă parte, iar după informa­ții din­ altă sursă ele nu re­prezintă de­cit o optime dini cît se consumă pe frontul en­glez. Cit despre frontul araheez, după cum a declarat și sub­secretarul de Stat de la de­partamentul munițiilor fra­n­ceze, nici un obuz măcar de fabricațiune americană n­-a fost tras de tunurile franceze­­(A. T. L). Vase rusești atacate d­e hidropilane germani Berlin, 21 (II)----Oficiu­l.--. La 25 (9), un grup de vase ru­­sești, compus dintr un crucișet­ de linie, cinci de alroiera și m­ai multe vapoare de transport a­u fost atacat la Kaliaiia, la Nord Est de Varna pe marea Neagră de către hidroplanele germane­­ ehr au aruncat bombe. Un rezultat eficace asupra cîtorva destroieri a fost observat- Hidroplanele noastre s'au înapoiat neatinse cu toată bombardarea violenta din partea rușilor- (Wolffbaréhu) Drapels Uiroeștî la Petrograd Petrograd, 27 (K­). ~Azi ai fost aduse la Petrograd nouă drapele turcești captu­rate la Erzerum și împreju­rimi. Aceste trofee au fost primite la gară de coman­dantul șef al circumscripției din Capitală insolit la gară de statul său major și de o companie de onoare din­­ gar­da imperială.­­Aceste trofee luate de la turci au fost duse prin stră­zile principale in mijlocul aclaimațiimmilor unei mul­țimi enorme. (Westnik), Căsătoria ua un fiu al Kaiserului Berlin. 27 (11). — Azi sa făcut căsătoria principelui Jo­achim­ de Prusia, cu principesa Maria-Au­­gusta de Anhalt; erau dorința­ îm­părăteasa, ducele și ducesa de'An­­halt. Căsătoria s-a făcut în caste­lul Bellevue de lângă Berlin,­­­­ împăratul Wilhelm care se gă­sește pe front nu a asistat la a­ceastă căsătorie. (Wolfsbureau). 1

Next