Universul, septembrie 1916 (Anul 34, nr. 242-271)

1916-09-02 / nr. 242

V v * b 5 8MI EXEMPLARUL.—ANDI XXXIV.­­ N-rdl 242 Idila de­ seară VINERI 2 «5, SEPTEMBRIE ILIE ii PE­RHONTUHXLE IE M« — S © £?■$­­ici iul isostm­ie — in frontul austro-italian Comassîi cîît StaSiasa Un 29, — In zona între Vallarsa și capul văii torentului Posina, după o pregătire de artilerie stîn­­jenită de o ceată deasă, detașa­­m­enele noastre de infanterie au luat cu asalt o puternică întări­­tură vrăjmașă în fundul văii Le­­no și alte fortificațiuni între muntele Spil și muntele Como, desăvirșind cucerirea elemen­te­­lor de tranșee rămase în mîinile dușmanului în urma luptei de la 25. Am progresat de asemenea spre nord de Pasubio și în valea de sus a torentului Posina, pre­cum și pe povîrnișul sudic al lui Como del Cos­ton. Pe restul frontului de luptă au fost acțiuni de artilerie. Bateriile noastre au distrus niște magazii­­ militare lingă Sft. Horia, spre nord de Rovereto.­­Artileria dușmană a tras asu­­pra pozițiunilor noastre de la Ca­pri­ (valea Cordevole) și Coma pezzo (valea Boite), dar fără a pricinui vreo stricăciune. Un aeroplan vrăjmaș a aruncat mai multe­ bombe asupra locali. Să fel Sonăria fără a cauza nici o victim­ă și nici o pagubă. "(Sta­ Austriacă evacuiază Roversto Coltino. 31. — După ști­rile din Zürich comanda­mentul austriac ar fi ordo­nat evacuarea orașului Ro­­vereto. Ravaggii artileriei italiene Coliano, 31. — Știri sosite din Elveția confirmă, efectele dezas­­treoase ale bombardărilor italie­ne împotriva liniei ferate de la Pesterb­ach Gara și biroul tele­grafului din Toblach ar­­ fi fost distruse în mai multe locuri. Drumul a fost resturnat și un tren militar a suferit stricăciuni­le cînd un vagon încărcat cu explosibile a sărit, in aer. Ca ur­mare, transporturile militare de la­ Trent la Laibach sunt silite să parcurgă linia Innsbruck cu mari întîrzieri și greutăți în co­municații. Italienii pregătesc o mare acțiune în Trsntis f Roma, 28. — Se află din Berna că noua amenințare a trupelor italiene pe linia B­ol­­zano-Ursino a cauzat m­are în­­grijorare statului major austriac deoarece acesta prevede că ac­țiunea apropiată a generalului Cadorna în Trentin­ul de sus, are caracterul unei ofensive - fond și va avea o mare însem­nătate, urmărind obiectiva ho­­tărîtoare pentru cucerirea Tren­­tinului. ă Parlamentul ungar Coltano, 31. — In parla­mentul ungar contele Ap­­ponyi a propus votarea unei legi prin care să se oblige ministrul de externe al Mo­narhiei să apară vn fața Ca­merei spre a da lămuriri, dat fiind încăpățînarea cu care Austria refuză de a convoca delegațiile. Feîrrattoccifieatal șapte de artileria Paris. 31. — In afară de o luptă de artilerie destul de violentă, la sud de Som­me, în sectoarele Berny- Weriandovillers și Chaulnes, nici un eveniment important de semnalat pe ansamblul frontului. Germanii respinși Politlin, 31. — Vrăjmașul a dat vreo două contraatacuri d­e în Guinchy, dar au fost res­pinse.Mai multe mici detașamente da infanterie dușmană au în­cercat să ataca lucrările de întărire­­ de la farma R'rou­­quet între Pozières și Thiep­­val și în vecinătatea localității Pontăres, dar au fost respinse. Intre Neuville-Saint Vaast și canalul La Bass de forțe brita­nice au înaintat în tranșee ina­mice în mai multe puncte, lu­­înd cîțiva prizonieri. Comunicatul oficial britanic din urmă anunță că nu a fost schimbată situația la sud de Ancre. Vrăjmașul a încercat to­tuși un nou contraatac în sus de Grinchy, Duminică la prînz, dar a fost respins. Sîmbătă și Duminică noaptea au fost aduși peste 350 de pri­zonieri germani și 3 mitraliere. In cursul mai multor lupte ae­riene aviatorii noștri au distrus 3 aparate vrăjmașe, mai multe altele au fost doborîto­rul a­­varii, , ^ Războiul din zilele noa­stre este un exam­en ge­neral al energiei naționa­le. Complexitatea vastă a însușirilor sufletești și fi­zice e pusă la contribu­ție, ca să determine bi­ruința unui popor. Ca într’un larg atelier se concentrează pe vre­mea războiului toate for­țele mobilizate în vede­rea unui scop unic. O enormă mașinărie com­plicată cu resorturi in­finite este o națiune în­armată. Deasupra acestui întins patrimoniu al muzi­cei planează însă o pu­tere misterioasă, care se furișază nevăzută în toa­te colțurile și care sin­gură e mai puternică decît focul celei mai gro­zave mortiere... Este sufletul, această taină suverană, sufletul cu conștiința dreptății lui, cu curajul și cu cre­dința cari îl călăuzesc. El a biruit totdeauna de la războiul troian pînă la victoria de la Marna. Cei doi ani de conflagrație continentală întăresc la tot pasul acest vechiu axiom. Priviți două state, unul însuflețit și celalt fără suflet, unul complec­­tînd prin elan greșurile de armament și celălalt perfect echipat milităre­­ște, dar fără o bază mo­rală,­ gîndiți-vă la Fran­ța și la Austria,­­și veți vedea cum sufletul arun­că în cumpănă două tre­imi din secretul biruinții. Ei bine, acest suflet al soldatului nostru este suprema garanție de is­­bîndă. El reprezintă o u­­nitate morală, îmbinînd sănătatea viguroasă a ță­ranului român cu conști­ința superioară a elemen­telor călăuzite de-o cul­tură națională. Curajul, îndrăzneala și puterea de jertfă nu pot porni decit dintr’o asemenea structură sufletească pe care oștirea noastră ți-o arată în toate mișcările ei. 40* ?; Scriu aceste rînduri, nu ca o afirmare teore­tică, nici ca rezultatul unui studiu de cabinet, nici măcar ca o consta­tare a înaintării noastre fulgerătoare de peste munți. Le scriu pe urma observațiilor bătăliei de la Turtucaia, în a cărei i­­mediată vecinătate soar­ta a vroit să mă găsesc, dîndu-mi-se astfel prile­jul să pot vedea cu ochii mei cum își manifestea­ză oștirea noastră cele mai de căpetenie însușiri ale sufletului unei arma­te : curajul și disprețul de moarte. împrejurările de astăzi nu ne îngăduie să dăm publicității detalii, să a­­rătăm numele regimente­lor și numele soldaților. Se vor face aceste la tim­pul său, cînd istoria își va împleti cununile ei de lauri! Ceiace se poate spune însă și trebuie s-o arătăm lumii întregi, este vitejia nețărmurită a os­tașilor noștri. Cuvintele își pierd relieful în fața actelor de eroism de la Turtucaia. Soldații și o­­fițerii noștri au secerat rînduri nenumărate de­ale bulgarilor, au luptat pînă la ultimul om, iar cînd covîrșiți de superi­oritatea numerică a duș­manului au înțeles că pot să fie înfrînți, ei au pre­ferat mai bucuros să se omoare cu mîna lor, de­cit să cadă prizonieri la un popor desprețuit. Am văzut acest spec­tacol al celui mai înalt sacrificiu și mi-e sufle­tul plin încă de măreția lui tragică. Nu știu cum se vor fi luptând alte neamuri. Românii însă se bat cum în legende și epopei poeții n'au scris încă. De­ aceia, ori­cît de dureroasă ar fi pierde­rea acestei Turtucăi, ea ne-a­ răscumpărat cu sin­ge un adevăr care ne încurajază, ne dă încre­dere absolută în isbîndă și ne pătrunde pe deplin de siguranța revanșei, care va isbi înfricoșat selbătăcia Hunilor dela Sud.­ ­a­■îîń v> Iată de ce, datoria tu­turora în aceste momen­te este să aștepte în li­niște încrezătoare desfă­șurarea evenimentelor. Armatele noastre cari cuceresc Ardealul sdro­­bind pretutindeni pe duș­man, ne vor da biruința desăvârșită pe toate fron­turile, fiindcă în ranița fiecărui soldat este su­flet și este curat supe­rior neamurilor cari ne stau în față. Apr" în Franța, patria litului și­ a glumei, ci­team la începutul războ­iului într’un ziar, sunt un desemn care repre­zenta doi soldați într’o tranșee, următorul mic dialog caracteristic: — Cum o duci cama­rade ? Bine. Da tu? — Bine și eu. Numai de-ar putea s’o ție până la sfîrșit. Cine ? — Civilii... Publicul nostru e prea disciplinat și are prea multe motive de încre­dere ca să-și arate cea mai mică nerăbdare, dacă totuși s’ar întîmpla însă, sunt sigur că și aici s’ar repeta între ostașii noștri acest dialog din Franța biruitoare... OCTAVIAN GOGA !­I UNIVE^W1 i -­­ J 4­' © H­uri gerarciic cazuli in mlincle noastre Sufletul soldatului nostru Ban­ozii înaintează­­ cu­ succes în contra ger­manilor Paris, fără dată­ . Trupele engleze au luat localitatea Gi­venchy, ultimul loc întărit al germanilor care protegea Com­­bias. Jumătate din această loca­litate e încercuită. Prin acțiunea aceasta, englezii au liberat încă un­ gaz francez, ridicînd numărul lor l­a 10,­­iTavrus; R­evenirea lui Venizelos la cîrma Greciei LONDRATIO. — Cabi­netul Zaimis și-a dat de­misia. Se crede că se va for­ma un guvern de con­centrare în frunte cu Venizelos. (Reuter). ISAM­ania a arătat Greciei calea mîntuiri­i Roma, 29­ — Ziarul ,,Fatris” scrie: Eram pe marginea pris­­pastiei cînd Aliații prin inter­venția lor bine­venită- ne au făcut să deschidem ochii- Să sperăm că ne vom cuminți cu topi, și cu­ de curînd, căci nu mai este nici o clipă da pier­dut, dacă nu voim ca să pri­­mejduim imspanibil soarta pa­triei noastre. Am fi putut să pricepem în­doielile unora dintre noi, mai înainte ca România să intre în acțiune, dar acuma, prin gestul său România nu a netezit ca­isa. Hotărârea ei ne arată care trebuie să fie și hotărîrea noa­stră. (A. T- I.) Sechestrarea proprietăților germane din Italia Paris. __ O telegramă din Mi­­lano anunță că proprietățil­e ger­mane din San Francisco, la Ro­ma, vor fi puse sub sechestru. Ele au o valoare de șase mili­oane. Vila Bonita, proprietatea prin­țului Hohenloh­e, prețuită la 2 milioane juni, va fi de asemenea pusă Sub sce­estru. (Radio), NECESITATEA d­­e sa tăia comunicațiile im­­periilor centrale cu Sofia- Coasta Bu­Ropol Paris, (fără dată). — Ziarele insistă asupra necesităței de a se tăia toate comunicațiunile dintre imperiile centrale și Sofia-Con­­stantinopol. Herberte scrie in ziarul l’Echo de Paris: ,,Forța care pare chemații­ să­­ joaca un rol nou în echilibrul o­­riental, este latină, iar nu greacă. Porto. Italiei trebue să-și ia locul în sarcina de azi, în perspectivele de mîine la moștenitorii Romei să ne gindim, mai în vii.” (Havas) --------... rșff CĂTRE ROMÂNII din SIBIU De la porțile Sibiului, co­mandamentul armatei ro­mâne a adresat românilor din Sibiu următoarea pro­clamație : Frați Români. Bucura­ți-vă! România a intrat în războiu. Alături de Anglia, Fran­ța, Italia și Rusia ea a pornit ca să vă desro­­bească de jugul unguresc. Ceasul m­întuirei voas­tre a sunat. Visul vostru de vea­curi s’a împlinit. De a­­cum s’a sfîrșit cu prigo­nirile. Veți putea vorbi limba voastră în liniște, vă veți putea neturburați închina în bisericile voastre. Veți fi un po­por liber stăpân pe pă­­mîntul lui, împreună cu romînii din Regat și cu cei din Bucovina nu veți mai fi decît un singur suflet, o singură țară. Din această zi locul vostru nu mai e în ar­mata austro-ungară. Părăsiți rîndurile ei. Veniți sub tricolorul român. Veniți fără întîrziere să luptăm cu toții la­o­­laltă pentru fericirea voastră și a noastră. Veniți să înfăptuim Ro­mânia Mare. Biruința ne așteaptă. Trăiască neamul româ­nesc ! ------- III III 110 I ® O ------­ er «aii ii i’EGUiHJsc putersa atasarilor rusești Paris. — O telegramă din Geneva relatează că ziarele germane mărturisesc că pu­ternicele atacuri rusești con­tra pozițiilor de la Șipote și Dorna Vatra au silit trupele lor să-și părăsească pozi­țiile. (Radio). încetarea exportului din România și lipsa din Germania Roma. 29.—Ziarul Temps constată că restricțiile Ger­maniei, cu privire la consu­mația cerealelor, sunt o des­­mințire vădită a celor publi­cate în mod oficial de „Wolf: Bureau“ îndată după decla­rarea de războia a României afirmînd cum că Germania se putea lipsi de importul de cereale din România. (A.T.1.) Contingentul italian 1917 chemați sub drapel Roma, 29.—Guvernul ita­lian a chemat sub arme re­cruții din întregul contin­gent 1917. (A. T. I.) SUBMARINELE germana oprita da a sa apro­pia es porturile Spaniei Roma, 29. — „Le Temps“ e informat că guvernul din Berlin ar fi asigurat guver­nul spaniol că de acum îna­inte submarinele germane nu se vor mai opri nici în­ porturile și nici în apele spa­niole. (A. T. I.) Marele cartier general eu ratificat oficial Mo. 1? Din 3! August 1916, ora 7 k­­m. FRONTUL DE NORD ȘI NORD-VEST Mici chirteieli pe tot frontul. S’au luat 378 prizonieri. FRONTUL DE SUD: împușcături în tot lungul Dunării. In Dobrogea s’a luat contactul cu i­­namicul pe tot frontul. Vii acțiuni de patrule și avangarde. Un detașament ina­mic, care înainta în lungul Du­nării, a fost contraatacat și respins. A lăsat în mîinile noastre 8 tunuri germane. ; Înaintarea rușilor IN GALIȚÎA Paris, (flota suprimată de cenzură).— Corespondentul spe­cial al Elarului „Russkaia Slava” trimis pe front, telegrafiază de­taliile următoare asupra inain­­tărei armatei rusești în Galiția. ..Sforțările armatelor austro­­germane spre a menține orașul Halion se intorase repede. In noaptea de 25 August st. v. duș­manul a­ început să facă să ex­plodeze corturile orașului, din­tre care mai multe sunt acum ocupate de infanteria rusească A doua zi, vrăjmașul făcu să sară în aer marele pod de pe Nistru- Rușii stăpînesc de pe semn întreg malul sting al fluviului. Artileria lor a tras cu violență extraordinară asupra forțelor vrăjmașe, care ne retră­geau progresiv din oraș. O ba­terie a reușit să ciuruiască cu proiectile două trenuri mili­tare ce transportau trupele vrăjmașe care părăseau Halicz. Vagoanele și soldații au fost ni­miciți. Căderea orașului Halicz e aș­teptată dintr’un caas într’altul”. (Agenția Radio). Evacuarea oraș estei Suviisiens Paris (data suprimată de cenzură).­O telegramă din Geneva anunță că, după zia­rele austriace, ultimii civili domiciliînd în Lemberg au părăsit orașul. Miercuri sea­ra. Importante forțe germane, austriace și turcești au fost concentrate cu ordinul de a rezista pina la ultimul om. (Agenția Radio)-. Pentru reintegrarea Belgiei — O ligă a țărilor neutrale — din Haga că _ primul _ obiectiv urmărit de ,,Liga țărilor neu­trale“ va fi­ indicerea unui acord între toate statele neu­rale, care vor conlucra din răs­puteri la reintegrarea Belgiei în toate drepturile sale, așa cum au făcut legămînt Puterile Ințe­­legere’i­ Pentru ca acțiunea acestei Legi să fie de folos, va trebui sa fie seamă, în limitele posibilu­lui, de toate elementele chesti­une­. De aceea fie­care secție va trebui să studieze, pentru țara sa, elementele fie­căreia chestiuni de rezolvat­ avînd în vedere toți termeni­i problemu­lui, cel economic,, cel diploma­tic, cel militar, în raport cu si­tuația geografică, poliica in­ternă și externă, istoria cadiți­­unilor, caracterul național, etc. ICA. T- D Frontul Irem Răspunsul Sqgnotul Somm­ei Paris (fără dată). — Indîrji­­rea germanilor de a da contra, atacuri înverșunate contra sec­­toarelor franceze de Burleux- Belloy - Herm­i­­ pens­ecouri r Ver­­mandovillers, cu­ concursul pom­­pierilor incendiatori, precum și prezent,a marilor șefi, arată cu prisosința ordinul dat de a re­­cîștiga, cu orice preț, terenul pierdut de curînd. Toate aceste încercări au ră­mas fără rezultat, cu pierderi foarte mari pentru dușman. Astfel, în fiecare zi proba, că germanii nu m­ai sunt in stare să-și refacă situația, se evidenț­­ează. Pe­­ de alta parte succesele en­gleze din această săptămînă, cari au avut ca rezultat luarea unor sate importante,, puternic apărate de către germani și cari erau considerate ca inexpug­nabile, capătă o importanță con­­siderabilă. Aceste, succese arată, mai ales, ș­i înaltul comandament german se afla in neputință de a lua V­u- Te de­ pe celelalte fronturi, spre a rezista atacurilor anglo-fran­­ceze ( Haras). EXPLOZIE pe bordul unui cuirasat italian Paris­ . Guvernul italian a­­nunță că o explozie s-a produs la 29 August pe bordul cuirasatului Leonardo da Vinci. Vasul e răs­­turnat pe un f­ont de 11 metri. S-au înecat 21 ofițeri și 227 ma­rinari. Ancheta a stabilit că nu a fost la mijloc nici un atentat. (Ra­dio). Presa daneză iidică chestia Schleswig- Uiîl­ Roma, 29. — Se află din Copenhaga că iredentismul danez s’a trezit. Unele ziare daneze au început o campa­nie cu privire la soarta Schleswig - ului, provincie răpită din trupul Danemar­cei de către Germania, sus­ținând că chestia aceasta nu s’a închis, și că va putea fi pusă din nou pe tapet după sfîrșitul războiului. (A. T. Í.) ♦ D. Take Ionescu a fost primit într’o lungă audiență de către M. S. Regeles M. S. Regelui Ferdinand felicitărilor regelui Italiei M- S. Regele Ferdinand al'­ României a răspuns felicitărilor­ regelui Italiei prin depeșa ur­­matoare: " ți .,Nimic­im mi-ar fi putut da mai mare mulțumire decît căi­, duioasele cuvinte pe cari Ma­iestatea Voastră mi se adresea­ză, in acest moment solemn cînd popoarele noastre, atît de­ apropiate prin stare, întăresc și mai mult prietenia lor sinceră prin frăția de arme. Urările atît de fierbinți pe cari Maiestatea Voastră se face pentru realizarea idealurilor României, an găsit răsunat a­­dîns în sufletul nostru; vă răs­pund din toată inima, în nume­le întregului meu popor și al armatei mele, făcînd călduroase urări pentru împlinirea dorin­țelor poporului frate și pentru gloria vitezei armate italiene”. Francezii Înaintează respingând mereu pe germani Pari s, fără dată.­ Prin lupta parțiale trupele franceze au con­­tinuat să înaintase spre Ver­­mandovillers, unde germanii constrînseră, pînă’n centrul sa­­tului, o serie complectă de apă­rări paralele cu lini­a franceze, și alte apărări înapoi de unde puteau să bată ca la două un­ghiuri ale frontului francez. Cu toate aceste organizări puter­nice, francezii trecură înainte de primele case instalate pe drumul ce duca în Lonecourt și, l­a sud-est de acolo, au luat case numeroase și mai multe tranșee. Cu o noapte înainte, germanii revenind la metoda lor de asal­turi cu grămada, care i-a costat mult la Verdun, porniseră foarte puternice contraatacuri fia la Berny pînă la Ghanm­es, unde luptele ținură șapte ori. Valurile năvălitorilor fură sdroteite însă de focurile franceze. Lupta continuă mai alea între Vermandovillers și Chaul­nes. Noile și puternicile silințe probează că germanii dau mare importanță terenului perdut. De a­­ista contraatacurile lor însă nu a izbutit nici unul și n-a costat perderi sîngeroase. (Ha­van). ’i SUBSCRIPȚIA gisratiea „£­ gaF”sa Paris. — Subscripția pen­­tru înființarea unui spital fran­­cez la București, deschisă de Fi­garo a atins în a doua zi cifra, de 105.500 franci­ (Radio), >

Next