Universul, iulie 1916 (Anul 34, nr. 180-210)
1916-07-01 / nr. 180
Raportul oficial al amiralului Jelioe comunicat oficial Legațiunea britanică ne trimite următorul raport oficial al amiralului Jellicoe asupra bătăliei de la Yutlanda: Londra, 25 iunie. Raportul amiralului Jellicoe asupra bătăliei de la Yutlanda a fost primit astăzi și ocupă 10 coloane de ziar și e o minuțioasă dare de seamă profesională a tuturor fazelor acțiunei lăsînd la o parte oriși ce descripție retorică sau de impresiune în ce privește vremea și sentimentele echipagiilor flotei. El conține de asemenea raportul complet al amiralului Beatty asupra acțiunei escadrei de crucișătoare. Asupra pierderilor britanice amiralul Jellicoe confirmă în mod absolut telegramele de mai înainte, lista completă fiind următoarea : Queen Mary Indefatigable, Invincible, Defence, Black Prince, Warrior, torpiloarele Tipperary, Arden Fortune, Shark, Sparrowhay, Nestor Nomad și Turbulent. Această listă arată un total de 14 vase iar Jellicoe anunță o listă de 21 de vase dușmane scoase din acțiune. El spune că au fost văzute scufundîndu-se 2 cuirasate de tipul dreadnought și unul Deutschland. Un crucișător de escadră Lützow s-a scufundat (lucru de altfel admis și de germani). A fost văzut un cuirasat dreadnought și un crucișător de escadră atît de rău avariate încît ■i foarte îndoios dacă au putut să ajungă în port Cinci crucișătoare ușoare au fost văzute scufundîndu-se. unul părea a fi de un tip mai mare așa că poate să fi fost chiar un cuirasat. Șase contratorpiloare s-au scufundat iar trei au fost văzute atît de grav avariate încît e foarte probabil că nu au putut ajunge la portul de origină. A fost scufundat de asemenea și un submarin. Adunînd toate aceste cifre vedem că face un total de 21 de vase. Rezumînd în scurt fără nici un detaliu tehnic raportul amiralului Jellicoe, reese următoarele: Amiralul Beatty avansînd pentru observare cu o escadră de crucișătoare această escadră a luat contact cu crucișătoarele germane a început lupta pentru a decide pe dușmanul care nu voia să o primească să cedeze, și să o accepte. Totuși riscul pe care el l-a luat poate fi apreciat, mai cu seamă prin iscusința cu care el a putut să obicidă pe dușman să primească luptă spre nord fără să fie sdrobit de forța superioară a dușmanului. El a continuat angajamentul pînă cînd și-a dat seamă că grosul flotei dușmane vine spre nord. Atunci s’a întors fără ca să înceteze cu toate acestea lupta. A făcut o astfel de mișcare încît a prins pe dușman într’un fel de plasă pe care o întinsese el însuși O luptă neegală a rat un ceas și mun»+* 1- -dezastru și flota britanică și-a asigurat din nou supremația nediscutată a mării Nordului. Această flotă a fost rezultatul acțiunei care din nenorocire nu a fost decisivă, însă în cele cîteva acțiuni nedecisive, ale flotei britanice de pînă acum rezultatul strategic al acesteia este indiscutabil întrucît s’a liberat definitiv Marea Britanie de orice grijă asupra eficacităței flotei dușmane. Lupta din Yuttlanda poate fi considerată ca una din victoriile cele mai importante ale flotei britanice și puse în rîndul acestora. In cursul luptei crucișătoarelor ușoare și a contratorpiloarelor, ofițeri și echipagiile acestora au avut prilejul actelor eroice necunoscute nici de strămoșii lor și ei au profitat de aceste ocazii cu toată iscusința și devotamentul strămoșesc. Laude pentru acest lucru, au fost adresate printr’o scrisoare către comandantul șef al marei flote de către lordul amiralității în scrisoarea sa că ofițerii și marinarii penta rezultatul acestei prime acțiuni a flotei. Se dovedește, spune lordul ambritășei în scrisoarea sa, că ofițerii și mateloții marii flote s’au priceput cum să studieze nouile probleme care le-au fost puse în față și cum au putut să valorifice cunoștințele lor. Scrisoarea termină astfel: Așteptările fărei au fost mari și bine îndreptățite. „Pierderile germane se ridică la 158.520 de tone, iar acelea ale marii Britanii la una sută douăsprezece mii trei sute cincizeci de tone. Ziarul ,Morning Post” în articolul de fond spune că lumea civilizată poate să-și dea acuma pentru prima oară seama asupra completei și exactei valori a bătăliei de la Yutlanda. Amiralul Jellicoe cu iscusința sa strategică a silit flota germană la acțiune Beatty asupra căruia cădea sarcina de a executa tactic acest plan iscusit și a îndeplinit însărcinarea cu o repeziciune și un eroism care au pus fapta sa lîngă cele mai renumite fapte eroice din istoria navală. La începutul luptei germanii s’au luptat bine, însă pe urmă s’a constatat că erau osteniți și întrecuți de ai noștri din toate punctele de vedere și ei n’au putut salva o parte din flota lor decît printr’o fugă dezordonată. TA. T. E. Ce spun germanii Nauen, 23 (11). — Raportul lui Jellicoe după cum află din Londra, din bună sorginte, „Vossische Zeitung“ nu deșteaptă nici un interes în public. Cercurile politice îl privesc cu neîncredere, fiindcă se știe că primul, adevăratul raport «’« * ‘ ro+* 'r -munte de 63 mm., sublocot., la vacanța ce este în acelaș reg.; Nicolici T. Alex, din reg 13 art, sublocot, la vacanța ce este în reg. 1 art. grea; Drăgușan Iulian, din reg. 15 art, sublocot. la vacanța ce este în acelaș reg.; Boboc I.* din reg 18 art., sublocot., la vacanța ce este în acelaș reg; Burnea II, din reg. 2 art. grea, sublocot, la vacanța ce este în acelaș reg.; Roată E. Victor, din reg. 3 art. grea sublocot, la vacanța ce este în acelaș reg.; Urziceanu A- Paul, din reg. 9 art., sublocot., la vacanța ce este în reg.; 21 art; Efrimescu N. Haralambie din reg. 7 art., sublocot., la vacanta ce este în acelaș reg.; Tâmpeanu I.» din divizionul de munte de 75 mm, sublocot la vacanța ce este în acelaș divizion; Vretos M- Dionise, din reg. 3 art., sublocot. la vacanța ce este în acelaș reg.; Popescu Al. Nic., din reg 3 obuziere, sublocot.; la vacanța ce este în acelaș reg.; Stoicescu Gh P, din reg. 18 art., sublocot. la vacanța ce este în reg. 25 art; Ioanițescu Gh. I., din reg. 12 art, sublocot. la vacanța ce este n acelaș reg.; Urechescu C. Pavel- din reg. 5 art., sublocot., la vacanța ce este în acelaș reg.; Ceaușu N- Marin, din reg. 5 art., sublocot, la vacanța ce este în acelaș reg.; Urechescu C. Emil, din reg. 8 art, sublocot la vacanța ce este în reg 4 art. grea; Anastasescu Staur Grigore, din reg. 2 art. grea, sublocot, la vacanța ce este în acelaș reg.; Petrini I. Constantin, din reg. 4 obuziere, sublocot., la vacanța ce este în acelaș reg; Tănăsescu Gh. I., din reg. 2 obuziere, sublocot.- la vacanța ce este în acelaș reg.; Râmniceanu M. Const., din reg 16 art., sublocot.- la vacanța ce este în acelaș reg; Alexiu Paul, din reg. 9 art- sublocot.. la vacanța ce este în reg. 4 art. grea; Vasilescu Gh. Gh. Mărăcine, din reg. 5 obuziere, sublocot. la vacanța ce este în acelaș reg.; Roman Rudolf, din reg. 11 art., sublocot la vacanța ce este în acelaș reg.; Nicolau G G. D. din reg. 17 art., sublocot., la vacanța ce este în reg. 4 art; Negoescu N. Const din reg. 19 art., sublocot., la vacanța ce este în reg. 23 art. Fotescu MI., din reg 14 art., sublocot., la vacanța ce este în acelaș reg. Negruți II., din reg. 20 art. sublocot., la vacanta ce este în reg. 23 art. ; Demetrescu M- Eugeniu, din reg. 17 art... sublocot. la vacanța ce este în reg. 4 art.; Pomponiu C. Romeo- din art. sii.«—-* o cuirasate a intrat în acțiune n care timp dușmanul s’a și reras încercînd să evite acțiunea. Dușmanul căzuse în adevăr într’o cursă, însă din cauza ceței care cădea Jellicoe nu a putut să bată în mod complet și hotărît flota germană așa că nu a putut profita de planul făcut cu atîta iscusință și hotărîre. Flota germană bătută abea a scăpat de un au toate Ulristea, de numeroase discuții, reese nemulțumirea. Daily Chronicle critică raportul, pentru că nu arată cauza scufundărei celor 3 crucișătoare de luptă britanică, de asemenea critică lipsa oricărei observații înainte de bătălie, constatînd că nici Jellikoe, nici Beatty n‘au știut că flota germană părăsise porturile, pînă ce n‘a fost văzută de vasele de recunoaștere ale lui Beatty. Marea mișcare in armată S’au făcut următoarele înaintări pe ziua de 1 Iulie 1916. CAVALERIA La gradul de locot.; Brătescu I- Const., din reg. 7 roșiori ,*Cuza Vodă1’, sublocot la vacanța ce este în acelaș reg.; Rigani Aurel, din reg. 9 roșiori, sublocotla vacanta ce este în acelaș reg.; Petroianu Romulus, din reg. 4 roșiori .;Regina Maria“ sublocot- la vacanța ce este în reg. de Escortă Regală; Dobjanschi Raul, din reg. 8 roșiori, sublocot- la vacanța ce este în acelaș reg.; Codreanu V.I, din reg. 8 călărași, sublocot- la vacanța ce este în acelaș reg; Graur D, din reg.1 roșiori, subloc, la vacanța ce este în acelaș reg; Munteanu F. Gh- din reg. 7 călărași, sublocot- la vacanța ce este în acelaș reg.; Dumitriu Alfonse René, din reg. 4 roșiori ,,Regina Maria“ sublocat la vacanța ce este în acelaș reg.; Cantea L D., din 4 roșiori ,,Regina Maria“, sublocot-. la vacanța ce este în acelaș reg.; Gârdescu Robert, din reg. 3 călărași, sublocot. la vacanța ce este în reg. de escortă regală; Rioșeanu Alex., din reg. reg. 4 roșiori Regina Maria, sublocot- la vacanța ce este în acelaș reg.; Firculescu Const., din reg. 10 roșiori, sublocot. la vacanța ce este în acelaș reg.; Ionescu Augustin, din reg. 4 roșiori;Regina Maria“, sublocot. la vacanța ce este în reg. de escortă regală; Arghir Nie., din reg. 3 roșiori, sublocot- la vacanta ce este în acelaș reg.; Marinescu I. Const, din reg. 10 roșiorisublocot. la vacanța ce este în reg 11 roșiori; Dănescu P. I, din reg. 2 roșiori, sublocot la vacanța ce este în acelaș reg.; Zaharia C. Const., din reg. 4 roșiori ;Regina Maria“, sublocotla vacanța ce este în acelaș reg; Mihăilescu C. Const., din reg. 7 roșiori ,,Cuza Vodă“ sublocot. la vacanța ce este în acelaș reg.; Georgescu Gh, din reg 11 roșiori, sublocot. la vacanța ce este în acelaș reg.; Chiriacescu ,din reg. 9 roșiori, sublocot. la vacanța ce este în acelaș reg; Măinescu V, din reg.A sublocot la vacanța ce este în reg. 6 roșiori; Aslan Ceaur Hugo, din reg. 3 călărași, sublocot. la vacanța ce este în reg de escortă regală; Budac Alex., din reg. 6 călărași, sublocot. la vacanța ce este în reg 2 roșiori; Girescu I. Const, din reg. 6 roșiori, sublocot. la vacanța ce este în acelaș reg.; Mess Frideric, din reg. 5 roșiori „împăratul Nicolae al II-lea“ sublocot. la vacanța ce este în reg. 1 călărași; Ferderber Teodor, din reg. 5 călărași, sublocot. la vacanța ce este în acelaș reg. ARTILERIA La gradul de locotenent: Ionescu Gheorghe, din reg. 11 art., sublocot. la vacanța ce este în acelaș reg. Nasta M. Alex., din reg . art. ..General de divizie Gh. Manu“, sublocot. la vacanța ce este la școalele militare de art., geniu și marină; Cassian G. Gh- din reg. art. de munte de 63 mm. sublocot., la vacanța ce este la acelaș reg; Popovici V. Cezar, din reg. 10 art. sublocot. la vacanța ce este în acelaș reg.; Pârvulescu Gh., din reg. 10 art, sublocot la vacanta, este în reg. 4 art grea; Istrate I, din reg. 8 art, sublocot, la vacanța ce este în reg. 4 art.; Stancu St., din reg. 13 art., sublocot la vacanța ce este în reg 25 art; Vasiliu H. Gh., din reg art, călăreață, sublocot, la vacanța ce este în reg. 4 art. grea; Marinescu A. Alex., din reg 1 art. ..Regele Carol I“, sublocot., la vacanța ce este în acelaș reg; Dimulescu N. I., din divizionul de art de munte de 75 mm., sublocot la vacanța ce este la acelaș reg; Vulcănescu SM„ din rec** 9 art. sublocot., la vacanța ce este în reg. 1 obuziere; Popescu M- V., din reg. 19 art. sublocot., la vacanța ce este în reg. 3 obuzi și e; Costovici , din reg. 2 art. grea, gQidocov , la vacanța ce e? e în acelaș g; Popovici I. și din reg. V. art., sublocot, la vacanța ce este în acelaș reg. Antonescu P. P, din reg. 6 art., sublocat la vacanța ce este în reg. 1 art. grea; Țitchel I. Gh., din reg. art de - «e este _„6. ii art.; Croceanu Alex, din reg. 17 art. sublocot... la vacanta ce este în reg 4 art.; Spirea Z- T- din reg. 20 art., sublocot.. la vacanta ce este in acelaș reg.; Lemeny Nic., din reg. 3 art., sublocot.. la vacanța ce este în reg. 24 art. Tâlhariii din pădurea Olǎnescu Jefuirea unui lucrător. — Prinderea unei bande de spărgători. — Lupta poliției cu tîlharii. — Evadarea unui tîlhar. R.Vîlcea, 28 iunie De un an aproape și mai bine, atît în orașul nostru cît și în județ s’au comis o mulțime de furturi și spargeri pe la diferiți comercianți fără ca autoritățile în drept să poată da de urma lor. In ultimul timp am arătat cum mai multor negustori li s au spart magazinele, furîndu-li-se diferite mărfuri și bani, fără ca spărgătorii să poată fi prinși. O întîmplare destul de nenorocită a făcut ca parte din acești tîlhari constituiți în bandă să poată fi prinși în următoarele împrejurări : Maistrul constructor Serafim Stavre din cauza căldurilor tropicale ce bîntue In aceste timpuri, s’a dus să se odihnească în ziua de 24 Iunie a. c. în pădurea d-lui G. Olănescu. Aci se găseau ascunși tilharii Vasile Barza, Gheorghe Crivăț și Patru Samu, de origină români transilvăneni, de frică de a nu fi prinși, deoarece acum citeva zile săvîrșiseră două spargeri la comercianții Tașcu Chesar și Pandele Iliescu. Văzîndu-l pe Stavre culcat și știind că este om de la care pot lua ceva, s’au năpustit asupra lui împreună cu vestitul spărgător Ioan C. Nițoi, care tocmai în acea zi se liberase din pușcărie, și strîngîndu-l de gît și schingiindu-l de moarte, l’au jefuit de tot ce avea asupra lui, furîndu-i apoi pălăria și ghetele care erau noi. D-l Georgescu, directorul poliției, fiind anunțat de această tîlhărie, iar împreună cu subcomisarul Tache Ciorăscu, după multe căutări prin pădurile de prin împrejurimile orașului și comunei Ocnele Mari, după o luptă avută între polițiști și spărgători, cu ajutorul unor oameni cari se găseau la cositul fînului, au reușit să prindă pe Gheorghe Crivăț și Ioan Nițoi. Dîndu-se circulări în județele limitrofe, s’a reușit a se prinde în județul Argeș, Vasile Bârza și Pătru Samu, însă pe drum cînd era adus spre poliție, Pătru Samu a fugit de sub paza a doi milițieni, refugiindu-se în pădurea Bujoreni. S’au luat cele mai întinse măsuri pentru prinderea lui și se speră ca în cel mai scurt timp să fie prins. Toți tîlharii au declarat amânunțit toate furturile și spargerile comise pînă în prezent. Coresp. - «£#■4 ® - Citiți iglesilla^ Vineri I (14) iulie OSÖ — 7 — — Serviciul nostr telegrafic — Pe ironia occitatile Mol oriental Comunicat austriac riniment deosebit. Lîngă Zalnic, pe Ceremuș, trapele noastre au respins înainurile ruse. Mai spre Nord pînă la Stolodul de sus pauza luptei continuă, afară de acțiunile pline de acces ale comandamentelor noastre de alungare. Lîngă Sokul atacurile unor arțe ruse superioare s-au prăbișit în fața obstacolelor noaste. Inamicul s-a silit în zadar să oprească prin focul tunurilor sie și mitralierelor masele lui ci se retrăgeau. Lîngă Bulovici, pe Stobod, adversarul a fost scos de trupele germane și austroungare din porțiunea sa. Luptele crîncene cu rezultate variabile și diferitele îaintări ce inamicul a întreprins în regiunea Szobodului au dat greș complect (C. B.). Comunicat s german Berlin, 28 (11). — Comunicat de război german din 28 (11). — Teatrul de războiu răsăritean : Tirunul pînă la Pinsk, nici un eveniment mai important. La Pinsk liniște. E inventată știrea publicată de ruși, cu privire la evacuarea acestui oraș. Au fost respinse pretutindeni atacurile vrăjiașului, dinspre linia Stoc hod, cum și cele de la Cerevici, Rulevici, Corsini, Iunovea și de ambele părți ale drumului Kowel- Kowno Dușmanul a mai pierdut și 700 de prizonieri și 8 mitraliere. O escadră a noastră de aviatori a aruncat bombe asupra debarcărilor de trupe de la Horoziijak Anglo-francezii întăresc pozițiile cucerite Viena, 28 (11). — Comunica , , , , , .. hi oficial din 28 (11). — Reapondența dela marele cartier ge. ^ rus la Bucovina nici un e ffJ'.Qitßlß rmírviűní rlftfiQohHKarnarvon, 28 (11). — Cores/ neral britanic scriu că aw britanice continuă să consolideze terenul cîștigat, ajungînd dincolo de Montauban, înaintlnd spre frontul dușman în vecinătatea localitaței Thiepval. Continuă să sosească prizonieri, al căror număr se apropie de 6000. Toți corespondenții de la Paris laudă vitejia batalionului de Manchester, din noua armată, care a fost mai întîi la Montauban. Acest batalion e format mai mult din tineri fără nici o experiență mai înainte în materie de război. Cu toate acestea au înaintat cu o vitejie de neînfrînt, pricinuind vrăjmașului pierderi mari, mai ales că au avut de luptat cu trupele cele mai bune bavareze, cu desăvîrșire derutate. Corespondenții spun că prima fază, a bătăliei de pe Somme poate fi privită ca terminată. După prima săptămînă de luptă, englezii s-au coborît dinspre nord ajungînd la linia de front de la Boiselle, acuma engleză, Contalmaison, pădurea Nametz, Chenille, Montauban, pădurea Bernafay. Corespondenții revin asupra superiorității serviciului aerian britanic față de cel german. Aviația a adus servicii foarte mari de observație. De curînd aviatorii noștri au făcut recunoașteri și au semnalat pe vrăjmași fără ca ei să fi fost văzuți. Un aviator a zburat în apropiere de Flers, 4 mile pe teritoriul german, a înfruntat focul dușman și a revenit fără să fi fost atins. Comunicat cerman Berlin, 28 (11). — Comunicatul de război german din 28 (11) Teatrul de război apusan: Intre Ancre și Somme vrăjmașul a pus în joc puternice forțe pentru a da atacuri, pe un front larg, pe ambele părți ale drumului Bapaume-Albert. La nord-vest de drum atacurile au eșuat, înainte de a se fi ajuns la lupte corp la corp. S-au dat lupte crâncene la marginea sudică a satului Contalmaison și a pădurei Mametz, repetatele încercări ale vrăjmașului de a recuceri păduricea Trones, au eșuat, pricinuindu-le și pierite-1 — _... vrăjmașe, intre Baloy ,și Lovecourt, în regiunea Meusei, vii lupte de artilerie. Pe restul frontului au fost atacuri zadarnice vrăjmașe, prin aruncare de gaze și foc întețit Toate atacurile au fost respinse. Lîngă Leintrau (Lorena) un detașament german, după întinse explozii, a pătruns în pozițiunile franceze, deteriorate. Intro luptă aeriană din regiunea de la apus de Vouziers au fost doborîte două aeroplane vrăjmașe și pe Somme alte două. Un aeroplan englez a fost doborît prin foc antiaerian pe drumul Bapanne-Albert. SuftmarHi genau la Baltimore Berlin, 28 (11). — Națiunea germană salută cu cea mai mare bucurie mărețul voiaj al submarinului comercial „Deutschland“ și fericita lui sosire la Baltimore. Această satisfacțiune află ecou în ziare, cari socotesc că acest eveniment inaugurează o nouă eră în navigațiunea oceanică. Ele declară în același timp că flota germană a distrus încă odată legenda blocujului englez. „Vossische Zeitung“ dă cu privire la călătoria submarinului „Deutschland“ amănuntele următoare: La 3 Noembrie 1915 s-a întemeiat la Brema, după propunerea președintelui Camerei de comerț Lohmann, cu concursul lui Norddeutsche Lloyd și lui Deutsche Jank, o nouă societate de armatori subt rațiunea specială Deutsche Ozennpederei care a întreprins construcțiunea de submarine comerciale de cite 2000 de tone. „Deutscheland“ și „Bremen“ au fost deja mise în serviciu, altele se găsesc în construcțiune. Submarinul „Deutschland“, care a fost construit de Germania la Kiel este comandat de căpitanul Koenig^ (W. B.). Desmintire Legațiunea germană ne roagă să publicăm ceea ce urmează: Prin comunicatul său din 11 (24), legațiunea Angliei a răspîndit știrea că un batalion al regimentului de infanterie prusiana arul 186 se predase cu toți oamenii lui la Fricourt, la nord de Somme. 20 de ofițeri și 600 de oameni ar fi părăsit tranșeea lor spre a se apropia de englezi, cărora le făceau semne cari lăsau a se întrevedea intențiunea lor de a se preda. Comunicatul englez nu corespunde realității faptelor. Acel batalion fusese adus spre a contraataca trupele engleze cari au făcut o năvălire la vest de Fricourt. El pierduse într-o luptă foarte crîncenă un total de 610 oameni, cei mai mulți morți ori răniți, cari din cauza înaintărei vremelnice a atacului englez nu puteau fi puși în siguranță. Descrierea engleză a acelei lupte publicată în ..Figaro” este deci născocită pe deantregul C £ Luptele din Africa Londra, de estapte active trecute, tează către merge Dar esS: Um. (kupi. oului i ne inain, curile Tantmanii au h tragă către c după cum au xun și în Africa , mană și Aliații se peziciune de ultimul . retragere. — (A. T. In Africa fost soarsăptambei urs Inaiii ferate catarei de la stingă, sub ,i Hoskins, de mile la aripa ceaul van Deinamic cu omdon-Iranji .3 de mile de 'ă; în acesta, la sud, nuntea labelgierre la. Gere- Recolta în German. Nauen, 28 (11). — Din toate părțile țârei vin știri foarte favorabile asupra stărei recoltei germane. Finețurile și trifoiul promit recolte bogate, în cele mai multe districte. Ploile torențiale nu au cauzat pagube considerabile. §peiel itea institutorilor prahoveni Institutorii din Ploești și județul Prahova s’au retras din ,,Asociația generală a corpului didactic primar“ constituindu-se în societate aparte, pe care vor afilia-o la ,,Societatea institutorilor“ din București. Au încheiat următorul proces-verbal: In ziua de 9 Iunie 1916 întrunindu-se subsemnații institutori și institutoare, la școala numărul 1 de băeți, după o prealabilă discuție asupra situațiunii institutorilor, față de •,Asociația generală a corpului didactic primar, ce s'a înființat anul acesta, am hotărît următoarele: 1) Intrucît învățătorii prin atitudinea ce au avut la adunarea delegaților dela 8 și 9 Maiu a. c„ au dovedit s ă nu Înclină a lucra cu instiutorii, noi ne degajăm de orice legămînt cu :>Asociația generală“. 2) Să ne păstrăm societatea noastră a corpului didactic primar din jud. Prahova, pe care vom afilia-o la ..Societaea institutorilor din București. 3) Să alegem o delegație dintre noi, care să desvolte motivele pentru cari ne separăm de :Asociația generală și să adune adeziunile dela institutorii din Jud. Prahova. 4) Facem apel la d-nii învățători din jud. Prahova, ca apreciind modul cum am lucrat împreună în trecut și ținînd seamă că d-lor sunt institutorii de mîine, să adereze la societatea noastră a instiutorilor. Gh* Nicolau* M. Nicolescu, D. Glodeanu, Barbu Georgescu, L. Popescu, E. D. Broșteanu, A. Constantinescu, A. Petculescu, I. Petculescu, J. Vasiliu, M* Asanopol, D. Georgescu, C. Demetrescu, G. Aldescu, A. Aldescu, T. Tașcă, Gh. Petrescu, Sp. Ștefănescu* El* Davidescu, L. C. Vasilescu, Ec. Al. Stoenescu, Adela Ioan, Aur. B. Georgescu, A. Stamatopol G. Popescu, P. Georgescu, N Provian, E. Simionescu, C. Predescu, E. Ionescu, G. Boboiceanu, I. Vlădescu* CPetrescu, A. Munteanu, N. Moga* E. Rădulescu, P. Popesc, D. N. Broșteanu, O. Săndulescu, EDima, A. Starcovici, V. Manoliu, E. P. Dima, M. Stănescu- E. Angelescu, V. Mănciulescu, Z. V. Ionescu, E. Andrei, M. Oprescu, M. G. Constantinescu, A. Buzaș, E. T. Nicolau, E. Condeescu, E. Pribegeanu- E. Davidescu, V. Sachelarie și Z. A. Drăghiceanu. MIȘCARE IN POLIȚII Următoarea mișcare s-a făcut în poliții: Poliția Capitalei: D. Vladimir Iosif, comisar cl. III-a, comisar cl- II-a. D. Const. Mavrichi, subcomisar cl. I-a, comisar cl. III-a. D-nii Marian Constantin, Gheorghiu Ion, Coculescu Mircea și Toanid Gr.* subcomisari cl- II-a, înaintați subcomisari cl. I-a, D-nii Marin Vădăstreanu, Petrescu Gr., Filipovici Gheorghe și Berciu Ion, subcomisari cl. III-a, subcomisari cl. II-a-D-nii Emil Catana, Popescu A* Anastase și C. T. Curpen, subcomisari cl. III-a în locurile vacante. Poliția gărei Chitila: Niculescu , subcomisar cl. III-a în poliția Ploești, în aceeași calitate* Poliția Buzău: D. V. Manolescu, subcomisar cl. III-a, subcomisar cl. II-a. D. Grigore D* Costescu subcomisar cl. III-a Poliția orașului Hârșova: D. C. Iliescu, comisar cl. III-a, în poliția Cuzgun. In aceeași calitate. Poliția orașului Cuzgun: D- C. Malhasovici, comisar cl. III-a în poliția Hîrșova, în aceeași calitate. Poliția orașului Slatina: D. I. Bălănescu- subcomisar cl. III-a în poliția gărei Piatra-Olt, în aceeași calitate. Poliția gărei P.Olt. D. Vasile Lungii, subcomisar cl. III în poliția Pitești* în aceeași calitate. Poliția orașului Galați. D. Partenie Istrate, subcomisar cl. III-a. Poliția Botoșani. D. Stelian Vasiliu, subcomisar cl III-a* în funcțiunea de subcomisar cl. II. D. Ion Condeescu, subcomisar cl. III-a. Narile confuziuni pentru scutiți, reformați și dispensați, titrați cari vor urma școala de ofițeri de rezervă Se aduce la cunoștința tuturor amandamentelor, corpurilor de oă și serviciilor, că ordinul iar nrul 18 din 28 Mai a. nodifică după cum ar titratii scutii și reforați buni la revizuentele 1914, 1915, socotiți dupăi scuți în anul 1895, vor fi de ofițeri începe cți tit-18. oblig de rezv la 1 Oct. [urilor ce u 2) Toți Ütirmați cari lai găsiți buni din 1913—1898 incluși pă etate, precum și titrați ai contingentelo. 1898 inclusiv, socotiți tv. etate, vor urma dacă vor școala pregătitoare de 2 luni începere dela 1 Iulie a. c. l școlile pregătitoare de ofițeri activi care funcționează dela 25 Martie a. c., pe comandamente de corp de armată. Celelalte dispozițiuni rămîn neschimbate. FURTUNIMN TARA uragan la Fălticeni Fălticeni ,29 Iunie Aseară pe la orele 6 și jumătate s‘a deslănțuit asupra orașului și împrejurimilor o mare furtună, însoțită de grindină de mărimea alunelor• La un moment dat furtuna s‘a schimbat intr’un groaznic uragan, însoțit de dese tunete și fulgere. Multe case și șoproane au fost desvelite, arborii scoși din rădăcină, puhoiul apelor a luat animale Pe alocarea au fost și inundații. Uraganul a ținut mai mult de o oră. Dispariția unui vapor Balde. 27 Iunie Viceconsulul grec din localitate, d. P. Cambitis, a fost informat telegrafic că vaporul „Toursac“, aparținînd societăței de navigațiune otomană „Sirket Hairie”, care plecase acum vr’o 10 zie din Constanța spre Constantinopol, n’a mai sosit în acest din urmă oraș După toate probabilitățile, vaporul „Toursac“ a avut aceeași soartă ca și vaporul „Boudjan“, care a fost scufundat de flota rusă săptămînă trecută Faptul face senzație în localitate, întrucît acest vapor a făcut chiar pînă în timpul din urmă multe transporturi de făină de la Balce la Constantinopol. Știrian țară po pa rot, Iată în și Inei din Se scăldîn> cat. CARACAL Crimă. — Luni seară pe rele 11 noaptea, pe cînd , Ștefan, de fel din Transilva trecea împreună cu soția sa via d-lui Dumitru Grecescu, de sunt servitori, individul 8 cu Olteanu aplică lui Aron fan două lovituri cu ocolei Aron Ștefan scoase atunci cu dela brîu și cete lui Stancu lovitură în gît, mai învîrtind dată cuțitul în rană. Pînă să sosească poliția preună cu d. procuror Țintocu Stancu a încetat din vi. Cadavrul, din ordinul chefului a fost ridicat și dus Furt. — Dr Sandu Neguț, din satul Jugai, plasa Mircești i sal furat de pe imașul satului c vacă. Dezertor, austriaci. — Marții _ ____au trecut din Pașcani 6 dezerti morga spitalului, iar criminicon austral, cari au fost trimișij arestat la tabăra lui Șipote, înecată. — Luni, 27 cor., la orele 2 d. a., fata Ioana GhEMfI OVIȘTE Buzatu de 16 ani din comp Un raidercetășesc — Trei Străjești de Jos, scăldîndu-se cercetași Aman T. Aurel, Civivi Olt, s’a înecat. Cadavrul a fstantinescu I. Grigore și Nicul pescuit a doua zi pe teritoriu. Dumitri, aparținînd cohortei județului Olt. .,Locotenen aviator Negel“. ^ ai^ _ ‘nărei comandant este d. Anghel fJO Sibi «.ȘT . Nicolescu, maestru de gimnastă* Lipsa de pîine. — De Limbă-a la liceu.au făcut o escursiu* lipsește pîinea în oraș. Brutație în județil Vîlcea. Au mers cu scot puțină și de calitate pr ® t*enul dinîrgoviște pînă la Gostă, pe care o vînd cu 35 bar,ora Călianești. Male Bistriiar birtașii și cîrciumarii cuma> Arnota, lozia și Horezul, Oche bani. |iele Mari. dc. Dela Rto kul Vîlcea.. s’au înat cîML.ASJ Ljiat pe jos parcurgînd distanțai MAHMUDIA ile. Furt de bani. — Poliția a salt Vîlcea, Îrgoviște, prin Curtea, prins pe pungașul Șloim Hair,e A ’împulung-Rucărioi 1 pe cînd sustrăgea din buzunțec stirul lui Ion Ursache, din str. Mixcursiunii și raidul, foartel hai Viteazul din acest oraș, Cheresante, au fost făcute în Un portmoneu cu 41 lei. Asupra «acestui pungaș sau mai găsit portmoneuri cu diferite sume d bani. Furt prin su ardere. — Prin spargerea lacătului de la uși comerciantului Ion Tătaru, din Enăchești, s’a furat dntr’un cufăr 500 lei. 28 Iunie Ministerul de industrie și comert a trinei primăriei încă agon cu zihăr pentru popular înecat. — Tînărul Iancu Pensia locală. &hărul se va d.stri telie Iancu, din satul Pașa Cîșlașul prin cicumscripțiile polițiependinte de com. Jurilovca,îiești, etate de 18—19 ani, ucenic la i . Poliția a arestat pe un acojocărie din orașul Tulcea, anume Iosef Marton de Ieiun cînd mergea la un unchiu ațigaria autorul mai multor tur său anume Tănase Petcu, dinuri. ... satul Cetalchioi, pendinte de — Din comuna însoritei se as comn. L.Catargi, pe drum fiin-țată că o Îndrăzneață spargej du-i cald, a vrut să se scalde vie sa săvîrșit la casa fereii gîrla de la punctul Podișca, de Zagomira Martin. Hoții au un pe teritoriul com. L.Catargi,at mai mute obiecte din casa însă neștiind să înoate, s’a înei 400 lei. „ai — Doi cîini. ai lui Lupu Herșlovici din st. Ștefan cel Mare T.SEVERIN 1 0267 au mușcat pe Maria Drăgoescu du aceeași strada Pruncucidere. — In Crăguești _rul 088. Pt femeia Eugenia sa găsit cadavrul unui pruncherasim de la mul 286 și pa de sex masculin în putrefacție. a celui din serviciul lui Lupu înecat. — Copilul Nicolae Putpișcovici. Ginii au fost împusi păză, din Tîmna, ducîndu-se cute de ger,restul de stradă. Vie vitele la pășune, pe teritoriul Liele vor fi trimise la institu com. Izvorel și voind să se scalde, s-a înecat. Nenorocire. — Pe cînd Gh. Dumitrescu, din Ruptura, se întorcea cu carul de la Severin, a căzut sub roțile carului, rămînînd mort pe loc. Prizonieri ruși și dezertori austriaci la noi. — Marți au fost înaintați prefecturii locale 17 soldați ruși, foști prizonieri de război evadați de la austriaci. Cu ei au fugit și 6 soldați din armata austriacă înaintat parchetului.— A fost înaintat parchetului refugiatul sîrb Ivan Florichi, inculpat pentru furt în prejudiciul lucrătorului Marin Dragu Furturi. — Țiganul Iancu Cercel, vestit pungaș a comis un terț prin spargere în dauna corciantului Marin Ivancea căi-a furat o însemnată sumă , 29 Iunie "en.orociri." din strada Sâlâ Iilor. — Apă noapte la orei 1 o nenorocie s'a întîmplat p érdla Călăraș , iagonul de țamvai cu n-rul adus de maimulăntul Dragu și la care era atașat Si o birică, a călcit ne C. Tomesc cote la sec. î.a a tribunaluk oorîndu-1. Ictima încercase să sara avum, din mer.uecînd a căzut între vagi și ginorca, carea stiléit și mdt. 1.davrul a fefet dus la morspiriului. Strunirea primilor absolve ai lceului «al din Brăila. Azi s-a întrunit la Brăila, pr* promoție a absolvenților foști, liceu real. Lieul „Nicolae Bălcescu fost pe timpul singurul liceu țară care primii absolvenți ai astui așezămînt sunt profesori unversitari, medici, advoc etc. . După întruarea din sala mare a liceul a foștii, elevi plecat să vizite băitilfle domiului Brăila. Administrația pescăriilor pus la dispoz ț: vaporul, pasub comana căpitanulu Antonescu. Escursioniștii a luat masa Filipoiu. Dverse. — Au fost arestat Tranciu și V. lojescu, zisi nașu, cari bătîndu-se s’aura cu cuțitele. — Apele Duntrei au scos mal în dreptul sunhtului P.Vasile, cadavrii nui ce’hi înecat acum zile la Verii Văleni. Spaniei. — La crama lui Nicolae Apitol, din Ruginești, ni-i țio făcăta de rele, prin sparget re, au luat obiecte casnice de 600 lei. Asemena s’au mai făcut sparggeri la cai lui Manea Pavel din aceea comună, și la Constantin G Tuchilus din Tichi.ț ris. IAȘCAÎ^I onerul Toma D-tru de larie Călinescu a furat .ran Ponescu un porter rred o însemnată sumă ”. — Frânarul D-tru ‘n Severin, fiind cu arsă în dreptul stași luîndu-i vîntul d s’o prindă și-a 1 și a căzut sub un stare dispefost internatul Vilceanu a de 18 ani, re, s’a înerima ctitorul Gh. într’un acces pustit cu un sale, lovind-o stîng, iar pe s Ștefan Pribeanu țitul atît de rău, ceva momente de unice, a încetat din TG.DRAWC " Tifosul exantematic,gul nostru s’a ivit un tifos exantematic, Botna, fost izolat. De 10 zile nu s’a ivit nici un caz. Șlepuri înpotmolite. — De șlepuri rusești, venind de la Nemțeni-Iuși, încărcate cu grîu, din cauza apei prea scăzute a Prutului, s’au împotmolit în punctul Drînceni, în fața cordonului rusesc. Dîndu-se de știre de soldații ruși în satele vecine, au venit ca la 100 de basarabeni și le-au salvat. FOCȘANI înființarea unei federala de bănci populare. — In ziua de 26 s’a constituit o federală a băncilor populare din jud. Putna, întrunirea tuturor delegaților băncilor din județ s’a ținut la prefectură sub președinția preotului Nicolau (Pufești), la care a luat cuvîntul d. controlor loan după care s’au votat statutele de constituire a federalei. .la umoreni, s’a născuei Idul •ea .. • u nun telefon — ERAI LA 1 anti-rabic. _ Un incendiu a distrus proietatea lui Ilie Lipan din com iderul Verte. tetatea ie logie spsiliGîa Oi.'. Soc De *. putință fologiei ș. exclusiv îi Formarei c va f mței f . ..e aces judiciar ex perți, p dînd cunoșințe preitive cai poată procija în mod st”la identificirea gr.,s' rificarea 50116010 Societatea și următorul domn Președinte, pi Minovici, merii Un (Iași), D- ti Ionescu, dr. Arh.piscopescu; secT. Ulici?peri au 1 / Vij unei judicis