Universul, aprilie 1916 (Anul 34, nr. 91-118)
1916-04-01 / nr. 91
PODGORENI N Vile állotté dé I an si *-f a s*i- »»roduetttori direcți albi si negri de 1 au și de » ajd * Ițe indigene eu rnda * VITELE NOASTRF v. VÎI IÎIL BUSVOLT TL. REGIM AMIABÍIL PENTRU OySPLECTAREA GOLURILOR. Pentru un prezent nuíi *|ți revânzltori tăcem comuțiuni avantagioîs> J PEPINIERELE BESNARD & Co. Tecuci CATAIOI GR.VpIS ! \ CERERI M> Hu mai exista par alt 0au cazuri aPa SALLES apa #AU t* este azi cea mai miraculosa și cea mai bună, pentru a da părului și barbei căruntii sau albe ,olórea lor naturala de mai înainte. Această Apă intrenuințată, dă culorile naturale, încât e cu neputință să se observe că parul sau barba sunt colorate din nou; este de ajuns să se aplice această apă odată sau de doua ori, iară alte preparații și fară spălătii. Faptul că apa salles e absolut nevatamatore, precum și eficacitatea ei prompții și durabilă « puse mai vitsus <ie tóte cele mai noi preparate. it SAIítiÉS iF’xE.s, Pabfumeur* Chimist*, 73, Hue Turbigo. PARIS. gj. ^.SESTS SPRE VăSZARE ~A -ÓTF MACA •: Vili:■ i;u'AbK Ut: VAniUMEKlI. »ROOÜER1I SI COAFORI. Deposit general pentru întreaga țară la „Hygiea“ ===== Proprietar: STELIASM I. THEODOR——— Expediază oriunde iu tură, contra lei 13.50, trimiși odalta cu comanda lor-în aceasta droguerie ea află in depozit tot ca sa poate procura într’o dromenie moderna, ca: Parlament si articole pentru toaleta, de orice fel, pudre, cosmeticuri, săpunuri, creme pentru mâini și obraz etc., pansamente desinfectante, medicamente și orice fel de specialități farmaceutice streine. La cerere trimite oriunde în țară. _____ Important pentru Domnii larmneiști și « prima, recolta anului 1 M5, se srisese :1 drosrhist, Galați si drosrhiști : Fiori ,le tei și mușețel romanițar vânzare en gros la STEStArv I T«TEODOR, ima Drogueries și Parfumerie en gros din Galați Mătăsuri Frances ® au sosit: Von Ninon, Mousseiina Royaie, desois și Ottomane, Pongo-uri late și înguste. Taifettas, Sapho, Voalete filer! 2 lei duzina la; B. L BERCOVICI. Fabrica de eșarfe si fisiuri. Str. Carol 120. Telefon 25/56. its *"***** * * 22 as?*"PRMIER 30L1AV11 PI1PIT19 ! " SE RECOMANDA ! ■i SANATORIUL NATURALIST MODERN $ .: GRIGORE ALEXANDRESCU Calea Șerban-Vodă, No. 208 ! ! î Unde se face TRATAMENTUL SPECIAL pentru fiSULOAItUA TUȘEI: ♦ CULOZEI. Are: Instalațiunile cele mai perfectionate pentru: IMSA- * 0 LAfIUNI, BAI de SOARE ELECTRICI, RAZELE ROMCKN, HIDRO- 1 , • * TERAPIE, PNEUMOTORAX-ARTIPICUL LAüORAWR pentru tutalize , 1 * de sputa, urina si suture, I.TUV I. SPECIALE jientru OEiștMI ECIAREA ^ SISTEMATICA a"camerelor, obiectelor si tacâmurilor, VERANDE pen v . tiu cura de aer «vara si tama), 1pnllion . > REZULTATELE OBȚINUTE IN ACEST SALATORIU JUM 6UARIEI « BUKK: 95 tesută VINDECĂRI CLINICE în STADIUL 1,47 in autft in « . ' ; ^ÎNSCRIERILE sen MIT1ILESCU . » PRIMESC la d-nul situl «RI. IULLORU, sitr. COVACI 19, Etaj I. .. PROSPECTE LA CERERE .....................4286 Cereți pretutindeni preparatele GALEI I Biroia, PARIS Instantaneu Vopsease ,U.s. Opera. Distruse ° nESte.56. Extract de Camomile Iară să strice..................Lei 3.50 ; Rouge Mysterieux, £ S ° 3: Rouge iTange, coloreasa Last Virginal, A £ 3: Diamantina,bănd ,uci,.l^^6. La Seve Gapitaire.^suilĂ trage metreața ...... Lei 3. Se găsește de vânzare la Mroguerii, Coafori de dame, Parfumerii și Farmacii in Provincie și Capitală. 3909 J 20 ANI de SUCCES ! Saramura din fii FLORICA este cel mai sigur și garantat produs peratopu combaterea. — Viilor, pomilor si zarzavaturilor » pentru preturi si prospecte, adresati-va FABRICEI FLORICA 177 CRAIOVA CONSULATUL GENERAL AL SERBIEI Semane in vederea tuturor supușilor sârbi bărbați, fara deosebire, ln vârsta de la 18 la 45 ani împliniți, că, pe temeiul Legei de organizare a armatei Regatului Serbiel, sunt chemați să se prezinte neapărat spre recrutare, cei din județele Mehedinți, Gorj, Dolj, Vâlcea, Romanați, Olt, Teleorman, Muscel Argeș, Dâmbovița, Trașca, Ilfov, Prahova, Buzeu, R.Sărat, Constanța, Durustor și Calacra In zilele de 14, 15 și 16 Aprilie a. c„ la CONSULATUL GENERAL AL SERBIEI DIN BUCUREȘTI, ora 6 dimineața, iar cei din Județele Brăila, Tulcea, Covurlui, Putna, Tecuci, Fălciu, Tutova, Vaslui, Iași, Botoșani, Dorohoi, Suceava, Neamț, Roman și Bacău In zilele de 21, 22 și 23 Aprilie, aceași oră, la CONSULATUL SERBIEI BÎN BRAILA. Fiecare va aduce pașaportul. Acelora cari nu vor veni, li se vor retrage imediat pașapoartele, și vor fi considerați ca «resertori de sub drapel in timp die război, având a suferi toată asprimea legei 175 * - IV ROMANIA ~~ Curs de CONTABILITATE AGRICOLA în partidă dublă de AUGUST DOS WAGEN Manual teoretic și practic, aprobat de Onor, minister al Cultelor. De vinzare la librăriile Socec și Alcalay cu lei 5 exempl. VIȚE altoite americane Aduc la cunoștința onor, clientelă că mi a sosit un mare transport de VITE ALTOITE americane, cu rădăcini, de 2 ani, foarte bine dezvoltate, varietățile cele mai fine și mai mult căutate, pentru vin și pentru masă. Pepiniera de vite FODOR GABOR, Focșani 188 CORSETE «JENNY Diplomată a Academiei din l’abs ceva casei CELINE DU LIEU, Paris 162, CALEA VICTORIEI, 162 Corsetele cele mai SCUTIER GORGES specialitate neîntrecută GERTURI etc. In provincie efectuează contra xamburs cu aconto, trimițându-se măsurile. Copiază orice modele. 4300 Ploesteni! , OCAZIE!!* cu prețurile reduse la mobile de la • COIFANÎA A1ÍRI CANA PLOEȘTI, Viata Fpuletelor SCULE 133 de Tâmplărie Tot felul de rondele cu sau fără fiarele lor. tejghele, șurupuri de nicleu, mânere de ferestrău, mânere de pile și dălți, cumpene de apă, metri, compasuri și în fine toate sculele necesare pentru tâmplărie, sunt de vânzare la fabrica de scule Bucher & Dürrer Șoseaua Basarab No. 27-29 — București — Nu cumpărați nici un fel de mobila. Înainte de a vizita marele depozit de Mobilă COMPANIA AMERICANA Strada Carol Vo. 7 I etaj . Unde gasiți în permanență Dormitoare, Sufragerii, etc. — VINDE ȘI IN RATE — J4S Se cântă de o societate mare între Poliție și Biserica Albă, prăvălie mare sau prăvălie și primul etaj pentru birouri. Gierte în prețul chirii la glas sub „K fi”. ___________________________ Profitați de iJeuiiii «iBOSjsșmoaMJ Societate Cooperativa a Podgorenilor Asociația Sista dolsești Prasma CENTRALA: Ortobești, Futna. SUCURSALE: București, Iași, 8?âîla. Calați, Călărași, Dorohoi. Fălticeni, Botoșani, Constanța. A pus în desfacere VINURI de CALITĂȚI SUPERIOARE din renumitele vii: 1. Simionescu Râmniceanu, Dr. Pâcleanu, Frații iile, TU. Ienidace, An. D. Zaharia, Prințul Soutzo, V. N. ■ Hlioian, etc. Vânzări în toata tara. GONDIȚIUNI OBICINUITE.I București, Str. Tolerași No. 20- i Serviciu la domiciliu în Telejon 5813 I stiele și enfiTus._____3733 Altdite HMap*, neatru lipsuri și plantațiuni noi Viguroase, Autentice și Sănătoase J0L 1115 €>Í fik -it arte speciile din Pepinierele FR. GASPARI, Mediaș, isiamizează. franco Gara frăgășani. tatlMMT«« JFK fl**»»« usetrii _ " ~ " i 20:: VINERI, I (14) APRULt !»l © 2 — OISCUI o oi BELI tíEfIUL DE STUDII ECONOMICE ȘI FINANCIARE ilim • nmn nmnTm rmn,ir-rrfi-Ti-rT * ——"»«"*■•« • StWnwW** Viitoarele resurse financiare ale Stantidului în olaniÂi* Conferința d-lui Profesor din Brancovici: Națiuni asupra părerilor expuse. — Problema «echilibrarei viitoarelor bugete ale Statului a început să preocupe de pe acum pe economiștii și oamenii noștri de Stat. . Spre a se face față sarcinilor grele ce vor aduce își la noi Statului împrejurările excepționale prin cari trecem, va fi neapărată nevoie să se găsească nouă surse de venituri. Se fac în aceasta privința diferite propuneri. S‘a recomandat înființarea de nouă impozite directe sau indirecte, s‘a vorbit despre un Împrumut intern, s‘a vorbit, despre facerea de economii bugetare și în același timp, pe de altă parte, despre înființarea de afaceri financiare de către Stat despre industrii pe cari le -ar putea exploata Statul și nu mai puțin despre monopolul unor anumite categorii de fabricațiuni, exploatațiumi și întreprinderi. Chestiunea aceasta, a găsirei viitoarelor resurse financiare, de care Statul va fivea nevoie în viitor, a fost adusă și în discuția arcului de studii economice și financiare din Capitală, de di.tre d. Em. Brancovici, profesor la Academia de înalte studii comerciale și industriale și director al societății de asigurări „Agricola“. Intri conferință ținută acum două zile, d. Brancovici a combătut ideile monopolizării unora dintre întreprinderile comerciale și industriale, amintind toate se aduc criticile justificate monopolurilor. Ca exemple în privința neajunsurilor economico-sociale rele.ar aduce monopolul, d. Brancovici citează efectele monopolizărei alcoolului în Rusia. In privința rentabilitatei întreprinderilor a căror monopolizare ssp propune, ca și în privința posibilităței ocurtă administrare a acelor întreprinderi, ■dșa a arătat că acei cari preconizează monopolul, își fac iluzii, în special că își fac iluzii în a privește, avantagiile ce ar putea să prezinte monopolizarea asigurărilor, această ramură de producție puțind propăși numai printr-o administrație direct interesată, în măsură a cumpăni just toate riscurile și a arsa la timpul oportun toată libertatea de acțiune, cum e o administrație special negustorească. In schimb Statul are alta posibilități mult mai apreciabile pentru realizarea de noui surse financiare. La discuțiile contradictorii, au luat cuvîntul d-nil 7. D. Protopopescu, directorul băncei Franco-Română. D-sa se raliază la ldbeia d-lui Brancovici, susținind că monopolul ar prejudicia desvoltarea noastră economică, desființnd Concurența și scumpind în daza cetățenilor articole monopolizate. D îng Hălățeanu, prefedintele cercului, observă cu deosebită satisfacțiune că cercul te ocupă cu problemele importante economice ce vin la ordinea zilei și mulțumește în chip deosebit d-lui profesor Brancovici, pentru că a adus în discuți mne chestiunea monopolului. Ți-e însă să constat» dă intențiunea guvernului de a participa într'un anumit, soiu de întreprinderi industriale și comerciale nu este un monopol în înțelesul vulgar al cuvîntului. Cuvîntul „monopol“ este greșit. Nimeni nu a crezut să facă din aceste întreprinderi un monopol cum este acela al tutunului, al surei etc. Statul înțelege să facă o tovărășie cu producătorii acestor venituri și nu ne vom găsi astfel niciodată în fața unei administrațiuni de stat, în care interesele politice să-și aibă reprezentanții ț. Dar din punct de vedere național, ideia monopolului este— spimedită Eceanu,—foarte bine venită. Este în mintea oricui, că toate Statele din Europa, inclusiv noi, ne vom găsi, în urma războiului ce se desfășură* în fața unui mare deficit, financiar, care va trebui acoperit. In fața tuturor conducătorilor noștri stă clar chestiunea acoperirei acestui dificit și toate sursele ne vor putea fi descoperite pentru noui venituri, vor fi utilizate. Vom vedea după războiu, state liber schimbiste ca de pildă Anglia, introducând sistemul protecționismului vamal numai și numai pentru sporirea surselor ei bugetare. Și dacă sunt în occidentul civilizat țări cari nu au monopolul, apoi acolo întreprinderile sunt toate naționale, pe cînd la noi nu este tot așa. La noi avem ceva de cucerit. Sunt venituri colosale cari stau în mîinile streinilor. Petrolul subsolului nostru e eminamente în mîna streinilor și munca în această industrie nu va folosi și nu va urmări decît origina capitalului său. Relativ la criticile aduse de d. Brancovici administrației căilor noastre ferate, d. Hălăceanm crede din potrivă că ele au fost totdeauna și sunt la înălțimea desvoițarei noastre economice și că ocupîndu-ne de această chestiune, nu trebue să uităm pașii gigantici și fără termen de comparație pe cari țara noastră i-a făcut spre progres- debt 1907 încoace, de victoria comună ca ale miniștrilor inamici,se va sfîrși războiul, și prin puternice lovituri în afară și puternica voință de a ne menține la interior. Numai dacă cei da la vatră se vor, mențină, armata va săvîrși fapte supreme, înci odată un război ș nu a fost întins în mod anii de criminal asupra vieții femeilor și copiilor ca acum din partea Angliei; dar mijloacele noastre de subsistență sunt foarte bogate, voința noastră prea puternică, pentru ca planul englez de înfometare să se poată realiza. Modul în care căminul german ia parte la luptă în acest războiu este un fenomen de o măreție în adevăr impunătoare și istorică. (Aplauze). Desigur victoria completă va veni; suntem siguri! (Aplauze prelungite). (W, B.) Obser- Polemică in jurai expozeului cancelarului Nauen, 11. — Ziarul Templ“ din Paris comentează discursul cancelarului german. In loc de a conveni la ideile argumentelor cancelarului, îi reproșează minciunale și banalități,susținând că discursul probează existența de presiune prorale a Germaniei, faptul ca J Temps“ răspunde numai prin cuvinte de ultragiu probează că adevăratele argumente lipsesc. Și mai interesant este modul cum ziarul i Temps“ a aranjat discursul cancelarului pentru publicul francez, suprimând părțile cele mai importante. ■ Temps’ înăbușe declarațiile textuale ale cancelarului ”, „nu aspirăm la nimicirea popoarelor, străine, ci la o salvare durabilă”. ,,Temps’’ reproduce mai depar■te declaratiunile cancelarului asupra Belgiei suprimând păsagine decisive. Cancelarul spune între altele: ,,Vrem să avem vecini cari să nu se ridice, din nou contra noastră spre a ne sugruma ci să colaboreze cu noi împreună, spre propășirea reciprocă. Am fost noi oare înaintea războiului- dușmanii Belgiei?“" •Barul • .Temps’’ mai suprimă ceea ce cancelarul a declarat despre rolurile de război ale înțelegerei și asupra conformației viitoare a Europei. Cancelarul a spus textual eu .Europa va reînvia din aceasta criza monstruoasă Sîngele vărsat va reveni cu încetul ca o avere cheltuită“. ..Le Temps’’ suprimă mai departe declarația cancelarului că chestiunea polonă va trebui rezolvată de Germania în comun cu Austria. Motivul acestei suprimări este că poporul polon a fost cu totul înțeles cu rezolvarea de pînă acum a chestiunei polono ee către Austro-Ungaria. Deci, soluțiunea propusă de cancelar este sigură de aprobarea poporului polon, după. Cum deputatul polon din Duma rusă Michael Lempichi a și declarat explicit, în public, , Templ” suprimă și declarațiile cancelarului că Germania va recunoaște principiul naționalităților, la regularea chestiune Europene, cancelarul spune textual: „și d. Asquith vorbește despre principiul naționalităților. Băcînd aceasta și punîndu. se în situația adversarului neînvins, poate dînsul crede vara într’adevăr că Vom libera de banii voe popoarele liberate de noi și aliații noștri dintre marea Baltică, și mlaștri de Wolhyni, din noua dominație reacționară rusă. Cancelarul mai spune. ..pacea care va urma acestui război trebue să fie durabilă, iar nu ger, noi pașnice definitive. Din toate forțele beligerante Germania este singura, amenințată de dușman cu distrugerea, desmembrarea imperiului, nimicirea forței sale politice mai economice. Totuși dorința de cucerire de revanșe, gelozia contra concurentului economic pe piața mondială, au rămas puternice la toate guvernele în tot timpul războiului, înpotriva tuturor înfrîngerilor. Petersburgul. Parisul. Londra sunt încă unite asupra acestui, țel comun al războiului“. ..Temps“ a suprimat deci ca Germania nu vrea să oprime nici o naționalitate, că Germania cere o Belgie care să colaboreze cu vecini că Germania vrea sa libereze națiunile străine din Rusia, că Germania vrea o pace, care asigură o activare pașnică în Europa unită Cn apel către corpul didactic particular Dintre toate breslele, singura care a dat dovadă de nepăsare și nu s’a constituit într’o asociațiune e aceea a institutorilor și profesorilor particulari. Acești apostoli ai înivâțămîntului, cărora li se cer aceleași îndatoriri și obligațiuni ca și celor de la stat, alcătuesc un număr însemnat în țară, și organizarea lor în o asociațiune ar aduce un serviciu real învățămîntului privat, fără să mai vorbim de îmbunătățirea ce s-ar aduce prin aceasta situației lor morale și materiale. E regretabil că această breaslă a fost lăsată uitării, dar aceasta se datorește propriei lor neglijențe și lipsei de solidarizare care să-i dea posibilitatea de a se organiza în mod serios spre a-și susține interesele profesionale, pentru a-și ușura traiul și în sfîrșit pentru a-și crea un adăpost sau un mijloc de subsistență pentru zile negre. Sunt dascăli cari au la activul lor 20—25 de ani în învățămîntul privat, după care dată ajung istoviți și întro stare materială precară, consecințele unei munci supraomenești și a unei retribuții mizerabile. Regretatul ministru Sp. Haret, convingîndu-se de utilitatea învâțămîntului privat și, al corpului său didactic, proectase o lege prin care tindea să reorganizeze pe o bază solidă atît învățămîntul cît și personalul didactic particular. Fatalitatea însă, Fă răpit prea de timpuriu și odată cu dînsul și legea în costrunie. Sunt deci motive, cari ne fac să credem, că colegii și colegele noastre vor fi pătrunși de necesitatea existenței unei astfel de asociații care nee va da prilejul să ne cunoaștem mai de aproape, să ne spunem păsurile, să ne susținem interesele și mai ales să ne asigurăm un sprijin pentru ziua de mîine, cînd boala și mizeria încoronează activitatea profesorului privat. In acest scop propunem constituirea urnei asociații generale a tuturor membrilor învățămîntului particular din țară, cari sunt în conformitate cu legile și regulamentele școlare și funcționează în virtutea unei autorizații ministeriale. Toți colegii și colegele sunt rugați să trimeată adeziunile dumnealor însoțite de adresă, la „Școala comercială practică pentru adulți“ Brăila* Bulevardul Cuza nrul 228, spre a i se trimite un formular spre complectare împreună cu filatipro actul privitor la constituirea asociației, după care se va hotărî și data congresului ce se va ține ulterior la Brăila Henri Cassvan și G. Agnese Profesori la școala comercială pentru adulți din brăila DIN REICHSTAG -Discursul ministrului de razboi Berlin, 10 —* Reichstagul. — in cursul primei citiri a procetului care introduce posibilitatea de a înlocui pensiunea viageră de războiu prin plata capitalului, ministrul de războiu Wildhofenborn a zis: Mă abțin de a vorbi despre situațiunea militară, stînd în vedere expunerea recentă a cancelarului și comunicatele militare oficiale în cari tot poporul poate însuși urmări buna desfășurare a situațiunii militare pe toate fronturile.. (Vii aplauze). Comunicatele noastre militare se exprimă scurt militărește, dar contrariu de ale inamicilor noștri, ele sunt totdeauna adevărate. (Aplauze). Țările victorioase nu au nevoie de stîlpi.. O privire pe o hartă geografică probează aceasta, inamicii o știu deși nu o mărturisesc. Că vom rămânea victorioși fără restricțiuni pînă la un sfîrșit glorios, aceasta este garantat prin euragiul eroic, unitatea devoință a poporului, forța moralii și prezența a tot ce este necesar pentru războiu. Faptul că noi respingem ofensiva rusă și luptele de la Verdun nu sunt, precum pretind adversarii noștri, extremele sforțări ale unei națiuni sleite ci, loviturile de ciocan ale unui popor neînvins, prevăzut cu rezerve de oameni și cu toate mijloacele militare, lovituri de ciocan cari se vor repeta pînă ce ceilalți vor fi extenuați. (Vii splauze). O sută de metri de tranșee îmi plac mai mult decît cele mai frumoase discursuri, Nu prin UM lUKSC-GEmi Comunicatsfermae Berlin, i. — Comunicatul lin 11. Teatrul occidental. Dpă ce au sporit, în mod considerat focul artileriei, englezii au într>prins peste noapte un puter de atac cu granate la Sud de L* Roi care a eșuat în fața pozițieii pîlniilor noastre; aceasta este în toată întinderea sa, solid în munile noastre In Argonne, lingă Ellle Moi* și mai la Est lângă Vauquoi, francezii și-au cauzat lor înși stricăciuni prin mai multe explozii. Eri, în regiunea luptelor , ambele maluri ale Meuzei, activitatea a fost din nou foarte mare. Contraatacurile inamice , contra pozițiunilor cucerite d noi la Sud de rîulețul Forges, între Haucourt și Béthincourt, sau prăbușit cu grele pierderi pentru inamic. Cifra prizonierilor nenunizi făcuți de noi a crescut acolo cu 22 de ofițeri și 549 de oameni, ceea ce urcă totalul la 35 de ofițeri și 1231 de oameni, iar prada la 2 tunuri și 22 mitraliere-La luarea nouilor blockhause la Sud de pădurea Corbilor, am luat astă noapte 222 de p Oieri și o mitralieră. Contraatacurile provenite din direcțiunea Challancourt au fost năbușite prin focul nostru lateral, provenind de pe țărmul de Est al Meuzei. La dreapta Meuzei inamicul a încercat în zadar să recucerească terenul pierdut de el pe marginea sud-vest a cotei Poivre. La Sud-Vest de fortul Douaumont inamicul a trebuit să decedeze nouă lucrări defensive din care am adus cîteva duzini de prizonieri și trei mitraliere. * La Sud-Est de Ypres tunurile noastre antiaeriene au doborît două aeroplane inamice. * *Pe teatrele oriental și balcanic situațiunea în genere neschimbată. (WBA Enorme pregătiri germane In jurul Verdunului Roma. 10. — Se anunță din Amsterdam: „Nieuwe Courant” confirmă că la cartierul general al Krempriatului obiectiv al militar rămîne mereu luarea Verdunului, după dărimarea forturilor, printr'un marș dublu de la Nord la Sud, pentru a da o idee despre enormele pregătiri făcute de germani La vederea acestei noui ofensive, e destul să nflăm, că spre Terdun au fost trimise de mii de tone de pietriș necesar construcției treptate, a postamentelor artileriei grele. (A. I- J.) Chemarea tinerilor sub arme în Anglia Roma. litera ISO- telegrafiază din Londra I :#%*«' publicai in ananifest''pentru chemarea sub arme a tinerilor de 18 și 19 ani. (A. TriX.V. ,tr.v. D. Brianți 'despre situația la Verfiun Raia 10.Se telegrafiază din Paris că d. Briand a declarat următoarele: lupta în fața Verdun-ului a intrat în ultima fază definitivă începînd, a descrește. De la navă, tire în masă am trecut la lupte e tranșee, in timp ce situația intre noi francezii este cît se,,toate de bună, in tarile neutr,‘a constatat flascul îndoit <1emaniei și toți cunosc astăr tine situațiunea. (A. T. 1.) mite iUIÎ-.s ATENȚIUNEI Tragerea.. pe sfoară a VESELIEI care se aramase pentru insine.. 1 Aprilie, ziua forselor, a fost din sen nmînate la 29 Februarie, anul viitor, an care un & l\sfîd* Citiți azi in VESELIA cum a devenit cazul. Strîngerea cenușei de lemne — Apelul primăriei Capitalei către populațiune — Pentru satisfacerea unora din trebuințele țarei și ale armatei, fiind nevoie de cenușe de lemne, toți propritarii sau locatarii imobilelor particulare, stabilimente industriale, precum și diversele autorități publice cari ard lemne, sunt rugate a strînge zilnic toată cenușa de lemne și a o ceda primăriei, care o va ridica de la domiciliu prin serviciul de ridicare a gunoaielor.Pentru strîngerea cenușei de lemne se recomandă următoarele instrucțiuni: 1. Cenușea, astfel cum rezultă la arderea completă, a lemnelor, trebuie să fie adunată, zilnic și depozitată întri cutie sau orice alt vas, unde se va păstra pînă la ridicarea ei de către căruțele primăriei. 2. Cenușa trebuie să fie uscată, astfel cum ea cade sub grătarul unde se ard lemnele. Cenușa care a servit odată la prepararea unei leșii, ne mai fiind de vre-un folos, nu trebuie să fie amestecată cu cenușea uscată, ci lepădată. 3. In cenușa uscată de lemne nu trebuie să se amestece alte feluri de cenușe, de exemplu: de lignit, de colos, de huilă sau antracit. 1. Cutia de cenușe uscată trebuie să fie păstrată într’un loc adăpostit de ploaie». Proprietari și arendașii eșiți la sorți pentru exportul porumbului — Noua listă — sații numele proprietarilor și arendașilor eșiți la sorți pentru exportul porumbului, înscriși la administrația Județului Olt: Județul OLT X. Bragin Dino, D. O. Vernescu, Al. Ghergiu, Hor. G. Buduiescu, M. Izvoranu, B. Rdduiescu, T. Șișu, Florea Ionescu, 35. Ilateescu-Pirlîiî, Sc. G. Caracostea, T. Viorescu, I. Dacian, X. Iliescu Feret, Al. Iliescu, Hie Mihăilescu, D. C. Dimitriu, I. I. Milcoveanu, T. Georgescu, Al. Coiivopol, I. D. Vlădescu, T. Panaitopol, N. Iliescu Peret, Marin S. Stănescu, Tănase Georgiescu, N. G. Râdulescu, D. G. Däbuleanu, M. Deleanu, Marius Teodoru, Al. TârtSșescu, T. Stancu și alții. Mih Mi. Opan, M. D. Opran, M. Comăneanu, I. D. Enachescu, D. Ionescu, I. C. Manolescu, dr. Angelescu, C. Alexiu, pr. C. Manolescu, General S. Manolescu, I. Ionescu, P. Manolescu, Eli Gridovescu, N. D. Protopopescu, P. I. Stâncescu, Ilariu Marian, C. Georgescu, 35. N. Ionescu, Marita Trandafirescu, N. Iliescu, Marin Mavrodin, Anastase M. Anastasia, Al. Voiculescu, Angela C. Ionescu, Drăghiceanu Dsian, Ilie St. Moraru, Principele Const. Brâncoveanu, Paul Brătășanu, Căpitan C. Demetrescu, I. Gnculi, Florea Uzun, I. Udrescu, N. Coculescu, T. Chiritescu, V. Alimănișteanu, Cristu Teodorescu, V. Marinescu, M. ». Stefiinescu, M. I. Boașca, I. Pârâianu, N. Nicuíescu, C. Vitan, I. Demetrian, Ilie Marinescu, Gr. Teodorescu, C. Mandrizol, C. V. Marinescu, Banca Slatina, C. Niculescu-Buzești, M. Catargi, Anghel Ionescu, C. Luca, M. Șerbănescu și alții, N. Popescu, Gavrilă Filipescu, V. V. Leotopol, G. T. Oroveanu, General G. Corvin, T. Mildurescu, N. Oroveanu, C. Manolescu, T. T. Oroveanu, T. Diaconescu, Elizo, Al. Varlam, Gr. Greceanu, Aurel. T. Isvoreanu, Ivănescu, C. Colibășeanu, G. Otănescu, M. Golita, Preotul Stănescu ?i G. Il, Toma Cămurășescu, G. Lăzârescu, D. Delescu, Al. Plopeanu, C. Milcoveanu, T. Ciaușescu, Al. 351- coliade și N- Figol, T. Alimonescu, Săftica Popescu, Odiseea Cristide, p. Xitescu, Zoe Vlaidoianu, C. Dobrotinui și alții. Austrian aruncă manifeste în liniile italiene Rotiră* 11 — inamicul desperînd de a mai putea de aci înainte să repurteze Pe uscat, pe miere și in aer vreun succes, a reînceput a arunca manifeste în liniile noastre spre a anunța succese fantastice, cari provoacă firește ilaritate in trupele noastre. Unul din aceste manifeste conține două hărți ale zonei de războiu: Cea dintîiu poartă indicapunea în coloane roșie a ceea e bolta ar fi obținut prin acordul oferit de Austria în Aprilie 1915: a doua poartă indicațiunea de ceea ce a cucerit Italia după 9 luni de războiu. Firește, compilatorul manifestului se preface a nu ști partea cea mare a cuceririlor noastre reale dar chiar considerînd cuceririle noastre în limitele amolesti arătate de inamic, este permis a întreba cum acordă comandamentul austriac succesele nu mici pe cari le recunoaște cu afirmarea sa repetată și îndrăzneață că ofensiva italiană după zece luni de războiu este mereu tot la liniile de unde plecase la începutul zilMtilor? (Stefani). * Distincție acordație italieni principelui moștenitor englez Roma, IO.—Se află din Lorda că generalul Cadorna cu casa călătoriei sale în Anglia " pi dat principelui de Galles insinuiile marelui cordon al ordinului militar Savoia și generalului Haig pe acele ale marelui cordon al ordinului Sfințiior Mauriciu și Lazár. (A. T. I.) freghurile Olandei Roma, 10. — Se află dințraga că guvernul a prezintat Gauerei un aonct de lege pentru a schema a caz de nevoie clasa anului 1917, (A. T. I.). Relațile dintre Statele Unite și Germania Lyon. 11. — Corespondențiii Agenției Wolff în Statele Unit semnalează iritarea ce niete, crește în contra Germaniei, or « nu se tine de cuvînt- Pune > t veniualitatea ruperei relații diplomatice, nu insă și războii; și prevede o slara intermedia, între război și situația normală După o telegramă din Wasathon, primită de ziarul Telegi, din Amsterdam, guvernul Statelor Unite ar fi hotărît să rupă R eurs de o săptămînă relațiile diplomatice cu Germania, dacăi chestiune războiului submarin nu va fi rezolvată într’un mod satisfăcător- asOS **■ t #--*SNBW* i Chestiunea Poloniei și Germania Roma, 10----Cu privire la chestia Poloniei, ridicată de cancelarul german în discursul său. „Perseverenza” află din Zürich că înaltele cercuri politice germane reprezintă trei curente deosebite: primul este reprezintă de împărat și cancelar, care ar voi o Polonie independentă cuprinzînd Polonia rusească, Galiția occidentală își cea centrală pînă la Lemberg. Asupra viitorului rege al1loniei împăratul ar fi încă tărît, dar ar fi dispus să scă chiar un suveran sport Al doilea partid este atât de Principele moștenitor de Hindenburg, care sunt ade sării incarnați ai Poloniei. 1 cred că este necesar pentru Grmania să împartă definitiv Polonia, incorporînd la imperiul german toată țara pînă la Maro și Vistula, împreună cu Varșovia, precum și un teritoriu ft. , dreapta Vistulei. Ei ar voi ca Austria să facă concesiuni teritorriale de puțină însemnătate, Lituania trebuind să rămînă rusească. Al treilea partid este destul d însemnat. El cuprinde finanța , industria care nu ar voi cu nici un chip o Polonie germană, atî pe motive comerciale cît și motive de rasă și în cele din urmă pentru a nu provoca o tendință antisemită în Germani. Cît privește pe împăratul Frnd Josef, se știecă el de mult vj trește ambiția, de a deveni Rege al Poloniei (A- T- I.) -tV’ : Mișcare revolutionar! In China Roma. 10. — Se află din Peking că orașul Canton și provincia Kuantung au proclamat independenta lor. Se telegrafiază din Shanghai că un curs de trupe venind p ăst Nord merge către acel oraș, spre a izgoni autoritățile guvernatoare. Astfel politica vicleană de dare a președintelui rem de a se proclama împărat, îndemnul Germaniei, prim, «rea lovitură din partea plianii chineze, care voer căsliteze forma republican *• U *-j % I 1