Universul, septembrie 1916 (Anul 34, nr. 242-271)
1916-09-02 / nr. 242
V v * b 5 8MI EXEMPLARUL.—ANDI XXXIV. N-rdl 242 Idila de seară VINERI 2 «5, SEPTEMBRIE ILIE ii PERHONTUHXLE IE M« — S © £?■$ici iul isostmie — in frontul austro-italian Comassîi cîît StaSiasa Un 29, — In zona între Vallarsa și capul văii torentului Posina, după o pregătire de artilerie stînjenită de o ceată deasă, detașamenele noastre de infanterie au luat cu asalt o puternică întăritură vrăjmașă în fundul văii Leno și alte fortificațiuni între muntele Spil și muntele Como, desăvirșind cucerirea elementelor de tranșee rămase în mîinile dușmanului în urma luptei de la 25. Am progresat de asemenea spre nord de Pasubio și în valea de sus a torentului Posina, precum și pe povîrnișul sudic al lui Como del Coston. Pe restul frontului de luptă au fost acțiuni de artilerie. Bateriile noastre au distrus niște magazii militare lingă Sft. Horia, spre nord de Rovereto.Artileria dușmană a tras asupra pozițiunilor noastre de la Capri (valea Cordevole) și Coma pezzo (valea Boite), dar fără a pricinui vreo stricăciune. Un aeroplan vrăjmaș a aruncat mai multe bombe asupra locali. Să fel Sonăria fără a cauza nici o victimă și nici o pagubă. "(Sta Austriacă evacuiază Roversto Coltino. 31. — După știrile din Zürich comandamentul austriac ar fi ordonat evacuarea orașului Rovereto. Ravaggii artileriei italiene Coliano, 31. — Știri sosite din Elveția confirmă, efectele dezastreoase ale bombardărilor italiene împotriva liniei ferate de la Pesterbach Gara și biroul telegrafului din Toblach ar fi fost distruse în mai multe locuri. Drumul a fost resturnat și un tren militar a suferit stricăciunile cînd un vagon încărcat cu explosibile a sărit, in aer. Ca urmare, transporturile militare de la Trent la Laibach sunt silite să parcurgă linia Innsbruck cu mari întîrzieri și greutăți în comunicații. Italienii pregătesc o mare acțiune în Trsntis f Roma, 28. — Se află din Berna că noua amenințare a trupelor italiene pe linia Bolzano-Ursino a cauzat mare îngrijorare statului major austriac deoarece acesta prevede că acțiunea apropiată a generalului Cadorna în Trentinul de sus, are caracterul unei ofensive - fond și va avea o mare însemnătate, urmărind obiectiva hotărîtoare pentru cucerirea Trentinului. ă Parlamentul ungar Coltano, 31. — In parlamentul ungar contele Apponyi a propus votarea unei legi prin care să se oblige ministrul de externe al Monarhiei să apară vn fața Camerei spre a da lămuriri, dat fiind încăpățînarea cu care Austria refuză de a convoca delegațiile. Feîrrattoccifieatal șapte de artileria Paris. 31. — In afară de o luptă de artilerie destul de violentă, la sud de Somme, în sectoarele Berny- Weriandovillers și Chaulnes, nici un eveniment important de semnalat pe ansamblul frontului. Germanii respinși Politlin, 31. — Vrăjmașul a dat vreo două contraatacuri de în Guinchy, dar au fost respinse.Mai multe mici detașamente da infanterie dușmană au încercat să ataca lucrările de întărire de la farma R'rouquet între Pozières și Thiepval și în vecinătatea localității Pontăres, dar au fost respinse. Intre Neuville-Saint Vaast și canalul La Bass de forțe britanice au înaintat în tranșee inamice în mai multe puncte, luînd cîțiva prizonieri. Comunicatul oficial britanic din urmă anunță că nu a fost schimbată situația la sud de Ancre. Vrăjmașul a încercat totuși un nou contraatac în sus de Grinchy, Duminică la prînz, dar a fost respins. Sîmbătă și Duminică noaptea au fost aduși peste 350 de prizonieri germani și 3 mitraliere. In cursul mai multor lupte aeriene aviatorii noștri au distrus 3 aparate vrăjmașe, mai multe altele au fost doborîtorul avarii, , ^ Războiul din zilele noastre este un examen general al energiei naționale. Complexitatea vastă a însușirilor sufletești și fizice e pusă la contribuție, ca să determine biruința unui popor. Ca într’un larg atelier se concentrează pe vremea războiului toate forțele mobilizate în vederea unui scop unic. O enormă mașinărie complicată cu resorturi infinite este o națiune înarmată. Deasupra acestui întins patrimoniu al muzicei planează însă o putere misterioasă, care se furișază nevăzută în toate colțurile și care singură e mai puternică decît focul celei mai grozave mortiere... Este sufletul, această taină suverană, sufletul cu conștiința dreptății lui, cu curajul și cu credința cari îl călăuzesc. El a biruit totdeauna de la războiul troian pînă la victoria de la Marna. Cei doi ani de conflagrație continentală întăresc la tot pasul acest vechiu axiom. Priviți două state, unul însuflețit și celalt fără suflet, unul complectînd prin elan greșurile de armament și celălalt perfect echipat militărește, dar fără o bază morală, gîndiți-vă la Franța și la Austria,și veți vedea cum sufletul aruncă în cumpănă două treimi din secretul biruinții. Ei bine, acest suflet al soldatului nostru este suprema garanție de isbîndă. El reprezintă o unitate morală, îmbinînd sănătatea viguroasă a țăranului român cu conștiința superioară a elementelor călăuzite de-o cultură națională. Curajul, îndrăzneala și puterea de jertfă nu pot porni decit dintr’o asemenea structură sufletească pe care oștirea noastră ți-o arată în toate mișcările ei. 40* ?; Scriu aceste rînduri, nu ca o afirmare teoretică, nici ca rezultatul unui studiu de cabinet, nici măcar ca o constatare a înaintării noastre fulgerătoare de peste munți. Le scriu pe urma observațiilor bătăliei de la Turtucaia, în a cărei imediată vecinătate soarta a vroit să mă găsesc, dîndu-mi-se astfel prilejul să pot vedea cu ochii mei cum își manifestează oștirea noastră cele mai de căpetenie însușiri ale sufletului unei armate : curajul și disprețul de moarte. împrejurările de astăzi nu ne îngăduie să dăm publicității detalii, să arătăm numele regimentelor și numele soldaților. Se vor face aceste la timpul său, cînd istoria își va împleti cununile ei de lauri! Ceiace se poate spune însă și trebuie s-o arătăm lumii întregi, este vitejia nețărmurită a ostașilor noștri. Cuvintele își pierd relieful în fața actelor de eroism de la Turtucaia. Soldații și ofițerii noștri au secerat rînduri nenumărate deale bulgarilor, au luptat pînă la ultimul om, iar cînd covîrșiți de superioritatea numerică a dușmanului au înțeles că pot să fie înfrînți, ei au preferat mai bucuros să se omoare cu mîna lor, decit să cadă prizonieri la un popor desprețuit. Am văzut acest spectacol al celui mai înalt sacrificiu și mi-e sufletul plin încă de măreția lui tragică. Nu știu cum se vor fi luptând alte neamuri. Românii însă se bat cum în legende și epopei poeții n'au scris încă. De aceia, oricît de dureroasă ar fi pierderea acestei Turtucăi, ea ne-a răscumpărat cu singe un adevăr care ne încurajază, ne dă încredere absolută în isbîndă și ne pătrunde pe deplin de siguranța revanșei, care va isbi înfricoșat selbătăcia Hunilor dela Sud. a■îîń v> Iată de ce, datoria tuturora în aceste momente este să aștepte în liniște încrezătoare desfășurarea evenimentelor. Armatele noastre cari cuceresc Ardealul sdrobind pretutindeni pe dușman, ne vor da biruința desăvârșită pe toate fronturile, fiindcă în ranița fiecărui soldat este suflet și este curat superior neamurilor cari ne stau în față. Apr" în Franța, patria litului și a glumei, citeam la începutul războiului într’un ziar, sunt un desemn care reprezenta doi soldați într’o tranșee, următorul mic dialog caracteristic: — Cum o duci camarade ? Bine. Da tu? — Bine și eu. Numai de-ar putea s’o ție până la sfîrșit. Cine ? — Civilii... Publicul nostru e prea disciplinat și are prea multe motive de încredere ca să-și arate cea mai mică nerăbdare, dacă totuși s’ar întîmpla însă, sunt sigur că și aici s’ar repeta între ostașii noștri acest dialog din Franța biruitoare... OCTAVIAN GOGA !I UNIVE^W1 i - J 4' © Huri gerarciic cazuli in mlincle noastre Sufletul soldatului nostru Banozii înaintează cu succes în contra germanilor Paris, fără dată . Trupele engleze au luat localitatea Givenchy, ultimul loc întărit al germanilor care protegea Combias. Jumătate din această localitate e încercuită. Prin acțiunea aceasta, englezii au liberat încă un gaz francez, ridicînd numărul lor la 10,iTavrus; Revenirea lui Venizelos la cîrma Greciei LONDRATIO. — Cabinetul Zaimis și-a dat demisia. Se crede că se va forma un guvern de concentrare în frunte cu Venizelos. (Reuter). ISAMania a arătat Greciei calea mîntuirii Roma, 29 — Ziarul ,,Fatris” scrie: Eram pe marginea prispastiei cînd Aliații prin intervenția lor binevenită- ne au făcut să deschidem ochii- Să sperăm că ne vom cuminți cu topi, și cu de curînd, căci nu mai este nici o clipă da pierdut, dacă nu voim ca să primejduim imspanibil soarta patriei noastre. Am fi putut să pricepem îndoielile unora dintre noi, mai înainte ca România să intre în acțiune, dar acuma, prin gestul său România nu a netezit caisa. Hotărârea ei ne arată care trebuie să fie și hotărîrea noastră. (A. T- I.) Sechestrarea proprietăților germane din Italia Paris. __ O telegramă din Milano anunță că proprietățile germane din San Francisco, la Roma, vor fi puse sub sechestru. Ele au o valoare de șase milioane. Vila Bonita, proprietatea prințului Hohenlohe, prețuită la 2 milioane juni, va fi de asemenea pusă Sub sceestru. (Radio), NECESITATEA de sa tăia comunicațiile imperiilor centrale cu Sofia- Coasta BuRopol Paris, (fără dată). — Ziarele insistă asupra necesităței de a se tăia toate comunicațiunile dintre imperiile centrale și Sofia-Constantinopol. Herberte scrie in ziarul l’Echo de Paris: ,,Forța care pare chemații să joaca un rol nou în echilibrul oriental, este latină, iar nu greacă. Porto. Italiei trebue să-și ia locul în sarcina de azi, în perspectivele de mîine la moștenitorii Romei să ne gindim, mai în vii.” (Havas) --------... rșff CĂTRE ROMÂNII din SIBIU De la porțile Sibiului, comandamentul armatei române a adresat românilor din Sibiu următoarea proclamație : Frați Români. Bucurați-vă! România a intrat în războiu. Alături de Anglia, Franța, Italia și Rusia ea a pornit ca să vă desrobească de jugul unguresc. Ceasul mîntuirei voastre a sunat. Visul vostru de veacuri s’a împlinit. De acum s’a sfîrșit cu prigonirile. Veți putea vorbi limba voastră în liniște, vă veți putea neturburați închina în bisericile voastre. Veți fi un popor liber stăpân pe pămîntul lui, împreună cu romînii din Regat și cu cei din Bucovina nu veți mai fi decît un singur suflet, o singură țară. Din această zi locul vostru nu mai e în armata austro-ungară. Părăsiți rîndurile ei. Veniți sub tricolorul român. Veniți fără întîrziere să luptăm cu toții laolaltă pentru fericirea voastră și a noastră. Veniți să înfăptuim România Mare. Biruința ne așteaptă. Trăiască neamul românesc ! ------- III III 110 I ® O ------ er «aii ii i’EGUiHJsc putersa atasarilor rusești Paris. — O telegramă din Geneva relatează că ziarele germane mărturisesc că puternicele atacuri rusești contra pozițiilor de la Șipote și Dorna Vatra au silit trupele lor să-și părăsească pozițiile. (Radio). încetarea exportului din România și lipsa din Germania Roma. 29.—Ziarul Temps constată că restricțiile Germaniei, cu privire la consumația cerealelor, sunt o desmințire vădită a celor publicate în mod oficial de „Wolf: Bureau“ îndată după declararea de războia a României afirmînd cum că Germania se putea lipsi de importul de cereale din România. (A.T.1.) Contingentul italian 1917 chemați sub drapel Roma, 29.—Guvernul italian a chemat sub arme recruții din întregul contingent 1917. (A. T. I.) SUBMARINELE germana oprita da a sa apropia es porturile Spaniei Roma, 29. — „Le Temps“ e informat că guvernul din Berlin ar fi asigurat guvernul spaniol că de acum înainte submarinele germane nu se vor mai opri nici în porturile și nici în apele spaniole. (A. T. I.) Marele cartier general eu ratificat oficial Mo. 1? Din 3! August 1916, ora 7 km. FRONTUL DE NORD ȘI NORD-VEST Mici chirteieli pe tot frontul. S’au luat 378 prizonieri. FRONTUL DE SUD: împușcături în tot lungul Dunării. In Dobrogea s’a luat contactul cu inamicul pe tot frontul. Vii acțiuni de patrule și avangarde. Un detașament inamic, care înainta în lungul Dunării, a fost contraatacat și respins. A lăsat în mîinile noastre 8 tunuri germane. ; Înaintarea rușilor IN GALIȚÎA Paris, (flota suprimată de cenzură).— Corespondentul special al Elarului „Russkaia Slava” trimis pe front, telegrafiază detaliile următoare asupra inaintărei armatei rusești în Galiția. ..Sforțările armatelor austrogermane spre a menține orașul Halion se intorase repede. In noaptea de 25 August st. v. dușmanul a început să facă să explodeze corturile orașului, dintre care mai multe sunt acum ocupate de infanteria rusească A doua zi, vrăjmașul făcu să sară în aer marele pod de pe Nistru- Rușii stăpînesc de pe semn întreg malul sting al fluviului. Artileria lor a tras cu violență extraordinară asupra forțelor vrăjmașe, care ne retrăgeau progresiv din oraș. O baterie a reușit să ciuruiască cu proiectile două trenuri militare ce transportau trupele vrăjmașe care părăseau Halicz. Vagoanele și soldații au fost nimiciți. Căderea orașului Halicz e așteptată dintr’un caas într’altul”. (Agenția Radio). Evacuarea oraș estei Suviisiens Paris (data suprimată de cenzură).O telegramă din Geneva anunță că, după ziarele austriace, ultimii civili domiciliînd în Lemberg au părăsit orașul. Miercuri seara. Importante forțe germane, austriace și turcești au fost concentrate cu ordinul de a rezista pina la ultimul om. (Agenția Radio)-. Pentru reintegrarea Belgiei — O ligă a țărilor neutrale — din Haga că _ primul _ obiectiv urmărit de ,,Liga țărilor neutrale“ va fi indicerea unui acord între toate statele neurale, care vor conlucra din răsputeri la reintegrarea Belgiei în toate drepturile sale, așa cum au făcut legămînt Puterile Ințelegere’i Pentru ca acțiunea acestei Legi să fie de folos, va trebui sa fie seamă, în limitele posibilului, de toate elementele chestiune. De aceea fiecare secție va trebui să studieze, pentru țara sa, elementele fiecăreia chestiuni de rezolvat avînd în vedere toți termenii problemului, cel economic,, cel diplomatic, cel militar, în raport cu situația geografică, poliica internă și externă, istoria cadițiunilor, caracterul național, etc. ICA. T- D Frontul Irem Răspunsul Sqgnotul Sommei Paris (fără dată). — Indîrjirea germanilor de a da contra, atacuri înverșunate contra sectoarelor franceze de Burleux- Belloy - Hermi pensecouri r Vermandovillers, cu concursul pompierilor incendiatori, precum și prezent,a marilor șefi, arată cu prisosința ordinul dat de a recîștiga, cu orice preț, terenul pierdut de curînd. Toate aceste încercări au rămas fără rezultat, cu pierderi foarte mari pentru dușman. Astfel, în fiecare zi proba, că germanii nu mai sunt in stare să-și refacă situația, se evidențează. Pe de alta parte succesele engleze din această săptămînă, cari au avut ca rezultat luarea unor sate importante,, puternic apărate de către germani și cari erau considerate ca inexpugnabile, capătă o importanță considerabilă. Aceste, succese arată, mai ales, și înaltul comandament german se afla in neputință de a lua Vu- Te de pe celelalte fronturi, spre a rezista atacurilor anglo-franceze ( Haras). EXPLOZIE pe bordul unui cuirasat italian Paris . Guvernul italian anunță că o explozie s-a produs la 29 August pe bordul cuirasatului Leonardo da Vinci. Vasul e răsturnat pe un font de 11 metri. S-au înecat 21 ofițeri și 227 marinari. Ancheta a stabilit că nu a fost la mijloc nici un atentat. (Radio). Presa daneză iidică chestia Schleswig- Uiîl Roma, 29. — Se află din Copenhaga că iredentismul danez s’a trezit. Unele ziare daneze au început o campanie cu privire la soarta Schleswig - ului, provincie răpită din trupul Danemarcei de către Germania, susținând că chestia aceasta nu s’a închis, și că va putea fi pusă din nou pe tapet după sfîrșitul războiului. (A. T. Í.) ♦ D. Take Ionescu a fost primit într’o lungă audiență de către M. S. Regeles M. S. Regelui Ferdinand felicitărilor regelui Italiei M- S. Regele Ferdinand al' României a răspuns felicitărilor regelui Italiei prin depeșa urmatoare: " ți .,Nimicim mi-ar fi putut da mai mare mulțumire decît căi, duioasele cuvinte pe cari Maiestatea Voastră mi se adresează, in acest moment solemn cînd popoarele noastre, atît de apropiate prin stare, întăresc și mai mult prietenia lor sinceră prin frăția de arme. Urările atît de fierbinți pe cari Maiestatea Voastră se face pentru realizarea idealurilor României, an găsit răsunat adîns în sufletul nostru; vă răspund din toată inima, în numele întregului meu popor și al armatei mele, făcînd călduroase urări pentru împlinirea dorințelor poporului frate și pentru gloria vitezei armate italiene”. Francezii Înaintează respingând mereu pe germani Pari s, fără dată. Prin lupta parțiale trupele franceze au continuat să înaintase spre Vermandovillers, unde germanii constrînseră, pînă’n centrul satului, o serie complectă de apărări paralele cu linia franceze, și alte apărări înapoi de unde puteau să bată ca la două unghiuri ale frontului francez. Cu toate aceste organizări puternice, francezii trecură înainte de primele case instalate pe drumul ce duca în Lonecourt și, la sud-est de acolo, au luat case numeroase și mai multe tranșee. Cu o noapte înainte, germanii revenind la metoda lor de asalturi cu grămada, care i-a costat mult la Verdun, porniseră foarte puternice contraatacuri fia la Berny pînă la Ghanmes, unde luptele ținură șapte ori. Valurile năvălitorilor fură sdroteite însă de focurile franceze. Lupta continuă mai alea între Vermandovillers și Chaulnes. Noile și puternicile silințe probează că germanii dau mare importanță terenului perdut. De aista contraatacurile lor însă nu a izbutit nici unul și n-a costat perderi sîngeroase. (Havan). ’i SUBSCRIPȚIA gisratiea „£ gaF”sa Paris. — Subscripția pentru înființarea unui spital francez la București, deschisă de Figaro a atins în a doua zi cifra, de 105.500 franci (Radio), >