Universul, octombrie 1916 (Anul 34, nr. 272-302)
1916-10-01 / nr. 272
r NUMEROASE ATACURI RESPINSE IN CARPATI •-•'■r-v-- • i BIBLIOTECA1 -i V $ * mmmmatm USC oasrdMB» LVI flMME FILinBSCU O veste dorazessa a străbătut de la un capăt pină la csîalt răzemaâul României, și a cuprins de final pesaädejdei nefSrmasita tot «afini românesc: Nicu Filipesre, marele patriot, românul neînîtecat, omul legendar al cavalerismului fias pînă la afessaf iane de sine, bravul între bravi, ale cărui fapte porneau numai din dragoste de neam și țară- Nici Filipescu nu mai este. Nemiloasa coasă a martei, în năprasnica ciurgie în potriva calei ce-i stau în cais, a secerat aceasta viată rodnică, tocmai în clipa în care românismul pensa atîta nădejde tetritara!. Aprins, î n faptele politice, dinsul nu s’a frământat decit pentru ceee ce credea ca binele României. Iar în zina în care și-a dat seamă că țara sa ars nevoi da sprijinul adevăraților români, el a dat uitărei resentimentele' șî patime’a politice, șî a întins o mină leală colos ca puteau aduce prinesnelor de muncă can«sei românești. Ca și -n trecut, Nicolan Filipescu dim stan aceia a stat drept •ca o sanca fie granit în strejuirea intereselor neamului, înntînd ,tia un uriaș din legenda în potriva, greutăților ds i ■ stan ' în cale, și a sprijinit cauza românească ca forța lui morală și cu puterea ei s-o dedea o viață întreagă oferită în lupta pentru înălțarea patriei. Și tocmai cind a reușit, cind neamul întreg se ridică ca un singur om în glasul celor aleși ai nației, tocmai atunci destinul ered n-a voit să-i îngădue de a vedea Îndeplinîndu-i-se visul cat mai scump, realizarea idealului neamului acesta. El s’a stins fin viață în clipa cînd românismul avea mai multă 313 VOS da curtatul sân intagîitor și de îmbărbătare, spre a sfida urgia năvalnică a vrăjmași ®!, pînă la izirafia finală. Nisa Filipescu se stinge din viață ca era general, ca cădeam mijlocul luptei, după ca a dus stlasul României la prima victorie; soarta nu a voit ca el să cunoască deliciile victoriei finale ca desigur va încununa acvilele românești. Dar solistul său ales, da acolo unde plutește, din regianele bravilor, sa va bucura în ziua cînd gloria își va așterne aripele pesta eot cuprinsul țarei, românești. Noi, ceștia da la „Universul”, fulgerați de durerea ca o simte întreaga nație română, depunem lacrimi și un pios omagiu pe rămășițele neînsuflețita ale acestui Mere român. ".A.I . Născut la 18ȘÍ în București dimtrio veelis familia boierească. Și-a făcut stadiile juridica în Paris și întors în țară s’a aruncat în luptele politica cu un avînt și un cavalerism cari au făcut ca din primele zile să însemne un fruntaș cu mare vază în politica țarei și în partidul conservator. In 1881 a înființat „Epoca” în care a colaborat fie la început Belavrancea și Vlahuță. Deputat de la ISS7, a fost aproape fără întrerupere în Osmosa; primar al Capitalei de la 1883—85, a desvoltat o mare activitate pentru inframusețarca orașului, lai se datorește ideia bulevardului Coîței menit să fie întrio și cea mai importantă și maai frumoasă arteră de comunicații a Bucureștilor. Ministru de domenii, a muncit pentru ridicarea agriculturei noastre, stăruind pentru reorganizarea serviciului statictio pe care-i avem azi. Ministrul le război, a lucrat din răsputeri la ridicarea oștirei țârei, iazesirin fi-o, în limita« mijloacelor de cari a dispus, cu armamentul și muniția asla fie cari se servește și azi. Șef al partidului conservator, orator distins, impetuos și cald, condei ales plin de vervă și ca o notă personala, luptător faimos, neobosit, patriot neîntrecut, cavaler desăvîrșit, dornic și generos ca adevăratul boier, boier in înțelesul istoric si eartataîni, Nicolas Filipescu s’a stins din viață ani la 1900 atins de o boală care a‘are leac. Doamă în pace! „UNIVERSUL” Paris (data suprimată de cenzură).—Locotenent-coloniel Roussel scrie în ziarul Le Petit Parisien: Trupele române au fost readuse îndărăt spre a se asigura o solidă apărare a celor patru defileuri. Desigur evenimentul nu e din cele de care am putea să ne bucurăm, dar așa cum se prezintă și dacă românii pot, după cum sper, să bazeze dușmanului încălcarea frontierei, ei trebue cu atât mai puțin să se neliniștească cu cât au sfiit în Dobrogea «rasata lui Mackensen sä bată în retragere și că au încă alte mijloace spre a face ca succesele austro-germane să fie scump plătit'.". Locotneni-colonel Rousset cometrază astfel operațiile ■ din Macedonia: „Ofensiva filialilor incepe să dea rezultate ' aparorie și simțitoare. La aripa extrem dreaptă, ''englezii s’au apropiat de Seres, a cărei comunicație i ‘Rupel ar fi tăiată. La centru, italienii au respins pe dușman la răsărit de lacul J Oskovo, care, străbătut de Struma, mărginește șoseaua dein, Sores la Bosma. Pe aripa stângă, sârbii se scoboară gonind dinaintea lor pe dușman, de pe înălțimile de la Kajmakazanin spre valea Belavoda și Cerna răsăriteană și au ocupat crestele de la Dobropolis. In sfârșit, la aripa extrem stângă, contingentele franco-rusești sosesc acum între cele două lacuri Prespa. In această parte deci, mișcarea de învăluire a Monastirului se operează încet. Francezii, stăpâni pe Kisovo, sunt la 12 kilometri de Monastir. Le Matin scrie: „Inanțarea în contra austro-germanilor în Transilvania ar putea să fie reluată când condițiile vor fi favorabile și când nu va mai fi nici o teamă de pericolul germano-bulgar la sud“. (Agenția Radio) HevelBtiafil Grecia Ministerul Lamíkros și opinia franceza Paris, S3. —. Opinia franceză primește cu multă rezervă ministerul Limteos. D. Mame, în ziarul „l’Eveniment”, scrie: . Puterile proiectoare nimiau un plan conceput dinainte, nu e fac de a critica lunga lor răbdare. , După oarecare semne e permis i- a presimți că cuvintul decîsiT nu trebue așteptat încă nsu ît timp. (Ag, Padró),7 ' Ofensiva dela Salonic Bulgarii reținuți pe frontul masedonean Londra, 27. — Times comentând operațiunile din Macedonia, spune: ,punctul principal al situației este că Aliații țin pe bulgari foarte ocupați pe acest front și slăbesc astfel amenințarea, acestora, contra stomp,ineim Bulgarii par a fi deciși să apere cu vigoare împrejurimile Monastirului. (Reuter), Strel au strapuns linia a Ioua a bulgarilor Londra, 27. — Corespondentul din Salonic al agenției „Reuter” telegrafiază cu data de Lisai următoarele: " „Sârbii au străpuns eri Mura a doua de apărare a inamicului, patern era tranșat la Basna, pe malul stîng al Ceriși și la nord de satele Slivița și Dobroveni. Ei continuă înaintarea spre nord, cu toată rezistența încăpățînată a bulgarilor și cu toate greutățile terenului. Sârbii au capturat er 800 de prizonieri, îl mitraliere și o mare cantitate era material de război. Se observă că bulgarii se predau o rama cu ușurință; moralul lor para slăbit în urma marilor pierderi suferite și zadarnicelor sforțări da a păstra creasta Kai* tibdralanafni. (Reutor). . .. ,vy. Debarcarea de noi trape rusești la Salonic Londra. 27. — Un puternic detașament rus de Infanterie a debarcat eri la Salonic. Trupele au trecut prin oraș, avînd înfrânte o muzică de suavi. Soldații strai bine dispuși și foarte bine echipați. Ama fost aplaudați fie populație, oara împodobea cu flori drapelele Aliaților. (Reuter). Angio-franßfizii înaintează flânsi prizonieri Paris. 30. — Pe aripa dreaptă, forțele britanice au trecut pesta calea ferată și au scăpat Proserie. Centrul francezilor a luat primele liniii inamice pe înălțimile de la vest fie Ghevgheli. La aripa stingă, armata bulgară a prmit întăriri și opune o rezistență disperată trupelor sârbești. Armata aliată a Orientului a fosat, demnd pînă la 28 ale curentei, 28 În prizonieri. , . CI. 11 și situația actuală a Austro- Ungariei Lyon, 30. — Comentînd zvonurile ce circulă cu privire la o adunare posibilă a Reichsrath- ului austriac, ziarul, ceh „Rodny Era,“ organ al partidului agrarian ceh, scrie cu amară ironie: „Războiul a fost dezlănțuit fără a se cere avizul parlamentului; astăzi, cînd începem a întrevedea sfîrșitul, nu e nici un motiv ca reprezentanții poporului să-și asume răspunderea celor ce s-au făcut. Factorii competenți, fără îndoială, își vor lua bucuros asupră le și pînă la sfîrșit această răspundere, nu numai în ce privește operațiile militare, ci și afacerile politice“, ., Intre un contratorpilor rus și trei submarine Londra, 25. — Corespondentul din Christania al ziarului Morning Post spune că telegrame primite de la Wurdoe anunță că Sâmbătă s-ar fi dat o luptă în apropiere de Zepnavalok și Murman între 3 submarine germane și un contratorpilor rus. Submarinele germane au bombardat stația de telegrafie fără fir de la Zepnavalok, unde au lovit unul din stâlpii principali, omorând în acelaș timp foarte mulți locuitori, în cursul acestei bombardări a sosit un contratorpilor rusesc care a reușit să scufunde 2 vase germane. (.Agenția telegrafică engleză) Ofițeri distinși pentru bravurii și curaj In Monitorul Oficial de azi s’au publicat următoarele înalte ordine de zi, date de M. S. Regele la marele cartier general: înv.íítele de 5 și 6 Septembrie 1916, î n äapteme ce s’au dat în Cocargea, s’au distins, prin bravura și curajul lor, maiorul Romano AlocsanidTM și locotenentul Pencile Constantin, ambii din bataliorii - viesători. Ei au condus trupa in luptă, au dat personal exemplu de disprețul morței și au căzut amîindoi ca niște bravi in fruntea unităților lor. In ziua de & Septembrie a. a., In luptele de pe dealul Biehilitas, s’a distins prin eroismul său, sublocotenentul Stavrache Sterie, care comanda o secție de mitraliere din regimentul 7 vînători. In cursul luptei, descetindu-se piesele și ne mai puțind fi întrebuințate, ofițerul Inimi o armă, s’a repezit, cu soldații cari deserveau aceste piese, pe linîa de trăgători,antrenând prin exemplul său personal întreaga inoie, reușind astfel a resping« pe inamic prin tranșee, © cupludu-le. Ofițerul a murit ca un brav în fruntea soldaților săi. ■ Maiorii s Guriță Ion și A» toman Nicolae, d » regii 31 ® 0* tuli Mehedinți No. 17 ,,Știrbei-Vodâ‘y, au condus cu multă bravură unitățile lor in luptele din ziua de 19 Ab■gust 1919, de pe dealul Alion la lupta de pa dealul Meterez«, sublocotenenții: Munteanuu Radu, Staparu’ i munibru șî Razavan Barbu, din regimentul 57 infanterie, s’ăsi distisis prin executarea ordinelor de luptă date de șefii ierarhici și prin curajul ce au arătat, fiind în capul plutoanelor lor, servind ca exemplu și Stimuli pe trupa ce conduceau, contribuind astfel la ocuparea și menținerea pozițiunii cucerite. Subiocot. Stavrache Sterie BELUAREA MIBSIMI SILLIAH — Emoțiunea produsă In America. — Declarațiile președintelui Wilson — Paris (data suprimată de canzură).—Reluarea intensivă a războiului submarin a reînceput ori printr’o serie neașteptată de torpilări,, agravată prin faptul că atacurile submarinelor s’au produs în vecinătatea coastelor americane, de către submersibilul K, in). Acest submarin sosise în ajun în Newport, după o călătorie de 18 zile, sub pretextul de a duce un mesagiu d-lui Bernsdorf, ambasadorul Germaniei în Statele Unite. Submarinul se reîntorsese, după ce staționase câteva ore în portul american, imediat ce sosi în limita apelor teritoriale, submarinul se scufundă și câteva ore după aceasta, o telegramă din Boston anunța că steamerul englez Westpointy de 3800 tone, a fost torpilat în 180 de kilometri de New York. Echipagiul a fost salvat de un torpilor american. Apoi semnalul de permanie informa că pachebotul Stephano, de 2300 tone, venind de la Terra Nova, fusese torpilat în largul portului New York. O sută de pasageri americani se găseau pe bord. Printre ei doar chirurgi și patru infirmieri voluntari. Torpiloarele americane,, sosite să dea ajutor, izbutiră să-i scape. Pasagerii au declarat că fuseseră torpilați de submersibilul U.n, ceea ce dovedea prezența altor submersibile. In spre seară, o nouă telegramă anunța în vecinătatea apelor americane 7 alte torpilări, printre care vasul olandez Blochmcrdjik și vaporul norvegian Christian Bauds&n, vase neutre. Emoția e considerabilă în America. Președintele Wilson a convocat imediat consiliul de miniștri. O anchetă serioasă va fi ordonată. La Bursa din Now York valorile au scăzut de lei 5 până la 10 puncte și cursul bumbacului a scăzut brusc de la 49 ‘la 29 puncte. Cercurile politice americane au teamă ca prezența flotei submarine germane in apele teritoriale americane să ju ridice chestiuni delicate în privința neutralităței. Ele cred, că ea poate provoca o tensiune extremă între America și Germania. D. J Wilson dorește să știe dacă printre victime se găsesc americani și dacă vasele scufundate au fost înștiințate prealabil. Armatorii americani au ordonat să se suspende, plecarea vaselor. ■“ * " ■". ■ ■: ’ Ziarele protestează cu mare energie. Ziarul „New York Herald” declară că operațiunile submarinelor nu pot să fie tolerate. „New York Times” scrie: „Continuarea acestor operațiuni e cel mai bun mijloc pentru a exaspera America și a o încuraja ea să dea tot sprijinul Aliaților”. E cert că guvernul și interesele americane sunt direct atacate de atitudinea Germaniei. Limbagiul ziarelor americane și indignarea provocată desmint speranțele Cancelarului. Sir Cecil Spring Rice, ambasadorul Marei Britanii, a declarat d-lux Lansing, secretar de Stat al Afacerilor Străine, că după punctul de vedere englez, submarinul N. 53 ar trebui să fie internat pînă la sfîrșitul războiului. Comandantul submersibilului a informat pe amiralul Knigt că călătoria sa avea ca scop de a lumina documente oficiale contelui Bernsdorf, care a declarat cu toate acestea că nu a fost provenit de loc de sosirea submersibilului. Submarinul G. 53 era acompaniat de unul sau două alte vase de război de acelaș tip, dintre care unul numit U- 81. Se spune de asemenea că submarinele germane au fost însoțite de un submarin de comerț tirp Dentrekland, caire îi aproviziona cu merinde și muniții și asigura schimbarea compagiui. Opinia generală, cu toate acestea, o că submarinele germane au o bază fie în insulele Antile, fie pe coastele americane. Căpitanul vaporului „Strasden” afirmă că vasul său a fost torpilat fără nici o înștiințare. După o telegramă din Washington, cabinetul s-a întrunit sub președinția d lni Wilson pentru a examina chestiunea campaniei submarine în apele americane. Președintele a făcut următoarea declarația publică :,E bine Înțeles că guvernul el va desluși mai întîi asupra tuturor faptelor, pentru ca să nu e în cea mai mică eroare, dar țara poate fi asigurată că guvernul ■german va fi constrîns să îndeplinească cu totul făgăduiala prunire a făcut-o guvernului Statelor Unite, dar »’am dreptul să bănuesc graba sa da a-și ține angajamentul”. Această declarație a fost semnată de președinte și dată pressi,tocmai înaintea sosirii contelui Bernsdorf care venea ca să aibe o întrevedere cu fi însul. (Ag. Radio), - .. ■, Froiliî Cawill EzasaisfaE* Petrograd, 28.— In direcția țărmului marei Negre, trupele noastre din Caucazia au alungat pe turci de pe creasta de lângă Sog-Cinargi, cucerind astfel întregul mal drept al riului Kașeut Darassi, până la gura lui, la Tirebolu.Westnik). ■es ♦ s -a risipiți apa. I aNIVERbi 1 fi j s îÎm— pentru înlesnirea României „Agenția Telegrafică Italiană” primește următoarea cotă oficioasă din Roma: Roma, (fără dată). — îndată ca opinia publică italiană și-a dat seamă de intențiile germanilor împotriva României, n’a tatîrziat o singură clipă să se rostească, într’un glas, susținând necesitatea de a ea face toate sforțările spre a sa ușura nația suroră. Cercurile politice cred că la această privință s'ar fi mai da curtați o foarte importantă hotărîra de caracter militar, așa ta oîi strigătul de alarmă pornit din Borna ar fi avut răsunet la celelalte țări ala înțeregitei. „Sffensaggero” series Jumsailof, ce-i drept, are datoria să alerge la ajutorul României, dar și toți Aliații pot și trebue să dea concursul cel mai eficace, întărind armatele din Salonic și Indenratad pe generalul Sarxailo la o acțiune repede și energică, fără să mai fie seamă de Grecia, al căreia joc prost a întrecut toate marginile răbdărei. „Aliații sunt obligați să debarce numaidecît noul trupa de întărire la Salonic, sau la Santi- Quaranta, și să nu zăbovească o singură clipă să intensifice marea ofensivă din Macedonia, căci grăbirea acestei acțiuni le va aduce românilor foloase însemnate”. (A. T. I.). „ Cfa HFaffSA partidelor politice contra cancelarului Londra, 26. — Corespondentul din Amsterdam al ziarului Morning Post spune că este foarte evident că o mare secțiune a centrului sub conducerea deputatului Groebe s-a unit cu conservatorii și naționalii liberali în contra cancelarului. Prin aceasta este posibil ca să se ia o decizie în favoarea războiului submarin. Ziarul Koelnische Zeitung condamnă în termeni aspri, agitația în contra cancelarului, cu toate că îl critică și el puțin. Acest ziar spune că are dreptul să ceară de la acei cari vor demisia lui Beterman Nortweg să-i explice motivele în convecțiunile lor în Reichstag. Trebue să se găsească un mijloc să se desbată aceste lucruri fără ca să se știe în străinătate. Nu numai în ceea ce privește războiul submarinelor, dar și în legătură cu scopurile de războiu ale Germaniei, ziarul Koelnische Zeitung cere o explicație publică, exactă și clară din partea cancelarului cât și de la opoziție. Corespondentul din Berlin al ziarului Koelnische Zeitung anunță că guvernul german va cere în această sesiune a Reichstagului un nou credit de război de 12 miliarde de mărci. (Ag. Tel. Engleză) ierse pintre studenții sârbi Lyon, 80. — Consiliul municipal din Dijon a hotărît să creeze șase burse pentru studenții sîrbi cari vor urma cursurile facultăților din Dijon, în așteptarea zilei apropiate la care nenorociții și vitejii noștri aliați își vor fi regăsit la patria lor recucerită propriile lor școli și universități SUCCESELE trispalar italiens Coitano, 30. — Pamontele PareMo a fost, I”. 28 als coxentei, o lapta foarte vie, terminată primprim strălucit succes al trupelor italiene. După ce a respins noaptea mai multe contraatacuri violente, artileria italiană a renupas Ea zori. să bombardeze liniile austriace. Infanteria italiană a luat un asalt o cale întreagă da puternica retramșamemts în zona Gasmagnón, latinzind cuceririle sale pînă în Chasseis din Momerla și pînă la coastels meridionala ale muntelui Boite. S’au luat 030 prizonieri, pliniră cam 10 ofițeri, o mare cantitate fie muniții au rămas , la stimile trupelor italiene- DÂRELE CARTIER LEIERd ©›mustrat © isslal £ i ®. if. Din 30 Sept. 1916, ora 7 dim. FRONTUL ie IITsî NORMEST și valea superioară a Izului (la Vest de graniță), s’a respins un atac al inamCului. Cavaleria noastră a respins un pasaj lellenus (Magyros) la fest de üinut șase atacuri ale infanteriei inamice. La vama Crasna (valea Mzeului), s’a respins sângeros un ataș al inamicului, care a fost silit sa se retragă. La Bratacea, liniște. La Sasani (fost Predeal) și Predeal, inamicii a fost respins și s’a retras la Temeș. La Ciuvaia, acțiunile patrule. La Câineni, acțiuni de artilerie. La apus de Câineni, s-a respins un atac de noapte al inamicului. La Jiu și Orșova, acțiuni de artilerie. FROimm sui Fog de artilerie și Împușcături de infanterie la tot lungul Dunării. In Dobrogea, liniște. trebue să intriga Un discurs al M Boselli la Milano Roma, Stî.— Sete îl se mfiază din Milano cu primul ministru, dl. Boselli. In recepsiunea oferită de societatea „Kante Alighieri“ a fost primit cu entuziasm Primul ministru, care e în acelaș timp președinte al sus zisei societăți, a luat loc la tribună unde era așezat tun bust al vestitului scriitor Dante și care era împodobită cu steagurile orașelor iredente lrento, Triest și Fiume precum și al provinciei Dalmația. Di. Boselli a început prin a aminti măreața manifestație de dimineață spunând: Astăzi întregul oraș a mai răspuns idealurile societăței DANTE ALIGHIERI și imnurile care au fost cântate azi în acest minunat oraș nu sunt numai imnuri venite .Mu șeserile Lombardiei, ci din Trento, Triest și din Dalmația. .. (Vii aplauze) Președintele consiliului a evocat apoi acțiunea și scopurile societate! DANTE ALIGHIERI care a organizat această frumoasă recepțiune. După ce a amintit congresul societate! DANTE ALIGHIERI ținut la Milan când toți italienii aveau cele mai mari speranțe, dl. Boselli spune: .ACUM, ÎMI MAI E VORBA DE SPERANȚE, TREBLE SA DOBÂNDIM VICTORIA DE ORICE PREȚ, TREBUE SA ÎNVINGEM PENTRU ITALIA, PENTRU CIVILIZAȚIE. TREBUE SA ÎNVINGEM SPRE A ASIGURA O PACE CARE SA NU FIE ÎNȘELĂTOARE, NICI VREMELNICA, CI O PACE CARE SA ASIGURE POPOARELOR DOMNIA DREPTULUI PE PRINCIPIUL NAȚIONALITĂȚILOR. O PACE CARE SA FIE TOT ATAT DE DURABILA CA. ȘI VOINȚA LUI DUMNEZEU ȘI LEGILE NATUREI. (Vii aplauze) Dar acțiunea societăței „Danie Alîgherî“ nu s’a terminat: ea trebue să se desvolte mereu, spre a menține vie în toate provinciile italiene, flacăra itarianismului pentru războiu și pentru victorie. Primul ministru a încheiat apelînd la tinerime spre a asigura viitorul, societățea DANTE ALLGAÎtERS, adică viitorul apărărei și dacă, mai trebue, răzbunarea naționalităței italiene spre a păstra ceea ce-i voința tuturor: revendicările, națiunea. Discursul primului ministru a fost acoperit de aplauze șî s’a terminat în milocul unor ovațiuni entuziaste. (Ștefani). Ofensiva SnGGSse engleze Kamarvon, SO. — Comunicatul oficial britanic cu data de 26 seara, anunță că lucrarea de imbir,năsâțire a noilor noastre pozițiuni de la sud de Ancre a continuat fără nci un incident special. S'a mai raportat de asemenea că s-au adus 68 prizonieri, inclusiv 11 ofițeri. Un aeroplan inamic a fost doborît la nord de Neuville Saint Vaast. La 26 forțele noastre aerienii au fost foarte active; unul din aparatele noastre lipsește. Ultimul comunicat oficial britanic cu data 25, orele H,21 dimineața, anunță că artileria inamică a fost ceva mai activă în noaptea de 27 Pe o mare parte & “frontului de? bărie. La nr.r’4 de Neurille Saint- Vaast inamicul a aruncat gaze asfixiante la 28 dis d e dimineață fără a pricinui pagube. O acțiune mai mică, dar încoronată de succes, a fost întreprinsă de trupele noastre asupra tranșeelor inamice de sud de Hulluch. Corespondentul de la marele cartier britanic al ziarului Times din Londra anunță că o luptă, crâncenă continuă fără încetare în regiunea din sus și din jurul locadinfei Khiepval. O lungă serie de pozițiuni fortificata numită reduta Schwaben, acoperă regiunea pan Unică extremă de 600 terți și mat mult, încoronând ultimul unghiu din sus de Thiapval. la capatul nordic extrem, tocmai în fata terenului deschis ca se scoboara în ■pantă spre Anere, inamicul a pus piciorul. Tei restul lungiínei e în șîful pînîma