Universul, octombrie 1916 (Anul 34, nr. 272-302)

1916-10-01 / nr. 272

Atacuri inamice respinse de la Buzău pină la Bran Lăzile cu explozibile âeia Legația germani Noui amănunte .Dăm astăzi amănunte com­plete asupra senzaționalei des­coperi din grădina legațiunei germane din București, încă cu cîteva luni înainte de începerea războiului cu Austro- Ungaria s-a observat la frontieră că curierii germani, cari soseau în țară, aduceau cu ei valize „diplomatice“ foarte grele- Poliția de siguranță a statului a luat mașinile necesare pentru supravegherea acestor curieri suspecți. Siguranța Capitalei in­formată de valizelele suspecte a supravegheat la rindul său in Capitală legatiunea și consula­tul german unde se duceau ace­ste valize grele. D- prefect Corbescu, convin­­gindu-se că la mijloc trebue sa fie o manoperă a spionilor­ ger­mani, a făcut în ziua de 22 Sep­tembrie o descinidere la lega­­țiunea germană însoțit de un delegat, al legațiunei americane și de d. inspector Rafail. La legațiune se aflau numai paznicul M- Marcus și servitorul Maftei. D. Corbescu luînd pe Marcus de scurt, spunîndu-i chiar că știe că la legațiune se află as­cunse materii explozibile, acesta nu mai încercat să tăgăduia­scă, ci a spus d-lui prefect că într adevăr există explozibile la legațiune șî că sunt îngropate în grădină-Marcus a condus pe cei de fata la pomul al 8-lea din gră­dinii. Intre acesta, și pomul al 9-lea s-a săpat după ind­icațiu­­nile lui Marcus- La, o adiariroe de 50 cm- s-a dat peste­ 50 cutii de metal pe cari era scris In limba germană: „Donarz Kaval­lerie Sprenkpatrone. Sprengstaff A. G. Carbonat- Hamburg, ScWe­­b-- 5“. După ce au fost scoase la i­­veală aceste cutii Marcus a de­clarat că au fost ascunse cutii și în altă parte a gradinei­ In fundul gradinei, sub o gră­madă­ de lemne, întro groapă, s'a găsit o cutie de țigări de foi, învelită în hîrtie albă și prevă­zută cu mai multe peceți. Sigi­lui imprimat în ceară era al consulatului german din Brașov. Pe cutie era scris: „Prin cu­rier“- „Foarte secret“. „Excelenței Sale colonelului atașat militar al legațiunei bul­gare din București d-lui Sa­mo­ngie.fi. Pentru d­ Rostolf, Bu­curești“. Sub această învelitoare se afla alta pe care era scris cu cre­ion roșu „Foarte secret". „Colonelului și atașatului mi­litar ’ Hammerstein. In interiorul cutiiei peste o în­veli­toa­re de vată se afla o foaie de hîrtie pe care eram­ scrise cu mașina în nemțește următoa­rele: .Alăturaț­i flacoane pentru cai și 4 pentru vite cornute- în­trebuințarea după cum ne-am înțeles. Fiecare sticluță ajunge pentru 200 capete. Dacă se poate să se pună direct în gura vite­lor sau în nutreț-Rugăm a m­i se da un mic răs­puns asupra succesului avu­t și în cazul dacă ar mai fi necesar ceva. Prezența d-lui K- ar fi do­rită pentru o zi". Sub rată s'au­ găsit 6 cutii de lemn, fiecare conținînd cite o fiolă cu un lichid galben-Din analiza ce s'a făcut reese că patru dintre ele conțin micro­bii morvei și celelalte 2 microbii antraxului-Examinîndu-se și explozibilul din cele 50 cutii de fer,­s a­ con­statat că ele conțin o materie explozibilă, atît de puternică in cît 200 gr­ ajung spre a arunca în aer 1 m. lungime de cale fe­rată- întreaga cantitate dintr'o cutie era suficientă spre a a­­runca în aer un pod de fer ,«a-u­ un edificiu mare­­. Ancheta s'a făcut la legațiu­­nea americană. Marcus a decla­rat că în ajunul mobilizării a primit ordin de la secretarul de Legație Rehnbaden să îngroape aceste cutii. Operația aceasta a făcut-o împreună cu cancelarul rămas atașat, pe lângă legațiu­­nea americană-R. Ofensiva franco-englezi Bombardări din avioane Paris. 29. ■*- In noaptea de 26 spre 27 a. c., aghiotantul pilot Baron și aghiotantul Cha­­tard au bombardat din aero­plane, la Stuttgart, fabrica Magnetobosch. Un fum gros s’a văzut ridicindu-se de la u­­zină, in urma bombardării. Lupte la Somme.­Francezii au înaintat luând prizonieri Paris, 29.­La nordul Som­m­ei, mare activitate a ar­tileriei și de oparte și de alta. Un mic atac la sud de Sailly a dat ia mâna francezilor 50 de prizo­nieri, printre care și îi o­­fițeri. La sudul Somm­ei, fran­cezii au atacat, pe un front de 5 kk­ilom­etri, in Ire i­erny cu Santerre și Ch­antnes. Infanteria fran­ceză a luat pozițiunea care constituia obiectivul ei. Cea mai mare parte din pădurea Chanlnes a fost cucerită de francezi. Germanii au suferit per­­deri mari, mai ales im­­prejur de Ablaincourt­ i.Sbi prizonieri au căzut in mâinile francezilor. Pe restul frontului n’a mai fost nimic de sem­nalat.* Gum a fost ocupat orașul Lesarsj Karnarvon, 28. — Id­ar d­e cartier englez. Lesars este­ al 22-lea oraș capturat de en­glezi in bătălia de la Somm­e. Prizonierii germani recu­nosc că oamenii noștri s'au 1 , , tat în bătălia de la Lesars ca­ niște draci. Defensiva ger­mană’a fost destul de bine organizată prin ajutorul mi­tralierelor, obținând și avan­­tagi­i la Lesars, în direcțiu­nea Grandecourt. Aceasta visa numai până când auto­mobilele noastre blindate au intrat în acțiune. Automobilele au pornit de la sud dealutorul șoselei ți­nutului, până când au sfă­râmat intăriturile. După cu­rățirea regiunei Lesars, li­niile engleze au înaintat re­pede către partea de Nord a marginea orașului. Și acum suntem stăpâni pe întreaga regiune.* Marele cartier german afir­mă că lupta de la Somme a crescut în intensitate, pe 15 mile de front, și că trupele generalului von Belows n’au pierdut nici un deget de pă­mânt, în ciuda repetatelor a­­tacuri anglo-franceze. Această știre este complect eronată, de­oarece englezii au înaintat pe o linie de 1000 t­ards. Înain­tând de la Lesars până în ve­cinătatea colinei Valancourt. Este cunoscut că comunica­tele germane devin din ce in ce mai mincinoase. .A fost un timp când ele dădeau știri precise, dar acum ele sunt pli­ne de povești de victorii deci­sive, care nu au fost câștigate, sau de pierderi de pozițiuni ale Aliaților, pe care aceștia și le consolidează. Aceste bu­letine pot să fie crezute numai de poporul german, pe care marele cartier este nevoit de ține in ignoranță. încercarea de furi âe la ministerul de interne Parchetul de Ilfov a fost în­științat că s-a încercat a se des­chide casa de bani din biroul lui C. Georgescu, fostul director al casei de credit și împrumut din acel minister. Parchetul a delegat­­ cu anche­tarea­ cazului pa d. procuror Ra­­coviceanu. D-sa cercetînd cazul a consta­tat că în adevăr un aprod de la acel ministar, numit Ambfino Tă­­nase, a încercat să deschidă casa de bani-Aprodul a fost arestat, iar eri a fost înaintat parchetului. Stingeți luminile mai curând, cât De la Comisia petroliferă In urma hotărîrei c­om­isienei de supraveghere petroliferă, mi­nisterul industriei și comerțului a trimis tuturor expiatorilor de petrol din țară o circulară prin care le pune în vedere să, comu­nice­ ministerului, de trei ori pe lună, s­uațiunea rezervoarelor și a stocului de păcură și alte derivate ale petrolului­or. Ministerul industriei și comer­țului a trimis tuturor exploată­rilor de­ petrol din țară o circu­lară prin care le invită ca, de îndată și cel mai tîrziu pînă la 5 Oct. a. c., să-i înainteze ta­bele de felul și cantitatea mate­rialelor, mașinelor și uneltelor existente în magaziile de la schele, fabrici sau depozite.In special, se vor indica: mo­toarele, pompele, curelele , de transmisiune, cablurile de sîr­­mă, burlanele, tablele de fer, țe­vile, robinetele etc. Aceasta se face în vederea e­­xecutării de viziune­ luata de comisiunea­ de supraveghere pe­troliferă de a se centraliza prin declarare de imobilizare tot ma­terialul de magazie de la ex­­ploatări și fabrici. Guvernul german poartă răspunderea războiului O scrisoare a lui Liebknecht Lyon, 29.—Ziarul „Volksrecht” din Zurich a primit din Germa­nia textul scrisoarei pe care de­putatul Liebknecht a adresat-o, înaintea condamnări sale de că­tre Komandatură și care a fost supusă comisiunei Reichstagu­lui­ convocat spre a determina dacă în căzul deputatului socia­list trebue respectată imunitatea parlamentară. Iată textul acestei scrisori: „Asupra procesului verbal al anchetei făcute in privința mea, am să subliniez următoarele puncte: Guvernul german, așa cum e constituit, nu este de­cit un instrument pentru apăsarea și exploatarea claselor munci­­toare atît în interior cit și în afară; el servește interesele re­prezentanților capitalismului și imperialismului. El este repre­zentantul fără scrupul al politi­cei de cucerire ți prin armamen­­t de saue el este principalul in­strument al actualului război. Guvernul a pregătit acest război de cornuți acord cu guvernul au­striac, așa că este vinovatul prin­­­­cipal. El a voit războiul, indu­cing în eroare masa poporului și chiar Reichstagul. Amintiți-vă de condițiuni,, în care a fost adresat ultimatul Bel­giei și de modul în care a fost constituită Cartea Albă ger­mană, prin suprimarea telegra­mei țarului din 29 iulie 190 și dacă a lucrat astfel pentru a menține nivelul dorit al maselor populare prin proclamarea stărei de asediu. Guvernul a recurs la procedee politice lipsite de orice scrupul și a mărit și mai mult a­­păsarea contra claselor populare. In organizarea almentărei., S-a procedat în­totdeauna, în timpul războiului, ținîndu-se so­coteală de dorințele și necesită­țile agrarienilor și capitaliștilor in dauna masselor populare. Azi încă se socotește că sco­purile războiului trebue să cu­prindă cuceriri de teritorii ,și a­­ceste dorințe de anexare consti­­tue cel mai mare obstacol la re­stabilirea păcei- Subscripția ziarului „Universul“ pentru garnitura celor 300 paturi de la biroul­­le Ural al răniților Subscripța „Universului", 10 garnituri. Profesorul Tuluc, 20 garni­turi. D. Vili Georgescu, inspector la siguranță, 1 cu toate accesoriile. Magazinul general, 20 garni­turi. Ofrandele în orice dimensiuni se primesc la reg. 4 Ilfov­i­rul 21. 0 d-na asasinată la Ivești AsaltSeri a fost asasinată d-na Elena 1’. Vasiliu din Ivești. Autorul crimei e un­ zugrav nu­mit Costică Georgescu zis Tică, care a dispărut. Parchetul de Tecuci a interve­nit pe lângă cel de Ilfov ca să ia cuvenitele măsuri pentru prinde­rea criminalului, despre care se presupune că s-ar afla ascuns­ în Capitală. HIBELE CUTIEI GENEIAL Comunicat official Ho. 46 Din 29 Sept. 1916, ora 7 dim. FRONTUL de UIT si NORDEST Intre Găliman și Buzău acțiuni de pa­trule și foc de artilerie. Dela Buzău până la Bran trupele noastre au respins câteva atacuri inamice. La Ceti (est Câineni) am respins un atac inamic. Pe restul frontului până la Dunăre fo­curi de artilerie și infanterie. FRONTUL DU SUD Pe Dunăre schimb de focuri de artilerie. In Dobrogea situația neschimbați. SITUAȚIA MILITARĂ Știri puține de pe fronturile mari-La nord și la sud de Somme (frontul apusan), mici înaintări și consolidarea pozițiunilor ocu­pate de anglo-francezi-Pe frontul italian, respingerea mai multor atacuri austro-un­­ga­re. In Balcani­ P’s cele trei sectoa­re ale frontului macedonean, pro­grese ceva mai simțitoare; fron­­tul englez s-a apropiat de impor­tanta, linie ferată Demir Kissar- Serres-Drama pînă la o distanță d­e trei kilometri și un sfert; din partea lor, sîrbii înaintează pa­­ malul sting al Cernei; în Alba­nia, italienii au ajuns la Clisu­­ra. Bulgarii simt tot mai mult strînsoar­e,a Aliaților, SITUAȚIA DIPLOMATICA Știri venite prin mijlocirea neu­trilor arată ca foarte grea starea economică în Bulgaria, unde au­toritățile militare întîmpină mari greutăți la rechiziționarea celor trebuitoare. Nimic mai firesc- Germanii, de îndată ce ,au luat în mină con­ducerea Bulgariei, au ridicat și au dus ce au mai găsit la pro­ducte și vite, avînd și o mare nevoie­ De la intrarea noastră în răz­boi. Bulgarii nu au mai căpătat produse petrolifere și se simte mare lipsă de acestea. E lesne de prevăzut că­ nu va trece mult și Bulgaria va fi bîn­­tuită de o criză teribilă. In Italia au sosit prizonierii italieni luați de ruși de la austro­­ungari. Faptul a fost sărbătorit cu multă solemnitate. Cînd vom putea oare sărbători și noi sosirea românilor din armata austro-un­­gară cari se află prizonieri în Rusia ? Regele Constantin a găsit în sfîrșit, un prim-ministru, pe d. Spiridon Lambros, e germanofil zice-se, dar nu e nici ostil înțele­gerii. Să așteptăm. S’a deschis parlamentul englez. ip. Discursul primului ministru italian Roma, 25.— Dăm noi în rezu­mat cuvîntarea rostită de preșe­dintele consiliului­ d. Boselli, la teatrul Scalla din Milano: In această sublimă înălțare a sufletului național, oamenii dis­par; o singură viziune ne mișcă pe toți; viziunea Patriei încon­jurată de o glorie nouă făurită prin măreția virtuților italiene; o singură voință ne înflăcărea­ză: dorim și vom avea victoria, pentru Italia, și pentru civiliza­ție. Azi orașul Milano s'a afir­mat într-un mod admirabil și geniul și sufletul Italiei sunt aci împreună cu noi. Apoi oratorul constată concor­dia națională în fața războiului proclamat de Rege, sfătuit de bărbații politici, deliberat de par­lament dar voit de poporul ita­lian; acest războin trebue să-l urmărim pînă la victoria desă­­vîrșită. Mulțumind pentru cadoul pri­mit, care reprezintă monumen­tul comemorativ al victoriei de la Lesnano, d. Bose­li a spus: L’am adus aci pentru ca poporul și guvernul italian să reînoiască, de la Alpi pînă în Sicilia jură­­mîntul care a liberat Italia de Frederic Barbarosa: „Italia tre­bue să fie liberă, e voința lui Dumnezeu !“ Președintele consiliului a vor­bit apoi despre cauzele războiu­lui acesta care e războiul inde­pendenței italiene și al civiliza­­țiunei. Geniul și tradițiunile ita­liene nu se puteau despărți de națiunile care luptă pentru drept și civilizațiune. Italia trebuia să ia parte la activitatea civilă și economică mondială. Oratorul trimite un salut entu­ziast regelui, ofițerilor, soldaților și marinarilor cari luptă vite­jește pe fronturile de pe Trentin și Isonzo, celor cari își fac da­toria la Valona unde Italia își afirmă drepturile sale asupra țărmurilor maxei Adriatice, dar care nu vrea să fie asupritoare cu alte naționalități, ci frățească și revendicînd numai pe cei de naționalitate italiană. Salut pe vitejii soldați dela Salonic cari luptă cu energie îngă bravii noștri aliați. Oratorul se asociază la salutul armatelor franceze, engleze, ru­sești și sârbești care, împreună cu belgienii și portughezii luptă cu vitejie pentru idealurile co­mune. Soldații și marinarii ita­­leni sunt fericiți și mîndri de a lupta cu și pentru România sora noastră latină, pentru Belgia e­­roică și pentru Serbia atît de încercată. Viziunea succesului care va încorona sforțările noastre și ale aliaților noștri îmboldește pe orator de a vorbi despre fericitele urmări pe care acest succes final îl va aduce în viața civilă. Ora­­torul expune apoi toate stră­duințele industriașilor, mai ales în vederea fabricațiunei armelor și munițiunilor care, in momen­tul de față, nu numai sunt mai mult de­cit suficiente pentru trebuințele armatei noastre dar servesc chiar spre a ajuta pe aliații noștri. 900 de stabilimen­­­­te militare și auxiliare și 800 alte stabilimente mai mici cuprin­­zînd peste 25.000 de lucrători și 45.000 de lucrătoare lucrează neîncetat spre a fabrica armele și munițiunile. Intr'o singură lună fabricăm acelaș număr de tunuri pe care le aveam mai înainte într'un an. Numărul mitralierelor noastre e de 600 ori mai mare de­cît la începutul războiului. Can­titatea de proiectile a sporit de 110 ori, iar fabricațiunea au­tomobilelor de 4 ori. Am adău­gat un număr considerabil de fabrici de explozibile la vechile uzine ale noastre. Progresele a­­viațiunei sunt foarte mari. Po­porul dă pentru războiul contri­­buțiunile sale. Creditul public e mezon ridicat și o probă, fără a reaminti împrumuturile subscri­se, e că toate clasele de cetățeni și de soldați trimit economiile Ior la cassa războiului, cum s-ar pu­tea numi, astfel că bonurile de tezaur se ridică astăzi la suma de două miliarde și juni.“ Oratorul își termină cuvînta­­rea cerînd ca orașul Milano să așeze temeliile viitorului pro­gres economic italian și, de­oarece se va mai cînta Imnul Națiunilor al lui Verdi, oratorul amintește vorbele acestui imn spre a face o urare pentru re­constituirea statelor pe principiul naționalităților, temelia cea mai sigură a unei păci statorni­ce între popoare pentru prospe­ritatea industrială și comercială precum și pentru progresul tu­turor operelor umane. (Ștefani), Vizitele d'lui Boselli Roma, 27. — Președintele con­siliului, d. Boselli, a continuat sa vi­iteze spitalele și uzinele pentru fabricarea armelor și înm­­uițiunilor. Pretutindeni, primul ministru a fost obiectul manfe­­stațiunilor foarte călduroase ale lucrătorilor și lucrătoarelor. D. RoseDi a relevat­ că armele pe care acești lucrători le fabrică nu sunt viclene, ci servesc spre a lupta contra dușmanilor civi­­lizațiunei și spre a asigura li­niștea copiilor noștri Lucrătorii au umplut cu flori automobilul primului ministru; d. Boselli s-a arătat foarte sa­tisfăcut și a bine mișcat de ma­­rile manifestațiuni populare. Primul ministru, d. Boselli a vizitat postambulanța din Mi­lano unde i s-a prezentat supra­viețuitorii legu­mei lui G. Gari­baldi pe care d. Boselli -a salu­tat ca representanții marei epo­pei a lui Garibaldi. Folosindu-se de prilejul că poliambulanța din­ Milano a fost înființată de Colonia franceză din acest oraș, primul ministru a trimis salutul său națiunei surori și armatei franceze. A­­plauze călduroase și strigătele de­ „Trăiască Franța”, au răs­puns cuvintelor d-lui Boselli. Senatorul francez Rivet a răs­puns mulțumind. Primul mini­stru a vizitat apoi alte spitale și a fost pretutindeni obiectul primirii cele mai entusiaste. (Ștefani). j Născocirile nemțești Presa germană continuă să „se alarmeze“ de ceea ce se petrece la noi. Cu liniștea oamenilor cari și-au aranjat treburile din țara lor, ei născocesc cele mai fantastice versiuni, pe care­­ a a­­trilwit unor martori oculari. Așa de pildă, „Gazeta de Voss“ publică o dare de second a unui „martor o­­cular“ neutru asupra stârei de deprimare a populației din Bu­curești, supravegh­i­ată de sute de agenți polițienești Secreți ruși- Curtea marțială, sub înghi­rirea rușilor condamna, fără cruțare. In prima jumătate a lunii Septembrie, au fost osîn­­dite vreo­­ 20 persoane, pentru că au pronunțat, cuvinte, ca:i tră­dare! la închisoare pe mai mulți a­ni. De aceia rușii sunt aproape mai urîți decit ungurii și bul­garii, pretutindeni a­zi spunîn­­du-se:­ „Pasul ne-a înșelat“! Ge­­neralui rus Zavitsch­kowski i­o. cerșea­­ză străzile Bucureștilor în automobil închis, escortat de jandarmi călări. Marele stat ma­­jor român a­ interzis core spori­ților de război­ ruși să viziteze fronutul român, nici rușii n'au primit corespondenții de războ­iu români. Rușii au închis granița dintre țara lor și România pen­­tru circulația particularilor. Gu­vernul rus a refuzat libera tre­cere pe la granița­ românească a climei, untului, laptelui cafelei și zahărului. Prețurile s'au ridi­­cat foarte mult [UNK]­n lipsă de sîrmă d­e fier. Tre­nurile lazarete sunt golite numai noaptea, pe întu­neric și rezervele pleacă pe tea­trele de războiu numai după ce s-a întunecat.­E da prisos, să mai comentăm. Parlamentul britanic Paris, 27. — Parlamentul en­glez și-a reluat azi lucrările [UNK] Se­siunea de iarnă Se va prelungi pina în Decembrie, parlamentul va avea mai întîi de examinat chestiunea creditelor și cea rela­tivă la necesitățile recrutărilor. Se va mai­ ocupa.­­de măsurile lua­te spre a asigura executarea, de­­ciziunilor ce s’au­ fixat la confe­rința economică a­­ Aliaților. (Ag. Radio). Războiul nostru ALIAȚILOR IN FOLOSUL ROMÂNIEI Roma, 26.— Vorbind de situația de pe frontul apusan* balcanic, ziarul,,Temps“ scrie: „Aliații trebue să ușure­­ze sarcina României, ajutând-o să învingă sforțarea duș­­manului. „Înaintarea italienilor prin Santi-Quaranta ne sngâdue să întrezărim începutul noilor operațiuni hotărîte de cord între căpeteniile militare ale Aliaților. Suntem în­credințați că complexul acestor operațiuni va îndreptăți încrederea exprimată de comunicatul român în colabora­rea efectivă a rușilor în Dobrogea și a celorlalte armate aliate pe diferitele fronturi de luptă“. (A. T. 1.) iliam­­ despre acțiunea noastră Paris. 57.— In Transilva­nia, pierderea orașului Sibiu a silit comandamentul român să-și retragă aripa stângă îndărătul Brașovului. Această retragere s’a exe­cutat în ordine foarte bună, după cum o mărturisește im­posibilitatea, dușmanului de a anunța o cifră oarecare de prizonieri. Linia românească pleacă acum de la Orșova, înconjoa­ră cursul râului Cerna până la, Mehadia, urmează aproa­pe linia, crestei f­rontiere până la pasul de la Predeal forti­ficat, de luni întregi și de ROMA. Într-un ar­ticol asupra situației strate­gice din Balcani și din Tran­­silvania, „Idea Nationale“, observă că nu, trebue sa ne amăgim cu gindul ca, austro­­germanii, încolțiți din toate părțile, s’ar mărgini să opue o defensivă pasivă, loviturilor Aliaților. Mai ales, nu tre­bue să credem că Germania ar asista nepusatoare la pră­bușirea politicei sale balcani­ce și orientale, la învingerea Bulgariei și la nimicirea Turciei, căci tocmai pentru Balcani și pentru Orient, au pornit germanii războiul. Suntem pe deplin încredin­țați că brava armată româ­nească va face față nevoilor tot mai grele cari se ivesc in Transilvania, pe cînd ruso­­sirbii vor paraliza armata bulgaro-austro-germană de la sud, dar nu putem tăgă­dui că germanii urmăresc un plan contra - ofensiv­­ foa­rte vast, pe care cu toții va trebui să-l paralizăm, daca voim ca pe teatrul cel mai important astăzi al războiului, inițiați­ acolo lăsând, aliaților voștri înaltele văi ale Oltului și Mureșului, ajunge până la­ aripa stângă rusă în munții­ Gălimanului. Operațiile ru­­­sești în această regiune au­ fost încetinite din cauza ză­­pezei. In Dobrogea, ‘contr­a­ o­fen­­siva bulgaro-germ­ană a fost­ oprită și ruso-românii am­ trecut la rândul lor la atac plecând de la linia Rasova- Cobadin-Tuzla. Ei au ajuns pe linia­ Rașova- C­arabacß- Amzacea-Perveli, realizând o înaintare mijlocie de aproa­pe 8 kilometri. (Agenția, Radio). va sa nu no scape din mîini si sa fie reluată de dușmanii­­­ noștri. Sa admitem, o ca, germanii vor reuși sa a­­ducă pe f­rontul balcanico-o­­riental acele cîteva zeci de divizii pe care le vor putea, lua de pe celelalte fronturi, și vom vedea creîndu-se in Balcani o situație care va cere măsuri, mijloace si sforțări cu mult mai mari, ca­ acele care ne-ar fi de ajuns astăzi. „Idea Nazionalei”, după ce a înfățișat mijloacele prin cari Aliații vor trebui să în­lăture o astfel de situație, închee cerând concurs, pe o scară mai­ întinsă, și din partea armatelor aliate din Macedonia, pentru ca bulga­­ro-germanii sa descongestio­neze frontul dobrogean, și aceasta cu atât mai mult cu cât și temerea vreunui act nesocotit din partea Greciei nu mai poate să impresio­neze pe Aliați, dat fiind sta­rea politică și militară in care se află astăzi statul elin. (A. T. 1.) Situația militară a României si concursul Aliaților Revolutia în Grecia Venizelos la Myîiiene Pariss 27. — O telegramă din Atena anunță că d. Venizelos a sosit la MyHienet unde i s-a fă­cut o primire entuzistă. Popula­­ția ridicase arcuri de triumf și pavoazase orașul. In timpul recepției, d. Venize­­los a arătat primejdiile ce­­ ame­nință Grecia. ,În timpul invaziei bulgare, a spus Venizelos, Germania a dat făgăduiala scrisă că în nici un caz trupele bulgare nu vor pă­trunde la Seres, Drawa și Caval­­la. N’au trecut însă nici trei săp­­tămîni și bulgarii cotropiră aceste orașe, făcînd prizonieri pe solda­ții noștri. Din clipa aceea am a­­vut senzația foarte lămurită că se săvîrșește o crimă contra su­fletului național”. Situația la Mytilene a devenit foarte serioasă de la ruptura in­sulei cu Atena. Făina nu mai so­sește și flota engleză este nevoi­tă să furnizeze­ făina necesară o­­rașului și spitalelor. Situația a mai fost­ agravată prin prezența a 70,000 de refu­giați din Asia Mică, pe care gu­vernul provizoriu va trebui să-i ajute. Dacă boicotajul oficial va continua, atunci înțelegerea se va vedea nevoit­ă de a furniza­r nu­, puțină făină la Atena, pen­tru a permite astfel Salonicului de a alimenta cy filme.­­Agenția Nouă sublocotenenți de rezervă Următorii studenți medicimști și farmaciști au fost înaintați la­ gradul de medic și farmacist sub­locotenent de rezervă și reparti­zați la comandamentele și cor­purile de trupă indicate în drep­tul fiecăruia : La gradul­­ de medic sublocal­ de rezervă: Studentul în medi­cină Cojan N. Nicolae, care con­tează ca plotonier cu termen re­dus, în reg. Muscel 80, la reg. 62 inf.; studentul în medicină Io­­nescu Ștefan, care contează ca plotonier cu termen redus, la reg­. Răsboeni­țo, la divizia 9; studen­tul în medicină Lăzărescu I. Gri­­gore, care contează ca plotonier cu termen redus la reg. 72 inf., la reg. 49 inf. La gradul­ de fargmamixt sub­local­ de rezervă. Absolventul în­­vățămîntului farmaceutic Ion­es­cu Gheorghe, scutit de serviciul militar contingentul 1910, la cor­pul de aviație. Glisura ocupata de italieni Roma, 27. — Comunicat oficial. — In Albania, unul din detașamentele noastre a ocupat eri Clisura, spre sud-est de Tepeleni, pe rîul Volusa. In noaptea de 26 cor., ae­roplanele dușmane au zbu­rat deasupra Valonei de mai multe ori, aruncînd mai multe bombe care însă­ nu au pricinuit nici victime, nici pagube. C Ștefani),

Next