Universul, iunie 1916 (Anul 34, nr. 150-179)
1916-06-01 / nr. 150
5 BANI EXEMPIARUS.-— ANDI XXXIV. - Nini 150 I C 6 B MIERCURI 1 (14' IUNIE 1916 Trupe rusești pe teritoriul românesc Noul amănunte asupra incidentului deia frontiera In legătură cu cele arătate precedent asupra invaziei armatei rusești la Mamornita, mai putem da următoarele amănunte: Ni se afirmă că trupele rusești cari au trecut pe frontiera noastră se compun din trei regimente de cavalerie și două regimente de infanterie. Iar patrulele ce au fost dezarmate au fost trimese sub escortă, deocamdată la Dealul Cîmpului, moșia defunctului Dimitrie Abruszi. Aflăm din sursă absolut autorizată că populația din Hertza, cuprinsă de o panică de nedescris, își părăsește locuințele cu tot avatul ei și se îndreaptă spre interiorul tăiei, i Locuitorii din Bucovina la vestea apropierei armatelor rusești de Cernăuți, evacuează satele limitrofe pînă la o mare distanță de acest oraș, ceea ce dovedește că rușii înaintează victorioși. Astfel corespondentul nostru din Mihileni ni-a trimis Duminică următoarea telegramă : Astăzi dimineață locuitorii satului Sinăuți din Bucovina, —la 20 kilometri de Cernăuți,—l'au evacuat, plecînd cu vitele și tot avutul lor in direcția rîului Siret spre munte. Șeful vămei austriace a plecat și el azi de dimineață. Se prevede apropierea valoroasă a armatelor ruse. Șeful nostru de vamă de la Mamomită la apropierea armatelor rusești, a părăsit postul său și a plecat in altă direcție luind cu el caseta cu banii vămei și actele mai importante. Dinsui a telegrafiat ministerului nostru de finanțe cerând instrucțiuni de ce trebue să facă. * Dăm sub toată rezerva svonul ce pornește, se zice, din imediatul anturaj al d-lui Președinte de consiliu, cum că armata rusească ce a invadat pe teritoriul român, n‘a părasit încă localitățile ocupate. De altfel acest lncrus ar părea că reiese și din ultima frază a comunicatului dat Duminică seară de tuvern, care pare că întărește această versiune... să poată fi atribuită altei cauze decit unei erori locale, care nu ne îndoim că va fi grabnic îndreptată. Va să zică, pînă la orele 5 d. .. cînd sa dat acest comunicat, eroarea n’a fost îndreptată. Totuși, dăm aceasta știre sub toată rezerva. Se pune în legătură cu acest »von ordinul ce s’a dat ori d-lui general Pătrașcu de a pleca imediat la fața locului cu o divizie.* Aflăm din sursa cea mai autorizată că majoritatea comandanților austriaci se aflau în concediu, în momentul cînd a pornit ofensiva rusă în Bucovina. Astfel, geneneralul pflantzer Baltin, comandantul șef al armatelor austro- ungare din Bucovina, nu se afla la comandamentul său și a sosit la Colomeea numai după ce rușii au început ofensiva. Iar colonelul Popp, comandantul regiunei Cernăuți, se afla în concediu la Viena și a sosit în Cernăuți trei zile după începerea ofensivei. * e. n. Sâmbătă au fost aduși la Herța un număr de 36 soldați ruși, din cavalerie, împreună cu caii lor. Printre ei se găsesc și doi ofițeri și mai mulți subofițeri. Din mărturisirile lor reiese că pe cînd se aflu în recunoașterea pozițiilor austriace, sau rătăcit, trecînd pe teritoriul nostru. Aici au fost dezarmați de către grăniceri împreună cu jandarmii. Pe lingă armătura lor obișnuită, mai aveau și bombe de mină (granate). Aceasta face a se crede că intenția lor a fost de a ataca liniile austriace pe la spate, spre a produce învălmășeală în ring dările acestora. In scopul acesta au trecut pe teritoriul nostru luînd direcțiunea Com Hotin,Buda. Aici s’au adăpostit intr o pădure, unde au fost descoperiți ți dezarmați. Hușii susțin că a fost o greșală . Putem comunica, din mor V,iafini?e noastre particulare., ca d. general Pătraș, comandantul diviziei din Botoșani, după ordinul guvernului nostru, a trecut grafia în Rusia și s-a dus la punctul unde-și are cartierul generalul comandant al diviziei din care fac parte trupele rusești cari au trecut pe teritoriul nostru la Mamornița. D. general Pătrașcu a protestat contra încălcării teritoriului României, cerînd explicațiuni. Generalul comandant rus a spus că din eroare a fost încălcat teritoriul românesc, eroare provocată de necesitățile luptei cu Austriacii. Răspunsul Rusiei n’a sosit Încă Pînă în momentul cînd scrie acestea, răspunsul guvernului din Petrograd n‘a sosit. Lucrul se explică prin aceea că trebuiesc cel puțin opt ore unei telegrame ca să ajungă de la București la Petrograd; ministrul nostru de acolo, d. C. Diamandy, primind de eșa iâuziu Duminică, nu va fi numit vedea pe d. Sassonoff Duminică seara, ci poate că Va văzut abia ieri, Luni. Răspunsul guvernului rusesc poate să sosească abia noaptea spre Marti; pînă atunci poate să fie retrase trupele rusești de la Mamornița. Recapția delegației rusești Discursul d-lui Salandra Roma, 26 (8). — La Consult a avut loc o recepție în cinstea misiunei parlamentare ruse. Erau de față și președintele consiliului, d. Salandra, d. Sonino, ceilalți miniștri, subsecretari de stat, înalți funcționari, membrii ambasadei ruse, senatorii și deputații italieni. D. Salandra a rostit următoarea cuvîntare: „In numele guvernului urez bun sosit persoanelor eminente cari ne-au adus o dovadă atît de grațioasa de prietenie din partea nobilei națiuni ruse. Prezența d-voastra printre noi, d-lor, nu face decît să strîngă legăturile atît de puternice cari unesc țările noastre și ale căror rădăcini se întind în toate clasele sociale. Comunitatea de interese politice dintre Rusia și Italia a exercitat de mult timp o influență constantă în cursul vicisitudinelor evenimentelor, iar ■Vizitele ce și le-au făcut altă data augustul nostru suveran la Petrograd și M. S. împăratul Rusiei în Italia au asigurat acestor evenimente o prietenie și o încredere reciprocă, cari formează acum atît de fericit baza alianței noastre. Această comunitate de interese s'a manifestat în chip strălucit, cînd acum doi ani aproape un ultimatum a fost adresat Serbiei. Acest act de violența premeditată a revoltat conștiința lumei civilizate. Soldații Rusiei și Italiei au consacrat sîngele lor generos acestei prietenii nezdruncinate, acestei comunități practice a intereselor și pactului alianței. Chiar zilele acestea, viteaza armată rusa a dat probe solemne de solidaritate fraților săi de arme, Italiei, în lupta fără răgaz contra dușmanului comun. Sforțările armelor noastre trebue să continue fără întrerupere, pînă la victorie. Avem încredere în succesul armelor noastre, avem încredere în victoria dreptului, justiției și libertăței națiunilor. Sunt interpretul sentimentelor guvernului regal și al națiunei italiene, adresînd omagiile noastre M. S. împăratului Nicolae Și grațioasei sale Majestăți, împărăteasa Alexandra La cuvtntarea d-lui Salandra a răspuns profesorul Vasilief mulțumind, în numele delegațiunei ruse și exprimînd într'o alocuțiune, elociate sentimente analoage. (Ștefani). Barul lui Venizelos pentru crucea roșie sârbească Corfu, 23 (5).—Astăzi 23 (5), d. Venizelos, fost președinte al consiliului de miniștri al Greciei și prieten mult cunoscut al poporului sîrb, a dăruit 10.000 drahme pentru Crucea, roșia sârbească, (Biroul Presei),, RĂZBOIUL EUROPEAN SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC Fe Moj occidental Comunicat german Berlin, 29 (11).—Comunicat— Teatrul occidental. De ambele părți ale Mensei au loc violente lupte de artilerie. Prada de război anunțată era și datorită atacurilor de la est de fluviu, s-a sporit încă cu 3 tunuri și 7 mitraliere. La vest de Sainte Marie aux Mines o patrulă germană, care a pătruns în tranșeele franceze, a făcut prizonieri un ofițer și 17 oameni. (W. B.) Luptă de artilerie pe coastele flandrei Berlin, 29 (11).— Wolfsbureau află din Bruges. La 27 (9) Mai a avut loc in fața coastei Flandrei o luptă de artilerie la mari distanțe între vasele de patrulare germane și monitoare și contratorpiloare inamice. Am observat că mai multe din salvele noastre au atins ținta lor. Inamicul s'a retras apoi in direcția Dunkerque. Forțele navale germane n’au fost atinse. După amiazi, unul din hidro,avioanele noastre maritime a doborît un hidroavion de luptă francez. Ocupanții au fost salvați de un submarin de,al nostru care se afla în vecinătate și aduși în port. (W. B.) Lupte la Vaux, Tbiaumont și Champagne Paris, 30 (12). Pe frontul nord al Verdunului nu se semnalează nicio acțiune de infanterie In cursul zilei, artileria franceză a combătut activitatea bateriilor germane, care au bombardat mai cu seamă regiunea de la sud de fortul Thiaumont și de la vestul fortului Vaux, Zi liniștită pe restul frontului, afară de Champagne, unde lupta de artilerie a luat mare intensitate în sectorul Tahure. Un fost ministru olandez despre pacea mondiala Nauen, 29 (11). Fostul președinte de miniștri olandez Von houten a declarat corespondentul de la „New York Tribune“ că pentru pacea mondială Olanda consideră trei principii necesare 1) libertatea mărilor. 2 dreptul liberei mișcări a tuturor popoarelor pe mare, și 3) pentru scopuri paltnice să se garanteze acest liber uz de mare cu același drept pentru toți printro poliție de marină internațională. Președintele de miniștri a mai spus că Franța luptă exclusiv pentru interesele Rusiei și Serbiei. Administrația Poloniei j ■ ■ Viena, 28 (10).— Comandamentul șef al armatei a adresat guvernului general militar din Lublin la 24 (6) o ordonanță prin care legile provinciale existente în Polonia rusă și privitoare la colaborarea contribuabililor la anumite impozite directe urmează a se aplica, întru cît nu se opun obstacole inevitabile, și reluarea funcționarei comisiunilor cercurilor interesate ale populațiunei este de ordonat cît mai curînd posibil. (K. B.) Camera Italiană și ofensiva rusă Roma, 27 (10). — (Intîrziată)— La începutul ședinței Camerei italiene de astăzi deputatul Pietravalie a propus a se felicita guvernul rus pentru izbînda obținută de armatele imperiului împotriva dușmanului comun. Atît de Marcora, președintele Camerei, cît și generalul Morrone, ministrul de razboiu, au aderat cu entusiasm la aceasta propunere. Președintele Camerei s'a asociat în numele Parlamentului. Ministrul de războiu a unit pt omagiul guvernului pentru vitezele trupe rusești, pe acela al armatei italiene, care luptă cu aceiaș credință împotriva aceluiași adversar. Camera a aclamat in unanimitate și cu multă inzistență pasajul în care ministrul de războiu a declarat, că această manifestație va avea un puternic răsunet și va mișca adine cele două amiate. (A, Ț, l)e PE FRONTUL ORIENTAL Mari victorii rusești. — Un general, 409 ofițeri și 35.100 soldați austriaci capturați PETROGRAD, 29 (11).—Rapoartele sosite arată că ofensiva trupelor noastre In Valhinia, Galiția și Bucovina a continuat ori cu nouă succese. Armatele inamice continuă a avea pierderi enorme de prizonieri. Lovitura iute a trupelor noastre face să ne cadă la mină mii și mii prizonieri și o pradă de războiuvariată, a cărei evaluare exactă este actualmente absolut imposibilă. Astfel, într’un singur sector al pozițiilor inamice cucerite de noi, am luat 21 proiectoare, 2 convoiuri, 29 bucătării rulante, 47 trenuri de mitraliere, 12 mii puzi de sârmă ghimpată, mii balaje de beton, 7 milioane metri cub de beton, 10.000 puzi cărbuni, enorme depozite de munițiuni, mari cantități de arme și alte materiale. Intr’un alt sector am luat 30.000 cartușe de puști, 300 cutii de cartușe pentru mitraliere, 200 cutii cu granate de mină, 1000 puști utilizabile, 4 mitraliere, 2 aparate optice de pointare, un puț Norton nou, pentru extracțiunea apei potabile. Mulțimea acestui material de războiu este o dovadă bună de oportunitatea loviturei ce am dat adversarului. In cursul luptelor de ieri am făcut din nou prizonieri un general, 409 ofițeri și 35.100 soldați, am luat 30 tunuri, 13 mitraliere și 5 aruncătoare de bombe. Totalul trofeelor noastre de războiu până acum este în general 1649 ofițeri, peste 106.000 soldați, 124 tunuri, 180 mitraliere și 58 svîrșitoare de bombe. ’ (Westnik) Rușii ocupă Rubno PF.TROGRAD, 29 (11). — Luptele crâncene pe întregul front rusesc continuă a se desvolta cu un mare succes pentru armatele rusești în tot cursul zilei de 28 Mai. Rușii au ocupat, dupa o luptă violentă, orașul Dubno cu Torturile. , In apropiere de Roi «*- vvjee, la 20 km de Cernăuți, in direcția L , am cucerit la 28 Mai o poziție bine fortificată a inamicului, făcând prizonieri in general, 347 ofițeri și 18 soldați și capturând 16 tunuri. (A. M. S.) PE FRONTUL AUSTRO-ITALIAN Succese italiene Boma, 29 (11). — Comunicat din 24 (6). (depeșă intîrziată).— Detașamente inamice au atacat prin surprindere postul nostru înaintat din vecinătatea punctului Malga Staboletto. Sosind întăriri inamicul a fost contraatacat și pus pe fugă. In valea Ledre a avu loc o activitate intensă de artilerie mară fără pagube pentru noi. In valea Lagarina după obișnuita bombardare cu tunuri de calibru mare, inamicul a încercat ori o acțiune diversivă contra frontului Monte Giove. Pe cînd ataca pozițiunea Conipagna a fost respins cu pierderi grele. Pe sectorul Pasubia au loc dueluri de artilerie și ciocniri între mici detaștamente. Dealungul frontului Posina- Astico, după o intensă pregătire de artilerie inamicul a încercat din nou o violentă sforțare în direcția Monte Alba și Posina. După o luptă crincenă infanteriile adverse secerate de tirul nostru s’au retras în dezordine. In zona Cengia, în noaptea spre 22 (4), un atac inamic, dat cu forțe mult superioare, a silit trupele noastre să evacueze acele pozițiuni, retrăgîndu-se pe linia văii Comaglia deja întărită. Păstrăm în stăpinire pantele occidentale ale muntelui Cengio pînă la Schiri. Contra acestei pozițiuni două violente atacuri inamice s'au frînt azi noapte. Pe restul frontului pînă la Brenta au avut loc acțiuni de artilerie pe Isonzo, grupări îndrăznețe ala detașamentelor noastre ne-au adus pradă de război și prizonieri. (Stefani). Evenimentele din Trent in Roma, 28 (10). ..Korrespondenz Bureau’’ la 7 iunie printr’un rezumat mai mult sau mai puțin falsificat din articole de ziare engleze, fară a cita nici data nici termenii exacți, caută să dea țăririlor neutre o impresiune eronată asupra evenimentelor cari se desfășură în Trentin. Adevărul este că după ,20 zile de ofensivă a cărei pregătire a ținut mai bine de 6 luni și pentru cari comandamentul austro-ungar a întrebuințat și în mare parte a sacrificat trupele spre cele mai bune precum și cantități enorme de artilerie și munițiuni, trupele austriace n'au fost în stare să curețe complet, această parte a teritoriului lor ocupat de italieni, așa încît importantele pozițiuni Canipagna și Panubio, ocupate de «oi, sunt în teritoriul anglicsș. Dacă austriacă au izbutit să înnainteze cu cîțiva kilometri în teritoriul italian, ei au fost siliți să se oprească în zona muntoasă dincolo de linia principală de apărare. Cît despre fortificațiile cari au fost evacuate de italieni la începutul acțiunei e loe a se aminti că era vorba de lucrări dominate de focul fortificațiilor austriace și destinate în consecință unei rezistențe transitorii. Cu privire la tunurile pe cari austro-ungarii afirmă a le fi luări am declarat deja că numărul este enorm inferior celui pe cari austro-ungarii ni l’au dat și că de altfel toate aceste tunuri au fost puse în stare de întrebuințare de către noi. Părăsirea acestor tunuri era prevăzută și nu constituia decît consecința necesară a evacuărei pozițiilor înaintate dominate de focul inamicului. Adăugăm acuma că comandamentul austro-ungar el însuși n’a vorbit ca tunuri de calibru mare decît de obuziere de 28 cm. Ori este fapt notoriu că aceste obuzeiere sunt tunuri de sistem vechi și deci de valoare limitată militară. Reamintim in fine că trupele italiene țin mereu ferm zone întinse și importante ale teritoriului austriac (aproape 3000 km. p.) și în special zona Isonzului. (Steni). Schimbul de prizonieri între Franța și Germania Nauon, 29 (11). «— Guvernul francez anunță că la cererea Germaniei transportă prizonierii de războiu și civilii germani din nordul Africei în Franța. De fapt Franța intenționează să lase o parte din prizonierii de războiu germani în Algeria și Tunis, spunînd că acești prizonieri au început acolo să lucreze și deci trebue să termina Guvernul german cere bine înțeles transportul tuturor germanilor prizonieri din clima nesănătoasă din nordul Africei. Strângerea blocului împotriva imperiilor centrale Roma, 29 (11). — Se telegrafiază din Paris: Guvernul francez și cel englez au luat toate măsurile necesare pentru a strânge și mai mult blocul-ul împotriva imperiilor ceutrale. IA, T. H LUPTA NAVALA din marea NonlnM — Nouă discuții asupra pierderilor — Nauen. 29 (li). — Comunicatele ziarelor engleze printre care și „Manchester Guardian“ confirmă participarea flotei de vapoare de linie a amiralului Jellicoe, după apariția căreia s-a desfășurat lupta uriașă Criticul de marină arată că vice-amiralul german Scheer a primit știrea despre apariția flotei de crucișătoare engleze și a plecat cu repeziciune contra englezilor, constrîngîndu-i la luptă, în care flota engleză de sub comanda amiralului Jellicoe nu și-a ajuns scopul de a da ajutor, după cum afirmă și criticul de la „Manchester Guardian". Mai mult încă englezii, după propria lor mărturisire au pierdut marile vapoare „Queen Mary“, „Indefatigable’, „Invincible”, „Defence”, Warrior" și „Blackprince” în total 111600 tone. Comunicatele publicate de presa engleză afirmă că „Warspite” cu cîrma distrusă a stat fără ajutor sub focul artileriei germane și deci pierderile englezilor au crescut cu 29.000 de tone. Cît despre pierderile germane, printre vapoarele mari e numai „Pommern" de 13200 tone și „Luetzow" In perderea vapoarelor mai mici englezii arată pe „Tiperari”, „Turbulent”, „Fortune”, „Sparrownawk”, „Ardent” spunînd că și alte șanse au dispărut. Germanii au pierdut în lupta navală numai trei crucișătoare mici. In tot cazul rezultatul material al luptei navale a hotărît în profitul germanilor. Englezii afirmă aceasta indirect în timp ce criticul militar englez declară că nu pierderile decid asupra luptei. în total englezii au pierdut ca vapoare mari trei vapoare de linie, trei crucișătoare de luptă și 10 crucișătoare cuirasate. Lupta navală de la Skagerrak a făcut un gol în puterea flotei engleze, dominantă și a dat o grea lovitură forței marine engleze. Deputați cehi 0NDAMNAȚI LA MOARTE Viena, 28 (10) — Tribunalul militar din Viena după desbateri publice de mai multe luni a condamnat pe deputații tineri cehi Kramar și Raschiv precum și pe secretarul ziarului tinerilor cehi „Narodni Listy ” Cervinka și comptabilul Zamasal, la pedeapsa cu moarte. Kramar și Raschin erau acuzați de crimă de sponagiu. Apărătorii acuzaților au făcut recurs în casație. (K. B.) Apărătorul Kukl-Amarei la Constantinopol Națion, 29 (11). •— A sosit la Constantinopol ca prizonier generalul englez Townshend El e mulțumit de amabilitatea cavalerească, cu careau tratat turcii. Cu ambii săi aghiotanți a obținut locuință in unul din punctele cele mai frumoase ale Constantinopolului și a vizitat consulatul american, unde generalul a declarat că, înfrîngerea de la Kat et Amara e urmarea unei complete deprecieri a turcilor de către englezi. Situația armatei înconjurate era desperată. Generalul Townshend a arătat apoi că e falsă știrea că el ar fi fost însoțit de două fiice ale sale, care voiau să-l urmeze în captivitate, căci el nare nici un copil. Luptele din Armenia Rușii înaintează In direcția Diarbekir Petrograd. 29 (11). Turcii au dat atacuri repetate contra pozițiilor noastre din regiunea Platana, dar au fost respinși cu pierderi grele părăsind în fața tranșeelor noastre sute de cadavre. In direcțiunea Giumișhan elementele noastre au ocupat prima linie a tranșeelor inamice. In direcția Diarbekir trupele noastre înaintează făcînd prizonieri și luînd comtim*, cu munițiuni. , ÎWeatmkJ Banchetul în onoarea d-lui D. Alexandrescu la „Bulevard“ Duminică seară, în sala de marmoră a hotelului „Bulevard“, un mare număr de magistrați, profesori și avocați au sărbătorit printr-un banchet pe savantul jurist român profesorul D. Alexandrescu, de la Universitatea din Iași. In foarte numeroasa asistență erau d-nii miniștri I. G. Duca și Al. Constantinescu, d-nii Tanoviceanu, decanul facultăței de drept din Capitală, Em. Antonescu, Eftimie Antonescu, Virgil Dărăscu și Stelian Popescu, directorii ziarului „Universul”; Titu Frumușeanu și I. Th. Florescu, vicepreședinți ai Camerei; dr. Mina Minovici, Atanasiu, rectorul Universităței din București; profesor G. G. Dissescu, Titulescu, d-torul Daniel, Melik, S. Longinescu, G. Meitani, G Trancu-lași, Cezar Partenie, M. Balș, Pereț, Ath. Demetrescu, V. Tătaru, Iulian Teodorescu, S. Rădulescu, Buzdugan, Possa, Mandrea, R. Berisache, Burada, fost președinte al Curței de apel Iași, Arh. Gheorghiu, B. Missir, Paul Negulescu, Dem. Negulescu, Popescu Al. Tudor, Radu Rosetti, G. C Dragu, Lucian Holoney, A. Ranetti, E. Guérin, Codreanu, N Mitescu, V. Atanasovici, E. Păltineanu, Kogălniceanu, Ionescu- Dolj, I. G. Cocea, Gabriel Danielopol, Mihai Mora, I. Nicolau, Duvăz, Al. Mavrojanu, N. Tănăsescu etc. Banchetul s’a dat cu ocaziunea terminărei de către d. Alexandrescu a celui de al 15 volum de comentarii asupra dreptului civil. Seria cuvîntărilor a deschis-o d ministru de domenii AL. CONSTANTINESCU, care, după ce a închinat pentru M. S. Regele și Dinastie, a spus: „In jurul tău, ilustre sărbătorit s‘au adunat azi toate clasele juridice, profesori, magistrați, avocați, veniți din toate colțurile țarei. Ei sau adunat aci spre a și manifesta recunoștința și admirațiune; ■ ccruri. .. savant, omului de o vastă cultură și de o neîntrecută putere de muncă. In omagiul lor e mărturisirea că munca pe care ai săvârșit'o e un moment neîntrecut, la care generațiuni întregi se vor adăpa. In toate manifestările, gloriile trec, stingîndu-se. Nu rămîn decît acele nume cari s-au legat de opera nemuritoare, și numele tău e din acestea din urmă. închin acest pahar pentru gloria curată pe care o reprezinți și pentru munca monumentală pe care ai săvîrșit-o. D. MINISTRU I. G. DUCAN a spus: „Ne-am întrunit asta seară aci spre a sărbători munca serioasă depusa de d. Alexandrescu, o muncă rodnică și de o viață întreagă. E ușor lucru să culegi merite umblînd pe o cale neumblată de alții; mai greu e să culegi aceste merite mergînd Pe un drum pe care nenumărați alții îl bătătoresc. Cartea în care e cuprinsă opera d-lui Alexandrescu va trăi atîta timp cît va fi o literatură juridică română, ea constituind în acelaș timp o monumentală lucrare de drept și o remarcabilă operă de educațiune. In calitatea mea vremelnică de ministru al instrucțiunii publice, de Alexandrescu, mă simt dator să-ți aduc omagiile mele, urîndu-ți viață lungă, pentru cinstea Universității și a neamului. D. ATANASIU, rectorul Universității din București, a spus: „Sunt fericit să aduc în calitatea mea, salutul călduros al universității din Capitală, atît sărbătoritului cît și Universităței din Iași. Munca lui reprezintă o energie extraordinară pusă în serviciul lumii,ei și, prin aceasta, al neamului nostru. D. BURADA, în numele universității din Iași, a făcut sărbătoritului cele mai calde urări, relevînd însemnătatea operei pe care a terminate și munca încordată pe care a trebuit s-o desfășoare pentru aceasta. D. PROFESOR TANOVICEANU, din partea facultății de drept din Capitală, a adresat deasemenea d-lui Alexandrescu cele mai vii felicitări pentru rodnica sa activitate, pusă în mod așa de nobil în serviciul științei române, activitate căreia sărbătoritul i-a închinat 30 ani din viața sa. D. V. TATARU, președintele Curții de apel din Galați, a spus: „Fiind dintre magistrații cei mai în vîrstă Și, deci, avînd sarcina de a face aci elogiul sărbătoritului, îmi fac o plăcută datorie amintindu-mi că am fost, elevul dlui Alexandresco-Sărbătorirea de aci e o sărbătoare a muncii, a muncii neobosite și dusă la bun sfîrșit, cu ajutorul unei energii rare. Toastul meu e pentru toți cei cari rouncesto începînd cu clasele cele mai modeste de muncitori și sfîrșind cu cei cu preocupările cele mai abstracte și ocupînd locuri în fruntea piramidei sociale. Zidari umili și tăcuți, gînditori singuratici, poeți și ziariști de geniu, aceștia sunt cei ce oficiază marea rugăciune a muncii rodnice și neobosite, pretutindeni. Pentru cel mai autorizat reprezentant al muncii înălțătoare și pusă în serviciul lumii, pentru maestrul Alexandrescu, să închinăm paharul nostru. Aceleași calde urări și respectoase omagii se aduc sărbătoritului de către d. BUZDUGAN, președinte de Curte la Iași, și de d. profesor EM. ANTONESCU, de la facultatea juridică din București D. Antonescu a stăruit asupra fenomenului rar pe care personalitatea d-lui Alexandrescu ll reprezintă în țara noastră, unde, deși energiile se văd obligate să se risipească, d-sa a reușit să termine o operă monumentală. D-nii EFTIMIE ANTONESCU, consilier la Curtea de casație din București, ATH. GHEORGHIU, din partea baroului de Iași și N. MITESCU, din partea baroului de Ilfov, elogiază de asemenea vasta operă științifică realizată de sărbătorit, care și-a Închinat trei decenii din viață pentru o acțiune care e o mîndrie nu numai a corpului juridic dar și întregului neam. In acelaș sens și făcînd calde urări de viață îndelungată sărbătoritului, au vorbit d-nii B. PALTINEANU, BALȘ și VLADIMIR ATANASOVICI D. STELIAN POPESCU, director al ziarului „Universul“: Ar mai fi puțin de zis, după cele ce s-au spus atît de frumos de fruntași ai baroului și științei dreptului, după cele ce sau spus atît de cu autoritate de d-nii miniștri cari onorează cu prezența lor, pe acela care o viață întreagă a căutat în formele rigidele legilor înțelesul cuvîntului dreptate.. . . El a reușit pe deplin în misiunea ce și-a luat și de aceea îmi explic îndeajuns, pentru ce și baroul și știința dreptului caută să-l revendice. Ca avocat,așadar nu aș mai avea nimic de adăugat la gloria sărbătoritului, ca ziarist însă, în numele presei, cred că sunt dator să vă arăt că și presa îl revendică pe Alexandreico care o viață întreagă a ținut ca și ziariștii condeiul în mînă pentru apărarea adevărului și dreptăței. Reprezentant al presei științifice, al presei de drept, în coloanele Curierului judiciar, Alexandrescu, timp de 15 ani în comitetul de redacție unde sunt și eu, am văzut pe sărbătoritul de azi, veșnic apărătorul tuturor cauzelor mari de drept făcînd din știința lui dreptarul pentru toți cîți vor să scrie. Dacă presa zilnică nu lasă în lume decît urma unui meteor, după cum atît de frumos a spus d. ministru al instrucțiunei, amintim că, după cum pe cei milioane de meteori cunoscuți lasă acea dungă cunoscută sub numele de calea lactee, tot așa și în state munca o mulțime de necunoscuți gazetari face a patra putere în Stat. Dacă Alexandresco n’ar fi scris, el nu ar fi fost azi revendicat de toți. Un om care scrie în fiecare zi este un om de vază și pentru ca el să fie tot mai îndelung călăuza noastră, ridic pah arai în sănătatea lui Alexandresco. D. TH. FLORESCU, într’o foarte originală cuvîntare, a arătat lupta aprigă și încununată de succes pe care a dus-o d. Alexandrescu pentru alungarea nedreptății și înlăturarea eroarei judiciare și a făcut marelui muncitor care e sărbătoritul, urări de o viată îndelungă pentru cinstea științei românești. După ce mai vorbește 3 prof. DEM NEGULESCU, răspunde sărbătoritul. D. Alexandrescu a spus: Ilustră adunare. Prevăzînd de mai înainte, fiindcă omul este dator a se cunoaște pe sine, ca, în aceste momente, pe care cineva nu le are de două ori în viața lui, emoțiunea legitima de care mă simt cuprins, nu-mi va permite să vorbesc, mi-am permis să scriu puținele rînduri ce aș fi dorit să rostesc . In această sărbătoare, pe care nu o consider ca sărbătoarea, unui om ci ca sărbătoarea unei idei, a științei, căci oamenii trec iar ideile rămîn, țin mai înainte de toate să mulțumesc d-lor miniștri și d-lui președinte al Senatului, și vicepreședinți ai Camerei, cari au binevoit a o ohora cu prezența lor. Țin apoi să mulțumesc d-lui rector al Universităței din Bucu* rî_liwrv nPfl’Aîin T’Î