Universul, martie 1919 (Anul 37, nr. 118-147)
1919-03-02 / nr. 118
WGURU WE ATACA - mininim aeriene din Transilvania — Ungurii conținua opera lor distrugătoare în potriva fraților noștri din Ardeal. Din urma hotăirilor luate la Conferința păcei, unde s a stabilit noua zonă de delimitare, ei, îndîrjiți și mai mult, s’au dedat la atacuri aeriene în contra mai multor localități din Ardeal răspîndind teroarea și moartea printre frații noștri." Astfel, după ostirile primite, cari ni se confirmă și din cercuri autorizate, avioanele ungurești au aruncat bombe asupra orașului Cluj și altor localități din Ardeal, cauzînd mai multe indicii și asasinate. In alte ținutri Ungurii au refuzat sa se retragă dincolo de zona delimitată, stipulată de Conferința păcii, opunându-se controlului ce-i exercită acolo armatele aliate. Sa impune f> grabnică acțiune spre a se aduce la îndeplinire hotăriile Conferinței păcei și pentru a se înfrîna cu un moment mai repede, actele banditești săvîrșite de linguri în potiva libertatii și vietei fraților noștri Ardeleni. Nu ne îndoim că asemenea măsuri se vor lua cît mai în grabă de cätre aliații noștri, cari vor ști să facă hotărîrile lor să fie respectate și executate cu sfințenie. RO** , i Despăgubirile de răsboi Cucit înaintează lucrările Conferinței interaliate, cu atîta se vorbetc mai mult de spre despăgubirile ce va trebui să plătească Germania. Lucru firesc. Au negreșit însemnătate epocală prefacerile ce se făuresc în alcătuirea de pînă acum a Statelor europene, așa de mari, însemnătate, încît nu e mit te omenească ce ar putea să cuprindă în toată întinderea și în toată adîncimea. E^ar și despăgubirile pentru cheltuelile și jertfele de tot soiul ce neapărat au trebuit să fie făcute spre a se ajungi la prefacerea asta, au însemnătatea lor. E vădit că pînă și cele mai bogate States din toată lumea și-au răsturnat economia și . Și-au secătuat finanțele în razboiulpTn^äi pentru lumea întreagă, dar nu și de toată lumea, necesitățile fatale ale luptei au slăbit doară și organismul economic-financiar al Neutrilor, cari au suferit scăderi incalculabile fără să fi intrat în foc, (cum e cazul Suediei, Norvegiei și Olandei), darămite pe al luptătorilor. Poate că va veni o vreme cînd lichidarea răsboaielor se va putea face fără despăgubiri bănești, mulțumindu-se fiecare cu insultatele politico-sociale obținute, dar suntem încă foarte departe de timpurile acelea. Măsurând cu durata evoluțiunii principiului Naționalităților — mult mai simplu și prin urmare mai apropiat de mintea omenească — apoi va mai curge multă apă pe toate gîrlele pina la păci fără despăgubiri. Deocamdată, Germania învinsă va trebui să plătească, dacă numai ea sau și aliații ei cari din punctul de vedere al răspunderilor, sunt tot așa vinovați sau poate chiar d > mult, despre asta nu se vrea ■ vorbește pînă acum din punctul nostru de y. Particular, atît Magiei,n. și Bulgarii trebuie a despăgubească, alături c". Germanii, tcinere Rusia, chipuri’.• tră în războia datorele despăgubiri s //>ale i să ne rec drep despăgubi. ■/ parte? gamei ș! , . rj Să t . pentru momentț j; .mania, des' ‘ i în prim' ’* P . abili, prec ' ,.ia întîia la f.;!* A iigtteur, toute .a, cu care-și tra- , a cercurile politionolTtice și financiare / -mitul de față, este: prin Germania să plăi; ce e de plătit? orba doară de vre-o? de miliarde (cel depeși di. Pai no vorbesc de 430 miliardei ninsul poporului mai judecind după agita G : .erele și războiul eh i niîntuesc acum Ia ft:-«. 1 V' eriu german — e nega: ir ș,zi însă nintea , partea dreaptă a nemților politice ori soc sputintei economice :« e, din toată marile sita. sst din Apus, france ă, f .:UV și americană, rá?"4) tfirfflâux ia stsatrebgi și, după cum au putut cetitorii vedea în două-trei depeși, răspunsul se întemeiază pe o lucrare a d-rului Helfferich, financiar german dintre cei de frunte, fost ministru de finanțe și vice-cancelar al Imperiului în cursul războiului, trimes extraordinar al Germaniei la Moscova, vara trecută, după asasinarea contelui Mirbach. E cu adevărat interesantă lucrarea aceasta, apărută în Septembrie 1913, ajunsă la a patra edițiune în 1914 și la a șasea în 1917. In ea se vorbește de prosperitatea națională a Germaniei, arătîndu-se propășirea economică financiară în timpul primilor 25 de ani de domnie a lui Wilhelm II. In articolul viitor, vom arăta, după socotelile u-i'a lui Helfferich, la cît era prețuită averea națională germană acum doi ani și vom cerceta apoi, pe temeiul și al altor elemente, putința Germaniei de a plăti despăgubirile războiului, chestiunea avînd pentru noi o însemnătate deosebită. Cine voește să-șî asigure capitalul în condițiuni excelente să subscrie la împrumutul Unirei. Telegrame din Străinătate GERMANIA NU VA FI OCUPATA Lyon, 27. (Transocean). Dacă Germania refuză să primească condaminnle Păcii, considerându-le prea grele și ar invita pe aliată să ocupe întreaga Germaniei e probabil că aliații se vor mărgini să mențină blocada și să păstreze capetele de pod de pe Rin. * Paris, 27._In urma ședinței de Mărfi a Consiliului superior de război interaliat, s-a hotărât să se acorde Germaniei un termen de două luni ca să se conformeze condițiunilor prevăzute in statutul militar. CONSTRUIREA TUNELULUI SUB CANALUL MANECEI Lyon. 27. —In Cmera Comunelor, d. Bonar L&w a declarat că construirea unui tunel sub canalul Minecei, care nu s-a putut realiza în 1917 din motive strategice se va începe imediat. In acest scop guverniul englez a luat contact cu cel francez. Tunelul va permite transportul a 30 mii pasageri și 30 mii tone zilnic. Un tren expres va face cursa Londra-paris în mai puțin de 10 ore. Turnelul va costa 500 milioane lire sterline, iar lucrările vor dura 5—6 ani. CURENT CONTRA ALIPIRII AUSTRIEI GERMANE LA GERMANIA Lyon, 27. — O parte din austriacii stabiliți în Elveția sunt contra alipirii Austriei germane la Germania, dorința lor fiind o Austrie neutră. Acelaș spirit se observă chiar în Austria și ziarul social-creștin Reichspost cere să se păstreze și să se respecte caracterul poporului austriac, arătând că , alipirea la Germania nu e nimerită. Denser,iinea prințul Fürstenberg, fostul ambasador austriac, la Madrid, sa exprimat contra alipirei în urma unor convorbiri cu diplomații Antantei. LINIE FERATA BORDEAUX—ODESA Lyon, 27. — La congresul franco-italian din Lyon ținut prentru îmbunătățirea raporturilor comerciale și a. Transporturile cu călea ferată între Franța și Italia, s-a discutat în special crearea unei linii ferate Bordeaux-Odesa prin: Lyon-Turin-Milan-Venetia-Triest-Belgrad și București. , "ccy" U CRAI:«•? la Paris". 27. - Ec n ® sa anunță: ei deja gati› verigigiană, ' așterrig »cojo autorizația ■'am.bi1 traue« ea s* vaá íg/Paris spre a-și valoarea i ftenrlieurile lor, a * î j: ? . utorizare și a silvivî . ris. GERjANII DESPRE CONÎLE PAC» Nume’ 18. — Condițiunile de pace ce se vor impune Oei, sunt considerate ; urile germane ca altagreșeli cu mult mai gra-, sau decât cele săvârșite de echea Germanie la Bresnitovsk și la București. DATORIILE ÎNVINGĂTORILOR Paris. 28. — Cu ocazia unui banchet dat Marți seară în onoarea delegației americane la Congresul Păcii, s-au rostit discursuri foarte importante. D- Andre Tardieu a spus că pacea la care se lucrează, nu va fi o pace ca celelalte, deoarece și războiul nu a fost ca alte războaie. Spre a pune un maximum de stavile războiului, a trebuit să se dea fiecărui popor frontiere juste și bune și printr’un acord public între tarile legate prin acelas ideal o solidaritate de așa natură, încât orice agresiune iupotriva uneia din ele etite pentru fiecare an,'este o obligație de a- liUîti . . șalul Foeh a arătat că ajutorul puternic al armatei unifrrioatej a dus la victoria , Tigriiiu, ea are echival , capitulare, î. ' .ing. ministrul de tet .•••• Americei, după ce a adus omagini dr sdjattf armjatel : «no# și genere. bir ei, i; - :pS8 i,- ?■. -,3 «orzi care șef, tuneta .awtoni* și anume, a ajute și sa apr . vizioneze, ferrasnîa. wi-î •«dea. c siti ’>> jb*Í aatmMa, »mie »• r?r d țpare w ,prebp «tot pradă "o&metei ’SUL PACIIX și puterie asociate, a spus Lansing, trebue să lucreze înpreună ca să desăvârșească opera ce au întreprins pentru ca lumea să fie mai aptă pentru democrație. POPOARELE MICI IN COMISIILE FINANCIARA ȘI ECONOMICA Paris,, 2S — Consiliul de zece a hotărât ca următoarele națiuni mari să aibă și ele reprezentanți în: «misiunile financiară și economica : In comisiunea financiară: România, Belgia, Grecia, Polonia, Serbia și Ceho-Slovacia; în «ea economică : România, Belgia, Brazilia, Cliina, Polonia și Portugalia. Celelalte puteri cu interese particulare vor fi ascultate în comisiuni, când interesele lor vor fi la ordinea zilei . Intr’o notă a consiliului suprem către delegații tuturor Puterilor, prin care se expun motivele alegerei de mai sus, se arată că numai națiunile cari au luat parte efectivă la război trebue să participe în mod permanent la deliberările commisiunilor financiară și economică. Faptul că China și Brazilia au reprezentanți, se explică prin spiritul foarte liberal care s’a aplicat la principiul participărei efective la război. Nenorocirea de lângă Slatina pe când trenul ce venea Marți dela Vârciorova spre București, trecea podul de peste O0, s'a întâmplat un accident, care a spricinuit rănirea mai multor persoane. Podul fiind prea îngust, a lovit mai multe persoane ce stăteau pe scările vagoanelor. fost aruncat în apă G. leit ■ [UNK]cu, cizmar din C.Lung. Au fost grav răniți: Constan?• Ciochină din Căscioarele (ea), Zăpăceanu lumitru • Jalești (Dolj), Ion Dumitru t orax't), v. Tudor Oprea din Dobnești (Argeș) și C. Murgilă din Coșovăț (Mehedinți). Mărică Zlătanu din Caracal a Ce fie spună regina Maria Ziarul parizian ,,Le Journal" dă îa chipul următor declarații, cel le-a făcut M. S. Regina Maria despre starea în care se găsec „«la 16 milioana ,1« +«mp.i români, după retragerea nemfilat de pe pământul românesc: — Țara noastră e bogată, spune liniștită cea mai frumoasă dintre suverane. Ea ne va produce grâu mâine, precum și petrol, cărbuni, lemne . .. Bar, până atunci, Franța ne va lăsa oare să murim de foame? Gândiți-vă că nu mai avem locomotive, nici vagoane, nici caii, nici pluguri! Știi că aceiași soartă o au Belgia la nordul Franței. Bara-voastră veți vecinătatea Angliei și simteaproape de tot de America. Noi, vai! suntem vecini cu bolcevica Rusie, vecinătatea ei explică de, ce a trebuit să capitulăm Eu, nu voiam, dar regele mi-a spus : „Putem să ne retragem în Rusia, unde bolșevicii se laudă că ne vor asasina?“ Și ar fi făcut-o, așa cum s’a întâmplat cu bietul țar, care nu ?i cu sărmanii-soldați cari mureau era cel mai rău din regatul său s’a văzut prea bine mai târziu— și cum au asasinat pe țarevrei, bietul copil, care avea inintă! El îmi trimesese 14 vagoane de alimente cu cari am hrănit pe săracii din Iași timp de mai multe luni”. Venind vorba de boîcevici, Rețigina Maria se revoltă împotriva ziarelor cari, după telegrame fain Franța voi trimite pe orfanii mei ce se vor demisna artelor și meseriilor. Căci acum o cunoaștem! Acesatît regină care are un îndoit colier de perle splendide, în cadrul radios al acestui salon pe care sutimi de buchete îl preschimbă ifftr’o pădurice de liliac și orhidee, nu e dacât o soră care face cietă pentru săracii ei. Ea nu se gândește în săracii, la orfanii, la bolnavii ei. Ea n’a venit decât pentru ei. Florile cei ce trimet de cari noi o complimentam, " silesc" să roșească.. .. — Ba, sunt frumoase, ne spune rea. Dar când mă gândesc la săracii mei cari nu au ghete! Ah! plima pereche de cisme groase de Piele pe când le-am primit, acolo, de la americani, le-am strâns pe inima mea, cu mai multă emoțiune decât jerbele astea de flori. Trebue ca Franța să ne ajute ! Chiar micul oraș Iași, ne spune ea, unde îmi țineam curtea de regină exilată, cu străzile lui murdare de foame pe pragul caselor, ei bine! acest oraș Iașii, unde am trăit zile atât de triste, când cei din urmă Francezii (aceia pe cari ’i numea ,,Francezii mei’’) ne-au părăsit, chiar la acest Iași mă gândesc adesea cu dragoste și’mi zic ! „Erau vremurile cele bune!‘‘, Ma încerc să atrag atențiunea reginei asupra recepțiunei ei de Sâmbătă la Institut, despre o eimbricata la Berlin, au afirmat câ pozițiune posibilă la Paria acelei au fost atentate în România.arte bizantine din care a întrunit — Nu, nici odată la noi! Sunt da Palatul ei de la Cotroceni, e prea buni și umani oamenii de la ei colecție admirabilă. Dar nimic din noi ca să fie bolcevici să plind toate astea nu o pasionează pe jos pe străzi, așa cum m’aș fi putea plimba la Paris. Poporului meu știe că regele și eu am suferit cu el și pentru el. Cred c nu poate uita .acest lucru așa dejl Va merge în Anglia, pentru săracii ei. Apoi se va reîintoarce la Paris, ,,de astădată ca regină, 'Mim ca simplă femee“ ne spune ca zu un zâmbet blând și o va face curând Când intram într’un spirt iarăși ca să întindă frumoasele ei mâni spre a cerși. Regina României se află la Paris fiindcă România e înfometată.Ea voește ca acest lucru să ’se știe. Ea voește ca acest lucru să se strige în gura mare. Și noi toți, cei cari o privim, musețea, când sunt puse astfel în slujba bunatăței, formează una din acele viziuni cari ne-ar face să dorim de a fi români și cirj fac pentru o clipă din scena reală a luînei, ceva mult mai patetic decât orice s’ar putea arăta pe scena teatrului tal de tifos exantematic, chiar cei mai greu bolnavi, cu 40 de grade de căldură, cu ochii împăinjeniți, tot mă recunoșteau Regina Maria ne vorbește de un orfelinat de ambele sexe pe care îl va ridica cu banii sufletelor tashititîti, ■u J va trimite pe protejații și protejatele ei în Franța, Anglia, America, Italia, spre a se cimenta unirea morală a României cu marile democrații libere din Occident. In America voi trimete pe orfanii mei țărani ca să învețe cultura mare a pământului, iar fie de cel interesat, fie din oficiu, în urma cererei instanței respective. Constatările ministerului de război se fac pe baza cererilor celor interesați. Se atrage însă atențiunea armaților tuturor categoriilor de dispfiruțe că s’a observat că atunci când fac asemenea cereri, deși an ermoștiință, fie prin scrisori de la camarazi, fie prin alte mijloace de infomațiune, despre împrejurările în care cel dispărut a murit nu se arată în petițiuni pentru a înlesni ministerului putința de a le constata oficial, ci se mulțumesc, "fie a cere pur și simplu eliberarea certificatului indicat la punctul I, fie numai de a cere pensiune, fapt ce îngreuiază facerea cercetărilor și întârziază procurarea actelor, întârziere care, sporită din cauza dificultăților prin care trece țara, nu face decât să mărească suferința solicitatorilor cari de cele mai multe ori nu-și arată nici adresa. Aceasta fiind situațiunea față de legislațiunea noastră, firește că se va căuta a nu profita, în această privință, și de ceea ce vor fi făcut celelalte țări care au luat parte la război, îndată ce împrejurările vor permite, și se vor utiliza orice măsuri se vor găsi mai avantajoase. UNGURII arestează familia d-lui Iuliu Marciu Consilierul afacerilor Transilvaniei de pe lângă ministerul de interne a dat următorul COMUNICAT : Un pluton de armată refulată maghiară a arestat în comuna Bădăcin din comitatul Sălagiului pe mama d-lui dr. Iuliu Maniu, președintele consiliului dirigent din Sibiu, pe sora și pe o vară a d-sale. In plânsetele populatiei din sat, bătrâna d-na Mariu în vârstă de 78 de ani, a fost ,însă pe jos, între baionete. Românii din Șimlăui-Sălagiului au văzut-o istovită de suferință, mergând între călăii "«n "tilraxé&av "Oc‘ "sifiscat cu ea și ea celelalte două arestate știe numai Dumnezeu. mafia cipârliților Comunicatul infelter al ModertÂ.! Ministerul fiind întrebat de modul cum trebue să procedeze familiile celor dispăruți în război cari nu-și pot procura notele de deces ale celor despre a căror soartă nu se mai știe, se aduce la cunoștința celor interesați cele ce urmează: când un militar a fost dat dispărut și nu i s-a întocmit actul de moarte, pe baza declarațiunilor martorilor, în scurtul termen prevăzut de lege, adică înainte de înmormântarea cadavrului, acel act nu se mai poate întocmi decât prin justiție. Așa fiind, ministerul de război, ca să înlesnească deocamdată înscrierea la pensiune a urmașilor celor dispăruți, despre cari mai ales în urma întoarcerei prizonierilor, exista probabilitatea că sunt morți, întrebuințează următorul procedeu : 1) Dacă cel dat dispărut esteofițer, grad inferior fost reangajat sau chiar grad inferior nereangajat, dar care a fost funcționar civil care a optat pentru leafa civilă (caz în care urmașii săi au interes să se înscrie la pensiune la ministerul de finanțe ca civili, pe baza art. 3 din legea generală de pensiuni, deoarece tratamentul acordat le e mai avantajos decât cel prevăzut de legea pensiunilor gradelor inferioare pentru război, indicată la punctal ID", în acest caz, legea generală de pensiuni impune urmașilor lor ca între actele, pe baza cărora solicită înscrierea la pensiune la ministerul de finanțe, să producă și un certificat din partea ministerului de război în care să se arate din ce carze și în ce anume împrejurări a decedat autorul lor. Ministerul (serviciul contencios), sesizat de asemenea cereri, face cercetări pe la corpurile de trupă sau serviciile respective, printre camarazii cu cari cei car d. a luptat împreună pffir: în cazul când 2—3 asemcimarazi dau declarațiuni scriiri* care se descriu împrejurări cari c ei dat dispărut a încer viață ministemi liberează cu cazul cernî. Acei certificați împreună se laîte acte eenrva de lege puțin extractul (se pe nedeces dacă se depun la min . k.dl.. sistet* ..minirameț de . uni, pe baza legei speciale, referitoare la simplificarea formalităților privitoare la lichidarea pensiunilor, decretată sub No. 217 din 1017 și publicată în Monitorul Oficial No. 295 din 19 Martie 1917, in virtutea căreia înscrierile la pensiune se fac în mod provizoriu în tot timpul războiului și un an după încheerea păcei, procedează la înscrierea la pensiune și fără apel extract, zisul certificat ținând loc de acte de moarte. • Cei interesați însă sunt datori ca în termen de un an de la Încheerea păcei, sub pedeapsa suprimării pensiunilor acordate și a restituirei sumelor plătite, să-și completeze și să depună la ministerul de finanțe toate actele cerute de lege în timp de pace , deci, în ceea ce privește actele de moarte, urmează să și le întocmească prin instanțele judecătorești civile prevăzute de lege, pe baza declarațiunilor camarazilor, indicate mai sus, asemenea acte fiindu-se necesare nu numai pentru lichidata pensiunilor, ci și pentru acea a succesiunilor și celelaltfel 2) Dacă cei dispăruți sunt grade iferioare nereangajate, altele dect cele vizate la punctul I de nai sus* urmașii lor, pe baza cererilor ce trebue să adreseze ministerului de război (serviciul pen_ ii]or gradelor inferioare), au dreput pe timp de șase luni la ajutorul prevăzut de art. 27 din legea privitoare la reformarea și pensionarea gradelor inferioare pentru infirmități sau boale dobândite 1 în timpul și din cauza evenimentelor războiului, decretată sub No. 3244 din 1916 și publicată în Monitorul Oficial No. 221 din 23 Decembrie 1916, combinat cu art.3—46 din regulamentul acestei legi decretat sub No. S9 din 1918 și publicat în Monitorul Oficial No. 245 din 16 ianuarie 1918. Dacă, după expirarea termenii:e luni dispăruții nu sen Í autoritățile comunale, pe titlul art. 27 din legea obligate, după cererea celor a precede la investii îndeplinirea formelor : "u judecătoriile de ocoale, din comunele rurale, și ibuoaiele, pentru cei din e arhne> să ev . imăți Lai "3 © răsbvaie OS TösTft Ja. fițfiCTft PnsajaMÄ, Noul pod peste Dunăre Citind în ziarul „Universul“ că o comisiune de ingineri pleacă in America spre a întocmi contractul pentru podul nou peste Dunăre, m'am întrebat: Pentru ce această comandă nu se dă marilor fabrici italiane ? Oficinele de la Savigliano au executat podul mare de fer la Budapesta. Șantierele Ansaldo, societate cu cinci sute de milioane capital, au gata materiale și organizația pentru a executa orice lucrare. Atunci: De ce se trimete o comisiune așa departe, pe când stabilimentele siciliane cu care comunicația este mai repede și sigură sunt gata să execute orice lucrare? Acum 15 zile, când am plecat din Haifa, am primit declaratiunile cele mai formale, de la industria mare, de intensiunea de a colabora, cu toate mijloacele la reedificarea economică a României. Ferrero Marea Subscrieți la împrumutul national al Unirei tuturor românilor. Noul declarații ale lui Cottin La al cincilea interogator, Cottin, atentatorul la viața d-lui Clemenceau, a declarat că chiar în noaptea care a precedat atentatul își fixase în memoria data de a doua zi și se sugestionase pentru a da decisiei lui pecetia irevocabilului. De la această dată — afirmă el — un singur gând m’a stăpânit: să lovesc. Ezitări sau amânări nu mai încăpeau. Și explică cum a doua zi a procedat orbește, automatic, dacă s’a oprit după ce a tras, nu e fiindcă s’a simțit obosit, nici fiindcă s’a gândit la fugă, ci fiindcă revolverul era gol. Dacă n’ar fi fost piedica asta, ar fi urmărit automobilul până ar fi descărcat toate gloanțele. Raportul exportului armurier conchide , la asigurarea că glonțul care a lovit în obraz pe agentul Goursat e provenit din arma lui Cottin și nu din acea a inspectorului Decaudin. S’a stabilit că Maurice Collige nu e tânărul blond pe care-l rentă justiția, ci trebue să nu altul care încă au mai Pr erro mare interes în lună. Librarii. Bidanfi «purei» «ă Cottin ,ra un bun client care-i curopft« prti în ! PE LA CURTEA MIlRTtftlfl Procesule ziari|uil © r ■mim Uba Ședința de dimineață Ședința se deschide la orele 9 dim. E&cMiitG fiul Dj Ixim.zear regal Niculescu Bolintin își continuă acuzarea. D-sa trece da. faptele ce se impută ziaristului Karnabatt. Bulgar de origină, a înțeles să rămână bulgar și să lucreze întotdeauna împotriva intereselor românești. Activitatea lui, atât din timpul războiului cât și înainte război o dovedește cu prisosință. Insulițe la adresa armatei și a comandamentului românesc se întâlnesc mai în fiecare din articolele sale. Spune că inculpatul a fost plătit însă, să arunce disperarea în sânul populației nefericite din teritoriul ocupat. Nu există trădare mai grozavă decât aceea de a se otrăvi sufletele tinerilor și populației, de a se îndemna la dezertare și neîncredere față de armată." Din toate citatele scoate dovada vinovăției de trădare âa neam săvârșită de Karnabott. D. maior Bouman trece apoi la acuzarea lui S. Grosman, despre care spune că este unul din cei mai de seamă gazetari, dar care tocmai din această pricină a făcut mai mult rău. A scris articole cu miez, în care în mod fin a căutat să infiltreze în opinia publică ceia ce i se vr dona de către inamicul cuceritor cu care a avut un angajament de mai înainte. Acest angajamet reiese din faptul că Grosman a figurat în dosarul Gunther, pe vremea când scria lui Viitorul. Pentru toți cei din acest dotar, va veni vremea pedepsei, adaogă d. comisar regal Apoi analizează articolele acuzatului, spre a conchide că s'a făcut vinovat de trădare. La orele 12 și juni, ședința se suspendă. Ședința de La orele 3 și jumătate se reiau desbaterile. D. comnisal regal recapitulează punctele de vinovăție ale lui Grosman. Apoi se ocupă de vinovăția lui Anton Cambuzopol- Caută să înlăture susținerea apărărei că articolele semnate A. G. nu sunt ale acuzatului, căci nu s’a adus nici o dovadă că A. GaJshy, pe care apărarea îl dă drept autor al articolelor ar exista. Despre Gambumpot spune că prin stăruințe, împreună cu ceilalți ziariști acuzați obținuse să fie trecut la compania de jandarmi, care « rămas în Capitală la intrare» dușmanului. Stan, făcut, a j ar fi sficlă cu aceasta, căci toți au fost apoi utilizați de nemți. Camburopol a primit imediat să scrie la „Gazeta Bucureștilor“ și în articolele sale. A. C. batjocorește țara, laudă ocupația dușmană și face delațiune, prin aceea că descria reaua pregătire a armatei noastre, ale cărei puști erau defecte și ale cărei obuze nu explodau. In alte articole își bate joc de consiliu] de coroană ținut la 14 August, numindul o parodie. D. avocat M. Mora, atrage din nou atenția că acele articole nu-l privesc pe Gamburopol și deci consecința acuzării de trădare nu i se poate pun« în sarcină. D- comisar regal citează » lupa să fasi poi un articol semnat A.Camburopol, în care se spunea, că regele a jucat un dublu joc și că am ajuns la dezastru. D. Móra: Nu este un articol ci un interview, în care Gamburopol nu făcea decât să r<ide« declarațiile ce i le făcuse D. Nenițescu. D. comisar regal, socotește că publicarea declarațiunilor•duia, vătămătoare* țării constitue, acea.și cremă de atentat la siguranța Statului. Despre I. Teodorescu-Arghi^zi și Dem. Theodorescu, comisarul regal spune că sunt două talente remarcabile , că îi pare rău că trebue sa-i statxusuri. «And ,să gândește fUA ar fi putut aduce servicii imense țării lor. Ii socotește vinovați prin simplu] fapt că primiseră [sa scria ]«, gazeta vrăjmașului-Citează apoi articolele lor spre a arăta că prin ele au servit interesele germane. Astfel articolele în part se arăta că degeaba mai lupta armata română, că nu se servesc decât interesele altora dacă armata se va retrage în Rusia- și altele cari toate indrituesc pe comisarul re«ail să acuze pe cei doi ziariști că «u lucrat contra intereselor neamului românesc. * Știnta se ridică la orele 7 seara- Continuarea procesului astăzi la orele 9 dim. Üaia priați sati stai în Ardeal — Condițiile împrumutului. Vărsămintele. Locurile unde se poate subscris — Consiliul dirigent din Sibiu a hotărît contractarea unui împrumut intern- Resortul său de finanțe a lansat un prospect amănuțit cu condițiunile împrumutului, prospect ce se găsește la băncile unde se fac subscrierile. Ardelenii se adresează și fraților din România veche. Ca să colaboreze la opera de consolidare, și progres urmărită prin realizarea acestei operațiuni financiare- Credem că o îndoită datorie ne impune să satisfacem aștepterea românilor de peste Carpați: întâi, ca reciprocitate, căci împrumutul Unirei, emis de guvernul nostru, a fost îmbrățișat de ei cu multă căldură, al doilea, pentru că odată unirea făcută trebue să ne arătăm în mod concret și utilitar dragostea pentru românii liberați. In vederea organizării acestui împrumut au sosit în Capitala d-nii Constantin Popp și dr. Ioan Voinea, cari, autorizați să facă toate demersurile trebuincioase, au luat înțelegere cu Banca Românească, Banca Marmorogh Blanc, Banca de Scont, Banca Agricolă, Banca de Credit Român, Banca Comercială Română, 1 Banca Carpaților, Creditul i Tehnic, Banca Ilfov și Coi:,- ! toarul de schimb Steriu, unde se vor primi subscrierile j și se vor face vărsămintele. j împrumutul se face în bonuri de tezaur, în coroane. Dobânda va fi de 5 ]a sirtă ! Vor fi efecte de 260, MC “MO și 10.000 c rcoane. Înteleseric în co. , imprumuttS fn • ,sie se primesc subrt, , bucuroare băncilor ^anilor, Procesul smi&dștu ®? ieșesii SAȘI. 26. — Curtea marțială a continuat azi debaterile la procesul socialiștilor. După interogatoriul acuzațilori Ion Nistor, Georgevici, Ștefan Mihăilescu, Ăl Spirescu și Mi Cornea, cari spun că n au nici o vină. Curtea a început ascultarea martorilor. Martorul Charles Idelsohn declară că a făcut primele depozițiuni defavorabile la Roman, fiind maltratat la poliția de acolo. Ceilalți a rtori au depus aproape toți favorabii pentru acuzați. Dn comisar regal face un lung rechizitoriu, acuzând pe inculpațiile bolșevism și că au încercat să primejduiască ordinea de stat. Citește manifestele revoluționare găsite și cere condamnarea inculpților D. avocat Schreiber susține că atentatul nefiind săvârșit este exclusă o sancțiune pentru acuzațiuni de complicitate la un astfel de atentat. Arată netemeinicia probelor materiale de vinovăție aduse. D. comisar regal, în replică, a declarat că nu urmărește socialismul, ci bolșevismul, idei diametral opuse. D. avocat Ghiulea a susținut că d. comisar regal face confuzie intre socialism și bolșevism și a provocat prin acest proces unul de idei contra socialiștilor. Cere anchetarea. D. avocat Demostene Botez analizează acuzațiunile din punct de vedere juridic, conchizând in nevinovăția acuzaților, dezbaterile continuă. Spre binele vostru și penru cinstea țărei subscrieți la Unirei tuturor