Universul, aprilie 1916 (Anul 34, nr. 91-118)

1916-04-01 / nr. 91

PODGORENI N Vile állotté dé I an si *-f a s*i- »»roduetttori direcți albi si negri de 1 au și de » ajd * Ițe indigene eu rnda­ * VITELE NOASTRF v. VÎI IÎI­L BUSVOLT­ TL. REGI­­M AMIABÍI­L PENTRU­­ OySPLECTAREA GOLURILOR. Pentru un prezent nuíi *|ți revânzltori tăcem com­u­­țiuni avantagioîs>­ J PEPINIERELE BESNARD & Co. Tecuci CATAIOI GR.VpIS ! \ CERERI M> Hu mai exista par alt 0au cazuri­­ aPa SALLES apa #AU­ t* este azi cea mai miraculosa și cea mai bună, pentru a da părului și barbei căruntii sau albe ,olórea lor naturala de mai înainte. Această Apă intrenuințată, dă culorile naturale, încât e cu neputință să se observe că parul sau barba sunt colorate din nou; este de ajuns să se aplice această apă odată sau de doua ori, iară alte preparații și fară spălăt­ii. Faptul că apa salles e absolut nevatamatore, precum și eficacitatea ei prompții și durabilă « puse mai vitsus <ie tóte cele mai noi preparate. it SAIítiÉS iF’xE.s, Pabfumeur* Chimist*, 73, Hue Turbigo. PARIS. gj. ^.SESTS SPRE VăSZARE ~A -ÓTF MACA •: Vili:■ i;u'AbK Ut: VAniUMEKlI. »ROOÜER1I SI COAFORI. Deposit general pentru întreaga țară la „Hygiea“ ===== Proprietar: STELIASM I. THEODOR——— Expediază oriunde iu tură, contra lei 13.50, trimiși odalta cu comanda lor-în aceasta droguerie ea află in depozit tot ca­­ sa poate procura într’o dromenie moderna­, ca: Par­­lament si articole pentru toaleta, de­ orice fel, pudre, cosmeticuri, săpunuri, creme pentru mâini și obraz etc., pansamente desinfec­tant­e, medicamente și orice fel de specialități farmaceutice streine.­­­ La cerere trimite ori­unde în țară. _____ Important pentru Domnii larmneiști și « prima, recolta anului 1­ M5, se srisese :1 drosrh­ist, Galați­ si drosrhiști : Fiori ,le tei și mușețel roma­nița­­r vânzare en­ gros la STEStArv I T«TEODOR, ima Drogueries și Parfumerie en gros din Galați Mătăsuri Frances ® au sosit: Von­ Ninon, Mousseiina Royaie, de­sois și Otto­mane, Pongo-uri late și înguste. Taifettas, Sapho, Voa­lete filer! 2 lei duzina la; B. L BERCOVICI. Fabrica de eșarfe si fisiuri. Str. Carol 120. Telefon 25/56. its *"***** * * 22 as?*"PRMIER 30L1AV11 PI1PIT19 ! " SE RECOMANDA ! ■i SANATORIUL NATURALIST MODERN $ .: GRIGORE ALEXANDRESCU Calea Șerban-Vodă, No. 208 ! ! î Unde se face TRATAMENTU­L SPECIAL pentru­­ fiSULOAItUA TUȘEI:­ ♦ CULOZEI. Are: Instalațiunile cele mai perfectionate pentru: IM­SA- * 0 LAfIUNI, BAI de SOARE ELECTRICI, RAZELE ROM­CKN, HIDRO- 1 , • * TERAPIE, PNEUMOTORAX-ARTIPICUL LAüORAWR pentru tutalize , 1 * de sputa, urina si suture, I.TUV I. SPECIALE jientru OEiștMI ECIAREA ^ SISTEMATICA a"camerelor, obiectelor si tacâmurilor, VERANDE pen­ v­­ . tiu cura de aer «vara si ta­ma), 1pnllio­n . > REZULT­ATELE OBȚINUTE IN ACEST SALATORIU JUM 6UARIE­I «­­ BUKK: 95 te­sută VINDECĂRI CLINICE în STADIUL 1,47 in autft in « . ' ; ^ÎNSCRIERILE se­n MIT1ILESCU . » PRIMESC la d-nul si­tul «RI. I­ULLORU, sitr.­­ COVACI 19, Etaj I. .. PROSPECTE LA CERERE .....................4286 Cereți pretutindeni preparatele GALEI I Biroia, PARIS Instantaneu Vopsease ,U.s. Opera. Distruse ° nESte.56. Extract de Camomile Iară să strice..................Lei 3.50 ; Rouge Mysterieux, £ S ° 3: Rouge iTange, coloreas­a Last Virginal, A £ 3: Diamantina,bănd ,uci,.l^^6. La Seve Gapitaire.^suilĂ trage metreața ...... Lei 3. Se găsește de vânzare la Mroguerii, Coafori de dame, Parfumerii și Farmacii in Provincie și Capitală. 3909 J 20 ANI de SUCCES ! Saramura din fii FLORICA este cel mai sigur și garantat produs­­­­ peratopu combaterea. — Viilor, pomi­lor si zarzavaturilor » pentru preturi si prospecte, adresati-va FABRICEI FLORICA 177 CRAIOVA CONSULATUL GENERAL AL SERBIEI Se­mane in vederea tuturor supușilor sârbi bărbați, fara deose­bire, ln vârsta de la 18 la 45 ani împliniți, că, pe temeiul Legei de organizare a armatei Regatului Serbiel, sunt chemați să se pre­zinte neapărat spre recrutare, cei din județele Mehedinți, Gorj, Dolj, Vâlcea, Romanați, Olt, Teleorman, Muscel Argeș, Dâmbovița, Trașca, Ilfov, Prahova, Buzeu, R.­Sărat, Constanța, Durustor și Ca­­l­acra In zilele de 14, 15 și 16 Aprilie a. c„ la CONSULATUL GE­NERAL AL SERBIEI DIN BUCUREȘTI, ora 6 dimineața, iar cei din Județele Brăila, Tulcea, Covurlui, Putna, Tecuci, Fălciu, Tutova, Vaslui, Iași, Botoșani, Dorohoi, Suceava, Neamț, Roman și Bacău In zilele de 21, 22 și 23 Aprilie, aceași oră, la CONSULATUL SERBIEI BÎN BRAILA. Fie­care va aduce pașaportul. Acelora cari nu vor veni, li se vor retrage imed­iat pașapoartele, și vor fi considerați ca «resertori de sub drapel in timp die război, având a suferi toată aspri­mea legei 175 * - IV ROMANIA ~~ Curs de CONTABILITATE AGRICOLA în partidă dublă de AUGUST DOS WAGEN Manual teoretic și practic, a­­probat de Onor, minister al Cul­telor. De vinzare la librăriile So­­cec și Alcalay cu lei 5 exempl. VIȚE altoite americane Aduc la cunoștința onor, cliente­lă că mi a sosit un mare trans­port de VITE ALTOITE ameri­cane, cu rădăcini, de 2 ani, foar­te bine dezvoltate, varietățile ce­le mai fine și mai mult căutate, pentru vin și pentru masă. Pepiniera de vite FODOR GABOR, Focșani 188 CORSETE «JENNY Diplomată a Academiei din l’ab­s ceva casei CELINE DU LI­EU, Paris 162, CALEA VICTORIEI, 162 Corsetele cele mai SCUTIER GORGES specialitate neîntrecută GERTURI etc. In provincie efectuează contra xam­­burs cu aconto, trimițându-se măsu­rile. Copiază ori­ce modele. 4300 Ploesteni! , OCAZIE!!* cu prețurile reduse la mobile de la • COIFANÎA A1ÍRI CANA PLOEȘTI, Viata Fpuletelor SCULE 133 de Tâmplărie Tot felul de rondele cu sau fără fiarele lor. tejghele, șurupuri de nicleu­, mânere de ferestrău, mânere de pile și dălți, cumpene de apă, metri, compasuri și în fine toate sculele necesare pentru tâmplărie, sunt de vânzare la fabrica de scule Bucher & Dürrer Șoseaua Basarab No. 27-29 — București — Nu cumpărați nici un fel de mobila. Înainte de a vizita marele depozit de Mobilă COMPANIA AMERICANA Strada Carol Vo. 7 I etaj . Unde gasiți în permanență Dormitoare, Sufragerii, etc. — VINDE ȘI IN RATE — J4S Se cântă de o societate mare între Poliție și Biserica Albă, prăvălie mare sau prăvălie și primul etaj pen­tru birouri. Gierte în prețul chirii la glas sub „K fi”. ___________________________ Profitați de iJeuiiii «iBOSjsșmoaMJ Societate Cooperativa a Podgorenilor Asociați­a Sist­a dolsești Prasma CENTRALA: Ortobești, Futna. SUCURSALE: București, Iași, 8?âîla. Calați, Călărași, Dorohoi. Fălticeni, Botoșani, Cons­­ta­nța. A p­us în desfacere VINURI de CALITĂȚI SUPERIOARE din renumitele vii: 1. Simionescu Râmniceanu, Dr. Pâcleanu, Frații iile, TU. Ienidace, An. D. Zaharia, Prințul Soutzo, V. N. ■ Hlioian, etc. Vânzări în toata tara. GONDIȚIUNI OBICINUITE.­I București, Str. Tolerași No. 20- i Serviciu la domiciliu în­­ Telejon 58­13 I stiele și en­fiTus._____3733 Altdite H­M­ap*, n­eatru lipsuri și plantațiuni noi Viguroase, Autentice și Sănătoase J0L 1115 €>Í fik -it arte speciile din Pepinierele FR. GASPARI, Mediaș, isiamizează. franco Gara f­răgășani. tatlMMT«­« JFK fl**»»« usetrii _ "­­ ~ " i 20:: VINERI, I (14) APRU­Lt !»l © 2 — OISCUI­ o oi BELI tíEfI­UL DE STUDII ECONOMICE ȘI FINANCIARE ilim • nmn n­mnTm rmn­,ir-rrfi-Ti-rT * ——"»«"*■•« • StWnwW** Viitoarele resurse financiare ale Stantidulu­i în olaniÂi* Conferința d-lui Profesor din Brancovici: Națiuni asupra părerilor expuse. — Problema «echilibrarei viitoa­relor­ bugete ale Statului a înce­put să preocu­pe de pe acum pe economiștii și oamenii noștri d­e Stat. .­­ Spre a se face față sarcinilor grele ce vor aduce își la noi S­ta­­tului împrejurările excepționale prin cari trecem, va fi neapăra­tă nevoie să se găsească nouă surse de venituri. Se fac în aceasta privința di­ferite propuneri. S‘a recomandat înființarea d­e nouă impozite di­recte sau indirecte, s‘a vorbit despre un Împrumut intern, s‘a vorbit, despre facerea de econo­mii bugetare și în același timp, pe de altă parte, despre înfiin­țarea de afaceri financiare de către Stat­ despre industrii pe cari le -ar putea exploata Statul și nu mai puțin despre monopo­lul unor anumite categorii de fabricațiuni, exploatațiumi și în­treprinderi. Chestiunea aceasta, a găsirei viitoarelor­ resurse financiare, de care Statul va fivea nevoie în viitor, a fost adusă și în discuția arcului de studii economice și financiare din Capitală, de di.­tre d. Em­. Brancovici, profesor la Academia de înalte studii co­merciale și industriale și direc­tor al societății de asigurări „Agricola“. Intri­ conferință ținută acum două zile, d. Brancovici a com­­bătut ideile monopolizării unora dintre întreprinderile comerciale și industriale, amintind toate se aduc criticile justificate monopolurilor. Ca exemple în privința nea­junsurilor economico-sociale re­le.ar aduce monopolul, d. Bran­­covici­­ citează efectele m­onopoli­­zărei alcoolului în Rusia. In privința rentabilit­atei în­treprinderilor a căror monopoli­zare ssp propune, ca și în privin­ța posibilităței­­­ o­curtă admi­nistrare a acelor întreprinderi, ■d­șa a arătat că acei cari preco­nizează monopolul, își fac iluzii, în special că își fac iluzii în a privește, avantagiile ce ar putea să prezinte monopolizarea asi­gurărilor, această ramură de producție puțind propăși nu­mai printr-­o administrație direct interesată, în măsură a cumpă­ni just toate riscurile și a arsa la timpul oportun toată liberta­tea de acțiune, cum e o admini­strație special negustorească. In schimb Statul are alta posi­bilități mult mai apreciabile pentru realizarea­­ de noui surse financiare. La discuțiile contradictorii, au luat cuvîntul d-nil 7. D. Proto­­popescu, directorul băncei Fran­­co-Română. D-sa se raliază la ldbeia d-lui Brancovici, susți­nind că monopolul ar prejudicia desvoltarea noastră economică, d­esființ­nd Concurența și­ scum­pind în daza­ cetățenilor artic­ole monop­olizate. D­ îng­ Hălățeanu, prefedint­e­­le cercului, observă cu deosebită satisfacțiune că cercul te ocupă cu problemele importante econo­mice ce vin la ordinea zilei și mulțumește în chip deosebit d-lui profesor Brancovici, pen­tru că a adus în disc­uți mne che­stiunea monopolului. Ți-e însă să constat» dă inten­­țiunea guvernului de a partici­pa într'un anumit, soiu de între­­prinderi industriale­­ și comercia­le nu este un monopol în înțelesul vulgar al cuvîntului. Cuvîntul „monopol“ este greșit. Nimeni nu a crezut să facă din aceste în­treprinderi un monopol cum este acela al tutunului, al surei etc. Statul înțelege să facă o tovără­șie cu producătorii acestor veni­turi și nu ne vom găsi astfel nici­odată în fața unei administra­țiun­i de stat, în care interesele politice să-și aibă reprezentanții ț­. Dar din punct de vedere na­țional, ideia monopolului este— spime­d­ită­ Eceanu,—foarte bine venită. Este în mintea oricui, că toate Statele din Europa, inclu­siv noi, ne vom găsi, în urma războiului ce se desfășură* în fa­ța unui mare deficit, financiar, care va trebui acoperit. In fața tuturor conducătorilor noștri stă clar chestiunea acoperirei aces­tui dificit și toate sursele ne vor putea fi descoperite pentru noui venituri, vor fi utilizate. Vom vedea după războiu, state liber schim­biste ca de pildă Anglia, introducând sistemul protecționi­­smului vamal numai și numai pentru sporirea­ surselor ei bu­getare. Și dacă sunt în occiden­tul civilizat țări cari nu au mo­nopolul, apoi acolo întreprinde­rile sunt toate naționale, pe cînd la noi nu este tot așa. La noi a­­vem­ ceva de cucerit. Sunt veni­turi colosale cari stau în mîinile streinilor. Petrolul subsolului nostru e eminamente în mîna streinilor și munca în această industrie nu va­ folosi și nu va urmări d­ecît origina capitalului său. Relativ la criticile aduse de d. Brancovici administrației căilor noastre ferate, d. Hălăceanm cre­de din potrivă că ele au fost tot­deauna și sunt la înălțimea des­­voi­țarei noastre economice și că ocupîndu-ne de această chestiu­ne, nu trebue să uităm pașii gi­gantici și fără termen de compa­rație pe cari țara noastră i-a fă­cut spre progres- debt 1907 în­coace, de victoria co­mună ca ale m­iniștrilor inamici,­­se va sfîrși războiul, și prin puterni­ce lovituri în afară și puternica voință de a ne menține la inte­rior. Numai­ dacă cei da la vatră se vor, mențină, armata va săvîrși fapte supreme, în­ci odată un război ș­ nu a fost întins în mod anii de criminal asupra vie­ții femeilor și copiilor ca acum din partea Angliei; dar mijloacele noastre de subsistență sunt foarte bogate, voința noastră prea puternică, pentru ca planul englez de înfometare să se poată realiza. Modul în­­ care căminul german ia parte la luptă în a­­cest­ războiu este un fenomen de o măreție în adevăr impunătoare și istorică. (Aplauze). De­sigur victoria completă va veni; suntem siguri! (Aplauze prelungite). (W, B.) Obser- Polemică in jurai expozeului cancelarului Nauen, 11. — Ziarul­­ Templ“ din Paris comentează discursul cancelarului german. In loc de a conveni la ideile argumente­lor cancelarului, îi reproșează minciuna­le și banalități,­­susți­nând că discursul probează exi­stența de presiune­ prorale a Germaniei, f­aptul ca J Temps“ răspunde numai prin cuvinte de ultragiu probează că ade­văratele argumente lipsesc. Și mai interesant este modul cum ziarul i Temps“ a aranjat discur­sul cancelarului pentru publicul francez, suprimând părțile cele mai importante. ■ Temps’ înăbușe declarațiile textuale ale cancelarului ”, „nu aspirăm la nimicirea popoarelor, străine, ci la o salvare durabilă”. ,,Temps’’ reproduce m­ai depar­­■­te declar­atiunile cancelarului a­­supra Belgiei suprimând păsa­­­gin­e decisive. Cancelarul spune între altele: ,,Vrem să avem ve­cini cari să nu se ridice, din nou contra noastră spre a ne su­­gruma ci să colaboreze cu noi împreună, spre propășirea reci­procă. Am fost noi oare înain­­tea războiului- dușmanii Belgiei?“" •Barul • .­Temps’’ mai suprimă ceea ce cancelarul a declarat des­pre rolurile de război ale înțe­legerei și asupra conformației viitoare a Europei. Cancelarul a­ spus textual eu .Europa va reîn­via din aceasta criza monstruoasă Sîngele vărsat va reveni cu în­­cetul ca o avere cheltuită“. ..Le Temps’’ suprimă mai departe declarația cancelarului că che­stiunea polonă va trebui rezol­vată de Germania în comun cu Austria. Motivul­ acestei supri­mări este că poporul polon a fost cu totul înțeles cu rezolvarea de pînă acum a chestiunei polono e­e către Austro-Ungaria. Deci, so­­luțiunea propusă de cancelar este sigură de aprobarea poporului polon, după. Cum deputatul polon din Duma rusă Michael Lempi­­chi a și declarat explicit, în pu­blic, , Templ” suprimă și decla­rațiile cancelarului că Germania va recunoaște principiul națio­nalităților, la regularea chestiu­ne­­­ Europene, cancelarul spune textual: „și d. Asquith vorbește despre principiul naționalități­lor. Băcînd aceasta și punîndu. se în situația adversarului neîn­vins, poate dînsul crede vara în­­tr’adevăr că Vom libera de banii voe popoarele liberate de noi și aliații noștri dintre marea Bal­tică, și mlaștri d­e Wolhyni, din noua dominație reacționară rusă. Cancelarul mai spune. ..pacea care va urma acestui război tre­­bue să fie durabilă, iar nu ger, noi pașnice definitive. Din toate forțele beligerante Germania este singura, amenințată de dușman cu distrugerea, desmembrarea imperiului, nimicirea­ forței sale politice mai economice. Totuși do­rința de cucerire de revanșe, ge­lozia contra­­ concurentului econo­mic pe piața mondială, au­ rămas puternice la­ toate guvernele în tot timpul războiului, în­potriva tuturor înfrîngerilor. Petersbur­­gul. Parisul. Londra sunt încă unite asupr­a­ acestui, țel comun al războiului“. ..Temps“ a supri­mat deci ca Germania nu vrea să oprime nici o naționalitate, că Germania cere o Belgie ca­re să colaboreze c­u vecini că Germania vrea sa libereze na­țiunile străine din Rusia, că Ger­mania vrea o pace, care asigură o activare pașnică în Europa unită Cn apel către corpul didactic parti­cular Dintre toate breslele, singura care a dat dovadă de­ nepăsare și nu s’a constituit într’o aso­­ciațiune e aceea a institutorilor și profesorilor particulari. Acești apostoli ai înivâțămîn­­tului, cărora li se cer aceleași în­datoriri și obligațiuni ca și ce­lor de la stat, alcătuesc un nu­măr însemnat în țară, și orga­nizarea lor în o asociațiune ar aduce un serviciu real învăță­­mîntului privat, fără să mai vorbim de îm­bunătățirea ce s-ar aduce prin aceasta situației lor morale și materiale. E regretabil că această breaslă a fost lăsată uitării, dar aceasta se datorește propriei lor neglijențe și lipsei de solidarizare care să-i dea posi­bilitatea de a se organiza în mod serios spre a-și susține in­teresele profesionale, pentru a-și ușura traiul și în sfîrșit pentru a-și crea un adăpost sau un mij­­loc de subsistență pentru zile negre. Sunt dascăli cari au la acti­vul lor 20—25 de ani în învăță­­mîntul privat, după care dată ajung istoviți și întro stare ma­terială precară, consecințele u­­nei munci supraomenești și a unei retribuții mizerabile. Regretatul ministru Sp. Ha­­ret, convingîndu-se de utilitatea învâțămîntulu­i privat și, al cor­pului său didactic, proectase o lege prin care tindea să reorga­nizeze pe o bază solidă atît în­­vățămîntul cît și personalul di­dactic particular. Fatalitatea în­să, Fă răpit prea de timpuriu și odată cu dînsul și legea în co­­strunie. Sunt deci motive, cari ne fac să credem, că colegii și colegele noastre vor fi pătrunși de nece­sitatea existenței unei astfel de asociații care nee va da prilejul să ne cunoaștem mai de aproa­pe, să ne spunem păsurile, să ne susținem interesele și mai ales să ne asigurăm un sprijin pen­tru ziua de mîine, cînd boala și mizeria încoronează activitatea profesorului privat. In acest scop propunem constituirea urnei asociații generale a­ tuturor membrilor învățămîntului parti­cular din țară, cari sunt în con­­formitate cu legile și regula­mentele școlare și funcționează în­ virtutea unei autorizații mi­nisteriale. Toți colegii și colegele sunt rugați să trimeat­ă adeziunile dumnealor însoțite de adresă, la „Școala­ comercială practică pentru adulți“ Brăila* Bulevar­dul Cuza n­rul 228, spre a i se trimite un formular spre com­­plectare împreună cu filatipro ac­­tul privitor la constituirea aso­ciației, după care se­­ va­ hotărî și data congresului ce se va ține ulterior la Brăila Henri Cassvan și G. Agnese Profesori la școala comercială pentru adulți din b­răila DIN REICHSTAG -Discursul ministrului de razboi­ Berlin, 10 —* Reichstagul. — in cursul primei citiri a procetu­­lui care introduce posibilitatea de a înlocui pensiunea viageră de­ războiu prin plata capitalului, ministrul de războiu Wildhofen­­born a zis: Mă abțin de a vorbi despre situațiunea militară, st­înd în vedere expunerea recentă a cancelarului și comunicatele mi­litare oficiale în cari tot poporul poate însuși urmări buna desfă­șurare a situațiunii militare pe toate fronturile.. (Vii aplauze). Comunicatele noastre militare se exprimă scurt militărește,­­ dar contrariu de ale inamicilor noș­tri, ele sunt totdeauna adevăra­te. (Aplauze). Țările victorioase nu au nevoie de stîlpi.. O privire pe o hart­ă geografică probează aceasta­­, inamicii o știu deși nu o mărturisesc. Că vom rămânea victorioși fă­ră restricțiuni pînă la un sfîrșit glorios, aceasta este garantat prin euragiul eroic, unitatea de­­voință a poporului, forța moralii și prezența a tot ce este necesar pentru războiu. Faptul că noi respingem ofensiva rusă și lupte­­le de la Verdun nu sunt, precum pretind adversarii noștri, extre­­mele sforțări ale unei națiuni sleite ci, loviturile de ciocan ale unui popor neînvins, prevăzut cu rezerve de oameni și cu toate mi­­jloacele militare, lovituri de cio­can cari se vor repeta pînă ce ceilalți vor fi extenuați. (Vii s­­plauze). O sută de metri de tran­șee îmi plac mai mult de­cît cele mai frumoase discursuri, Nu prin UM lUKSC-GEmi Comunicat­sfermae Berlin, i­. — Comunicatul lin 11. Teatrul occidental. Dpă ce au sporit, în mod considerat focul artileriei, englezii au într>­­prins peste noapte un puter de atac cu granate la Sud de L* Roi care a eșuat în fața pozițieii pîlniilor noastre; aceasta este î­n toată întinderea sa, solid în mu­nile noastre­ In Argonne, lingă Ellle Moi* și mai la Est lângă Vauquoi, francezii și-au cauzat lor înși stricăciuni prin mai multe ex­plozii. Eri, în regiunea luptelor , ambele maluri ale Meuzei, ac­ti­vitatea a fost din nou foarte ma­re. Contraatacurile inamice , contra pozițiunilor cucerite d noi la Sud de rîulețul Forges, în­tre Haucourt și Béthincourt, sau prăbușit cu grele pierderi pentru inamic. Cifra prizonierilor nenu­ni­zi făcuți de noi a crescut aco­lo cu 22 de ofițeri și 549 de oa­meni, ceea ce urcă totalul la 3­5 de ofițeri și 1231 de oameni, iar prada la 2 tunuri și­ 22 mitralie­re-La luarea nouilor blockhause la Sud de pădurea Corbilor, am luat astă noapte 222 de p Oieri și o mitralieră. Contraata­curile provenite din direcțiunea Challancourt au fost năbușite prin focul nostru lateral, prove­nind de pe țărmul de Est al Me­uzei. La dreapta Meuzei inamicul a încercat în zadar să recucereas­că terenul pierdut de el pe mar­ginea sud-vest a cotei Poivre. La Sud-Vest de fortul Douau­­mont inamicul a trebuit să de­cedeze nouă lucrări defensive din care am adus cîteva duzini de prizonieri și trei mitraliere. * La Sud-Est de Ypres tunurile noastre antiaeriene au doborît două aeroplane inamice. * *Pe teatrele oriental și balcanic situațiunea în genere neschim­bată. (W­BA Enorme pregătiri germane In jurul Verdunului Roma. 10. — Se anunță din Amsterdam: „Nieuwe Courant” confirmă că la cartierul general al Krempriatului obiectiv al mili­­tar rămîne mereu luarea Verdun­­ului, după dărimarea forturilor, printr'un marș dublu de la Nord la Sud, pentru a da o idee despre e­­normele pregătiri făcute de ger­mani La vederea acestei noui o­­fensive, e destul să nflăm, că spre Terdun au fost trimise de mii de tone de pietriș necesar construcției treptate, a postamen­telor artileriei grele. (A. I- J.) Chemarea tinerilor sub­ arme în Anglia Roma. lite­ra­ ISO- telegrafiază din Londra I :#%*«' publicai in ananifest''pentru chemarea sub arme a tinerilor de 18 și 19 ani. (A. TriX.V. ,tr.v. D. Brianți 'despre situația la Verfiun Rai­a 10.­­­Se telegrafiază din Paris că d. Briand a declarat următoarele: l­upta în fața Verdun-ului a intrat în ultima fază definitivă începînd, a descrește. De la navă, tire în masă am trecut la lupte e tranșee, in timp ce situația intre noi francezii este cît se,,­­toate de bună, in tarile neutr,­­‘a constatat flascul îndoit <1­­em­aniei și toți cunosc astăr tine situațiunea. (A. T. 1.) mite i­UIÎ-.s ATENȚIUNEI Tragerea.. pe sfoară a VESE­LIEI care se a­ramase pentru insi­ne.­. 1 Aprilie, ziua forselor, a fost din sen nmînate la 29 Fe­bruarie, anul viitor, an care un & l\sfîd­* Citiți azi in VESELIA cum a devenit cazul. Strîngerea cenușei de lemne — Apelul primăriei Capitalei că­tre populațiune — Pentru­ satisfacerea unora din trebuințele țarei și ale armatei, fiind nevoie de cenușe de lemne, toți propritarii sau locatarii imo­bilelor particulare, stabilimente industriale, precum și diversele autorități publice cari ard lem­ne, sunt rugate a strînge zilnic toată cenușa de lemne și a o ce­da primăriei, care o va ridica de la domiciliu prin serviciul de ri­dicare a gunoaielor.Pentru strîngerea cenușei de lemne se recomandă următoarele instrucțiuni: 1. Cenușea, astfel cum rezultă la arderea completă, a lemne­lor, trebuie să fie adunată, zilnic și depozitată întri­ cutie sau ori­ce alt vas, unde se va păstra pî­­n­ă la ridicarea ei de către căru­țele primăriei. 2. Cenușa trebuie să fie usca­tă, astfel cum ea cade sub gră­tarul un­de se ard lemnele. Cenu­șa care a servit odată la prepa­rarea unei leșii, ne mai fiind de vre-un folos, nu trebuie să fie a­­mestecată cu cenușea uscată, ci lepădată. 3. In cenușa uscată de lemne nu trebuie să se amestece alte feluri de cenușe, de exemplu: de lignit, de colos, de huilă sau an­tracit. 1. Cutia de cenușe uscată tre­buie să fie păstrată într’un loc adăpostit de ploaie». Proprietari și arendașii eșiți la sorți pentru expor­tul porumbului — Noua listă — sații numele proprietarilor și­ aren­dașilor eșiți la sorți pentru exportul porumbului, înscriși la administra­ția Județului Olt: Județul OLT X. Bragin Dino, D. O. Vernescu, Al. Ghergiu, Hor. G. Buduiescu, M. Izvo­ranu, B. Rdduiescu, T. Șișu, Florea Ionescu, 35. Ilateescu-Pirlîiî, Sc. G. Caracostea, T. Viorescu, I. Dacian, X. Iliescu Feret, Al. Iliescu, Hie Mi­­hăilesc­­u, D. C. Dimitriu, I. I. Milco­­veanu, T. Georgescu, Al. Coiivopol, I. D. Vlădescu, T. Panaitopol, N. Iliescu Peret, Marin S. Stănescu, Tănase Georgiescu, N. G. Râdulescu, D. G. Däbuleanu, M. Deleanu, Marius Teodoru, Al. TârtSșescu,­ T. Stancu și alții. Mih­ Mi. Op­­­an, M. D. Opran, M. Comăneanu, I. D. Enachescu, D. Ionescu, I. C. Manolescu, dr. Ange­­lescu, C. Alexiu, pr. C. Manolescu, General S. Manolescu, I. Ionescu, P. Manolescu, Eli Gridovescu, N. D. Protopopescu, P. I. Stâncescu, Ilariu Marian, C. Georgescu, 35. N. Ionescu, Marita Trandafirescu, N. Iliescu, Marin Mavrodin, Anastase M. Anas­tasia, Al. Voiculescu, Angela C. Io­nescu, Drăghiceanu Dsian, Ilie St. Moraru, Principele Const. Brânco­­veanu, Paul Brătășanu, Căpitan C. Demetrescu, I­. Gnculi, Florea Uzun, I. Udrescu, N. Coculescu, T. Ch­iri­­tescu, V. Alimănișteanu, Cristu Teo­­dorescu, V. Marinescu, M. ». Stefii­­nescu, M. I. Boașca, I. Pârâianu, N­. Nicuíescu, C. Vitan, I. Demetrian, Ilie Marinescu, Gr. Teodorescu, C. Mandrizol, C. V. Marinescu, Banca Slatina, C. Niculescu-Buzești, M. Catargi, Angh­el Ionescu, C. Lu­­ca, M. Șerbănescu și alții, N. Popescu, Gavrilă Filipescu, V. V. Leotopol, G. T. Oroveanu, General G. Corvin, T. Mi­ldu­rescu, N. Oroveanu­, C. Mano­lescu, T. T. Oroveanu, T. Dia­­conescu,­ Elizo, Al. Varlam, Gr­­­. Greceanu, Aurel. T. Isvoreanu,­ Ivă­­nescu, C. Colibășeanu, G. Otănescu, M. Golita, Preotul Stănescu ?i G. Il, Tom­a Cămu­rășescu, G. Lă­­zârescu, D. Delescu, Al. Plopeanu, C. Milcoveanu, T. Ciaușescu, Al. 351- coliade și N- Figol, T. Alimonescu, Săftica Popescu, Odiseea Cristide, p. Xitescu, Zoe Vlaidoianu, C. Do­­brotinui și alții. Austrian­ aruncă manifeste în liniile italiene Rotiră* 11­ — inamicul despe­­rînd de a mai putea de aci îna­inte să repurteze Pe uscat, pe miere și in aer vreun succes, a reînceput a arunca manifeste în liniile noastre spre a anunța succese fantastice, cari provoacă firește ilaritate in trupele noas­tre. Unul din aceste manifeste conține două hărți ale zonei de războiu: Cea dintîiu poartă indi­­capunea în coloane roșie a ceea e b­olta ar fi obținut prin acor­dul oferit de Austria în Aprilie 1915: a­ doua poartă indicațiunea de ceea ce a cucerit Italia după 9 luni de războiu. Firește, compilatorul ma­nifes­­tului se preface a nu ști partea cea mare a cuceririlor noastre reale dar chiar considerînd cuceririle noastre în limitele amolesti arătate de inamic, este permis a întreba cum a­­cor­dă comand­a­m­e­n­t­ul au­striac succesele nu mici pe cari le recunoaște cu afirmarea sa repetată și îndrăzneață că ofen­siva italiană după zece luni de războiu este mereu tot la liniile de unde plecase la începutul zilMtilor? (Stefani). * Distincție acordați­e italieni principelui moș­tenitor englez Roma, IO.—Se află din Lor­da că generalul Cadorna cu­­ casa călătoriei sale în Anglia " pi­ dat principelui de Galles in­­sinuiile marelui cordon al ordi­nului militar Savoia și ge­neralu­lui Haig pe acele ale marelui cordon al ordinului Sfințiior Mauriciu și Lazár. (A. T. I.) freghu­rile Olandei Roma, 10. — Se află dințraga că guvernul a prezin­tat Gauerei un a­onct de lege pentru a sche­ma a caz de nevoie clasa anu­lui 1917, (A. T. I.). Relațile dintre Statele­ Unite și Ger­mania Lyon. 11. — Corespondenții­­i Agenției Wolff în Statele Unit semnalează iritarea ce niete, crește în contra Germaniei, or « nu se tine de cuvînt- Pune >­ t veniualitatea ruperei relații­ diplomatice, nu insă și războii; și prevede o slara intermedia, între război și situația normală După o telegramă din Wasa­thon, primită de ziarul Telegi, din Amsterdam­­, guvernul State­­lor­ Unite ar fi hotărît să rupă R­ eurs de o săptămînă relațiile di­plomatice cu Germania, dacăi chestiune războiului submarin nu va fi rezolvată într’un mod sa­tisfăcător- asOS­ **■ t #--*SNBW* i Chestiunea Poloniei și Germania Roma, 10----Cu privire la che­­stia Poloniei, ridicată de­ cance­larul german în discursul său. „Perseverenza” află din Zürich că înaltele cercuri­­ politice ger­mane reprezintă trei curente deosebite: primul este reprezin­tă­ de împărat și cancelar, care ar voi o Polonie independentă cuprinzînd Polonia rusească, Ga­­liția occidentală își cea centrală pînă la Lemberg­­. Asupra viitorului rege al1­loniei împăratul ar fi încă tărît, d­ar ar fi dispus să scă chiar un suveran sport Al doilea partid este a­tât de Principele moștenit­or de Hindenburg, care sunt ad­e sării incarnați ai Poloniei. 1 cred că este necesar pentru Gr­mania să împartă definitiv Po­lonia, incorporînd la imperiul german toată țara pînă la Maro și Vistula, împreună cu Varșo­via, precum și un teritoriu ft. , dreapta Vistulei. Ei ar voi­ ca Au­stria să facă concesiuni teritor­­­riale de puțină însemnătate, Li­tuania trebuind să rămînă ru­sească. Al treilea partid este destul d însemnat. El cuprinde finanța , industria care nu ar voi cu nic­i un chip o Polonie germană, atî pe motive comerciale cît și­­ motive de rasă și în cele din ur­mă pentru a nu provoca o te­n­dință antisemită în Germani. Cît privește pe împăratul Frnd Josef, se­ știe­­că el de mult vj­­ trește ambiția, de a deveni Rege al Poloniei (A- T- I.) -tV’ : Mișcare revolutionar! In China Roma. 10. — Se află din Pe­king că orașul Canton și provin­cia Kuantung au proclamat in­dependenta lor. Se telegrafiază din Shanghai că un curs de trupe venind p ăst Nord merge către acel­ oraș, spre a izgoni autoritățile guver­natoare. Astfel politica vicleană de dare a președintelui rem de a se proclama împărat, îndemnul Germaniei, prim, «rea lovitură din partea p­lianii chineze, care voer căsliteze forma republican *• U *-j % I 1

Next