Universul, noiembrie 1916 (Anul 34, nr. 303-321)

1916-11-01 / nr. 303

CONTINUAM ÎNAINTAREA la DOBROGE­A Ofensiva noastră pe frontul din Vrancea până în Slănicul-Moldovi vtM" ȚARANUL ROMAN In presa franceza, s-a publi­cat un articol, în care d. Victor ZUsimin, cunoscut ca poet la noi, s-a apucat, tocmai în aceste momente de adevărat drama­tism pentru Neamul românesc, să ponegrească pe țăranul no­stru, talpa țărei, izvorul între­gului belșug din care cu toții trăim. Nu știm efectul pe care l-a produs în Franța iubită, artico­lul ponegritorului, dar avem con­vingerea absolută, că acest om, dotat cu o scîntee de talent, de pe urma căruia a fost mult timp răsfățatul unei părți din socie­tatea și presa românească, a trebuit singur să simtă chiar a­­colo, efectul desgustului provo­cat de nesocotitul act săvîrșit Intr'o țară unde presa reprezintă cu adevărat a patra putere în Stat. Era de altfel fatal, să ne aș­teptăm, din partea acestui răsfă­țat levantin, la o lovitură în plin senin, cînd nu a trecut nici anul de cînd tot el. In presa germană, dar în circumstanțe diferite s-a dedat la un act aproape similar de înjosire a sufletului româ­nesc. Bravule țăran, greu ai dus-o în timp de pace, cînd a trebuit să lupți din toate puterile ca să cîștigi zi de zi și pas cu pas te­renul economic uzurpat de alții greu o duci și azi, cînd afară de ringele ce ți se ia din belșug pentru sfințirea pământului stră­moșesc, mai treb­ue să simți și înțepătura ce-ți îndreaptă la su­flet viperele pe cari le ai primit la sin. Din toți cîți au făcut minduna veacurilor în neamul nostru, n-au mai rămas de­cît țăranul român, care după două sute de ani, învadă azi firul rupt al vremu­rilor eroice. Actele pe cari se săvârșește azi țăranul român, sub ploaia de foc și de moarte pe care o aruncă la fiece clipă a­­supra lui dușmanul infinit su­perior și în care el a băgat groaza prin avîntul în laptă și disprețul morței la fiece clipă, pentru ca să apere hotarul și pe toți netrebnici din năzu­ftHăl­eni, ar fi îndreptățit să-i so arte — chiar dacă avea —unele, cusu­ruri inerente firei omenești. Cînd se va fcri istoria vremi­­lor prin cari trecem, cînd cer­cetătorul va scoate din praful arh­ivelor documentele scrise cu sîngele celor de la țară, vor ve­dea și netrebnici de azi, că dacă am trăit, că dacă ne menținem, că dacă rezistăm, totul sa da­­torește țăranului român, cu care dușmanul în ordinele sale de zi, spune soldaților săi să evite lupta, despre cari generalii și amicii cari i-au văzut luptînd au rămas plini de admirație. Țăranul român nu este nici leneș cum a zis Eftimiu, nici laș. Pe munca lui, scontată în timp de pace și-au agonisit e­­zistența atîția străini de firea lui pe bravura lui scontată azi, ne menținem credința și speranța într'o societate viitoare, în care repartiția drepturilor va fi fie­ful sacrificiilor la cari ia parte cu atâta tragere de inimă țăra­nul, iar oameni ca Eftimiu, își vor căuta alt adăpost decit al­bastrul soarelui românesc. STELIAN POPESCU Ofensiva franco-engleză Francezii cuceresc noul tran­­ma­n pierderi nimeroase” mfo bătălie de prima ordine, dată cu forțe puternice, e încă una din știrile pe de-antregul false, pe cari le crede necesar să le anunțe inamicul, acum în urmă, la in­tervale scurte. Faptele sunt, așa cum au fost relatate, în comuni­catul britanic de la 23. Atacurile noastre au fost locale, date cu pu­ține batalioane, spre a cîștiga cîteva tranșee înaintate în trei puncte, în scop de a ne întări li­nia frontului nostru. Mai­­ toate din aceste tranșee au fost luate, iar pierderile noastre au fost proporționate cu micile forțe în­trebuințate și cu scopul operațiu­ne}. Ultimul comunicat oficial bri­tanic de la orele 10.57, în dimi­neața de 28, raportează că în noaptea de 27 a fost simțitoare activitate de artilerie pe ambele maluri, ale riului Ancre, Cure inamicul a făcut uz de un mare număr de bombe cu gaze. La nord-est de Festubert, m­ortierele de tranșee inamice au fost reduse la tăcere de artileria noastră și de mortierele noastre de tranșee.­ șee pe Somme.—Bombardări de artilerie la Verdun Paris. 29. — La nordul Som­m­ei francezii au luat mai multe­­ elemente de tranșee germane. La nord-est de Lesboeurs și în regiu­nea Saillisel a fost respins cu u­­șurință un atac german. Fran­cezii au luat prizonieri. La sudul Sommei bombardarea continuă, foarte violentă în sec­torul Pressoir și Ablaincourt. Pe malul drept al Menzai mare activitate a celor două artilerii pe tot frontul cuprins între ca­rierele de la Haudromont și Dam­­long, fără acțiuni de infanterie. Liniște pe restul frontului. (T. F. F.) Războiu­ va continua și anul viitor Karnarvon. 28— Generalul Rawlinson, comandantul unei ar­mate din ofensiva de pe Somme, intervievat de New-York Asso­ciated Presse, a spus că linia germană în apus poate fi fără îndoială dată, mai curînd sau mai tîrziu. Ceea ce trebue­­e să urmărim lucrul. In acest război victoria trebue să fie ca un re­zultat al superiorit­aței morale și fizice. Trebue timp suficient pentru­ cele trei puncte decisive. Mai intîi dușmanul trebue silit să se fie în defensivă, apoi focul su­perior și forțe omenești, în sfîr­­­șit presiunea neîndurată în atac trebue să micșoreze într'atîta organizația și moralul inamicu­lui, nncit acesta să fie odată în­frânt. Aliații, în str­în­să cooperare îi simpatie, vor urmări presiu­nea simultană pe toate frontu­rile pînă cînd inamicul va ceda. Armata britanică­ încă n'a atins culmea puterei sale și nici nu va fi aceasta pînă în primă­vara sau vara viitoare. Comunicat britanic Karnarvon, 28.— Comunicatul oficial britanic cu data de 27, orele 11,20 seara, anunță o însem­nată bombardare din partea ina­micului a frontului nostru, de la sud de Ancre. Noi am bombardat regiunea vrăjmașului de la­ răsă­rit de tranșeele Regina. Aserțiu­nea inamicului că la 23 af ß res­pins­ trupele noastre cu­­ foarte o nouă victorie franceză pe Somme Paris, 29.— Cu toată­­ ploaia persistentă și terenul desfundat, armata franceză a repurtat din nou un important succes pe Somm­e, cucerind pa un front de ■1 km, toate pozițiunile din jurul pădurei Chaulnes. S’au luat 500 prizonieri. Prăvăliile se vor închide in Franța orele 6 st. a. Rom­a, 26. — Cu începere dela 15 Noimbrie (si­ n) prăvăliile și magazinele vor fi închise în toate orașele Franței la orele 8 d. a­ Vor rămîne deschise numai sta­bilimentele alimentare, băcăniile și farmaciile. (A. T. I.) a skomm ALMANAHUL ziarului „UNIVERSUL“ ::. pe tilil? ::: De vânzare la toți vânzătorii de ziare și chioșcarii Prețul 15 bani exemplarul. Cm luptă românii Părerea unui rănit ungur Un prizonier ungur, rănit în luptele din Transilvania și trans­portat întrun spital din Sinaia, a fost întrebat de o doamnă dels 5,Crucea Roșie“ ce părere azi despre soldatul român și de chi­pul cum luptă el­­. Ungurul, care cunoștea puțin limba română, și-a exprimat pă­rerea în termenii următori: — Soldatul român e dracu­l gol. Cînd pornește la atac cu ba­ioneta nu-1 mai poți opri- Punge dreapta, punge stiigă- Noi zi­cem , stai, el tot punge. Aceste cuvinte, spuse cu un pronunțat accent unguresc, A stîrnit hohote de rîs în jurul pa­tului prizonierului maghiar­ T ---­ Atacuri aeriene Tulcea, 26 Octombrie Un aeroplan inamic s-a ivit pentru prima o­ară asupra Suli­­nei> Duminică, 23 c., pe la orele 11 dim. Acest aeroplan a aruncat bombe asupra orașului și portu­lui, fără să facă pagube. In aceeași zi, după amiază, în­tre orele, 12—1, um alt aeroplan a aruncat bombe asupra comu­nelor Niculițel, Basch­oi și Ciu­cur­o­va In NiculRel și Bas­chioi bom­bele au făcut mai multe victime printre femei și copii, omorînd și mai multe vite. Asupra comunei Ciucurova s-a aruncat 7 bombe, fără însă să producă stricăciuni. * Câmpulung, 28 Octombrie Astăzi de dimineață pînă la ora 1, au virat asupra orașului nostru cinci aeroplane inamice; după amiază pînă la orele 4, au virat numai două. Aparatele dușmane au­­ aruncat mai multe bombe,­ cari nu au fă­cut pagube­ însemnate, dar au omorît 2 soldați și un copil de 12 bani și au rănit o femee bătrîna, 2 soldați și pe sublocot. Petru Sfetea, controlor la administrația financiară de Muscel; Resckrierea Humei Paris, 25.— Președintele Dumei a făcut cunoscut că deschiderea­­ Dumei este fixată pentru ziua de 1 No­­embrie. (A. Radio). Scufundarea unui vapor englez Paris, 29.­ Vasul englez „Arabia“ al companiei „Peninsu­lară“ avînd 430 pasageri, a fost scufundat de un submarin. După informațiunile de pînă acum se presupune că echipa­­giii și pasagerii au fost salvați. Moartea principelui Frederic de Bavaria Roma, 26. — Din Zürich: Prințul Frederic al Bavariei, grav rănit în ziua de 7 Noem­­brie (si. n.) a murit a doua zi. (A. T. I.). Marelui cartier general rus Petrograd, 28. — FRONTUL OCCIDENTAL. — In regiunea Sevbovo inamicul a reluat în mai multe rînduri ofensiva. Tru­pele noastre au rezistat cu în­­dîrjire, dar după 7 atacuri ale inamicului, au fost silite să pă­răsească linia întîia a tranșee­­lor. Inamicul s’a servit aci de aruncătoare de flăcări. Pe Bistrița, în regiunea Fory­­kow-Stary și Bogorodjaty-Stary, am făcut recunoașteri avanta­joase pentru noi. La sud de Vatra­ Bornei, în valea Bistriței, în regiunea lo­calităților­­ Holo-Tulgheș și Putna, inamicul a contraatacat și am fost siliți să părăsim cîteva co­line, pe cari la ocupaserăm în ajun. FRONTUL CAUCAZULUI. — în direcția Kikemadan, în fața orașului Xuridjanel, a fost res­pinsă o încercare de ofensivă a turcilor. (T. F. F.) Căzuți pe câmpul de onoare S.-loc. de rezervă Gornețiu St. Gosma S.-loc. de rezervă loan Bucur Sub­ locotenent Popescu învățător 9 MIRELE CARTIER CERERII emisiuneaf oficial l’p. 77 Din 30 Oct. 1916, ora 7 dim. FRONTUL de NORD și NORD-VEST In valea Trotușului, trupele noastre au atacat și au luat muntele Alunișul (8 km. Nord Goioasa) și muntele Preotesele (7 km. Nord Agăș). In valea Uzului, artileria noastră a dis­trus fabrica dela Ujwolgy. inamicul a lat 8 atacuri in direcția vârajui Cernica (in­tre Slanic si Oituz), cari toate au fost respinse, după care am trecut la contra­atac pe întregul front, din Vrancea până în Slănicul-Moldova și am ocupat vârful lupscei și Fata­ Moartă. In valea Buzăului, un atac inamic început la ora 6 după amiazi, pe dreapta râului, a fost res­pins la ora 8 seara. La Tabla Bufii, Bratocea și Predeluș, acțiuni de patrulă. In valea Prahovei, acțiuni de artilerie. In regiunea Dragoslavelor, puternice atacuri inamice spre Lerești și Gândești. Lupta este în curs, în valea Oltului, continuăm a progresa pe ma­lul stâng. Pe malul drept, inamicul a atacat violent. In valea Jiului, un puternic atac inamic a silit trupele noastre să se retragă puțin spre Sud. Lupte violente în localitatea Orșova. Frontul i- Sud Pe Dunăre câteva focuri de tun, iu Dobrogea, s’a înaintat până pe fros­tul : Topal, Iman-Cisme și Caiavasui,unde s'au luat 100 prizonieri. SOSIREA IX CAPITALA a misiunei chirurgicale franceze dri dimineață au sosit în Ca­pitală, însoțiți de un numeros personal, membrii primului grup de chirurgi francezi, puși la dis­poziția guvernului roman, de către guvernul francez.­­ Acest grup e compus din d-nii chirurgi-majori: Lavenant, șef de sector chirurgical și medicul maior Lheureux. Hirurgii aju­tori sunt d-nii: medic maior Augagneur, Molina, Florence și Drames. Medicul maior Jeanni­coti, stomatologist și medicul maior Goutard, radiograf, com­pletează primul grup al misiu­nei • Medicul maior Lavenant a cut­ campania din Maroc și di­n Germania, ca șef de ambulanță. Medic­ul maior Laven­ant a fost șef de secțiune chirurgicală a două regiuni in Franța și ch­i­­rurg­,șef al centrelor chirurgi­cale a acelor regiuni. D-nii Augagneur și Florence cunosc de aproape războaiele balcanice. Ei sunt veterani ai campaniei din Serbia și au con­tribuit la­ reorganizarea servi­ciului sanitar al armatei sîr­­bești.Medicul maior Jeannicot, sto­matologist distins, secundează pe medicul maior Lavenant, ca și d-nii Augagneur și Florence, precedând pe infirmierele ,,Uni­unea femeilor din Franța“, cari vor sosi zilele astea cu darul fă­­­­cut M- S. Reginei Maria, care consistă in peste 300 lăzi de ani­­­terial chirurgical. Infirmierele au în fruntea lor pe amiralul Fournier, președintele ,,"Uniunei femeilor din Franța“» Peste două zile va sosi al doi­lea grup de chirurgi, sub condu­cerea­­ medicului maior Lorier, profesor agregat, șef de sector chirurgical, cu d-nii Debrieu, Vuillet și Bourne, chirurgi-aju­­tori. ADSTRO-GERMANII descoperă 200,000 fie mor­minte în Carpații de Morii Londra. 28. — Comitetul na­țional unguresc, care se ocupă de mormintele soldaților căzuți in luptă a publicat un raport din care reese că investigațiile lor în Carpații de nord au avut ca rezultat descoperirea a două sute de mii de morminte a sol­daților ausro-ungari. Dintre a­­cesea peste 35.000 sunt mor­minte colective, unde au fost în­gropați mai mult de un soldat. Numerile publicate arată că în iarna 1914--1915 peste 250.000 de oameni au fost omorîți, ceea ce nu a fost știut pînă în pre­­zent. Publicațiiunea aceasta a produs mare consternare, de­oarece e bine știut cât majorita­tea unităților combatante pe frontul rusesc erau ungurești, iar numai o mică fracțiune au» stCH(emanS, IA? i« I?)» Înaintarea germană ln Carpați va fi oprită Roma, 26. — „Daily Tele­graph“ e informat că în cer­curile autorizate din Statele aliate se crede că noile în­țelegeri militare ruso-româ­­ne, ca și măsurile luate și cari sunt pe cale de a se înfăptui pe urma acestor în­țelegeri, sunt astfel, în­cât ele vor opri înaintarea aus­­tro-germanilor în Carpați. (A. T. I.) ’ Svoituri despre o pace separată în­tre Germania și Rusia Londra. 21.—Ziarul Mor­ning Posti ‘ anunță că o știre extraordinară a fost primită de la Viena în ziua de 29 Oc­tombrie st. n. din isvor ger­man. Această știre anunța că s-ar fi răspândit s­poituri fan­tastice in legătură cu o pace separată între Germania și Ru­sia. Rezultatul acestui zvon este caracteristic pentru starea­ de spirit actuală a poporului din Viena. Capitala Austriei a fost scena unor demonstrații entusiaste, când poporul aflase că tratativele de pace cu Ru­sia erau aproape sfârșite. A­ceasta știre a cauzat o mare impresie cu toate că a fost desnopțită. in mod ofiliu­i ■ doua Si. (Ag. fel. engleză.) Alegerea președințială în Statele­ Unite Paris. 25.__ Situației electorală în Statele Unite continuă a fi nelămurită. Ziarele americane au publicat ori din eroare alegerea d-lui Hughes. Ori, dimineață, între orele 1­6. soseau telegrame anunțînd de fiecare dată victoria d-lui Hu­ghes. Spre dimineață, au­ o serie de telegrame anunța victoria d-lui Wilson. Niciodată lupta electorală n'a fost ’>mai aprinsă în Statele U­­nite. Situația de acum se asea­mănă cu aceea din 1876 cînd can­didatul republican Laes avu prio­ritatea cu un singur vot asupra adversarului său Tilden-Ultimele știri, anunțau că d. Wilson era, sigur de 264 de vo­turi, pe cînd majoritatea gilosolu­­­i este de 266. După o informație din Londra emanînd din ziarele din New­ York, consiliul partidului­­ demo­crat ar fi telegrafiat secțiunilor de voturi. ..Wilson ales. Luați seama la urna­ electorală, căci adversarii noștri sunt capabili de orice". (Agenția Radio). Un tratament «de favoare pentru prizonierii români în Italia Roma, 26.­ ,Ziarul, «Secolo» vorbind de prizonierii­ români din armata austriacă, prinși de trupele italiene, scrie: Alia­ta noastră România — ca și de altfel aliatele noastre Ru­sia și Serbia—are lot interesul ca prizonierii aparținând ținu­turilor comune subjugate de monarhia austro-ungara să se întoarcă după victorie, la ve­trele lor, având in inimă să­dite cele mai nobile sentimen­te către țara și nația lor, ca și către latinitatea­ noastră comu­nă. Credem deci ca, ar fi ni­merit ca să-i strângem cu toți la­olaltă, in vre-un oraș, spre a le putea vorbi de năzuințele neamului. Ca să ajungem la această țintă, trebue să-i luminăm, nu numai prin Învățătura cărți­lor și prin citirea ziarelor și revistelor, dar­­ și prin graiul viu al vreunor conferențiari pe înțelesul lor. Intri un cuvânt — închee zi­sul ziar — ar trebui ca româ­nii să tragă toate foloasele di­n șederea lor în mijlocul nostru. (A. T. 1.) Pr.ncijiele George al Greciei la Copenhaga Paris, 29. ge al Grecie penhaga. -Principele Geor a sosit ia Co - Interview cu d. Kicolae Xenopol Este poporul român leneș? Se știe că <F Victor Eftimiu, într’un articol publicat în Figaro a afirmat că poporul român e leneș. Fără a voi să ne ocupăm de d- Eftimiu, nici de cauzele ce l’au determinat să scrie acel ar­ticol, am voit să stabilim­­ în mod oen dacă această afirmațiune e bazată pe o observațiune reală sau dacă e numai o fantezie de scrii­tor. In acest scop ne-am adresat d-l­u­i Nicolae Xenopol, un bun cunoscător al situațiunei noastre economice, care s’a ocupat in m­od special de munca țăranului român și în ultima sa operă e­­conomică La Richessy de la Rou­­manie, și l’am rugat să ne arate care e capacitatea de lucru a poporului român și dacă într’ade­­văr dînsul poate fi clasat printre neamurile cuprinse de lenevie. Iată ce ne-a răspuns distinsul nostru interlocutor: — E o afirm­ațiune ridicolă de a susține că poporul român e le­neș, ne-a răspuns d. Nicolae Xe­nopol. Numai acei cari îngnoră in mod absolut desvoltarea materia­lă uriașă a țarei noastre pot să își permită de a scrie asemenea bazaconii. Tot ce se vede și se petrece în jurul nostru e o dovadă de marea puteri de muncă a po­porului român. Vă voi da citeva­ cifre cari vor fi de­sigur mai tari d­ecît vorbele. Suprafața de cultură a Româ­niei e de aproape 6-200.000 hec­tare. In­ 30 ani suprafața s’a în­treb pe cînd populația n’a cres­cut decît cu ± 5 la oră, prin ce s’a ajuns la asemenea rezultat în­semnat, dacă nu prin munca po­porului român? România ține astăzi primul loc ca suprafață cultivată de grîu,—■ proporțional cu teritoriul ei — precum și ca producțiune de ce­reale. Șeaptezeci și cinci l­a sută din exportul nostru 0 constituit din produsele agricole, și cu va­loarea acestei exportațiuni plătim tot impozitul țărei, și tot cu va­loarea producțiunei noastre a­­gr­icole subvenim la o mare parte din cheltuelile statului, precum și la toate cheltuelile de lux ale claselor bogate și la tot felul de aceste luxuri, cum sunt bunăoară călătoriile în străinătate ale u­­nor literați ca d. Eftimiu. De unde toată această prospe­ritate? se întreabă fostul mi­nistru de industriei și comerț. Producțiunea petroleului nu reprezintă încă de­cît o mică par­te din avuția țărei, și industria noastră, deși importantă, nu se poate măsura cu desvoltarea noa­stră ,agricolă. Și chiar la baza in­dustriei noastre, care e în parte în mina străinilor, stă tot pro­ducții­ agricolă. Agricultorii dau sfecla pentru zahăr, lună pentru postav, ca inul, cînepa, etc. Cine e făuritorul tuturor bogă­țiilor și tuturor acestor prosperi­tăți, dacă nu românul muncitori harnic? E chiar de mirare că el poate produce atîta cu o alimen­­­tățiune relativ insuficientă; dacă alimentațiunea lui ar fi mai bu­nă și s’ar suprima complet vâu­­zarea alcoolului, eu cred că capa­citatea noastră de producțiune s’ar îndoi. Toți din jurul nostru vedem am! cu an cum răsar noui semne dar bogăție și de belșug, și se pot găsi oameni cari să-și închipu­­iască că această bogăție nu cade din senin, iar nu prin muncă stăruitoare și încordiată. E in­contestabil că în lunile de iarnă,­ țăranul român nu lucrează des­tul; el nu face ,însă aceasta din lene, ci din neprevederea noastră cari nu știm sat facsm ca zilele lui de iarnă să fie­­ utilizate prin tot felul de mici industrii. In schimb, însă, ce muncă enormă, depune el in cea mai mare parte a anului' In raport cu alimenta­țiunea la aceasta muncă, i­­n­tr-adevăr uimitoare. Pentru a taxa pe țăran de le­ne? »au un muncitor trebue fexai­minată munca sa nu la o epoca determinată» ci pe o vreme mij­locie și mai cu seamă să se țin­­ seamă de rezultatele ei. E adevărat că în orașe se văd oarecari semne de parazitism și că munca unor anumite clase, din fericire foarte restrînse ca număr, nu co­respunde situațiu­­nei și influenței lor. Dar acest fe­nomen se observă pretutindeni, mai cu seamă în marile aglo­mera­țiuni, și nu după asemenea excepții se poate judeca capaci­tatea de lucru a unui popor. Deși sunt un admirator al lu­crărilor­ literare și artistice, eu văi spun drept că preferințele mele merg întotdeauna la cei mici și mulți cari prin munca și jertfele lor fac posibilă o cultură mult mai superioară. In tot cazul, pen­tru mine are o mie de ori mai mare valoare socială și națională, un țăran harnic și cinstit de­cît­ un literat care, pentru aș face reclamă, își insultă și înjosește neamul din care pretinde că facsm parte- , f • Cu aceste cuvinte de adine ro­mânism și-a încheiat interview­­ul d- Nicolae Xenopol. EMIL NICOLAU AUTONOMIEI POLONIEI Londra. 21- Coresponden­tul din Berna al ziarului „Mor­ning Post“ spune, că ziarul „Münchener Posti" publică știrea că presa berlineză so­cialistă reprezintând toate par­tidele, răspunde la proclama­rea independenței statului po­lonez privtd o petiție în care cere libertatea pentru presa germană Această cerere a fost făcută pentru scopuri contra­rii; conservatorii se tem că polonezii a­r puteau obține prea multă libertate, socialiștii din contra se tem că vor avea prea puțină. Ziarele elvețiene, cari nu sunt sub influența ger­mana, condamnă acțiunea îm­păraților austro-germani. Zia­rul ,,Journal de Geneve“ cla­sifică acest act alături de vio­larea neutralității Belgiei, și de asasinarea civililor, prin aruncarea bombelor di­n aero­plane. Corespondentul adaugă că nu se știe încă cine va fi noul rege al Poloniei, dar în general se crede că prințul Leopold, al Bavariei va fi ales. (Ag.­tel. engleză). Chestia poloneză și presa italiană Roma, 26.—„Tribuna, după ce a relevat că crearea regatului Poloniei nu e de­cât un expe­dient al Imperiilor Centrale, ex­pedient care se bazează pe o experiență înșelătoare și care constitue o promisiune amăgi­toare, se îndoește că dușmani­­iQștri vor putea trage din nou­ stat numărul de recruți sperat de dânșii. Atât din punctul de ve­­dere al numărului cât și din punctul de vedere moral, popo­rul polonez care nu se va lăsa momit de germanii asupritori ai fraților lor din România, le pregătește nemților o mare pă­căleala. „Tribuna“ Închee zicând ca, ori­cum ar fi faptul că germanii au recurs la ast­fel de mijloace, arată că ei sunt împinși la a­­ceastă de repedea și ireparabila istovire­ a resurselor lor. „Giornale d’Italia“ scrie: Dacă Imperiile Centrale n’au alte mij­loace ca să facă față la nevoile neînlăturate și ia gravele lipsuri pe cari le îndură, de­sigur că nu va fi noul regat fără de rege și de granițe, cu o armată fără credință și fără oameni, acela care va putea să-i scape. (A. T. I.) Presa americană și Polonia Londra, 21.—Ziarul „New­ York Times" spune că înfiin­țarea noului regat polonez, este o lovitură în contra ma­nifestului țarului, prin care­ acesta promite Poloniei un guvern autonom, libertatea ci­vilă și cea religioasă. Dar, spune ziarul american, dacă kaizerul vrea să arate că s’a schimbat,, și că acum simte o mai mare iubire pentru liber­tate, de ce nu restabilește el regatul belgian ? (Ag, tei, en­r­glezâ). Nu risipiți apa

Next