Universul, iunie 1916 (Anul 34, nr. 150-179)
1916-06-25 / nr. 174
i SAMBATA 25 /I> IUNIE 1916 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- iui . — VV ij î IP® VI B ff V \\.... ♦ 4.65 3jmi ön* *JJ QT |jp ;1 ijw fllHp Rh K||Jp /' \ 11 erlist reclair.e3,5U \m )) ...... Qj ^ CELE DIN URMĂ START DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Fondator! Ns N! TELEGRAFICE și TELEFONICE ^ D,rec.ors torni cAzzAviLLAB Redacția și Administrația: București, str. Brezoianu, 11 *• oîpascu și stelias popesco f ' 9 Tvv\v' sir ^amBwaMiiuBaiMiaiW'rii■ i iwa ................mu» mi mi iiiihiiih uimii nuni im hub 1111111" OSSUmEA ECONOMICA Fiva ori nu va fi războiul economic, de care se pregătesc cele două mari constelatiunii europene ? Nimeni nu poate să știe , totul atîrnă de condițiunile în cari se va încheia pacea , și apoi, în afară de asta, mai sunt felurite și mari greutăți în calea unei asemeni întreprinderi. Oricum, din indicațiunile ce le-am dat în ■ articolele „Războiul economic“ reiesă că toate Statele mari ce se află în războiu dau o deosebită atențiune desvoltării economice viitoare, lucru foarte firesc, cunoscută fiind tulburarea așa de adîncă a economiei tuturora prin necesitățile războiului, înainte de toate va căuta fiecare sa restatornicească, la el acasă, starea normală, reparînd pagubele și silinduse a cîștiga din timpul pierdut, prin întărirea și înlăturarea agriculturei, industriei și comerțului. In locul al doilea, dar în acelaș timp, se va lucra cu cea mai mare încordare pentru expansiunea economică, în afară , va căuta fiecare Stat, sau fiecare bloc de State, să-și asigure pe de o parte procurarea lesnicioasă și ieftină de materii prime, pe de altă parte debușeuri pentru desfacerea producțiunii. Va fi o concurență aprigă în amîndouă direcțiunile acestea. E păcat că nu se urmăresc la noi — în bună parte nici nu e cu putință — combinațiunile ce se fac de către țările beligerante chiar acum, în mijlocul zăngănitului săbiilor șî a fufix^riilor tunului. Din lupta aceasta încordată, fie sub forma concurenții pașnice, fie sub înfățișarea unui războiu sistematic, vor ieși progrese repezi și uriașe ; dar va fi vai de aceia cari — din neputință, din nepricepere sau din lene — vor rămânea la o parte și nu vor ține pasul în hora cea mare. Aceia vor robi la ceilalți. In perspectiva aceasta, cum ne înfățișăm noi ? Din vremuri normale știm că așezămîntul nostru economic are și multe și mari lipsuri —explicabile prin împrejurările în cari dat a fost să se desvolte și neamul și țara. Intîrziați cum ne găsim în privința aceasta, nu nu e îngăduit să pierdem nici o clipă ; munca noastră trebuie să fie neîntreruptă, spre a scurta cît mai mult și mai repede distanța ce ne desparte de țările cari au luat-o înainte. Progresele ce le-am făptuit, oricît de îmbucurătoare, nu trebuie să ne adoarmă, ci din potrivă să ne îmboldească a păși mai departe, cu mai multă bărbăție. Războiul european ne-a ținut pe loc în desvoltarea economică ; ne aveam încotro, împrejurările istorice ce ne țin în așteptare, nu ne împiedică însă de a studia și pregăti cele ce vom putea și va trebui să înfăptuim după încheiarea păcii spre a ne păstra locul în mișcarea generală și a ne asigura chiar un loc mai bun. Dacă Statele în războiu, cu toate apăsătoarele griji ce le au și cu nesiguranța ce le frămîntă, studiază și plănuiesc cele pentru Viitor, cu cît mai mult putem și suntem "datori noi s’o facem, fiind încă pe pace. Se va spune poate că țările mari au mulți oameni pentru toate îndeletnicirile; așa este ; dar deși nu ne putem asemui în privința aceasta, avem totuși și noi oameni competenți, potrivit cu starea noastră. Horilă, nu toți oamenii luminați din țară poartă grija armatei și a diplomației; pentru nevoile noastre economice sunt destui și destule instituțiuni cari, punînduse la lucru, să găsească îndrumarea cea mai folositoare pentru activitatea ce va trebui să desfășurăm după războiu pe tărîmul ecoonmic. ip. RA1BOIUL AUSÎSMUAN Austriacă luptă cu paze asfixiante și măciuci Roma, 17 (1 Iulie). Agenția Stefani a publicat amănuntele următoare despre acțiunea desfășurată în ziua de 16 (29) pe Carso și care demonstrează cruzimea vrăjmașului la care trupele noastre din corpul al XI-lea răspund printr'o splendidă fermitate și o vitejie neclintită. In seara de 15 (28), trupele noastre după niște atacuri strălucite au cucerit o serie de întăriri și de redute ale dușmanului în zona apuseană a regiunilor San Martino și Carso. In timpul nopței, dușmanul a încercat să recucerească prin niște contra-atacuri violente, pozițiunile pierdute, dar a fost mereu respins cu pierderi grave. In dim de 17 (29), după o acțiune intensă de artilerie dușmanul a aruncat deodată pe aproape întregul front de la San Michele, pînă la San Martino, niște nori groși de gaze înăbușitoare. Puțin mai pe urmă, vrăjmașul a atacat pozițiunile noastre cu coloane puternice. Sectorul muntelui San Michele, unde trupele noastre au suferit mai puțin au putut să se mai mențină în pozițiunile lor și să respingă complet un atac violent al dușmanului. Din contră, în sectorul San Martino, unde gazele au avut efect mai intens- soldații noștri în parte înăbușiți nu au putut opri pe vrăjmaș să năvălească în cîteva din elementele noastre de tranșee, dar o sosire grăbită a întăririlor noastre ne-a permis să dăm un violent contra-atac care a izgonit cu desăvirșire pe dușmanii din pozițiunile noastre, pricinuindu-i pierderi grave și capturîndu-i peste 400 de prizonieri. Din interogatoriul prizonierilor rezultă că atacul prin gazele înăbușitoare era pregătit de mult de dușman. In ziua de 9 (22), la intrarea satului Kostaviecy Fegeta s-a făcut o experiență de față fiind generalul Boroevici și arhiducele Iosef, care au chiemat niște ofițeri specialiști pe frontul austriac spre a instala acolo aparatele pentru gazele înăbușitoare.Prin acest atac cu gazele înăbușitoare, vrăjmașul spera niște rezultate extraordinare. Mereu bătut în desele sale încercări contra tranșeelor noastre, îngrijorat de reînceperea ofensivei noastre- dușmanul spera prin întrebuinșarea gazurilor, că ne va putea respinge pînă la Isonzo. Neizbînda trebue să-i fi arătat inutilitatea mijloacelor sale barbare spre a infringe rezistența noastră și a opri avîntul soldaților noștri. Dar ceea ce arată mai bine cruzimea și barbaria vrăjmașului nostru e faptul că soldații dușmani erau prevăzuți cu niște miciuri cu cie ascuțite- întrebați, prizonierii care purtau aceste măciuci au declarat că comandamentul vrăjmaș înființase companii speciale prevăzute cu astfel de arme în scop de a ucide cu lovituri de măciuci pe soldații noștri găsiți înăbușiți în tranșee din cauza gazurilor. (Ștefani). Regimente bulgare răsvrătite Petrograd, 21 (4). — Știrile victoriilor rusești au pricinuit în întreagta Bulgarie o adâncă mișcare, această țară fiind prada foametei și a tifosului. Convingerea care domnește e că soldații bulgari vor depune armele în fața rușilor. Chiar zilele trecute regimentul 18 de infanterie bulgară sa răsvrătit refuzînd de a lucra în contra rușilor. Sunt svonuri stăruitoare despre răsvrătirea regimentului 17 de infanterie bulgară, care se găsește pe granița Dobrogei (Westnik) Noni succese engleze in Africa Londra, 22(5). Minsterul de războiu britanic anunță că trupele britanice de sub comanda generalului Northey au angajat forțele germane la est de munții Livingstone pe coasta de nord-est de lacul Nyassa, respingîndu-i din importantul centru Abena și împingîndui către nord. S au capturat materiale de războiu și prizonieri, pe lingă perderile cauzate inamicului. (A. I. E.L RĂZBOIUL EUROPEAN Pe fronturile turcești Comunicat otoman Constantinopole, 22 (5) Comunicat oficial din 21(4). — Pe frontul de luptă din Irak, nici o schimbare. Trupele noastre respingînd pe ruși într'o luptă care a ținut pînă in noaptea de 30, și izgonindu-i din pozițiunile lor întărite la vest de Kermanschach, au intrat în acest oraș în tim. de 18(1) Iulie. Operațiunile sau desfășurat de la 16(29) în modul următor: In ziua de 16(29) s'a constatat că rușii erau hotărîți să se apere cu toate forțele lor în localitatea Mahidescht, dar în urma presiunei trupelor noastre și a mișcărei înconjurătoare făcută de trupele noastre, vrăjmașul nu s-a mai putut menține și s-a retras din pozițiunile sale întărite la vest de Kermanșah, sub ocrotrea ariergardei lăsate în acest oraș. In dimineața de 17(30), ariergarda dușmană a fost respinsă și trupele noastre au intrat în orașul Aleh descht, și s-a mai continuat urmărirea rușilor. După amiazi, vrăjmașul se mai menținu în pozițiunile sale întărite la vest de Kermanșah. Dușmanul a fost atacat de front și de flanc; lupta a ținut pînă la noapte. Rușii au părăsit pozițiunile lor în noaptea de 17 (30) spre 18(1), și s’au retras în valea Kermanșah. In dimineața de 17(1) trupele noastre, fără a lăsa vrăjmașului o clipă de răgaz și să-i permită să pregătească o luptă de străzi, au intrat în trei coloane în orașul Kermanșah, de unde dușmanul a fost silit sa fuga. Astfel, cu toate cateremurilee această regiune , foarte muntos și la o distantă de 200 km. depărtare de graniță, trupele noastre au sfărîmat rezistența înverșunată a dușmanului, și, urmărindu-l fără răgaz, vor elibera aceste regiuni de sub tirania rusească. Pe frontul Caucazului, în sectoarele de pe aripa dreaptă și de la centru, nici un eveniment de semnalat. In sectorul Ciorocului a fost o luptă locală-In sectorul la nord de Ciorock, dușmanul a fost cu desăvîrșire izgonit din pozițiunile sale, în urma unui atac dat prin surprindere de către trupele noastre cari au capturat două mitralere și șase tunuri. Nici o știre însemnată pe celelalte fronturi. (Depeșă comunicată de legațiunea otomană). SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC Ofensiva franco-engleză Lupte pe țărmii Sommei. — Francezii au luat linia 2-a a pozițiunilor germni, făcând 5000 prizonieri Paris, 23 (5). __ La nord al Somme, francezii și-au continua mișcarea ofensivă în cursul z0ei și au pus stupînire pe povinișrile de la sud de dealul din nordul satului Curlu. La estul acestui sat, infanteria franceză a luat cu asalt pozițiunea a doua germană, acuma toată în mîinile francezilor pe un front de doi kilometri de la drumul spre Clery și Maricourt pînă la unu. Impingîndu-și succesele mai la est, francezii au atacat și satul Horn, care a căzut în mâinile lor după o luptă vie, precum și ferma Monaco. In cursul acestor acțiuni francezii au făcut prizonieri 300 de soldați și 3 ofițeri. La sud de Somme, francezii au respins contraatacuri făcute de germani la Belloy și,i jugonii din partea satului Estrées pe care o ocupase. Un detașament german, care se menținea într'o moară la nordul localității, a fost constrîns să se predea. Francezii au făcut aici 200 prizonieri. Subteranele care leagă între ele Estrées și Belloy au fost ocupate de francezi. Toată linia pozițiunii a doua a germanilor, la sud de Somme, este acuma în puterea francezilor pe un front de aproape 10 kilometri. Pe frontul nord al Verdunului, s-au semnalat numai bombardări intermitente în cursul zilei. Amiralul Pewey despre lupta navală Londra, 22 (5). Corespondentul din Washington al ziarului „Morning Post!" spune că amiralul Dewey într-un articol în care discută lupta de la Yutland, spune că Beatty a intrat în opțiune cu crucișătoarele sale ca să fie pe germani pînă la sosirea cuirasatelor și în timp ce pierdu trei din crucișătoarele sale chiar la începutul luptei, pierderile cauzate inamicului au făcut ca sacrificiile să nu fie în zadar deoarece au reușit în parte să ajungă la ținta lor. (A, T. EJ din discursul primului ministru italian Roma, 22 (5). __Carieră. — D. Boselli răspunzînd diferiților vorbitori, a declarat: ministerul voește să obțină cu ajutorul și concordia tuturor cetățenilor victorie și glorie pentru Italia. Asigură că guvernul va îngriji de toate problemele menționate în ordinea de zi. Guvernul va veglija de refugiați. Censura și măsurile tranzitorii impuse de împrejurările excepționale vor fi menținute in limitele necesitate de apărarea națională. Cît despre politica externă, d. Boselli a zis: Dacă ministrul afacerilor străine nu prea vorbește la Cameră, în schimb are sentimentul adune al demnitatei și intereselor țarei, (Aplauze). Guvernul va pune în lumină sentimentele de civilizațiune și de umanitate de care Italia a dat dovadă în tratamentul prizonierilor și violarea dreptului ginților de către dușman. Cît despre soluția crizei, primul ministru a declarat: ministerul actual corespunde unui moment exceptional și este expresiunea concordiei pentru război, care a fost dorită cu drept cuvînt de toată lumea, (Aplauze),(Ștefani). Presa germană se arată foarte îngrijorată Paris, 22 (5). Colonelul Repingtosi declară că ofensiva aliată e caracterizată printr'o nouă metodă, care e fructul experiențelor anterioare. Greșelile de altă dată vor fi înlăturate. Artileria Aliaților a manifestat pe întregul front din Picardia, o superioritate evidentă. Niciodată rezultate atît de hotărîtoare n'au fost obținute pînă acum prin acțiunea artileriei. Daily Telegraph anunță că înaintarea Aliaților pe frontul apusan a provocat la Berlin o neliniște și o teamă mare. Ziarele publică ediții speciale, invitînd populația ,sî se calmeze. Münchener Neueste Nachwetter, scrie că sforțările lui nu trebie să fie considerate cu ușurință, dar că trebue să li se dea cea mai serioasă atențiune. In ziarul Berliner Tageblatt, maiorul Mozaht declară: ,,Dușmanii noștri și noi am ajuns la punctul culminant al sforțărilor noastre. Adversarii noștri au învățat să coordoneze atacurile lor. Marile lor rezerve de bani și de oameni, precum și libertatea mărilor, le permit să facă să nu obținem victoria finală decât cu multă greutate. Aceasta nu e totuș un argument pentru a vedea viitorul ,,în negru’’. Koelnische Zeitung scrie: beligeranții luptă pe viață și pe moarte. Nu putem aștepta nici o garanție din partea dușmanilor noștri dacă ei ar avea izbada. Nu mai e vorba de a învinge, ei de a sili pe dușman să primească pacea. Mai bine de o sută de săptămîni de război au trecut fără să putem obține acest rezultat, cu toate înfrîngerile suferite de Aliați. Putem fi siguri că dușmanul n’a neglijat nimic în pregătirea mijloacelor sale tehnice spre a străpunge frontul nostru. Timp de șapte zile, dușmanul a aruncat o ploaie de protecție asupra tranșeelor noastre și soldații noștri au primit aia,inie ca eliberare. Nu vom putea să ne dăm seama de rezultatul atacurilor vrăjmașe decit numai peste cîteva zile". Stuttgarter Zeitung scrie: ",Nu trebue să ne facem iluzii. Ultima lovitură de catapultă va fi urmată de altele tot atît de violente", Koelnische Volkszeitung Vrie: ,,Sunt mari greutăți pentu a apăra și a ține o tranșee de prima linie, față de năvălitori mergici și hotărîți. Cu toate că Germania privește lupta viitoare cu multă încredere, ceasul actual poate fi hotărîtor’'. Tng. Ridio), Rezultatele de până acum ale ofensivei anglo-franceze Londra, 22 (5). — înaintarea Aliaților pe frontul de vest a făcut progrese considerabile de cînd s'au telegrafiat ultimele știri. Mai ales pe ambele maluri ale rîului Somme, unde e obiectivul lor imediat: Peronne. Deja Albert Înaintarea se desfășoară pe ambele părți ale drumului național între Albert și Palaume. Pe a treia secțiune la nord de Ancre s-au primit pînă acum știri de mică importanță. Rezultatul pe sectorul rîului Somme este că aproape 12 mile din pozițiunile din rîndul al doilea germane sunt acum în mîinile aliaților de la Montauban, la nord de rîu pînă aproape de Estrées la sud. La sud de rîu »mnpasul au ajuns la Busacourt yort la mai puțin de 3 mie și dincolo de Herbecoir unde au capturat un considerabil material de războiu. Astfel au pătruns adine In apărările germane de la Peronne în valea rîului Somme , la nord de rîu Aliații și-au consolidat pozițiunile lor și pe drumul Bapaume, unde lupta tot mai urmează. La La Boiselle și la Thiepval în special cu toate dificultățile terenului avantajul este de partea englezilor. O telegramă semi-oficială franceză spune că se pare că nu sunt Teroarea în Belgia Paris, 22 (5). O telegramă din Rotterdam arată că orașul belgian Odoe a fost condamnat să hrănească în mod gratuit timp de trei luni garnizoana germană. Cauza condamnărei e că vreo cîțiva locuitori vot merinde prizonierilor ruși, muritori de foame. (Agenția Radio). Wnzelos va veni la putere și va trece de partea Quadruplei Paris, 22 (5) — D. Venizelos, intervevat de un corespondent al ziarului le Journal, a declarat: ,,Nota Ințelegerei a fost o binefacere pentru Grecia., Ea ne-a economisit o revoluție. Dau ~increderea mea noului guvern, care e compus din oameni cinstiți. Germania n'are la noi decit t»v*loarea unei sperietoare de păsări. Poporul fără nici o excepțieie In favoarea Aliaților. ,>Se zice că Venizelos înseamnă războiul. Eu spun reîntoarcerea mea la putere însemnează numai că Grecia se pune alăturea de înțțlegere. Sunt sigur de reușita completă a Patidului liberal- Ne vom întoarce la Cameră iu majoritate sporită(Agenția Radio). Italia continuă aceeași politica externa Londra• 22 (S). Corespondentul lui Morning Porst din Roma spune ca Boselli, resuming rezultatele destractrilor din parlamentul italian, a promis să dea toate cele necesare celor refugiați din districttele de la frontieră, și sa respecte angajamentul economic luat față de Aliați pentru perioada după războiu. Nu exite necesară nici o declarație asupra politicei externe, deoarece prezența lui Sonnino în cabinet însemează continuarea relatiunilor externe de pînă acum. Republicanul Catatonni și-a exprimat încrederea in cabinet, insă a vrut sdee pentru ce Italiana declarat războiu Germaniei, care este cel mai mare inamic al civilizației. (AT [UNK] E.) I ÎNCHIDEREA Consiliului imperiului rus Petrograd, 22 (5). Sesiunea consiliului imperiului a fost suspendată pînă la 11 Noembrie. (Westnik). Manifestații francofile în Elveția Paris, 22 (5). — O telgramă din Geneva spune că știrile asupra ofensivei francoengleze provoacă manifestări francofile la Geneva, Lausanne și Friburg. Zilele elvețiene insistă asupra atitudinei liniștite și dense a populației din Paris și din provincie. Consiliul federal întrunit astăzi, trebue să se întreție cu negociatorii trimiși la Paris. Impresiunea generală e că consiliul federal trebue să renunțe la speranța de a îndupleca pe Aliați, cari sunt hotărîți să menție intact blocujul în contra Germaniei. „Noua Gazetă“ din Zurich declară că dacă Germania pune în execuție amenințarea de a opri exportul înspre Elveția, ea va comite o greșală politică capitală. (Agentia Radio). tulbure conștiințele și a se decit alte două sau trei sisteme schimba dela locul lor răspunde, succesive de apărare pină ca lupta în timp deschis să fie posibilă. Presa britanică este unanimă în a considera că această ofensivă nu este o sforțare nebunească ci o avansare solidă și sigură apucînd și frămîntînd în mersul ei și consolidând din toate părțile cîștigurile înainte de a se apuca de altele noui. (A. T. E.). Conflictul dintre Statele Unite și Mexic — 100 mii americani concentrați la frontieră — Paris. 22 (5). — Se telegrafiază din Washington că de Lansing, ministrul afacerilor străine, a declarat că nu avea nimic să schimbe în atitudinea Statelor Unite față de Mexic. Pregătrile militare continuă. O suta de mii de oameni sunt concentrați în frontieră. (Agenția Radio)* Franța și_America __ Un discurs al lui Briand — Lyon, 22 (5).— Aseară s a dat banchetul anual al Camerei de comerț americane la Paris. D. Briand, președintele consiliului, care a participat la acest banchet, a ținut un discurs relevînd prietenia istorică a Franței și Statelor Unite, amintind idealul comun care a slujit întotdeauna ambele minuri. D. Briand a spus: „De la începutul incercărei, în care ambițiunile criminale au aruncat lumea, ați știut cu luminata voastră noțiunea echităței să discerneți cine apără cauza sfîntă a popoarelor. Din primele zile ale lunei August 1914, pe cînd se încerca să zise, opinia voastră publică a strigat prin marele voastre ziare: ,,Franța e aceea, care spune adevărul’’. Astfel s'a afirmat in ceasul primejdiei, ca o strălucită fidelitate, o prietenie care nu s'a desmințit nici odată în mai bine de 130 ani. V’a fi așezat de partea libertăței, ați voit să vă apropiați de noi în momentul cînd ne-am dedat cu trup și suflet pentru apărarea drepturilor națiunilor; și pe cînd răsunați în jurul vostru chemările disperate ale propagandei oamenilor fără scrupul voi salutați cu entuziasm Franța tăcută și hotărîtă, mută în sacrificiul ei, entuziastă în luptă. Ea lua din sursele morale, cea mai bună rezistență fiindcă avea armura fără pată. Unul de ai voștri a declarat în mod strălucit că pierderile materiale sunt reparabile, dar cele morale niciodată, gîndind desigur la petele pe cari secolii nu le vor șterge. Germania gravează pe tunurile ei uriașe deviza brutală care la ei este supremul argument al regelui: „Avem voi și noi, fiecare eite un ideal deosebit, otelul armelor noastre este de alt soiu noi credem în forța dreptului" Atunci cînd cancelarul, care are sistemul de oprimare, tratează pînă la pierzarea umanitate, cînd condiția de interese dinastice și poste materiale fac ravagii în lume iar el îndrăznește, cu cinism, să strige că e martir, după ce pe îndelete a pregătit crima , cînd conștiința umană este astfel ultragiată odată cu judecata omenească, fiii revoluției americane tresar la rîndul lor din adîncul sufletului și simt instinctiv că războiul actual este ultima și cea mai teribilă tresăltare a luptei seculare dintre libertate și tiranie. Eu înțeleg ca aliații scoși cu violență dintr'o pace, pentru care cu toate nedreptățile ei, au impus tăcere revendicărilor cele mai sfinte, contemplează acum strălucita promisiune a desrobirei umane, respectul absolut al voințelor și aspiratiunilor naționale scriind cu sîngele lor harta liberatoare a lumei. La cohortele în zdrențe, cari pe vremuri au salvat libertatea pe colinele din Argonne, se unesc după un secol și jumătate, însuflețite de acelaș avînt dela Valmy țintind cu acelaș patriotism sfînt soldații națiunei noastre înarmate și nu pot uita că s’au unit cu ei voluntarii noștri și curagioșii voștri aviatori cari ca și eroicul locotenent Chapmann, simbol viu al idealismului american, duc dragostea cauzei noastre pînă la a-și da viata pentru ea. CHESTIUNI UNIVERSITARE Unificarea programelor celor două Facultăți de Drept din Iași și București. Examenele parțiale. Frecvența In organizația programelor și regulamentelor facultăței de drept — de care mă vomu ocupa aci — sunt cîteva anomalii, cari ar trebui înlăturate, căci e surprinzător că tocmai acolo, unde se formează viitorii apostoli ai justiției”, se găsesc totuși absurdități... nejustificate. (în țara noastră sunt și absurdități justificate sau justificabile...) Avem două facultăți de drept pe lîngă cele două universități : din București și Iași. Condițiunile de admitere precum și drepturile ce cîștigă absolvenții ambelor facultăți sunt identice. Cu toate acestea, e o mare deosebire în programele acestor facultăți. Sunt unele deosebiri motivate — deși fără un raționament solid, sunt, însă, altele absolut fără nici un rost. Iată exemple: dr. constituțional și administrativ se predă în anul I la facultatea din București, iar la cea din Iași în anul II, dr. penal se face în anul I la Iași și în anul II la București. Faptul desigur nu ar avea prea mare importanță dacă această deosebire de predare a diferitelor cursuri, nu ar fi în contradicție cu regulamentul facultății, care admite mutarea unui student de la o facultate la alta. Ei bine, ce se întîmplă cu un student, care a urmat primul an la facultatea din București și — în conformitate cu prevederile regulamentului __ se mută în anul al II-lea la Iași? Va trebui, de sigur, să facă de două ori dr. constituțional și administrativ, iar penalul de loc. Această deosebire nu e rațională, nici chiar dacă mutarea unui student de la o facultate la alta ar fi inadmisibilă; așa, însă, ea constitue o absurditate. Spuneam că, sunt și unele deosebiri motivate, însă fără un raționament logic. Astfel, din cauza tendinței de depopulare a universităței din Iași, s’au introdus facultatea de drept de acolo unele cursuri în plus, cari la facultatea din București nu se predau Acestea sunt: logica, medicina legală și un curs de dicțiune, care se face la Conservator E inutil să mai susțin necesitatea acestor cursuri, al căror folos practic este incontestabil. Insă nu e de loc echitabil față de studenții din București, cari nu sunt întru nimic vinovați de depopularea universităței din Iași. Am convingerea că, aceste modificări nu și-au ajuns scopul, căci ași vrea să mi se arate un singur student, care numai de dragul acestor cursuri în plus a preferat facultatea din Iași celei din București. E necesară, deci, unificarea programelor celor două facultăți, căci așa cum sunt astăzi — pe lingă că nu se aduce vreun folos real învățămîntului, dar se creiază inconveniente de multe ori inutile și de mai multe ori absurde. * Relativ la tendința de depopulare a universităței din Iași s’a mai introdus în regulamentul facultăței de drept de acolo o modificare, care ușurează promoția studenților, examenele parțiale. E o măsură foarte dreaptă, care nu stînjenește de fel bunul mers al învățămîntului, dar care deasemenea constitue un privilegiu neechitabil al studenților din Iași față de cei din București. De altfel examenele parțiale au și o altă importanță: aceea de a facilita, pentru d nii profesori, examinarea în cele trei sesiuni, mai ales la facultatea de drept care e frecventată de cel mai mare număr de studenți. Se impune deci asimilarea condițiunilor de examinare și promoție la ambele facultăți. Afară numai dacă legiuitorii nu urmăresc prin această măsură parțială, pe lîngă repopularea universităței din Iași, și depopuularea facultăței de drept din București! O altă chestiune de mare importanță este obligativitatea frecvenței la cursurile facultăței de drept din București. Această măsură pe lîngă că, nu e în concordanță cu circumstanțele de viață ale studenților noștri, dar e și inaplicabilă de fapt. Se știe că studenții — în majoritate __ sunt săraci, din care cauză trebuesc să ocupe slujbe pînă la terminarea cursurilor universitare. Or, ca un student să poată frecventa regulat cursurile la facultate, ar fi nevoe să nu mai frecventeze... slujba — și să mă ierte d nn profesori universitari, dacă am credința că, un student nu poate trăi __ oricît ar fi de idealist — numai audiind cursuri de drept roman, sau comercial. Desigur, nu toți d-nii profesori cer această frecvență, însă e suficient ca la un singur curs frecvența să fie obligatorie —ca restricția excluderei de la examen — ca un student să nu-și poată lua un examen integral. De altfel și felul cum se face constatarea frecvenței este foarte curios. Se strigă apelul, sau ea cer cărțile de vizită — de două sau trei ori pe an. Ei bine, faptul că, un student a lipsit de la curs la strigarea apelului, nu e o probă suficientă că, n’a dat de loc pe la facultate tot anul, după cum prezența studentului ia strigarea apelului nu e un indiciu sigur că, a audiat regulat cursurile facultăței. Admițînd totuși că, această fracvență este absolut necesară romîne de știut unde vor încăplal toți studenții facultăței de drept ținînd seamă că într’o sală de cursuri nu încape nici un sfert din numărul lor? Incontestabil că, audierea cursurilor folosește mult, studentului, de altfel chiar rațiunea ac%tor cursuri e să fie frecventate de studenți. Insă ar trebui să sa găsească o altă modalitate, care să satisfacă interesele învățămîntului în raport cu circumstanțele de trai ale studenților. Mihail Em. Procopiu Mari lupte în Volhinia și Galiția — Peste 6009 prizonieri și o mare cantitate de armament capturată de ruși. — Austriacii respinși în Carpați.— Lupte de aeroplane pe întreg frontul — Petrograd, 22 (5)— La vest de Styrul inferior și pe frontul între Styr și Stobod și mai departe pînă în regiunea Lipa inferioară pretutindeni au fost lupte foarte crîncene. In regiunea Vulka Galaziska a am rupt trei mii de rețele de sîrmă ghimpată legate prin fugase. într'o luptă foarte crîncenă la vest de Kolki am făcut peste 5000 prizonieri dintre cari 173 ofițeri, am capturat 3 tunuri, peste 17 mitraliere, 2 proiectoare și mai multe mii de puști. In aceste lupte săpătorii și pontonerii noștri dau un ajutor mare trupelor noastre pentru înaintare; ei lucrează în chiar sfera focurilor. In regiunea de la nord de Zaturtzy și lîngă Volia-Sadovska trupele noastre au cucerit prima linie a tranșeelor inamice. Am oprit prin focuri de artilerie un atac inamic pe Sklin. In regiunea Lipa inferioară, inamicul a atacat cu o tenacitate extremă, dar fără rezultat. Inamicul, care a trecut Styrul mai sus de confluența cu Lpa lîngă satul Peremei, a fost atacat de noi și alungat lingă lin. Am făcut aci 7 ofițeri și 257 soldați prizonieri, luînd 2 mitraliere. Pe frontul Galiției și în contraforturile Carpaților se dau lupte de artilerie. Aripa noastră stingă continuă să respingă pe dușman. Pe drumul Kolomea-Deiatin am cucerit după luptă satul Sadzavka, într'o luptă crîncenă cu baioneta am făcut prizonieri 0 ofițeri și aproape 300 soldați, luînd și 2 mitraliere. In golful Riga, un aeroplan inamic, care a aruncat bombe asupra vaselor noastre, a fost doborît de aviatorii noștri. Aviatorii inamici au fost făcuți prizonieri. într'o a doua luptă intre aeroplanele noastre și cele ala adversarului am doborît un al doilea aeroplan german. Noi am avut un avion doborît și am pierdut pe aviatorul sublocotenent Izvekof și mecanicul Nazaroff, cari au perit ca niște eroi. Pe frontul reginnei Riga Dviasie artileria trage cu furie. In regiunea de la nord-est de tirgul Godniski elementele noastre au atacat pe dușman la liziera pădure. In regiunea satului Cereneșki, la nord de Smorgon, elementele noastre au cucerit cîteva porțiuni inamice. Șapte avioane inamice au aruncat bombe asupra florei Molodesno. In regiunea de la est de gîrla Berezina, am doborît un aeroplan inamic, care a luat foc în aer și a căzut la sudvest de orașul Volojin. Am făcut prizonieri pe aviator și pe observator. In regiunea de la nord și sud est de Baranovici lupta continuă. Am cucerit în multe puncte elemente din prima lnie defensivă a adversarului Un aeroplan al nostru a făcut un raid pînă spre gara Skobelevski la sudvest de Baranovici (Westnik). Ș@ân&ia*secretă a Senatului francez Paris, 22 (5). — Senatul francez a ținut ori prima sa ședință secretă. (Agenția Radio).