Universul, iulie 1916 (Anul 34, nr. 180-210)

1916-07-01 / nr. 180

Raportul oficial al amiralului Jelioe comunicat oficial Legațiunea britanică ne trimite următorul raport oficial al amira­lului Jellicoe asupra bătăliei de la Yutlanda: Londra, 25 iunie.­­ Raportul amiralului Jellicoe asupra bătăliei de la Yutlanda a fost primit as­tăzi și ocupă 10 coloane de ziar și e o minuțioasă dare de seamă profesională a tuturor fazelor ac­­țiunei lăsînd la o parte ori­și ce descripție retorică sau de impre­­siune în ce privește vremea și sentimentele echipagiilor flotei. El conține de asemenea raportul complet al amiralului Beatty a­­supra acțiunei escadrei de cruci­șătoare. Asupra pierderilor brita­nice amiralul Jellicoe confirmă în mod absolut telegramele de m­ai înainte, lista completă fiind următoarea : Queen Mary In­defatigable, Invincible,­­ De­fence, Black Prince, Warrior, torpiloarele Tipperary, Arden F­ortune, Shark, Sparrowhay, Nestor Nomad și Turbulent. A­­ceastă listă arată un total de 14 vase iar Jellicoe anunță o listă de 21 de vase dușmane scoase din ac­țiune. El spune că au fost văzute scufundîndu-se 2 cuirasate de ti­pul dreadnought și unul Deuts­chland. Un crucișător de escadră Lützow s-a scufundat (lucru de altfel admis și de germani). A fost văzut un cuirasat dread­nought și un crucișător de esca­dră atît de rău avariate în­cît ■i foarte îndoios dacă au putut să ajungă în port Cinci crucișătoa­re ușoare au fost văzute scufun­dîndu-se. unul părea a fi de un tip mai mare așa că poate să fi fost chiar un cuirasat. Șase con­­tratorpiloare s-au scufundat iar trei au fost văzute atît de grav avariate în­cît e foarte probabil că nu au putut ajunge la portul de origină. A fost scufundat de asemenea și un submarin. Adu­­nînd toate aceste cifre vedem că face un total de 21 de vase. Re­­zumînd în scurt fără nici un de­taliu teh­nic raportul amiralului Jellicoe, reese următoarele: Ami­­­­ralul Beatty avansînd pentru ob­servare cu o escadră de crucișă­toare această escadră a luat con­tact cu crucișătoarele germane a început lupta pentru a decide pe dușmanul care nu voia să o pri­mească să cedeze, și să o accepte. Totuși riscul pe­ care el l-a luat poate fi apreciat, mai cu seamă prin iscusința cu care el a putut să obicidă pe dușman să primească­­ luptă spre nord fără să fie sdrobit de forța superioară a duș­manului. El a continuat angaja­mentul pînă cînd și-a dat seamă că grosul flotei dușmane vine spre nord. Atunci s’a întors fără ca să înceteze cu toate acestea lupta. A făcut o astfel de mișca­re în­cît a prins pe dușman în­­tr’un fel de plasă pe care o întin­sese el însuși O luptă neegală a rat un ceas și m­un»+­* 1- -dezastru și flota britanică și-a asigurat din nou supremația ne­discutată a mării Nordului. A­­ceastă flotă a fost rezultatul ac­­țiunei care din nenorocire nu a fost decisivă, însă în cele cîteva acțiuni nedecisive, ale flotei bri­tanice de pînă acum rezultatul strategic al acesteia este indiscu­tabil întru­cît s’a liberat definitiv Marea Britanie de orice grijă a­­supra eficacităței flotei dușmane. Lupta din Yuttlanda poate fi considerată ca una din victoriile cele mai importante ale flotei britanice și puse în rîndul aces­tora. In cursul luptei crucișătoa­relor ușoare și a contratorpiloa­­relor, ofițeri și echipagiile aces­tora au avut prilejul actelor eroi­ce necunoscute nici de strămoșii lor și ei au profitat de aceste oca­zii cu toată iscusința și devota­mentul strămoșesc. Laude pentru acest lucru, au fost adresate prin­­tr’o scrisoare către comandantul șef al marei flote de către lordul amiralității în scrisoarea sa că ofițerii și marinarii pent­a rezul­tatul acestei prime acțiuni a flo­tei. Se dovedește, spune lordul am­b­ri­tășei în scrisoarea sa, că ofițerii și mateloții marii flo­te s’au priceput cum să studieze nouile probleme care le-au fost puse în față și cum au putut să valorifice cunoștințele lor. Scri­soarea termină astfel: Așteptările fărei au fost mari și bine îndrep­tățite. „Pierderile germane se ri­dică la 158.520 de tone, iar acelea ale marii Britanii la una sută douăsprezece mii trei sute cinci­zeci de tone. Ziarul ,Morning Post” în arti­colul de fond spune că lumea ci­vilizată poate să-și dea acuma pentru prima oară seama asupra completei și exactei valori a bă­tăliei de la Yutlanda. Amiralul Jellicoe cu iscusința sa strategică a silit flota germană la acțiune Beatty asupra­­ căruia cădea sarci­na de a executa tactic acest plan iscusit și a îndeplinit însărcina­rea cu o repeziciune și un eroism care au pus fapta sa lîngă cele mai renumite fapte eroice din is­toria navală. La începutul luptei germanii s’au luptat bine, însă pe urmă s’a constatat că erau os­teniți și întrecuți de ai noștri din toate punctele de vedere și ei n’au putut salva o parte din flota lor de­cît printr’o fugă dezordona­tă. TA. T. E.­ Ce spun germanii Nauen, 23 (11). — Raportul lui Jellicoe după cum află din Londra, din bună sorginte, „Vo­­ssische Zeitung“ nu deșteaptă nici un interes în public. Cercu­rile politice îl privesc cu neîn­credere, fiindcă se știe că primul, adevăratul raport «’« *­ ‘ ro+* 'r -munte de 63 mm., sublocot., la vacanța ce este în acelaș reg.; Nicolici T. Alex­, din reg­ 13 art, sublocot­, la vacanța ce este în reg. 1 art. grea; Drăgușan Iu­lian, din reg. 15 art, sublocot. la vacanța ce este în acelaș reg.; Boboc I.* din reg­ 18 art., sub­locot., la vacanța ce este în ace­laș reg­; Burnea I­­I­, din reg. 2 art. grea, sublocot, la vacanța ce este în acelaș reg.; Roată E. Victor, din reg. 3 art. grea sub­locot­, la vacanța ce este în ace­laș reg.; Urziceanu A- Paul, din reg. 9 art., sublocot., la vacanța ce este în reg.; 21 art­; Efrime­­scu N. Haralambie­ din reg. 7 art., sublocot., la vacanta ce este în acelaș reg.; Tâmpeanu I.» din divizionul de munte de 75 mm­, sublocot­ la vacanța ce este în acelaș divizion; Vretos M- Dionise, din reg. 3 art., sub­locot. la vacanța ce este în ace­laș reg.; Popescu Al. Nic., din reg­ 3 obuziere, sublocot.; la va­canța ce este în acelaș reg.; Stoi­­cescu Gh­ P­, din reg. 18 art., sublocot.­ la vacanța ce este în reg. 25 art­; Ioanițescu Gh. I., din reg. 12 art­, sublocot. la va­canța ce este n acelaș reg.; Ure­­chescu C. Pavel- din reg. 5 art., sublocot., la vacanța ce este în acelaș reg.; Ceaușu N- Marin, din reg. 5 art., sublocot, la va­canța ce este în acelaș reg.; Ure­­chescu C. Emil, din reg. 8 art­, sublocot­ la vacanța ce este în reg­ 4 art. grea; Anastasescu Staur Grigore, din reg. 2 art. grea, sublocot­, la vacanța ce este în acelaș reg.; Petrini I. Con­­stantin, din reg. 4 obuziere, sub­locot., la vacanța ce este în ace­laș reg­; Tănăsescu Gh. I., din reg. 2 obuziere, sublocot.- la va­canța ce este în acelaș reg.; Râmniceanu M. Const., din reg­ 16 art.­, sublocot.- la vacanța ce este în acelaș reg­; Alexiu Paul, din reg. 9 art- sublocot.. la va­canța ce este în reg. 4 art. grea; Vasilescu Gh. Gh. Mărăcine, din reg. 5 obuziere, sublocot.­ la va­canța ce este în acelaș reg.; Ro­man Rudolf, din reg. 11 art., sublocot­ la vacanța ce este în acelaș reg.; Nicolau G­ G. D­. din reg. 17 art., sublocot., la vacanța ce este în reg. 4 art­; Negoescu N. Const­ din reg. 19 art., sublocot., la vacanța ce este în reg. 23 art­. Fotescu M­­I., din reg­ 14 art., sublocot., la vacanța ce este în acelaș reg. Negruți I­­I., din reg. 20 art­. sublocot., la vacanta ce este în reg. 23 art. ; Demetrescu M- Eu­­geniu, din reg. 17 art... sublocot­. la vacanța ce este în reg. 4 art.; Pomponiu C. Romeo- din art­. sii.«—-* o cuirasate a intrat în acțiune n care timp dușmanul s’a și re­­ras încercînd să evite acțiunea. Dușmanul căzuse în adevăr într’o cursă, însă din cauza ceței care cădea Jellicoe nu a putut să bată în mod complet și hotărît flota germană așa că nu a putut pro­fita de planul făcut cu atîta is­cusință și hotărîre. Flota ger­mană bătută abea a scăpat de un au toate Ul­ri­stea, d­e numeroase discuții, reese nemulțumirea. Daily Chro­­nicle critică raportul, pentru că nu arată cauza scufundărei ce­lor 3 crucișătoare de luptă bri­tanică, de asemenea critică lip­sa oricărei observații înainte de bătălie, constatînd că nici Jelli­­koe, nici Beatty n‘au știut că flo­ta germană părăsise porturile, pînă ce n‘a fost văzută de vasele de recunoaștere ale lui Beatty. Marea mișcare in armată S’au făcut următoarele înain­tări pe ziua de 1 Iulie 1916. CAVALERIA La gradul de l­ocot.­; Brătescu I- Const., din reg. 7 roșiori ,*Cuza Vodă1’, sublocot­ la vacanța ce este în acelaș reg.; Rigani Au­rel, din reg. 9 roșiori, sublocot­­la vacanta ce este în acelaș reg.; Petroianu Romulus, din reg. 4 roșiori .;Regina Maria“ sublocot- la vacanța ce este în reg. de E­­scortă Regală; Dobj­an­schi Raul, din reg. 8 roșiori, sublocot- la vacanța ce este în acelaș reg.; Codreanu V.­I­, din reg. 8 călă­rași, sublocot- la vacanța ce este în acelaș reg­; Graur D­, din reg.1 roșiori, subloc, la vacanța ce este în acelaș reg­; Munteanu F. Gh- din reg. 7 călărași, sub­locot- la vacanța ce este în ace­laș reg.; Dumitriu Alfonse René, din reg. 4 roșiori ,,Regina Ma­ria“ sublocat­ la vacanța ce este în acelaș reg.; Cantea L D., din 4 roșiori ,,Regina Maria“, sub­locot-. la vacanța ce este în ace­laș reg.; Gârdescu Robert, din reg. 3 călărași, sublocot. la va­canța­ ce este în reg. de escortă regală; Rioșeanu Alex., din reg. reg. 4 roșiori Regina Maria, sub­locot- la vacanța ce este în ace­laș reg.; Firculescu Const., din reg. 10 roșiori, sublocot. la va­canța ce este în acelaș reg.; Io­­nescu Augustin, din reg. 4 ro­șiori­­;Regina Maria“, sublocot. la vacanța ce este în reg. de es­cortă regală; Arghir Nie., din reg. 3 roșiori, sublocot- la vacan­ta ce este în acelaș reg.; Marine­­scu I. Const­, din reg. 10 roșiori­­sublocot. la vacanța ce este în reg­ 11 roșiori; Dănescu P. I­, din reg. 2 roșiori, sublocot­ la vacanța ce este în acelaș reg.; Zaharia C. Const., din reg. 4 ro­șiori ;Regina Maria“, sublocot­­la vacanța ce este în acelaș reg­; Mihăilescu C. Const., din reg. 7 roșiori ,,Cuza Vodă“ sublocot. la vacanța ce este în acelaș reg.; Georgescu Gh­, din reg­ 11 ro­șiori, sublocot. la vacanța ce este în acelaș reg.; Chiriacescu ,din reg. 9 roșiori, sublocot. la vacanța ce este în acelaș reg­; Măinescu V­, din­ reg­­­.A­ sublocot la vacanța ce este în reg. 6 roșiori; Aslan Ceaur Hugo, din reg. 3 călărași, sublocot. la vacanța ce este în reg­ de escor­tă regală; Budac Alex., din reg. 6 călărași, sublocot. la vacanța ce este în reg 2 roșiori; Girescu I. Const, din reg. 6 roșiori, sub­locot. la vacanța ce este în ace­laș reg.; Mess Frideric, din reg. 5 roșiori „împăratul Nicolae al II-lea“ sublocot. la vacanța ce este în reg. 1 călărași; Ferderber Teodor, din reg. 5 călărași, sub­locot. la vacanța ce este în ace­laș reg. ARTILERIA La gradul de locotenent: Io­­nescu Gheorghe, din reg. 11 art., sublocot. la vacanța ce este în acelaș reg­. Nasta M. A­­lex., din reg­ . art. ..General de divizie Gh. Manu“, sublocot. la vacanța ce este la școalele mi­litare de art., geniu și marină; Cassian G. Gh- din reg. art. de munte de 63 mm. sublocot., la vacanța ce este la acelaș reg­; Popovici V. Cezar, din reg. 10 art. sublocot. la vacanța ce este în acelaș reg.; Pârvulescu Gh., din reg. 10 art­, sublocot­ la va­canta, este în reg. 4 art grea; Istrate I­, din reg. 8 art, sub­locot, la vacanța ce este în reg. 4 art.; Stancu S­­t., din reg. 13 art., sublocot la vacanța ce este în reg­ 25 art­; Vasiliu H. Gh., din reg­ art, călăreață, sublocot, la vacanța ce este în reg. 4 art. grea; Marinescu A. Alex., din reg­ 1 art. ..Regele Carol I“, sub­locot., la vacanța ce este în ace­laș reg­; Dimulescu N. I., din di­vizionul de art de munte de 75 mm., sublocot­ la vacanța ce este la acelaș reg­; Vulcănescu S­­M„ din rec** 9 art.­ sublocot., la vacanța ce este în reg. 1 obu­ziere; Popescu M- V., din reg. 19 art­. sublocot., la vacanța ce este în reg. 3 obuzi și e; Costovici , din reg. 2 art. grea, gQid­ocov , la vacanța ce e? e în acelaș g­; Popovici I. ș­i din reg. V­. art., sublocot, la vacanța ce este în acelaș reg­. Antonescu P. P­, din reg. 6 art., sublocat­ la vacanța ce este în reg. 1 art. grea; Țit­­chel I. Gh., din reg. art de - «e este _„6. ii art.; Croceanu Alex­, din reg. 17 art. sublocot... la va­canta ce este în reg 4 art.­; Spi­rea Z- T- din reg. 20 art., sub­locot.. la vacanta ce este in a­­celaș reg.; Lemeny Nic., din reg. 3 art., sublocot.. la vacanța ce este în reg. 24 art. Tâlhariii din pădurea Olǎnescu Jefuirea unui lucrător. — Prinde­rea unei bande de spărgători. — Lupta poliției cu tîlharii. — Eva­darea unui tîlhar. R.­Vîlcea, 28 iunie De un an aproape și mai bine, atît în orașul nostru cît și în județ s’au comis o mulțime de furturi și spargeri pe la diferiți comer­cianți fără ca autoritățile în drept să poată da de urma lor. In ultimul timp am arătat cum mai multor negustori li s au spart magazinele, furîndu-li-se diferite mărfuri și bani, fără ca spărgă­torii să poată fi prinși. O întîmplare destul de nenoro­cită a făcut ca parte din acești tîlhari constituiți în bandă să poată fi prinși în următoarele îm­prejurări : Maistrul constructor Serafim Stavre din cauza căldurilor tropi­cale ce bîntue In aceste timpuri, s’a dus să se odihnească în ziua de 24 Iunie a. c. în pădurea d-lui G. Olănescu. Aci se găseau ascunși tilharii Vasile Barza, Gheorghe Crivăț și Patru Samu, de origină români transilvăneni, de frică de a nu fi prinși, deoarece acum cite­­va zile săvîrșiseră două spargeri la comercianții Tașcu Chesar și Pan­dele Iliescu. Văzîndu-l pe Stavre culcat și ști­ind că este om de la care pot lua ceva, s’au năpustit asupra lui împreună cu vestitul spărgător Ioan C. Nițoi, care tocmai în acea zi se liberase din pușcărie, și strîngîndu-l de gît și schingiindu-l de moarte, l’au jefuit de tot ce avea asupra lui, furîndu-i apoi pălăria și ghetele care erau noi. D-l Geor­gescu, directorul poliției, fiind a­­nunțat de această tîlhărie, iar împreună cu subcomisarul Tache Ciorăscu, după multe căutări prin pădurile de prin împrejurimile o­­rașului și comunei Ocnele­ Mari, după o luptă avută între polițiști și spărgători, cu ajutorul unor oa­meni cari se găseau la cositul fî­nului, au reușit să prindă pe Gheorghe Crivăț și Ioan Nițoi. Dîndu-se circulări în județele li­mitrofe, s’a reușit a se prinde în județul Argeș, Vasile Bârza și Pătru Samu, însă pe drum cînd era adus spre poliție, Pătru Sa­mu a fugit de sub­ paza a doi mi­lițieni, refugiindu-se în pădurea Bujoreni. S’au luat cele mai întinse măsuri pentru prinderea lui și se speră ca în cel mai scurt timp să fie prins. Toți tîlharii au declarat a­­mânunțit toate furturile și sparge­rile comise pînă în prezent. Coresp. - «£­#■4 ® - Citiți iglesilla^ Vineri I (14) iulie OSÖ — 7 — — Serviciul nostr telegrafic — Pe ironia­ occitatile Mol oriental Comunicat austriac riniment deosebit. Lîngă Zalnic, pe Ceremuș, tra­pele noastre au respins înain­­urile ruse. Mai spre Nord pînă la Sto­­lodul de sus pauza luptei conti­­nuă, afară de acțiunile pline d­e acces ale comandamentelor noastre de alungare. Lîngă Sokul atacurile unor arțe ruse superioare s-au pră­­bișit în fața obstacolelor noas­te. Inamicul s-a silit în zadar să oprească prin focul tunurilor sie și mitralierelor masele lui ci se retrăgeau. Lîngă Bulovici, pe Stobod, ad­­versarul a fost scos de trupele germane și austroungare din po­­rțiunea sa. Luptele crîncene cu rezultate variabile și diferitele î­aintări ce inamicul a între­prins în regiunea Szobodului au dat greș complect (C. B.). Comunicat s german Berlin, 28 (11). — Comunicat de război german din 28 (11). — Teatrul de războiu răsăritean : Tirunul pînă la Pinsk, nici un e­­veniment mai important. La Pinsk liniște. E inventată știrea publicată de ruși, cu privire la evacuarea acestui oraș. Au fost respinse pretutindeni atacurile vrăji­așului, dinspre linia Sto­­c hod, cum și cele de la Cerevici, Rulevici, Corsini, Iunovea și de ambele părți ale drumului Kowel- Kowno Dușmanul a mai pierdut și 700 de prizonieri și 8 mitralie­re. O escadră a noastră de avia­tori a aruncat bombe asupra de­barcărilor de trupe de la Horo­ziija­­k Anglo-francezii întăresc po­zițiile cucerite Viena, 28 (11). — Comunica­ , , , , , .. hi oficial din 28 (11). — Rea­pondența dela marele cartier ge. ^ rus la Bucovina nici un e­ ffJ'.Qitßlß rmírviűní rlftfiQohH­Karnarvon, 28 (11). — Cores/­ neral britanic scriu că aw britanice continuă să consolideze terenul cîștigat, ajungînd dincolo de Montauban, înaintlnd spre frontul dușman în vecinătatea lo­­calitaței Thiepval. Continuă să sosească prizonieri, al căror nu­măr se apropie de 6000. Toți corespondenții de la Paris laudă vitejia batalionului de Man­chester, din noua armată, care a fost mai întîi la Montauban. A­­cest batalion e format mai mult din tineri fără nici o experiență mai înainte în materie de război. Cu toate acestea au înaintat cu o vitejie de neînfrînt, pricinuind vrăjmașului pierderi mari, mai ales că au avut de luptat cu tru­pele cele mai bune bavareze, cu desăvîrșire derutate. Corespondenții spun că prima fază, a bătăliei de pe Somme poa­te fi privită ca terminată. După prima săptămînă de luptă, engle­zii s-au coborît din­spre nord a­­jungînd la linia de front de la Boiselle, acuma engleză, Contal­­maison, pădurea Nametz, Che­nille, Montauban, pădurea Berna­­fay. Corespondenții revin asupra su­­periorității serviciului aerian bri­tanic față de cel german. Aviația a adus servicii foarte mari de ob­servație. De curînd aviatorii no­ștri au făcut recunoașteri și au semnalat pe vrăjmași fără ca ei să fi fost văzuți. Un aviator a zburat în apropiere de Flers, 4 mile pe teritoriul german, a în­­fruntat focul dușman și a reve­nit fără să fi fost atins. Comunicat c­erman Berlin, 28 (11). — Comunica­tul de război german din 28 (11) Teatrul de război apusan: Intre Ancre și Som­me vrăjmașul a pus în joc puternice forțe pentru a da atacuri, pe un front larg, pe ambele părți ale drumului Bapaume-Albert. La nord-vest de drum atacurile au eșuat, îna­inte de a se fi ajuns la lupte corp la corp. S-au dat lupte crâncene la marginea sudică a satului Contalmaison și a pădu­­rei Mametz, repetatele încer­cări ale vrăjmașului de a recu­ceri păduricea Trones, au eșuat, pricinuindu-le și pierite-1 — _... vrăjmașe, intre Baloy ,și Lovecourt, în regiunea Meusei, vii lupte de artilerie. Pe restul frontului au fost a­­tacuri zadarnice vrăjmașe, prin aruncare de gaze și foc întețit Toate atacurile au fost respinse. Lîngă Leintrau (Lorena) un de­tașament german, după întinse explozii, a pătruns în pozițiuni­­le franceze, deteriorate. Intro luptă aeriană din regiu­nea de la apus de Vouziers au fost doborîte două aeroplane vrăjmașe și pe Somme alte do­uă. Un aeroplan englez a fost doborît prin foc antiaerian pe drumul Bapanne-Albert. SuftmarHi genau la Baltimore Berlin, 28 (11). — Națiunea germană salută cu cea mai ma­re bucurie mărețul voiaj al sub­marinului comercial „Deutsch­land“ și fericita lui sosire la Baltimore. Această satisfacțiune află ecou în ziare, cari socotesc că acest eveniment inaugurea­ză o nouă eră în navigațiunea oceanică. Ele declară în același timp că flota germană a distrus încă odată legenda blocujului englez. „Vossische Zeitung“ dă cu privire la călătoria submarinu­lui „Deutschland“ amănuntele următoare: La 3 Noem­brie 1915 s-a întemeiat la Brema, după propunerea președintelui Came­rei de comerț Lohmann, cu con­cursul lui­ Norddeutsche Lloyd și lui Deutsche Jank, o nouă societate de armatori subt ra­țiunea specială Deutsche Ozenn­­pederei care a întreprins cons­­trucțiunea de submarine comer­ciale de cite 2000 de tone. „Deutscheland“ și „Bremen“ au fost deja mise în serviciu, altele se găsesc în construcțiune. Submarinul „Deutschland“, care a fost construit de Germa­nia la Kiel este comandat de căpitanul Koenig^ (W. B.). Desmintire Legațiunea germană ne roagă să publicăm ceea ce urmează: Prin comunicatul său din 11 (24), legațiunea Angliei a răs­­pîndit știrea că un batalion al re­gimentului de infanterie prusia­na a­rul 186 se predase cu toți oamenii lui la Fricourt, la nord de Somme. 20 de ofițeri și 600 de oameni ar fi părăsit tranșeea lor spre a se apropia de englezi, că­rora le făceau semne cari lăsau a se întrevedea intențiunea­ lor de a se preda. Comunicatul englez nu cores­punde realității faptelor. Acel ba­talion fusese adus spre a contra­ataca trupele engleze cari au fă­cut o năvălire la vest de Fricourt. El pierduse într-o luptă foarte crîncenă un total de 610 oameni, cei mai mulți morți ori răniți, cari din cau­za înaintărei vremel­nice a atacului englez nu puteau fi puși în siguranță. Descrierea engleză a acelei lup­te publicată în ..Figaro” este deci­­ născocită pe deantregul C £ Luptele din Africa Londra, de est­ap­te active trecute, tează căt­re merge Dar­ esS: Um. (kupi. oului i ne inain, curile Tant­manii au h tragă către c după cum au x­­un și în Africa , mană și Aliații se peziciune de ultimul . retragere. — (A. T. In Africa fost soar­­săptamb­ei urs Inaii­­i ferate ca­­tarei de la stingă, sub ,i Hoskins, de mile la aripa cea­ul van De­­inamic cu omdon-Iranji .3 de mile de 'ă; în acest­a, la sud, n­­untea la­­belgie­rre la. Ger­­e- Recolta în German. Nauen, 28 (11). — Din toate părțile țârei vin știri foarte fa­vorabile asupra stărei recoltei germane. Finețurile și trifoiul promit recolte bogate, în cele mai multe districte. Ploile to­rențiale nu au cauzat pagube con­siderabile. §peiel­ itea institutorilor prahoveni Institutorii din Ploești și ju­dețul Prahova s’au retras din ,,Asociația generală a corpului didactic primar“ constituindu-se în societate aparte, pe care vor afilia-o la ,,Societatea institutori­lor“ din București. Au încheiat următorul pro­­ces-verbal: In ziua de 9 Iunie 1916 întru­­nindu-se subsemnații institutori și institutoare, la școala numă­rul 1 de băeți, după o prea­labilă discuție asupra situațiu­­nii institutorilor, față de •,Aso­ciația generală a corpului di­dactic primar, ce s'a înființat anul acesta, am hotărît urmă­toarele: 1) Intrucît învățătorii prin a­­titudinea ce au avut la adunarea delegaților dela 8 și 9 Maiu a. c„ au dovedit s ă nu Înclină a lucra cu instiutorii, noi ne de­gajăm de orice legămînt cu :>A­­sociația generală“. 2) Să ne păstrăm societatea noastră a corpului didactic pri­mar din jud. Prahova, pe care vom afilia-o la ..Societaea insti­tutorilor din București. 3) Să alegem o delegație din­tre noi, care să desvolte motive­le pentru cari ne separăm de :­Asociația generală și să adune adeziunile dela institutorii din Jud. Prahova. 4) Facem apel la d-nii învăță­tori din jud. Prahova, ca apre­ciind modul cum am lucrat îm­preună în trecut și ținînd sea­mă că d-lor sunt institutorii de mîine, să adereze la societatea noastră a inst­iutorilor. Gh* Nicolau* M. Nicolescu, D. Glodeanu, Barbu Georgescu, L. Popescu, E. D. Broșteanu, A. Constantinescu, A. Petculescu, I. Petculescu, J. Vasiliu, M* A­­sanopol, D. Georgescu, C. Deme­trescu, G. Aldescu, A. Aldescu, T. Tașcă, Gh. Petrescu, Sp. Ște­­fănescu* El* Davidescu, L. C. Vasilescu, Ec. Al. Stoen­escu, Adela Ioan, Aur. B. Georgescu, A. Stamatopol G. Popescu, P. Georgescu, N Provian, E. Simio­­nescu, C. Predescu, E. Ionescu, G. Boboiceanu, I. Vlădescu* C­­Petrescu, A. Munteanu, N. Mo­­ga* E. Rădulescu, P. Popesc, D. N. Broșteanu, O. Săndulescu, E­­Dima, A. Starcovici, V. Mano­­liu, E. P. Dima, M. Stănescu- E. Angelescu, V. Mănciulescu, Z. V. Ionescu, E. Andrei, M. O­­prescu, M. G. Constantinescu, A. Buzaș, E. T. Nicolau, E. Con­deescu, E. Pribegeanu- E. Da­videscu, V. Sachelarie și Z. A. Drăghiceanu. MIȘCARE IN POLIȚII Următoarea mișcare s-a făcut în poliții: Poliția Capitalei: D. Vladimir Iosif, comisar cl. III-a, comisar cl- II-a. D. Const. Mavrichi, subcomi­sar cl. I-a, comisar cl. III-a. D-nii Marian Constantin, Ghe­­orghiu Ion, Coculescu Mircea și Toanid Gr.* subcomisari cl- II-a, înaintați subcomisari cl. I-a, D-nii Marin Vădăstreanu, Pe­­trescu Gr., Filipovici Gheorghe și Berciu Ion, subcomisari cl. III-a, subcomisari cl. II-a-D-nii Emil Catana, Popescu A* Anastase și C. T. Curpen, subcomisari cl. III-a în locurile vacante. Poliția gărei Chitila: Nicules­­cu ,­ subcomisar cl. III-a în poliția Ploești, în aceeași cali­tate* Poliția Buzău: D. V. Manole­­scu, subcomisar cl. III-a, subco­misar cl. II-a. D. Grigore D* Costescu subco­misar cl. III-a­ Poliția orașului Hârșova: D. C. Iliescu, comisar cl. III-a, în poliția Cuzgun. In aceeași cali­tate. Poliția orașului Cuzgun: D- C. Malhasovici, comisar cl. III-a în poliția Hîrșova, în aceeași cali­tate. Poliția orașului Slatina: D. I. Bălănescu- subcomisar cl. III-a în poliția gărei Piatra-Olt, în a­­ceeași calitate. Poliția gărei P­.Olt. D. Vasile Lungii, subcomisar cl. III în po­liția Pitești* în aceeași calitate. Poliția orașului Galați. D. Partenie Istrate, subcomisar cl. III-a. Poliția Botoșani. D. Stelian Vasiliu, subcomisar cl III-a* în funcțiunea de subcomisar cl. II. D. Ion Condeescu, subcomisar cl. III-a. Narile confu­ziuni pentru scutiți, reformați și dis­pensați, titrați cari vor urma școala de ofițeri de rezervă Se aduce la cunoștința tuturor amandamentelor, corpurilor de oă și serviciilor, că ordinul iar n­rul 18 din 28 Mai a. nodifică după cum ar­ titratii scutii și refor­­ați buni la revizu­­entele 1914, 1915, socotiți după­­i scu­ți în anul 1895, vor fi de ofițeri începe cți tit-18. oblig de rezv la 1 Oct. [urilor ce u 2) Toți Üti­r­mați cari la­i găsiți buni di­n 1913—1898 incluși pă etate, precum și titrați ai contingentelo. 1898 inclusiv, socotiți tv. etate, vor urma dacă vor școala pregătitoare de 2 luni începere dela 1 Iulie a. c. l școlile pregătitoare de ofițeri ac­tivi care funcționează dela 25 Martie a. c., pe comandamente de corp de armată. Celelalte dispozițiuni rămîn neschimbate. FURTUNIMN TARA uragan la Fălticeni Fălticeni ,29 Iunie Aseară pe la orele 6 și jumă­tate s‘a deslănțuit asupra orașu­lui și împrejurimilor o mare furtună, însoțită de grindină de mărimea alunelor• La un mo­ment dat furtuna s‘a schimbat intr’un groaznic uragan, însoțit de dese tunete și fulgere. Multe case și șoproane au fost desve­­lite, arborii scoși din rădăcină, puhoiul apelor a luat animale Pe alocarea au fost și inun­dații. Uraganul a ținut m­ai mult de o oră. Dispariția unui vapor Balde. 27 Iunie Viceconsulul grec din locali­tate, d. P. Cambitis, a fost in­format telegrafic că vaporul „Tour­sac“, aparținînd societăței de navigațiune otomană „Sirket Hairie”, care plecase acum vr’o 10 zie din Constanța spre Con­­stantinopol, n’a mai sosit în a­­cest din urmă oraș După toate probabilitățile, va­porul „Tour­sac“ a avut aceeași soartă ca și vaporul „Boudjan“, care a fost scufundat de flota rusă săptămînă trecută Faptul face senzație în locali­tate, întrucît acest vapor a făcut chiar pînă în timpul­­ din urmă multe transporturi de făină de la Balce la Constantinopol. Știri­an țară p­o­ pa rot, Iată în și Inei din Se scăldîn> cat. CARACAL Crimă. — Luni seară pe rele 11 noaptea, pe cînd , Ștefan, de fel din Transilva trecea împreună cu soția sa via d-lui Dumitru Grecescu, de sunt servitori, individul 8 cu Olteanu aplică lui Aron fan două lovituri cu o­colei Aron Ștefan scoase atunci cu dela brîu și cete lui Stancu lovitură în gît, mai învîrtind dată cuțitul în rană. Pînă să sosească poliția preună cu d. procuror Ținto­cu­ Stancu a încetat din vi. Cadavrul, din ordinul chefului a fost ridicat și dus Furt. — Dr Sandu Neguț, din satul Jugai, plasa Mircești i sal furat de pe imașul satului c­ vacă. Dezertor, austriaci. — Marții _ ____au trecut din Pașcani 6 dezerti morga spitalului, iar criminicon austr­al, cari au fost trimișij arestat la tabăra lui Șipote, înecată. — Luni, 27 cor., la orele 2 d. a., fata Ioana Gh­EMfI OVIȘTE Buzatu de 16 ani din comp Un raid­ercetășesc — Trei­ Străjești de Jos, scăldîndu-se cercetași Am­an T. Aurel, Civivi Olt, s’a înecat. Cadavrul a fstantinescu I. Grigore și Nicul pescuit a doua zi pe teritoriu. Dumitri, aparținînd cohortei județului Olt. .,Locotenen aviator Negel“. ^ ai^ _ ‘nărei comandant este d. Anghel fJO Sib­i «.ȘT . Nicolescu, maestru de gimnastă* Lipsa de pîine. — De Limbă-a la liceu.au făcut o escursiu* lipsește pîinea în oraș. Brutație în județil Vîlcea. Au mers cu scot puțină și de calitate pr ® t*enul din­îrgoviște pînă la Go­­­­stă, pe care o vînd cu 35 bar,ora Căli­anești. Male Bistri­­iar birtașii și cîrciumarii cu­ma> Arnota, lozia și Horezul, Oc­­he bani. |iele Mari. dc. Dela Rto kul Vîlcea.. s’au îna­­t cîM­L.ASJ Ljiat pe jos parcurgînd distanțai MAHMUDIA ile. Furt de bani. — Poliția a salt­­ Vîlcea, Îrgoviște, prin Curtea, prins pe pungașul Șloim Hair,e A ’­împulung-Rucărioi­ 1 pe cînd sustrăgea din buzunțec sti­rul lui Ion Ursache, din str. Mi­­xcursiunii și raidul, foartel hai Viteazul din acest oraș, Cheresante, au fost făcute în Un portmoneu cu 41 lei. Asupra «a­cestui pungaș sau mai găsit portmoneuri cu diferite sume d bani. Furt prin su ard­ere. — Prin spargerea lacătului de la uși comerciantului Ion Tătaru, din Enăchești, s’a furat dntr’un cu­făr 500 lei. 28 Iunie Ministerul de industrie și co­m­ert a trinei primăriei încă­­ agon cu zihăr pentru popular înecat. — Tînărul Iancu Pensia locală. &hărul se va d.stri telie Iancu, din satul Pașa Cîșlașul prin cicumscripțiile poliție­pendinte de com­. Jurilovca,­îiești, etate de 18—19 ani, ucenic la i . Poliția a arestat pe un a­­cojocărie din orașul Tulcea, anume Iosef Marton de Iei­un cînd mergea la un unchiu ațigaria autorul mai multor tur său anume Tănase Petcu, dinuri. ... satul Cetalchioi, pendinte de — Din comuna însoritei se as comn. L.­Catargi, pe drum fiin-țată că o Îndrăzneață spargej du-i cald, a vrut să se scalde vie sa săvîrșit la casa fer­eii gîrla de la punctul Podișca, de Zagomira Martin. Hoții au un pe teritoriul com­. L.­Catargi,at mai mute obiecte din casa însă neștiind să înoate, s’a îne­i 400 lei. „ai — Doi cîini. ai lui Lupu Herș­lovici din st. Ștefan cel Mare T.­SEVERIN 1 0­267 au mușcat pe Maria­­ Drăgoescu du aceeași strada Pruncucidere. — In Crăguești _rul 088. Pt femeia Eugenia sa găsit cadavrul unui prunc­herasim de la m­ul 286 și pa de sex masculin în putrefacție. a celui din serviciul lui Lupu înecat. — Copilul Nicolae Pu­tpișcovici. Ginii au fost împusi păză, din Tîmna, ducîndu-se cute­ de ger,restul de stradă. Vie vitele la pășune, pe teritoriul Liele vor fi trimise la institu com. Izvorel și voind să se scal­de, s-a înecat. Nenorocire. — Pe cînd Gh­. Dumitrescu, din Ruptura, se în­torcea cu carul de la Severin, a căzut sub roțile carului, rămî­­nînd mort pe loc. Prizonieri ruși și dezertori au­striaci la noi. — Marți au fost înaintați prefecturii locale 17 sol­dați ruși, foști prizonieri de răz­boi evadați de la austriaci. Cu ei au fugit și 6 soldați din armata austriacă înaintat parchetului.— A fost înaintat parchetului refugiatul sîrb Ivan Florichi, inculpat pen­tru furt în prejudiciul lucrătoru­lui Marin Dragu Furturi. — Țiganul Iancu Cer­cel, vestit pungaș a comis un terț prin spargere în dauna co­­­rciantului Marin Ivancea că­i-a furat o însemnată sumă , 29 Iunie "en.orociri." din strada Sâlâ Iilor. — Apă noapte la orei 1 o nenoroci­e s'a întîmplat p érdl­a Călăraș­ , i­agonul de ț­amvai cu n-rul adus de maim­ulăntul Dragu și la care era atașat Si o b­­iri­că, a călcit ne C. Tomesc cote la sec. î.a a tribunaluk o­orîndu-1. Ictima încercase să sara a­vum, din mer­.u­ecînd a c­ăzut între vagi și ginorca, car­ea stiléit și mdt. 1­­.davrul a fefet dus la mor­spiriului. Strunirea primilor absolve ai lceului «al din Brăila. Azi s-a întrunit la Brăila, pr* prom­oție a absolvenților foști, liceu real. Lieul „Nicolae Bălcescu fost pe timpul singurul liceu țară ca­re primii absolvenți ai a­stui așezămînt sunt profesori unversitari, medici, advoc etc. . După întruarea din sala­ mare a liceul a foștii, elevi plecat să vizite băitilfle do­miului Brăila.­­ Administrația pescăriilor pus la dispoz ț: vaporul­­,­ pasub comana căpitanulu Antonescu. Escursioniștii a luat masa Filipoiu. Dverse. — Au fost arestat Tranciu și V. lojescu, zis­i nașu, cari bătîndu-se s’au­ra cu cuțitele. — Apele Duntrei au scos mal în dreptul sunhtului P.­­Vasile, cadavrii nui ce’hi înecat acum z­­ile la Verii Văleni. Spaniei. — La crama lui Ni­­colae Apitol, din Ruginești, ni-i țio făcăta de rele, prin sparget re, au luat obiecte casnice de 600 lei. Asemena s’au mai făcut sparg­geri la cai lui Manea Pavel din aceea comună, și la Con­­stantin G Tuchilus din Tichi.ț ris. IAȘCAÎ^I­ onerul Toma D-tru de la­rie Călinescu a furat .ran Ponescu un porter rred o însemnată sumă ”. — Frânarul D-tru ‘n Severin, fiind cu arsă în dreptul sta­­și luîndu-i vîntul­­ d s’o prindă și-a 1 și a căzut sub un stare dispe­­fost internat­ul Vilceanu a de 18 ani, re, s’a îne­­rima cti­torul Gh­­. într’un acces pustit cu un sale, lovind-o stîng, iar pe s Ștefan Pribeanu țitul atît de rău, ceva momente de u­nice, a încetat din TG.­DRAWC " Tifosul exantematic,­gul nostru s’a ivit un ti­­fos exantematic, Botna, fost izolat. De 10 zile nu s’a ivit nici un caz. Șlepuri înpotmolite. — De șlepuri rusești, venind de la Nemțeni-Iuși, încărcate cu grîu, din cauza apei prea scăzute a Prutului, s’au împotmolit în punctul Drînceni, în fața cordo­nului rusesc. Dîndu-se de știre de soldații ruși în satele vecine, au venit ca la 100 de basara­­beni și le-au salvat. FOCȘANI înființarea unei federala de bănci populare. — In ziua de 26 s’a constituit o federală a băn­cilor populare din jud. Putna, întrunirea tuturor­­ delegaților băncilor din județ s’a ținut la prefectură sub președinția preo­tului Nicolau (Pufești), la care a luat cuvîntul d. controlor loan după care s’au votat statutele de constituire a federalei. .­­la um­­­­oreni, s’a nă­­scu­ei Idul •­­ea .. • u­­ nun telefon — ERAI LA 1 anti-rabic. _ Un incendiu a distrus pro­ietatea lui Ilie Lipan din com i­derul Verte. tetatea ie logie spsiliGîa­ Oi.­'. Soc De *. putință fologiei ș. exclusiv îi Formarei c va f mței f . ..e aces judiciar ex perți, p dînd cunoșințe preitive cai poată proc­ija în m­od st”­­la identificirea gr.,s' rificarea 50116010 Societatea și următorul d­omn Președinte, pi Minovici, merii Un (Iași), D- ti Ionescu, dr. Ar­h.piscopescu; se­cT. Ulic­i?per­i au 1 / Vij unei judicis

Next