Universul, august 1916 (Anul 34, nr. 211-240)
1916-08-01 / nr. 211
Ililiu L ■ L "lTkí Í T Eit A 1*1 bl 4L*S A.l I »ALE NERVOASEI interne 1 turul specialist). DISTRUGE la 1 iș—17 — FE TIMPUL TEREI A REDUS SIMȚITOR PREȚUL CĂMEȘILOR. 1027 Publicațiune La Ucitatia ținută în ziua de 28 Iunie a. c., neobținîndu-se prețuri avantajoase, se aduce la cunoștința generală că la ministerul de războiu (direcția 7-a intendenței) se va ține a doua licitație în ziua de 5 August 1916, orele 10 dimineața, pentru aprovizionarea de:_ Pinteni cu curele și pinteni fixi. Condițiunile ce trebuesc să îndeplinească furnitura se poate vedea la minister (direcția 7-a) în orice zi de lucru între orele 11 și jumătate și 12 și jumătate a. m. Ofertele încinse vor fi însoțite de garanția de 5% prevăzută în recipis a casei de depuneri și consemnațiuni. In ofertă se va arăta precis, cantitatea, felul furnituroi, prețul unitar și termenul de predare. v. Ministru Director superior, (ss.) General Iancovescu p. Directorul Intendentei, Intendant Maior, (s.ri Roman CROITORIA RADU ). POPP din str. EDGAR CU1NET ) aduce la cunoștința d-lor Ofițeri ca este în posesiune» foloșurea pentru uniforma nouă și stă la dispoziția unor. circuiți pentru orice comenzi cu prețuri moderate 772 București, Victoriei S“ ns umfl: 1: perii de pe obraz, pistrui, negii. S petele roșii din naștere, petele ne- îl roșiu, sbârciturile, urmele de arta. — Tratează: Neurastenia, para- 8 la 10 a. m. — 5 jumătate p. m. S r. Covaci. — Telefon 25[77. 491 I SE RECOMANDA. t BLANAJEI 11 Saffilis garnituri <de blană seones oposum, mamas*, vulpi WwTM și mice blani brute,vindem, jumătate preț, mai eftîn ca oriunde. Se repară ori sß blani și comenzi. 50 °/C mai eftin ca oriunde. si Sâânăâia „PROQHISOL“ ( Str. SPIGIȚILOR 4 alături de str. Coltei)— Magazinul in 3 etaje »««TORIUL NATURALIST MODERN » [COREALEIAMDRESCU Galea Șertan-Vodă, No. 208 g a se face TRATAMENTUL SPECIAL pentru VINDECAREA TUBERIOZEI. Are instalatiunile cele mai perfecționate pentru: INHAGINUL BAI de SOARE ELECTRIC, RAZELE RÖNTGEN, HIDRO £APIE, PNEUMOTORAX-ARTIFICIAL. LABORATOR pentru analize , pută, urină și sânge, ETAVE SPECIALE pentru DESINFECTAREA TEMATICA a camerilor, obiectelor și tacâmurilor, VERANDE pensura de aer (vara și iarna), CINEMATOGRAF, Parc de 25 mii m. p., PULTATELE OBȚINUTE IN ACEST SANATORIU SUNT FOARTE Q IE: 95 la sută VINDECĂRI CLINICE în STADIUL 1, 47 la sută în CiCrUL l. S SCRIERILE sen .*«» WITTUT IZQPTT Medicul Șef al Sanatorului £|ilESC la d-nul Si^ISSIF Mii UlfnObU, str. COVACI 19. Etaj 1. si PROSPECTE LA CERERE: 025 > eooc © £^îsx MXoooooc«sori?îooc^x8xx5aoeseonc^^ Furnizorul Curții Regale Române cel mai mare depozit de CAISE DE din București Astăzi cele mai căutate Gase de Bani și registre In România JEtepx&zezimiixzt geneza.2 . Arthur Ryser Strada G, G. Gantacozio No. 21 CARBID — PRIMA calitate — la W. STAADERER — ULUCUREȘTI — 874 1 ieu 80 bani de nasturi Patent americani, fară au nevoe de ac și ață, foarte practici pentru oricine, școli, internate, etc. Adresa: A. BORANESCU, strada Domnița Anastasia, No. 11, București, 999 zimy VIEȚI MMÂNE VEȘMIS FRUMOASA 1 fÉlg Igp PASTRÂND FRAGEZIMEA TSKELETEI 1 ÎNTREBUINȚÂND APRECIATELE artîcoloaia Toaletăi ' neutra ingrijirea, întreținerea și'dobândirea' unui ten de o frăgezime și albeață uimitoare ținim fluioafa! câteva picături pe o bucată de vată și apoi anUUgu unLÎHCU pUcată pe obrazii dă rozul natural nitru brune LEI 3-5. E0S@ C8 NiCS *^nesen.^ rose (P011*TM blonde și tenul alb) Prí © coda î onas lichid excelent, colorit natural pentru buze 1 mlatSÖ Uö JLBVIbb și foarte durabil LEI 3. 1 linotip lî’fÎPÎflTIlf reface culoarea genelor și sprincenelor, dând H «ut vis o u Un&iu privirei profunzime. Bruno și negru LEI 4.— If Tlivinp Ravillß câteva picaturi pe vată și apoi aplicate pe obraz. Mâi Viile nu iauf mâini și decolta, provoacă o albeață splendida, înlocuind cu succes pudra, alb și chair. Flaconul LEI 5—8. I Blanî’lP fia Ansiia lichid contra pistruilor și arsură provenită a OldULib U8 oGdUlS de arșița razelor solare LEI 10. Baiî de Jennesse ^umatfaloU aatr nsenU și reunion 1 Bpîiator cur^ cu ușurință părul de pe mâini și^fa^i ^ p Vizitați Saloanele confortabile și consultați I catalogul al Institutului de Beauté Salon de culture — SIMÄIÄ, ©atEsiKto Palace — I Maison Dorf heimer jj I București. CLEMENȚEI 7. — Telefon 20/94 9 hramul la INVELITOARE cu ȚIGLĂ cu metru patrat, execută ROSAZIA, str. Maltspil 1. CÂNTARE de precizie pentru cereale și alte mărfuri la SOCIETATEA TEHNICA București, Str. Matei Millo .8973 — 5e vinde pretutindani — Metosre de MOTORINA si de BENZINA si NVMBOHI PENTRU ALIMENTARE DE CAZANE, etc. POMPE E CIREA —si presiuni mari — Furnizează din depozite. STARSECS&R — BIJCÉREyK — 770 ?IGtor-Artista Diplomată a școalei de Bellearte, cu studii în Franța și Italia, fostă profesoară de curs secundar, exposantă la Paris, premiată salonul oficial, medaliată cu „Bene-Merenti“, dispunînd de cîteva ore libere, în Capitală, oferă secțiuni în familii sau institute. Informații: Bulevardul Pricipesa Ileana nrul 12, Constanța. 906 tBmsmBnME Bnzsxmmmx Btmmmaam ae mmm Locuri pentru construcțiuni de viile și case In noul cartier de De Splaiul și Bulevardul Independenței se vînd parcele de terenuri între 400 pînă la 1000 meri patrați. Cartier cu Strade roui pavate, lumină Gaz aerian si Electricitate, Canal și apă. Prețuri eftine și înlesniri de plată. A se adresa D-lui Florian Procopie Dumitrescu. Str G Cantacuzino 80. Intre orele 11—12 am. și 5—7 Dm. la localitate, Str. Sfânta Elefterie 39. 993 L J avea mijloace. — In consiliul Comunal se află și bărbați distinși, ca D-nii tiăpitani." Sterian și Moise Ionescu, cari au fost însă nevoiți să demisioneze. Cauzele le vor cerceta amănunțit și la nevoi le voi împărtăși tuturor. „ Acum când cunoaștem atâtea rele, se impune ca în toată graba Ministerul Lucrărilor publice să oblige pe proprietarii localității parcel* sate Carmen Sylva să respecte și să execute, cel mai târziu până în primăvara 1917, toate lucrările de utilitate și înfrumusețare prevăzute în primul plan de parcelare, iar în caz de ne-1 urmare să le facă Statul în comptul proprietarilor. Celelalte autorități să ia măsurile ce li se impun. Atunci când particularii are nevoe să fie stimulați, Statul trebue să procedeze cu toată graba și severitatea. * Această intervenție trebuia să sosească de mult, nu a observat-o încă nimeni, să sperăm că nu vom avea nevoe să o repetăm. DISTRIBUIREA juniminului la jud. Prahova —Ce ne spune d. Fotin Enescu— In urma celor publicate în ziare cu privire la lipsa de porumb în județul Prahova d- Fotin Enescu, directorul Casei Centrale a băncilor populare s-a dus personal în județul Prahova spre a ancheta modul cum „Federația băncilor populare“ din județ a procedat la distribuirea porumbului. D- Fotin Enescu a constatat atît din cele văzute cit și din registre că Federația, și-a făcut datoria de a împărți tot porumbul de care dispunea, țăranilor. Că nu e adevărat ca populația ar suferi de lipsa acestui aliment și, în deosebi, că ar fi stricat S‘a dovedit însă ca în unele părți unii negustori au luat porumb cu 1500 lei vagonul de la federație și l‘au distribuit apoi cu 2400—2500 lei fabricilor de spirt, și că transportul pe căile ferate a devenit foarte anevoios. S‘au lua dispozițiuni ca să se evite pe viitor acapararea porumbului de negustori care săi vîndă fabricilor și ca repartizările pe la bănci să se facă rit mai repede S‘a mai luat dispoziția să se facă în Ploești un depozit care să conțină 80—100 vagoane $? care să poată face față un cr*nevoi mai grabnice. — m, gh. — x ITI JUr^UL vânzării Palestinei — Resmințire oficială — De un timp oarecare presa antantistă cum și unele organe ale presei americane propagă știri fantastice pe cari pretind că le dețin de la d. Morghentan, fost ambasador al Statelor Unite la Constantinopole și după cari zisul ambasador ar fi avut trai ani cu guvernul otoman spre a obține vînzarea Palestinei în favoarea sioniștilor, că chiar marele rabin ar fi desemnat ca ambasador al Turciei la Washington pentru a negocia condițiunile vînzării, că dînsul ar fi regulînd cea mai mare parte a afacerilor sale prin telefon cu M. S. Sultanul și că în fine guvernul otoman i-ar fi propus a accepta ministerul agriculturei, păstrînd în acelaș timp postul său de ambasador. Ne îndoim foarte mult ca d. Morgenthau, care ocupa acum în urmă un post așa de important ca acela de ambasador al unei mari puteri, să-și fi permis să facă atari declarațiuni cari sunt nu numai ridicule, dar cari reflectă și o aberațiune mintală. Cu toate acestea, d. Morgenthau nu sa grăbit pînă acum să despintă aceste minciuni cari sunt publicate în numele său Credem de folos să înștiințăm opiniunea publică că aceste știri nu se întemeiază pe nimic și că ele sunt născocite pe deantregul. (Negațiunea otomană) Ä( { (I4> AUGUST 8916 ~-£BepAriul MM gațianai Stagiunea 1916—1917.—Ce s’a mai Înfăptuit la teatru Cum repertoriul teatrului e primul element de succes al unei stagiuni, am căutat să ne procurăm cei dinții programul definitiv al acestui repertor pentru stagiunea 1916—1917. Din piesele ce se anunță se vede că alcătuirea programului pe stagiunea viitoare satisface toate genurile necesare unui teatru național și că actuala direcțiune a Teatrului Național n’a omis nimic pentru a da publicului un repertor vrednic de prima noastră scenă. Afară de traducțiunile din autorii cei mai de vază și de piesele originale ce au avut aprobarea comitetului teatral, d. Al. Mavrodi a împlinit o nevoe absolută culturală întocmind programul pieselor clasice și moderne ce formează repertoriul definitiv al Teatrului Național din București. De astăzi înainte acest repertor definitiv va fi pregătit pentru a ține afișul de ritc ori o vor cere interesele teatrului, fără a fi nevoe de repetiții prealabile în cursul stagiunei. Iată dar care e alcătuirea repertoriului pentru stagiunea viitoare. PIESE ORIGINALE: liderim piesă de M. S- Regina a României; Bimbașa Savat piesă istorică de d. I. Peretz, profesor universitar; A doua conștiințăt piesă socială de maestrul Barbu Delavrancea; Fenice. .„ piesă socială de d- Emil Nicolau; Comedia inimeim studiu social de d. O. Teodorian; Povîrnișul, piesă socială de d-na Z. Papadat- Bengescu; Teofana, un act de d. P. T. Crivătz-PIESE TRADUSE: Nora de Ibsen; Rața sălbatică de Ibsen; Visul unei nopți de vară de Shakespeare; Jău se poate spune de Bernard Schaw; Tatăl de Strindberg; Muzotte de Maupassant și Normand ; Burghezul gentilom de Moliére; Policnete^ de Corneille; Prințesa îndepărtată de Rostand; Căsătoria lui Figaro de Beaumarchais; Locandiera de Goldoni; Frații Caramazov de Dostoevsky; Intîlnirea de V. Bertome; C'grano de Bergerac de Rostand; Suzette de Brieux ; Tartuffe de Moliére. REPERTORIUL DEFINITIV AL TEATRULUI NAȚIONAL: Apus de Soare de Barbu Delavrancea; Institutorii de Otto Ernst; Avarul de Moliére; Fîntîna Blanduziei de V. Alexandri, Romeo și Julieta la hiizii de George Ranetti; Taina familiei de Courteline; Viforul de Delavrancea; Magda de Suderman; Fedra de Racine; Prostul de Fulda; Electro de Sophocles; Modelul de Bataille; punctul Negru de Radelbur; Nevasta lui Cerceluș de P. Locusteanu; Salomea, de Ivalderon; Lipitoarele Satelor de VAlexandri; Fracul verde de A íred de Musset; Regele Leartie Shakespeare; Cererea în căsătorie de Cehov; Nepoftitul de Fahre; înșiră-te mărgărite de Victor Eftimiu; Haidelbergul de altă dată de Forster; Doctorul fără voe de Moliére; Cometa de Iosif și Anghel; Scînteia de Pailleron; Bolnavul închipuit de Moliére; La 30 ani de Polizza Micșunești; Sanda de Al. Florescu; Camoens de Holm; Fiulei de Emil Nicolau și Al. Simionescu; Sulpii societăței de Ibsen; Cursa de M. Mara; Coana torțelor de Hervieux; Păpușile de Pierre Wolf; Scrisoarea pierdută de Caragiale; Doloreza de G. Diamandy; Hamlet de Shakespeare; O amică de Duiliu Zamfirescu; Noaptea furtunoasă Cuconuți Leonidat Năpasta, D’ale Carnavalului, de, I. Caragiale, Dușmanul poporului de Ibsen; Andromaca de Sophocle; Curcanii de Gr Ventura, Ariciul și soborul de Victor Eftimiu; Rasvan și Vidra de Hasdeu; Cînd ochii pling și Paiajenul de A. de Hertz; Poezia depărtărci de D. Zamfirescu; Cocoșul negru de V. Eftimiu; Chemarea codrului de Diamandy; Ce știe satul de I Vasilescu; Romanțioșii de Rostand; Vlaicu Vodă de noarea de Sudermann; George Dandin de Moliére; Gringoire de Banville; Denisa de Al. Dumas fiul; Domnul Notar de Octavian Goga; Fluturii de Corneliu Moldoveanu; A cui e vinul de Emil "Nicolau și Mihail Mora; O căsnicie de Ursachi; Voichița de Zamfirescu; lingulas de Victor Hugo; Ringala de Victor Eftimiu; Lacrimi luminoase de Emil Nicolau ; Bujoreștii de C. Theorian; Dama cu Camelii de Al. Dumas-fiul; Azilul de noapte de Gorki; Trandafirii roșii de Zaharia Bîrsan; patima roșie de M Sorbul. * Stagiunea se va deschide cu Bimbașa Sava„ piesă istorică de distinsul profesor universitar de la Iași, d. Ion Peretz, piesă care reconstitue epoca revoluției de la 1821. Decorurile și costumele pentru această piesă sunt noui; de altfel direcția a luat inițiativa ca toate decorurile din piesele ce se vor juca în stagiunea viitoare să fie noui. După aceea se va reprezenta Frații Caramazoff de Dostoevsky, apoi Suzette de Brieux, o piesă cu un fond extrem de moral. Apoi va urma liderim piesa grațioasei noastre Suverane pentru care se va face o montare excepțională. Pentru piesele Cyrano de Bergerac„ Visul unei nopți de vară și Schyloh, costumele au fost comandate încă de mult în străinătate. Pentru ca montarea pieselor să fie vrednică de prima, noastră «onă. d. Al. Mavrodi a adus din străinătate un șef tehinic pentru atelierele de decoruri și pentru scenă, care va conlucra, cu distinșii noștri directori de scenă, d-nii C. Nottara, P. Gusty, C. Radovici și Enescu. Scena a fost modificată în acest an în sensul de a se face decoruri intime pentru piesele sociale, fără a se mai întâmpina inconvenientul din trecut ca spectatorii din primele loji să fie împiedecați de a vedea toate colțurile din scenă; pentru acest sfîrșit se va întrebuința sistemul de la ,,Comedia franceză’’ din Paris, numit le manseau d’Arlequin, cu planuri mobile. Ca repertoriul stabil al Teatrului Național să nu rămîie numai un desiderat, în fiecare parte se va juca o piesă din acest reporter, cu decoruri noui, așa că se va putea înlocui orice piesă în caz neprevăzut. In acest scop direcțiunea Teatrului Național a catalogat tot repertoriul, costumele și decorurile, sub privegherea d-lui P. Locusteanu, subdirectorul Teatrului. Pentru matineurile școlare dar ei, nu se vor mai juca decît piesele clasice din repertoriul stabil, cari vor fi precedate întotdeauna de o conferință despre autorul a cărui piesă se reprezintă. conferințe ce vor fi retribuite și se vor ține de către autori dramatici, scriitori și profesori. In sfîrșit s-au introdus unele modificări în interiorul Teatrului, precum despărțiturile de la mijlocul sălii, ca publicul să poată fi degajat, iluminarea teatrului la toate lojile și la galerie și dispoziția ca toate locurile dela galerie să fie numerotate, etc. Și acum după ce am enumerat toate îmbunătățirile reale ce s’au efectuat de către direcțiunea Teatrului Național, așteptăm cu nerăbdare să se ridice cortina peste stagiunea 1916—1917. Cronicar Agitația fosiciiooaților comerciali Funcționarii comerciali din Capitală au ținut Vineri seară o întrunire la sediul Societăței generale a funcționarilor comerciali în str. Smârdan 23- întrunirea s-a deschis la orele 8 lum- seara, sub președinția d dui C- Simionescu. Au luat cuvîntul d-nii T. ATeodoru D, p. Niculescu, Aurel Marinescu. V Georgescu și Anton Grigoriu, cari au înfierat purtarea prefectului de Dâmbovița, plingîndu-se de asemenea Al. Davilla, și de lipsa de concurs a autorităților în constatarea contravenienților la legea repausului duminical-S'a anunțat pentru Duminică la orele 1, o nouă întrunire la Târgoviște, la care vor participa delegați numeroși din București- La orele 11 seara întrunirea s'au sfîrșit- Kuixna« Luptele pentru trairea Miiei — Moiai amănunte — Roma, 28 (10)~. După luarea cu asalt de către vitezele trupe ale armatei a treia a barierei fortificate ridicată de inamic pe înălțimea de la est de Goriția și după trecerea Isonzului, a cărui trecere adversarul a încercat în zadar a ne-o împedica distrugind în parte podurile, în seara de 26 c orașul era deja în mîinile noastre în mod virtual. In dimineața de 27 trupele noastre saui luat in stăpînire efectivă. In precedentul comunicat s’a zis deja că operațiunile ofensive de pe Isonzo de jos au început la 22 prin atacul înălțimii dela cota S5 la Est de Monfalcone, că ziua de 23 a trecut în pregătiri și acțiuni de artilerie iar că atacul capului de pod Goriția s’a început în dimineața de 24. Așadar în numai trei zile de bătălie aspră și violentă cea mai importantă dintre pozițiunile , fortificate de pe frontul Isonzului a căzut în posesiunea noastră prin efectul unui atac de forță, unul dintre cele mai puternice și violente atacuri de fortărețe din istoria războiului european actual. Este oportun a aminti că la fortificațiunile de la Goriția Austria din vremea pace consacrase o atențiune deosebită și cele mai mari griji prin lucrări de artă formidabile mărind valoarea pozițiunii, deja mare prin natura ei. Amenajarea defensivă fusese încă mărită puternic în lunga perioadă a neutralității noastre.După ce războiul a izbucnit, comandamentul inamic concentrase în piața poliției forțe și mijloace impunătoare și făcuse din apărarea pieței un pivot al conductei sale strategice. Nu este inoportun a stărui asupra cauzelor cari ne-au permis a atinge într’un timp atît de scurt ■nn succes de o importanță atît de mare. S’a făcut deja aluziune la efectul formidabil obținut de artileriile și bombardările noastre în acțiunea de distrugere a liniilor inamice la avîntul neîntrecut și tenacitatea infanteriilor noastre. Dar ceea ce a sguduit și copleșit pe comandamentul și armata inamică, a fost rezoluțiunea prin care acțiunea a fost dusă în fond, da bravele noastre trupe. Comandamentul vrăjmaș după cum mărturisesc prizonierii, se legăna în iluzia că sforțarea trăsnitoare făcută da noi spre a opri și da înapoi și respinge invaziunea austriacă în Trentino sleise pentru multă vreme întreaga noastră putere ofensivă Din contra, printr’o repede manevră pe linii interioare între fronturile Trentino și Isonzo, comandamentul italian fără a micșora presiunea asupra celui dintîiu, transporta cu extrema celeritate pe al doilea trupe și mijloace pentru o energică ofensivă. La momentul oportun aceasta s’a revelat în toată teribila ei violență, rezultată dintri o îndelungată pregătire organică și strategică. Efectele victoriei noastre se arată din ceas în ceas mai mare. Numărul prizonierilor se urcă repede, o pradă bogată de războiu este semănată prețuim,deaî dar nu a fost cu putință a constata cantitatea ei fiind mai mîin nevoe a se evacua liniile inamice pline de cadavre. (Stefani)’ .«öi3ídiínicaf: austriac Viena, 29 (11). _ Italienii fac noi sforțări pentru sectorul Piave și înălțimele de la est de Goerz. Toate atacurile au fost respinse. De asemenea ,au eșuat mai multe atacuri ale inamicului în Dolomitz- Sudst: In afară de hîrțucli pe Volușa inferioară, nimic nou. M. S. REGINA MARIA la GIURGIU Giurgiu, 29 Iulie Mîine, Sîmbătă 30 Iulie cor., va sosi în localitate, cu un tren special, la orele é d. a., MS Regina Maria, însoțită de Principesele Elisabeta și Marioara, pentru a împărți ajutoare bănești săracilor din oraș. In gară M. Sa va fi întîmpinată de autorități și de comitetul respectiv. Din gară cortegiul va trece la grădina „Alei** unde sa făcut o tribună și unde se va face distribuirea ajutoarelor. In acest scop, d. prefect luca, a lansat un apel către populație, prin care li se face cunoscut sosirea M. Sale. Biletele de intrare la solemnitate se vor libera mîine între orele 7 și 12 dimineața la prefectură. Primăria orașului a luat masuri pentru pavoazarea străzilor pe unde va trece cortegiul regal. Sahimsfășurarea viitoarelor lupte di pe teatrul oriental-Dacă, după cum sperăm, evenimentele vor fi favorabile Puterilor Centrale atunci alipirea României ge Quadruple va fi zădărnicită. Se pune însă chestiunea dacă în acest caz Rusia va avea răbdarea necesară să aștepte, măcar în aparență, libera deriziune a guvernului român ori îi va sili să iu fire în acțiune, trimițînd Impi. rusești pe teritoriul românesc Dar și această eventualitate va depinde de situația viitoare de pe fronturi. Despre ceea ce privește România informațiunile ce îe primim, din București, arată că acolo domnește hotărîrea de a amina orice intervențiune militară Pînă la stingerea porumbului de pe cîmp-Dacă aceste știri sunt, adevărate, alunei intrarea României din Proprie voie, nu se va face pînă la sfirșitului Septembrie”, Din ziarele germane Citim în ziarul Münchner Nachrichten următoarele: „D. loan Brătanu, președintele consiliului de miniștri român, a încheiat o convenție cu Rusia Prin această convenție Romania sa obligat să intre in acțiune de partea Puterilor înțelegere, în următoarele condițiuni: 1. Gînd rușii vor avea victorii decisive contra germanilor; 2. Gînd austro-germanii vor fi respinși din Galiția în Carpați; 3. Cînd Rusia se va obliga sa trimită un corp de 200.000 oameni, cari să sa adauge armatei romanești; și 4 Gînd Rusia va sprijini România cu munițiuni și alte materii necesare războiului, cum și cu bani". Ziarul declară că aceste știri i-au fost date de către un om politic competente bulgar. La ele găsim următorul comentar german: „Nu se știe încă precis dacă aceste știi sunt cu totul adevărate. Atitudinea viitoare a României va aterna de r tgw dc de CITIT* Universul literar de Duminici 31 curent are următorul cuprins: Poesia și poetul admiratf studii critice de Al. Macedonski Mărturisire, traducere de Corneliu Ionescu, , Natura, versuri de Elena Niculița Voronca. Romanță, versuri de Const. A. Ghica. In Levante, versuri de Tone*garu. Dedal și bar de Ovidiu, traducere de Const A. Ghica. Icoane de la țară, versuri de Al. Lepădatu Mereușor. Testament eroic. In luncă, versuri de M. G. Samargheanu, Gadorna și Joffre, considerațiuni de critice de B. de L. Cea mai frumoasă culoare de Victor Bilciurescu, Mateo Falcone, de Prosper Morfinoé, traducere de St. C. Florea, Războiul anecdotic, Sacul, cu glume, 5 bani numărul, Abonamentul 2.60 pe an. F080A. 78 AFIBITLY 3 MUN 8 VERSUL“ ALEXANDRE DUMAS 34 JEJ, SlaJlii CM B td LoJc* XXIV Floarea fin adevăr, cele două specie se încrucișară cu o repeziciune și cu o înverșunare care ar fi putut face să se creadă ca tăișuri ies din care scăpărau scîntei,erau Însuflețite și ele de aceleași pasiuni ca și oamenii cari le mînuiau. Tot cearta, dibăcia și forța au unașia și mai ager, fu desvoltat în timpul celor cîteva minute nuținu primul asalt. Nici unul din cei doi adversari înfipți locului și necintiți ca și arborii sub umbra cărora se luptau, nu făcură nici un pas înapoi. Se opriră un moment. Apoi, reținînd seama de asistenții cari le strigau: „Mai odihnițîyâ,!a cei doi adversari se repesară unula altul curțevă,fuma ! nerăbdător,. Dar, de astădată, d’abia încrucișară speciele, și se auzi un glas gîfîitor care striga: — Opriți-vă, don Fem.and ! Opriți-vă, don Ramiro! Toate fețele Se întoarseră spre partea de unde se auzea viind glasul. Spectatori sa deferă la o parte exclamînd: — Don Ruiz de Torrillas. Și‘n acelaș timp, don Ruiz se află în mijlocul cercului, în partea unde era fiul lui, înștiințat, firește, de donna Fior, alergase să despartă pe luptători— Opriți-vă! repetă cu glas imperios. — Tată! murmură Fernand — Seniore, zise don Ramiro cu respect. N‘am niciun ordin de dat lui don Ramiro, zise bătrînul Dar d-ta, don Fernand, ești fiul meu și-ți zic: Oprește teu — Opriți-vă, seniorilor! repetară asistenții— Cum, nenorocitul ei exclamă don Ruiz împreunîndu-și mîinile înaintea lui, nu poți să'ți înfrînezi patimile funeste! Grațiatori pentru un duci, ai de gînd să comiți astăzi o nouă fără de lege? . — Tată, murmură don Fernand, lastrmă, te rogi — Aici, în stradă, în fața soarelui , exclamă don Ruiz frîngîndu-și mîinile. — Și de ce nu? Aici în stradă, în fața soarelui, mi sa făcut ofensa. Cei dimprejurul meu au fost martori la insultă, să fie martori și la răzbunare! — Pune-ți spada în teacă, don Fernand! — Apără-te, don Ramiro! — Cum, nu mă scuiți, nu te supui? — Crezi oare d-Lacă. voi lăsa pe cineva, să-mi păteze onoarea c<?, sp vai transmi?.». neatinsu așa precum și tatăl d-tale o primise de la strămoșii săi? — O, exclamă don Ruiz, facă cerul ca și tu să fii păstrat o schintee din aceea pe care ți am transmis-o! Apoi, adresândjrso lui don Ramiro, bătrînul îi zise: — Senior don Ramiro, fiindcă fiul meu nu are nici un respect pentru părul meu alb și mâinile tremurătoare îndreptate rugătoare spre el, ascultă-mă dta și dă, celor care ne înconjoară, exemplul că un străin îmi arata mai multă considerațiune de cu fiul meu — Da, da, ziseră spectatori , ascultări, don Ramiro! Don Ramiro făcu un pas înapoi,plecă vîrful specii, și salută — Ai făcut, bine de ai apelat la mine, senior don Ruiz de Torrillas, z.se don Ramiro, ați făcut baie de ați contat pe mine, seniorilor. Pămîntul e mare, muntele e singuratec și voi întîlni pe adversarul meu întrun alt loc. — A, exclamă don Fernand, știi, în adevăr, sa ți ascunzi bine frica! Dom Ramiro, care-și pusese spada în teacă, care se dedese doi pași înapoi, dintro singură săritură se «flă iar la gardă eu spada în mînă. — Eu, îmi ascund frica? Cavalerii asistenți murmurară dezaprobînd pe don Fernand. Și doi dintre cei mai în vîrstă și mai cuminți dintre ei făcură o mișcare ca să intervie între adversari. Dar don Ruiz de Torrillas cu un semn făcut cu mîna, îi rugă să se dea în lături. Gentilomii se rupuseră în tacere. Se auzi din nou țăcănitul specielor. Don Ruiz se apropie cum pas de fiul lui. Don Fernand, cu dinții strînși, palid de mîine, ataca pe adversarul său c‘o violență care ar fi doborît pe un adversar mai puțin sigur de mîna lui decît Ramiro. — Nesocotitul e! zise bătrînul. Cum, cînd vezi pe un străin că mă ascultă, că mă respectă și mi se supune, tu mă înfrunți neascultător? Ridicînd atunci toiagul pe care îî avea în mînă, adaogă cu o furie care făcea săru scape de privirea de flăcările tinereții. Nu știu c mă oprește să-ți dau o lecție publică pentru îndeplinirea datoriei -falș de fiu răsvrătit! Fiind mereu încrucișată spada lui cu spada adversarului, don Fernand se întoarse pe jumătate Văzu pe tatăl său cu toiagul ridicat Și, din galben cum era, deveni purpuriu. Tot sîngele i se concentra în inimă și, din inimă, țîșni cu violență la extremități. Era aproape ură în fizionomia bătrînului. Fizionomia lui Fernand luă și ea o înfățișare la fel. Era de temut că un imprudent care ar fi trecut printre fulgere privirilor lor, ar fi fost trăsnit. — Bagă de seamă, tatăl zise tînărul cu glas tremurat și definind din cap. — Bagă sabia în toacă! repetă don Ruiz. — Lasă diia mai întîi bățul jos, tatăl — Supunerie mai întîi, nenorocitule! Ascultă de porunca mea! — Tatăl murmură don Fernand redevenind palid ca un mort. Nu mai ține toiagul ridicat de asupra capului meu sau, pe sfîntul D-zeu, mă faci să îni pierd mintea! Apoi, întorcîndise spre don Ramiro îi zise:* Nu, Jero. Pot să fac față, în acelaș timp și bățului unui bătrîn și specifi unui nerod înfumurat! — N auziți, domnilor? esclamă don Ramiro. Spuneți-mi fl-voastră ce trebue să fac. — Fă precum îți zice curajul și ofensa ce crezi că ți s-a făcut senior Ramiro, răspunseră cavalerii dîndu-se în lături și ne mai stăruind să se împotrivească la urmările lupte. — Nerecunoscătorule și râu se strigă don Ruiz cu toiagul mereu ridicat d'asupra capului fiului său. Adversarul tău nu poate dar să te învețe cum trebue să se poarte un fiu cu tatăl lui? — Nu, răspunse don Fernand, căci adversarul meu a cedat prin lașitate și eu nu pui lașitatea in rîndul virtuților. — Acela care zice sau crede că sunt un laș... — A mințit don Ramiro, îi tăe bătrînul vorba. Eu trebue să-i spui asta și nu dria. — O, doar n'avem să isprăvim odată? exclamă don Fernand cu răcnetul de minus cu care răspundea fiarelor din pădure cînd se lua la luptă cu ele. — Pentru cea din urmă oară, tîcâloșuîe, a] ds gînd și, mă asculți, cînd îți ordon să-ți bag spada în teacă? insistă don Buia mai amenințător ca ori și cînd. Și se înțelese că, dacă don Fernand nu se va supune îndată, bățul infamant avea să cadă peste el. 4 Dar, repede ca gîndul, don Fernand, cu mîna stingă depărtat dori Ruiz, pe cînd cu dreapta, cu un atac dibaci, străpunse, dintr o parte pînă întreita, brațul lui don Ramiro, întîrziat în apărare. Don Ramiro rămase în picioare dar bătrînul căzu. Fusese lovit cu violență în faptă. Spectatorii scoaseră un țipăt de spaimă: fiul dăduse o palmă tatălui. La o parte, la o parteurlă don Fernand renexind-ise la florile pe care le lua de jos și le băgă în sîn. — Cerul să îl trăsnească, infamiile! strigă don Ruiz ridicînduse pe jumătate în locul pe care sta căzut. Va urma Gititi „Universal Literar" -4