Universul, august 1916 (Anul 34, nr. 211-240)

1916-08-01 / nr. 211

Ililiu­ L ■ L "lTkí Í T Eit A 1*1 bl 4L*S A.l I »ALE NERVOASEI interne 1 turul specialist).­­ DISTRUGE la­ 1 iș—17 — FE TIMPUL TEREI A REDUS SIMȚITOR PREȚUL CĂMEȘILOR. 1027 Publicațiune La Ucitatia ținută în ziua­­ de 28 Iunie a. c., neobținîndu-se prețuri avantajoase, se aduce la cunoștința generală că la ministerul de războiu (direcția 7-a intendenței) se va ține a doua licitație în ziua de 5 Au­gust 1916, orele 10 dimineața, pentru aprovizionarea de:_ Pinteni cu curele și pinteni fixi. Condițiunile ce trebuesc să îndeplinească furnitura se poa­te vedea la minister (direcția 7-a) în orice zi de lucru între orele 11 și jumătate și 12 și ju­mătate a. m. Ofertele­ încinse vor fi însoțite de garanția de 5% prevăzută în recipis a casei de depuneri și consemnațiuni. In ofertă se va arăta precis, cantitatea, felul furnituroi, pre­țul unitar și termenul de pre­dare. v. Ministru Director superior, (ss.) General Iancovescu p. Directorul Intendentei, Intendant Maior, (s.ri Roman CROITORIA RADU ). POPP din str. EDGAR CU1NET ) aduce la cunoștința d-lor Ofițeri ca este în posesiune» fol­o­­șurea pentru uniforma­ nouă și stă la dispoziția unor. circuiți pentru orice comenzi cu prețuri moderate 772 București, Victoriei S“ ns umfl: 1: perii de pe obraz, pistrui, negii. S­­ petele roșii din naștere, petele ne-­­ îl roșiu, sbârciturile, urmele de ar­­t­a. — Tratează: Neurastenia, para- 8 la 10 a. m. — 5 jumătate p. m. S r. Covaci­. — Telefon 25[77. 491 I SE RECOMANDA. t B­LA­NAJEI 11 Saffilis garnituri <de blană seones oposum, mamas*, vulpi WwTM și m­ice blani brute,vindem, jumătate preț, mai eftîn ca ori­unde. Se repară ori­ sß blani și comenzi. 50 °/C mai eftin ca oriunde. si Sâânăâia „PROQHISOL“ ( Str. SPIGIȚILOR 4 alături de str. Coltei)— Magazinul in 3 etaje »««TORIUL NATURALIST MODERN » [CORE­ALEIAMDRESCU Galea Șertan-Vodă, No. 208 g a se face TRATAMENTUL­ SPECIAL pentru VINDECAREA TUBER­­I­OZEI. Are­ instalatiunile cele mai perfecționate pentru: INHA­­G­INUL BAI de SOARE ELECTRIC, RAZELE RÖNTGEN, HIDRO­ £­APIE, PNEUMOTORAX-ARTIFICIAL. LABORATOR pentru analize , pută, urină și sânge, ETAVE SPECIALE pentru DESINFECTAREA T­­EMATICA a camerilor, obiectelor și tacâmurilor, VERANDE pen­­­­sura de aer (vara și iarna), CINEMATOGRAF, Parc de 25 mii m­. p., P­ULTATELE OBȚINUTE IN ACEST SANATORIU SUNT FOARTE Q IE: 95 la sută VINDECĂRI CLINICE în STADIUL 1, 47 la sută în Ci­CrUL l­. S SCRIERILE se­n .*«» WITTUT IZQPTT Medicul Șef al Sanatorului £|­ilESC la d-nul Si^ISSIF Mii Ulfn­ObU, str. COVACI 19. Etaj 1. si PROSPECTE LA CERERE: 025 > eooc © £^îsx MX­oooooc«sori?îooc^x8xx5aoeseonc^^ Furnizorul Curții Regale Ro­mâne cel mai mare depozit de CAISE­­ DE din București Astă­zi cele mai căutate Gase de Bani și registre In România JEtepx&zezimiixzt g­eneza.2 . Arthur Ryser Strada G, G. Gantacozio No. 21 CARBID — PRIMA calitate — la W. STAADERER — ULUCUREȘTI — 874 1 ieu 80 bani de nasturi Patent americani, fară a­u­ nevoe de ac și ață, foarte practici pentru ori­cine, școli, inter­nate, etc. Adresa: A. BORANESCU, strada Domnița Anastasia, No. 11, Bucu­rești, 999 zimy VIE­ȚI MMÂNE VEȘMIS FRUMOASA 1 fÉlg Igp PASTRÂND FRAGEZIMEA TSKELETEI 1 ÎNTREBUINȚÂND APRECIATELE artîcolo­aia Toaletăi ' neutra ingrijirea, întreținerea și'dobândirea' unui ten de o frăgezime și albeață uimitoare ț­inim fluioafa! câteva picături pe o bucată de vată și apoi a­­nUUgu un­LÎHCU pUcată pe obraz­ii dă rozul natural nitru brune LEI 3-5. E0S@ C8 NiCS *^n­esen.^ rose (P011*TM blonde și tenul alb) Prí © co­da î onas lichid excelent, colorit natural pentru buze 1 mlatSÖ Uö JLBVIbb și foarte durabil LEI 3.­ 1 linotip lî’fÎPÎflTIlf reface culoarea genelor și sprincenelor, dând H «ut vis o u Un­&iu privirei profunzime. Bruno și negru LEI 4.— If Tlivinp Ravillß câteva picaturi pe vată și apoi aplicate pe obraz. M­âi Viile nu iauf mâini și decolta, provoacă o albeață splendida,­­ înlocuind cu succes pudra, alb și chair. Flaconul LEI 5—8. I­ Blanî’l­P fia Ansii­a lichid contra pistruilor și arsură provenită a OldULib­ U8 oGdUlS de arșița razelor solare LEI 10.­­­ Baiî de Jennesse ^umatfaloU aatr­ nsenU și reu­nion 1 Bpîiato­r cur^ cu ușurință părul de pe mâini și^fa^i ^ p Vizitați Saloanele confortabile și consultați I catalog­ul al Institutului de Bea­uté Salon de­­ culture — SIMÄIÄ, ©atEsiKto Palace — I Maison Dorf heimer jj I București.­­ CLEMENȚEI 7. — Telefon 20/94 9 hramu­l la INVELITOARE cu ȚIGLĂ cu metru patrat, execută ROSAZIA, str. Maltspil 1. CÂNTARE de precizie pentru cereale și alte mărfuri la SOCIETATEA TEHNICA București, Str. Matei Millo .8­973 — 5e vinde pretutindani — Metosre de MOTORINA si de BENZINA si NVMBOHI PENTRU ALIMENTARE DE CAZANE, etc. POMPE E CIREA —­­si presiuni mari — Furnizează din depozit­e. STARSECS&R — BIJCÉREyK­ — 770 ?IGtor-Artista Diplomată a școalei de Bel­le­­arte, cu studii în Franța și Ita­lia, fostă profesoară de curs se­cundar, exposantă la Paris, pre­miată salonul oficial, medaliată cu „Bene-Merenti“, dispunînd de cîteva ore libere, în Capitală, o­­feră secțiuni în familii sau in­stitute. Informații: Bulevardul Pricipesa Ileana n­rul 12, Con­­stanța. 906 tBmsmBnME Bnzsxmmmx Btmmmaam ae mmm Locuri pentru construcțiuni d­e viile și case In noul cartier de De Splaiul și Bulevardul Independenței se vînd parcele de terenuri între 400 pînă la 1000 m­e­ri patrați. Cartier cu Strade r­oui pavate, lumină Gaz aerian si Electrici­tate, Canal și apă. Prețuri eftine și înlesniri de plată. A se adresa D-lui Florian Pro­copie Dumitrescu. Str­ G Canta­­cuz­ino 80. Intre orele 11­—12 a­­m­. și 5—7 D­m. la localitate, Str. Sfânta Elefterie 39. 993 L J avea mijloace. — In consiliul Comunal se află și bărbați distinși, ca D-nii tiăpitan­i." Sterian și Moise Ionescu, cari au fost însă nevoiți să demisioneze. Cauzele le vor cerceta amănunțit și la nevoi le voi împărtăși tuturor. „ Acum când cunoaștem a­­tâtea rele, se impune ca în toată graba Ministerul Lu­crărilor publice să oblige pe proprietarii localității parce­l­* sate Carmen Sylva să res­pecte și să execute, cel mai­ târziu până în primăvara 1917, toate lucrările de uti­litate și înfrumusețare pre­văzute în primul plan de parc­elare, iar în caz de ne-1 urmare să le facă Statul în comptul proprietarilor. Cele­lalte autorități să ia măsurile ce li se impun. Atunci când particularii are nevoe să fie stimulați, Statul trebue să procedeze cu toată graba și severitatea. * Această intervenție trebuia să sosească de mult, nu a observat-o încă nimeni, să sperăm că nu vom avea ne­­voe să o repetăm. DISTRIBUIREA juniminului la jud. Prahova —Ce ne spune d. Fotin Enescu— In urma celor publicate în ziare cu privire la lipsa de po­rumb în județul Prahova d- Fotin Enescu, directorul Casei Centrale a băncilor populare s-a dus personal în județul Pra­­­hova spre­­ a ancheta modul cum „Federația băncilor populare“ din­ județ a procedat la distrib­­uirea porumbului. D- Fotin Enescu a constatat­ atît din cele văzute cit și din re­gistre că Federația, și-a făcut datoria de a împărți tot po­rumbul de car­e dispunea, țăra­nilor. Că nu e adevărat ca po­pulația ar suferi de lipsa a­cestui aliment și, în deosebi, că ar fi stricat­ S‘a dovedit însă ca în unele părți unii negustori au luat po­rumb cu 1500 lei vagonul de la federație și l‘au distribuit apoi cu 2400—2500 lei fabricilor de spirt, și că transportul pe căile ferate a devenit foarte anevoios. S‘au lua dispozițiuni ca să se evite pe viitor acapararea po­rumbului de negustori care săi vîndă fabricilor și ca repartiză­rile pe la bănci să se facă rit mai repede­ S‘a mai luat dispoziția să se facă în Ploești un depozit care să conțină 80—100 vagoane $? care să poată face față un cr*ne­voi mai grabnice. — m, gh. — x ITI JUr^UL vânzării Palestinei — Resmințire oficială — De un timp oarecare presa an­­tantistă cum și unele organe ale presei americane propagă știri fantastice pe cari pretind că le dețin de la d. Morghentan, fost ambasador al Statelor Unite la Constantinopole și după cari zi­sul ambasador ar fi avut trai ani cu guvernul otoman spre a obți­ne vînzarea Palestinei în favoa­rea­ sioniștilor, că chiar marele rabin ar fi­ desemnat ca amba­sador al Turciei la Washington pentru a negocia condițiunile vînzării, că dînsul ar fi regulînd cea mai mare parte a afacerilor sale prin telefon cu M. S. Sulta­nul și că în fine guvernul oto­man i-ar fi propus a accepta mi­nisterul agriculturei, păstrînd în acelaș timp postul său de amba­sador. Ne îndoim foarte mult ca d. Morgenthau, care ocupa acum în urmă un post așa de important ca acela de ambasa­dor al unei mari puteri, să-și fi permis să facă atari declarațiuni cari sunt nu numai ridicule, dar cari reflectă și o aberațiune min­tală. Cu toate acestea, d. Morgen­thau nu sa grăbit pînă acum să despintă aceste minciuni cari sunt publicate în numele său Credem de folos să înștiințăm o­piniunea publică că aceste știri nu se întemeiază pe nimic și că ele sunt născocite pe deantregul. (Negațiunea otomană) Ä( { (I4> AUGUST 8916 ~-£­BepAriul MM gațianai Stagiunea 1916—1917.—Ce s’a mai Înfăptuit la teatru Cum repertoriul teatrului e primul element de succes al unei stagiuni, am căutat să ne procu­răm cei dinții programul defini­tiv al acestui repertor pentru sta­­giunea 1916—1917. Din piesele ce se anunță se ve­de că alcătuirea programului pe stagiunea viitoare satisface toate genurile necesare unui teatru na­țional și că actuala direcțiune a Teatrului Național n’a omis ni­mic pentru a da publicului un repertor vrednic de prima noa­stră scenă. Afară de traducțiunile din au­torii cei mai de vază și de pie­sele originale ce au avut aproba­rea comitetului teatral, d. Al. Mavrodi a împlinit o nevoe ab­solută culturală întocmind pro­gramul pieselor clasice și moder­ne ce formează repertoriul defi­nitiv al Teatrului Național din București. De astăzi înainte acest repertor definitiv va fi pregătit pentru a ține afișul de ritc ori o vor cere interesele teatrului, fără a fi nevoe de repetiții prea­labile în cursul stagiunei. Iată dar care e alcătuirea re­pertoriului pentru stagiunea vii­toare. PIESE ORIGINALE: liderim piesă de M. S- Regina a­ Româ­niei; Bimbașa Savat piesă istori­că de d. I. Peretz, profesor uni­versitar; A doua conștiințăt pie­să socială de maestrul Barbu De­­lavrancea­; Fenice­. .„ piesă socia­lă de d- Emil Nicolau; Comedia inimeim studiu social de d. O. Teo­­dorian; Povîrnișul, piesă socială de d-na Z. Papadat- Bengescu; Teofana, un act de d. P. T. Cri­­vătz-PIESE TRADUSE: Nora de Ibsen; Rața sălbatică de Ibsen; Visul unei nopți de vară de Sh­akespeare; Jău se poate spune de­­ Bernard Schaw; Tatăl de Strindberg; Muzotte de Maupa­ssant și Norm­and ; Burghezul gentilom de Moliére; Policnete^ de Corneille; Prințesa îndepărta­tă de Rostand; Căsătoria lui Fi­garo de Beaumarchais; Locandie­­ra de Goldoni; Frații Carama­­zov de Dostoev­sky; Intîlnirea de V. Bertom­e; C'grano de Bergerac de Rostand; Suzette de Brieux ; Tartuffe de Moliére. REPERTORIUL DEFINITIV AL TEATRULUI NAȚIONAL: Apus de Soare de Barbu Dela­­vrancea; Institutorii de Otto Er­nst; Avarul de Moliére; Fîntîna Blanduziei de V. Alexandri, Ro­meo și Julieta la hiizii de George Ranetti; Taina familiei de Cour­­teline; Viforul de Delavrancea; Magda de Suderman; Fedra de Racine; Prostul de Fulda; Elec­tro de Sophocles­­; Modelul de Ba­taille; punctul Negru de Radel­­bur; Nevasta lui Cerceluș de P. Locusteanu; Salomea, de Ivalde­­ron; Lipitoarele Satelor de V­­Alexandri; Fracul verde de A­ íred de Musset; Regele Lear­tie Sh­­akespeare; Cererea în căsăto­rie de Cehov; Nepoftitul de Fa­hre; înșiră-te mărgărite de Vic­tor Eftimiu; Haidelbergul de altă dată de Forster; Doctorul fără voe de Moliére; Cometa de Iosif și A­nghel; Scînteia de Pa­­illeron; Bolnavul închipuit de Moliére; La 30 ani de Polizza Micșunești; Sanda de Al. Flo­­rescu; Camoens de Holm; Fiul­ei­ de Emil Nicolau și Al. Simio­­nescu; Su­lpii societăței de Ib­sen; Cursa de M. Mara; Coana torțelor de Hervieux; Păpușile de Pierre Wolf; Scrisoarea pier­dută de Caragiale­; Doloreza de G. Diamandy; Hamlet de Sh­a­kespeare; O amică de Duiliu Zam­firescu; Noaptea furtunoasă Cu­conuți Leonidat Năpasta, D’ale Carnavalului, de, I. Caragiale, Dușmanul poporului de Ibsen; Andromaca de Sophocle; Curcanii de Gr Ventura­, Ariciul și sobo­rul de Victor Eftimiu; Rasvan și Vidra de Hasdeu; Cînd ochii pling și Paiajenul de A. de Hertz; Poezia depărtărci de D. Zamfir­­escu; Cocoșul negru de V. Efti­miu; Chemarea codrului de Dia­mandy; Ce știe satul de I Vasi­­lescu­; Romanțioșii de Rostand; Vlaicu Vodă de noarea de Sudermann; George Dandin de Moliére; Gringoire de Banville; Denisa de Al. Dumas fiul; Domnul Notar de Octavian Goga; Fluturii de Corneliu Mol­­doveanu; A cui e vinul de Emil "Nicolau și Mihail Mora; O căs­nicie de Ursachi; Voichița de Zamfirescu; ling­ulas de Victor Hugo; Ringala de Victor Efti­miu; Lacrimi luminoase de Emil Nicolau ; Bujoreștii de C. Theo­­rian; Dama cu Camelii de Al. Dumas-fiul; Azilul de noapte de Gorki; Trandafirii roșii de Za­­haria Bîrsan; patima roșie de M Sorbul. * Stagiunea se va deschide cu Bimbașa Sava„ piesă istorică de distinsul profesor universitar de la Iași, d. Ion Peretz, piesă care reconstitue epoca revoluției de la 1821. Decorurile și costumele pentru această piesă sunt noui; de altfel direcția a luat iniția­tiva ca toate decorurile din pie­sele ce se vor juca în stagiunea viitoare să fie noui. După aceea se va reprezenta Frații Caramazoff de Dostoev­­sky, apoi Suzette de Brieux, o piesă cu un fond extrem de mo­ral. Apoi va urma liderim piesa grațioasei noastre Suverane pen­tru care se va face o montare ex­cepțională. Pentru piesele Cyrano de Ber­gerac„ Visul unei nopți de vară și Sch­yloh, costumele au fost co­mandate încă de mult în străi­­nătate. Pentru ca montarea pieselor să fie vrednică de prima, noastră «onă. d. Al. Mavrodi a adus din străinătate un șef teh­inic pentru atelierele de decoruri și pentru scenă, care va conlucra, cu dis­tinșii noștri directori de scenă, d-nii C. Nottara, P. Gusty, C. Radovici și Enescu. Scena a fost modificată în a­­cest an în sensul de a se face decoruri intime pentru piesele sociale, fără a se mai întâmpina inconvenientul din trecut ca spec­tatorii din primele loji să fie împiedecați de a vedea toate col­țurile din scenă; pentru acest sfîrșit se va întrebuința sistemul de la ,,Comedia franceză’’ din Paris, numit le manseau d’Arle­­quin, cu planuri mobile. Ca repertoriul stabil al Teatru­lui Național să nu răm­îie numai un desiderat, în fiecare parte se va juca o piesă din acest repor­ter, cu decoruri noui, așa că se va putea înlocui orice piesă în caz neprevăzut. In acest scop di­recțiunea Teatrului Național a catalogat tot repertoriul, costu­mele și decorurile, sub priveghe­rea d-lui P. Locusteanu, subdi­rectorul Teatrului. Pentru matineurile școlare da­r ei, nu se vor mai juca decît piesele clasice din repertoriul stabil, cari vor fi precedate în­totdeauna de o conferință despre autorul a cărui piesă se reprezin­tă. conferințe ce vor fi retribuite și se vor ține de către autori dramatici, scriitori și profesori. In sfîrșit s-au introdus unele modificări în interiorul Teatru­lui, precum despărțiturile de la mijlocul sălii, ca publicul să poată fi degajat­, iluminarea teatrului la toate lojile și la ga­lerie și dispoziția ca toate lo­curile dela galerie să fie nume­rotate, etc. Și acum după ce am enume­rat toate îmbunătățirile reale ce s’au efectuat de către direcțiunea Teatrului Național, așteptăm cu nerăbdare să se ridice cortina pe­ste stagiunea 1916—1917. Cronicar Agitația fosiciiooaților comerciali Funcționarii comerciali din Capitală au ținut Vineri seară o întrunire la sediul Societăței ge­nerale a funcționarilor comer­ciali în str. Smârdan 23- întrunirea s-a deschis la orele 8 lum- seara, sub președinția d dui C- Simionescu. Au luat cuvîntul d-nii T. A­­Teodoru­ D, p. Niculescu, Aurel Marinescu. V­ Georgescu și An­ton Grigoriu, cari au înfierat purtare­a prefectului de Dâm­bo­­vița, plingîndu-se de asemenea Al. Davilla,­­­ și de lipsa de concurs a autori­tăților în constatarea contrave­nienților la legea repausului du­minical-S'a anunțat pentru Duminică l­a orele 1, o nouă întrunire la Târgovișt­e, la care vor participa delegați numeroși din București- La orele 11 seara întrunirea s'au sfîrșit- Kuixna« Luptele pentru trairea Miiei — Moiai amănunte — Roma, 28 (10)~. După luarea cu asalt de către vitezele trupe ale armatei a treia a barierei fortificate ridicată de inamic pe înălțimea de la est de Goriția și după trecerea Isonzului, a cărui trecere adversarul a încercat în zadar a ne-o împedica distrugind în parte podurile, în seara de 26 c­ orașul era deja în mîinile noastre în mod virtual. In dimi­neața de 27 trupele noastre saui luat in stăpînire efectivă. In precedentul­­ comunicat s’a zis deja că operațiunile ofensive de pe Isonzo de jos au început la 22 prin atacul înălțimii dela cota S5 la Est de Monfalcone, că ziua de 23 a trecut în pregătiri și ac­țiuni de artilerie iar că atacul capului de pod Goriția s’a înce­put în dimineața de 24. Așa­dar în numai trei zile de bătălie as­pră și violentă cea mai impor­tantă dintre pozițiunile , fortifi­cate de pe frontul Isonzului a căzut în posesiunea noastră prin efectul unui atac de forță, unul dintre cele mai puternice și vio­lente atacuri de fortărețe din is­toria războiului european actual. Este oportun a aminti că la fortificațiunile de la Goriția Au­stria din vreme­­a pace consa­crase o atențiune deosebită și cele mai mari griji prin lucrări de artă formidabile mărind va­loarea pozițiunii, deja mare prin natura ei. Amenajarea defensivă fusese încă mărită puternic în lunga perioadă a neutralității noastre.După ce războiul a izbucnit, comandamentul inamic concen­trase în piața poliției forțe și mijloace impunătoare și făcuse din apărarea pieței un pivot al conductei sale strategice. Nu este inoportun a stărui asupra cauzelor cari ne-au permis a a­tinge într’un timp atît de scurt ■nn­ succes de o importanță atît de mare. S’a făcut deja aluziune la efectul formidabil obținut de artileriile și bombardările noastre în acțiunea de distrugere a li­niilor inamice la avîntul neîntre­cut și tenacitatea infanteriilor noastre. Dar ceea ce a sguduit și copleșit pe comandamentul și armata inamică, a fost rezoluțiu­­nea prin care acțiunea a fost dusă în fond, da bravele noastre trupe. Comandamentul vrăjmaș după cum mărturisesc prizonie­rii­, se legăna în iluzia că sforța­rea trăsnitoare făcută da noi spre a opri și da înapoi și respinge invaziunea austriacă în Trentino sleise pentru multă vreme în­treaga noastră putere ofensivă Din contra, printr’o repede ma­nevră pe linii interioare între fronturile Trentino și Isonzo, comandamentul italian fără a micșora presiunea asupra celui dintîiu, transporta cu extrema celeritate pe al doilea trupe și mijloace pentru o energică ofen­sivă. La momentul oportun acea­sta s’a revelat în toată teribila ei violență, rezultată dintri o înde­lungată pregătire organică și stra­tegică. Efectele victoriei noastre se arată din ceas în ceas mai mare. Numărul prizonierilor se urcă repede, o pradă bogată de războiu este semănată prețuim,­deaî dar nu a fost cu putință a constata cantitatea ei fiind mai m­îin nevoe a se evacua liniile inamice pline de cadavre. (Stefani)’ .«öi3ídiínicaf: austriac Viena, 29 (11). _ It­alienii fac noi sforțări pentru sectorul Pia­­ve și înălțimele de la est de Goerz. Toate atacurile au fost respinse. De as­emen­ea ,au eșuat mai multe atacuri ale inamicu­lui în Dolomitz- Sudst: In afară de hîrțucli pe Volușa inferioară, nimic nou. M. S. REGINA MARIA la GIURGIU Giurgiu, 29 Iulie Mîine, Sîmbătă 30 Iulie cor., va sosi în localitate, cu un tren special, la orele é d. a., M­S Regina Maria, însoțită de Prin­cipesele Elisabeta și Marioara, pentru a împărți ajutoare bă­nești săracilor din­ oraș. In gară M. Sa va fi întîmpina­­tă de autorități și de comitetul respectiv.­ Din gară cortegiul va trece la grădina „Alei** unde sa făcut o tribună și unde se va face di­stribuirea ajutoarelor. In acest scop, d. prefect luca, a­ lansat un apel către populație, prin care li se face cunoscut so­sirea M. Sale. Biletele de intrare la solemni­tate se vor libera mîine între o­­rele 7 și 12 dimineața la prefec­tură. Primăria orașului a luat masuri pentru pavoazarea străzilor pe unde va trece cortegiul regal. Sahim­sfășurarea viitoarelor­ lupte di pe teatrul oriental-Dacă, după cum sperăm, eve­­nimentele vor fi favorabile Pu­terilor Centrale atunci alipirea României ge Quadruple va fi ză­dărnicită. Se pune însă chestiunea dacă în acest caz Rusia va avea răb­darea necesară să aștepte, mă­car în aparență, libera deriziune a­ guvernului român ori îi va sili să iu fire în acțiune, trimițînd Impi. rusești pe teritoriul ro­mânesc­ Dar și această eventualitate va­ depinde de situația viitoare de pe fronturi. Despre ceea ce privește Româ­nia informațiunile ce îe primim, din București, arată că acolo domnește hotărîrea de a amina orice intervențiune militară Pînă la stingerea porumbului de pe c­împ-Dacă aceste știri sunt, adevă­rate, alunei intrarea României din Proprie voie, nu se va face pînă l­a sf­ir­și­tul­­ui Septembrie”, Din ziarele germane Citim în ziarul Münchner Na­­chrichten următoarele: „D. loan Brătanu, președin­tele consiliului de miniștri ro­mân, a încheiat o convenție cu Rusia Prin această convenție Roma­nia s­a obligat să intre in acțiu­ne de partea Puterilor înțelege­re­, în următoarele condițiuni: 1. Gînd rușii vor avea victorii decisive contra germanilor; 2. Gînd austro-germanii vor fi respinși din Galiția în Carp­ați; 3. Cînd Rusia se va obliga sa trimită un corp de 200.000 oa­meni, cari să sa adauge armatei romanești; și 4 Gînd Rusia va sprijini Ro­mânia cu munițiuni și alte ma­terii necesare războiului, cum și cu bani". Ziarul declară că aceste știri i-au fost date de către un om politic competente bulgar. La ele găsim următorul comentar ger­man: „Nu se știe încă precis dacă a­­ceste­­ ști­i sunt cu­ totul adevă­rate. Atitudinea viitoare a Româ­niei va aterna de r tgw dc de­ CITIT* Universul literar de Duminici 31 curent are următorul cuprins: P­oesia și poetul admiratf stu­dii critice de Al. Macedonski Mărturisire, traducere de Cor­neliu Ionescu, , Natura, versuri de Elena Ni­­culița Voronca. Romanță, versuri de Const. A. Ghica. In Levante, versuri de Tone*­garu. Dedal și b­ar de Ovidiu, tra­­ducere de Const­ A. Ghica. Icoane de la țară, versuri de Al. Lepădatu Mereușor. Testament eroic. In luncă, versuri de M. G. Sa­margheanu, Gadorna și J­off­re, considera­­țiuni de critice de B. de L. Cea­ mai frumoasă culoare de Victor Bilciurescu, Mateo Falcone, de Prosper Mo­rfinoé, traducere de St. C. Flo­rea, Războiul anecdotic, Sacul, cu glume, 5 bani numărul, Abonamentul 2.60 pe an. F080­A. 78 AFIBITLY 3 MUN 8 VERSUL“ ALEXANDRE DUMAS 34 JEJ, SlaJl­ii CM B t­d LoJc* XXIV Floarea f­in adevăr, cele două specie se încrucișară cu o repeziciune și­­ cu o înverșunare care ar fi putut face să se creadă ca tăișuri ies din care scăpărau scîntei,­­erau Însuflețite și ele de aceleași pa­siuni ca și oamenii cari le mî­­nuiau. Tot ce­arta, dibăcia și forța au una­șia și mai ager, fu desvoltat în timpul celor cîteva minute nu­­ținu primul asalt. Nici unul din cei doi adversari­ înfipți locului și necintiți ca și arborii sub umbra cărora se luptau, nu făcură nici un pas înapoi. Se opriră un moment. Apoi, r­eținînd seama de asistenții cari le strigau: „Mai odihnițî­­yâ,!a cei doi adversari se repe­sară unul­­a­­ altul cu­­rțevă,fum­a ! nerăbdător,. Dar, de astădată, d’abia încru­cișară speciele, și se auzi un glas gîfîitor care striga: — Opriți-vă, don Fem.and ! Opriț­i-vă, don Ramiro! Toate fețele Se întoarseră spre partea de unde se auzea viind glasul. Spectatori sa deferă la o parte exclamînd: — Don Ruiz de Torrillas. Și‘n acelaș timp, don Ruiz se află în mijlocul cercului, în partea unde era fiul lui, înștiințat, firește, de donna Fior, alergase să despartă pe luptători­— Opriți-vă! repetă cu glas imperios. — Tată! murmură Fernand — Seniore, zise don Ramiro cu respect. N‘am niciun ordin de dat lui don Ramiro, zise bătrînul­ Dar d-ta, don Fernand, ești fiul meu și-ți zic: Oprește teu — Opriți-vă, seniorilor! repe­tară asistenții­— Cum, nenorocitul ei excla­mă don Ruiz împreunîndu-și mîinile înaintea lui, nu poți să'ți înfrînezi patimile funeste! Grațiat­ori pentru un duci, ai de gînd să comiți astăzi o nouă fără de lege? . — Tată, murmură don Fer­nand, lastrmă, te rogi — Aici, în stradă, în fața soa­relui , exclamă don Ruiz frîngîn­­du-și mîinile. — Și de ce nu? Aici în stradă, în fața soarelui, mi sa făcut o­­fensa. Cei dimprejurul meu au fost martori la insultă, să fie martori și la răzbunare! — Pune-ți spada în teacă, don Fernand! — Apără-te, don Ramiro! — Cum, nu mă scuiți, nu te supui? — Crezi oare d-La­că. voi lăsa pe cineva, să-mi păteze onoarea c<?, sp vai transmi?.». neatinsu așa precum și tatăl d-tale o primise de la strămoșii săi? — O, exclamă don Ruiz, facă cerul ca și tu să fii păstrat o schintee din aceea pe care ți am transmis-o! Apoi, adresândjrso lui don Ramiro, bătrînul îi zise: — Senior don Ramiro, fiindcă fiul meu nu are nici un respect pentru părul meu alb și mâinile tremurătoare îndreptate rugă­toare spre el, ascultă-mă dta și dă, celor care ne înconjoară, e­­xemplul că un străin îmi arata mai multă considerațiune de cu­ fiul meu — Da, da, ziseră spectatori , ascultări, don Ramiro! Don Ramiro făcu un pas îna­poi,plecă vîrful specii, și salută — Ai făcut, bine de ai apelat la mine, senior don Ruiz de Tor­rillas, z.se don Ramiro, ați făcut baie de ați contat pe mine, se­niorilor. Pămîntul e mare, mun­tele e singuratec și voi întîlni pe adversarul meu întrun alt loc. — A, exclamă don Fernand, știi, în adevăr, sa ți ascunzi bine frica! Dom­ Ramiro, care-și pusese spada în teacă, care se dedese doi pași înapoi, dintro singură sări­tură se «flă iar la gardă eu spada în mînă. — Eu, îmi ascund frica? Cavalerii asistenți murmurară dezaprobînd pe don Fernand. Și doi dintre cei­ mai în vîrstă ș­i mai cuminți dintre ei făcură o mișcare ca să intervie între ad­versari. Dar don Ruiz de Torrillas cu un semn făcut cu mîna, îi rugă să se dea în lături. Gentilomii se rupuseră în tace­­re. Se auzi din nou țăcănitul spe­­cielor. Don Ruiz se apropie c­um­ pas de fiul lui. Don Fernand, cu dinții strînși, palid de mîine, ataca pe­ adver­sarul său c‘o violență care ar fi doborît pe un adversar mai pu­țin sigur de mîna lui decît Ra­miro. — Nesocotitul e! zise bătrînul. Cum, cînd vezi pe un străin că mă ascultă, că mă respectă și mi se supune, tu mă înfrunți nea­scultător? Ridicînd atunci toiagul pe care îî avea în mînă, adaogă cu o fu­rie care făcea săru scape de privi­rea de flăcările tinereții. Nu știu c mă oprește să-ți dau o lecție publică pentru în­deplinirea datoriei -falș de fiu răsvrătit! Fiind mereu încrucișată spa­da lui cu spada adversarului,­­ don Fernand se întoarse pe ju­mătate Văzu pe tatăl său cu toiagul ridicat Și, din galben cum era, deveni purpuriu. Tot sîngele i se concentra în inimă și, din inimă, țîșni cu violență la extremități. Era aproape ură în fizionomia bătrînului. Fizionomia lui Fer­nand luă și ea o înfățișare la fel. Era de temut că un imprudent care ar fi trecut printre fulger­e privirilor lor, ar fi fost trăsnit. — Bagă de seamă, tatăl zise tînărul cu glas tremurat și defi­nind din cap. — Bagă sabia în toacă! repetă don Ruiz. — Lasă diia mai întîi bățul jos, tatăl — Supunerie mai întîi, neno­­rocitule! Ascultă de porunca mea! — Tatăl murmură don Fer­nand redevenind palid ca un mort. Nu mai ține toiagul ridi­cat de asupra capului meu sau, pe sfîntul D-zeu, mă faci să­ îni pierd mintea! Apoi, întorcînd­ise spre don Ramiro îi zise:* Nu, Je­ro. Pot să fac față, în acelaș timp și bățului unui bătrîn și specifi unui nerod înfumurat! — N­ auziți, domnilor? escla­­mă don Ramiro. Spuneți-mi fl-voastră ce trebue­ să fac. — Fă precum îți zice curajul și ofensa ce crezi că ți s-a făcut senior Ramiro, răspunseră cava­lerii dîndu-se în lături și ne mai stăruind să se împotrivească la urmările lupte. — Nerecunoscătorule și râu­ se­ strigă don Ruiz cu toiagul mereu ridicat d'asupra capului fiului său. Adversarul tău nu poate dar să te învețe cum tre­bue să se poarte un fiu cu tatăl lui? — Nu, răspunse don Fernand, căci adversarul meu a cedat prin lașitate și eu nu pui lașitatea in rîndul virtuților. — Acela care zice sau crede că sunt un laș... — A mințit don Ramiro, îi tă­e bătrînul vorba. Eu trebue să-i spui asta și nu dria. — O, doar n'avem să ispră­vim odată? exclamă don Fer­nand cu răcnetul de minus cu care răspundea fiarelor din pă­dure cînd se lua la luptă cu ele. — Pentru cea din urmă oară, tîcâloșuîe, a] ds gînd și, mă as­culți, cînd îți ordon să-ți bag­ spada în teacă? insistă don Buia mai amenințător ca ori și cînd. Și se înțelese că, dacă don Fernand nu se va supune îndată, bățul infamant avea să cadă peste el. 4 Dar, repede ca gîndul, don Fer­nand, cu mîna stingă depărta­­t dori Ruiz, pe cînd cu dreapta, cu un atac dibaci, străpunse, dintr o parte pînă întreita, brațul lui don Ramiro, întîrziat în apărare. Don Ramiro rămase în picioa­re dar bătrînul căzu. Fusese lovit cu violență în fap­tă. Spectatorii scoaseră un țipăt de spaimă: fiul dăduse o palmă tatălui.­­ La o parte, la o parte­­urlă don Fernand renexind-ise la flo­rile pe care le lua de jos și le bă­gă în sîn. — Cerul să îl trăsnească, in­­famiile! strigă don Ruiz ridi­­cîndu­se pe jumătate în locul pe care sta căzut. Va urma Gititi „Universal Literar" -4

Next