Universul, martie 1919 (Anul 37, nr. 118-147)

1919-03-02 / nr. 118

WGURU WE ATACA - mininim aeriene din Transilvania — Ungurii conțin­ua opera lor distrugătoare în potriva fra­ților noștri din Ardeal. D­in urma hotăirilor luate la Conferința păcei, unde s a stabilit noua zonă de delimitare, ei, îndîrjiți și mai mult, s’au dedat la atacuri aeriene în contra mai multor locali­tăți din Ardeal­ răspîndind teroarea și moartea printre frații noștri." Astfel, după ostirile primite, cari ni se confirmă și din cercuri autorizate, avioanele ungurești au aruncat bombe asupra orașului Cluj și altor localități din Ardeal, cauzînd mai multe indic­ii și asasinate. In alte ținutri Ungurii au refuzat sa se retragă dincolo de zona delimitată, stipulată de Conferința păcii, opunân­­du-se controlului ce-i exercită acolo armatele aliate. Sa impune f> grabnică acțiune spre a se aduce la înde­plinire hotăriile Conferinței păcei și pentru a se înfrîna cu un moment mai repede, actele banditești săvîrșite de linguri în pot­iva libertatii și vietei fraților noștri Arde­leni. Nu ne îndoim că asemenea măsuri s­e vor lua cît mai în grabă de cätre aliații noștri, cari vor ști să facă hotărî­­rile lor să fie respectate și executate cu sfințenie. RO** , i Despăgubirile de răsboi Cu­cit înaintează lucrările Conferinței interaliate, cu a­­tîta se vorbetc mai mult de­­ spre despăgubirile ce va tre­bui să plătească Germania. Lucru firesc. Au negreșit însemnătate e­­pocală prefacerile ce se fău­resc în alcătuirea de pînă a­­cum a Statelor europene, așa de mari, însemnătate, în­cît nu e m­it te omenească ce ar putea să cuprindă în toa­tă întinderea și în toată a­­dîncimea. E^ar și despăgubi­rile pentru cheltuelile și jert­fele de tot soiul ce neapărat au trebuit să fie făcute spre a se ajungi la prefacerea asta, au însemnătatea lor. E vădit că pînă și cele mai bogate States din toată lumea și-au răsturnat­­ economia și . Și-au secă­tuat finanțele în razboiulpTn^äi pentru lumea întreagă, dar nu și de toată lumea, necesitățile fatale ale luptei au slăbit doară și or­­­­ganismul economic-financiar al Neutrilor, cari au suferit scăderi incalculabile fără să fi intrat în foc, (cum e cazul Suediei, Norvegiei și Olan­dei), darămite pe al luptăto­rilor. Poate că va veni o vreme cînd lichidarea răsboaielor se va putea face fără despă­gubiri bănești, mulțumindu-se fiecare cu insultatele politi­­co-sociale obținute, dar sun­tem încă foarte departe de timpurile acelea. Măsurând cu durata evoluțiunii princi­piului Na­ț­ion­alităților —­ mult mai simplu și prin urmare mai apropiat de mintea ome­nească — apoi va mai curge multă apă pe toate gîrlele pi­na la păci fără despăgubiri. Deocamdată, Germania în­vinsă va trebui să plătească, dacă numai ea sau și aliații ei cari din punctul de vedere al răspunderilor, sunt tot­­ așa vinovați sau­ poate chiar d > mult, despre asta nu se vrea ■ vorbește pînă acum din­ punctul nostru de y. Particular, atît Magi­ei,­n­. și Bulgarii trebuie­­­­ a­ des­păgubească, alături c". Ger­manii, tcine­re Rusia, chipuri’.• tră în războia datore­le despăgubiri s //>ale i să ne rec d­rep despăgubi.­ ■/­ parte? gam­ei ș! , . rj Să t . pen­tru mome­ntț j; .mania, des' ‘ i în pri­m' ’* P . abili, pre­c ' ,.ia întîia la f.;!* A i­­­igtteur, toute .a, cu care-și tra- , a cercurile politi­­­­onolTtice și financiare / -mitul de față, este: pr­i­n Germania să plă­­i; ce e de plătit? orba doară de vre-o­­? de miliarde (cel depeși di. Pai no vorbesc de 430 miliardei ninsul poporului mai­­­ judecind după agita­ G : .­erele și războiul eh i niîntuesc acum Ia ft­:-«. 1 V' er­iu german — e nega­­: ir ș,zi însă nintea , partea dreaptă a nem­ți­lor politice ori soc sputintei economice :« e, din toată marile sita. ss­t din Apus, france ă, f .:U­V și americană, rá?­­"4) tfirfflâu­x ia stsatrebgi și, după cum au putut ceti­torii vedea în două-trei de­peși, răspunsul se întemeiază pe o lucrare a d-rului Helffe­­rich, financiar german dintre cei de frunte, fost ministru de finanțe și vice-cancelar al Imperiului în cursul războiu­lui, trimes extraordinar al Germaniei la Moscova, vara trecută, după asasinarea con­telui Mirbach. E cu adevărat interesantă lucrarea aceasta, apărută în Septembrie 1913, ajunsă la a patra edițiune în 1914 și la a șasea în 1917. In ea se vorbește de pros­peritatea națională a Ger­maniei, arătîndu-se propăși­rea econom­ică­ financiară în timpul primilor 25 de ani de domnie a lui Wilhelm II. In articolul viitor, vom a­­răta, du­pă socotelile u-­i'a lui Helfferich, la cît era prețuită averea națională germană a­­cum doi ani și vom cerceta apoi, pe temeiul și al altor e­­lem­ente, putința Germaniei de a plăti despăgubirile răz­boiului, chestiunea avînd pentru noi o însemnătate de­osebită. Cine voește să-șî asigure capitalul în condițiuni exce­lente să subscrie la împru­mutul Unirei. Telegrame din Străinătate GERMANIA NU VA FI O­CUPATA Lyon, 27. (Transocean). Da­că Germania refuză să pri­mească condaminnle Păcii, considerând­u-le prea grele și ar invita pe aliată să ocupe întreaga Germaniei e proba­bil că aliații se vor mărgini să mențină blocada și să păs­treze capetele de pod de pe Rin. * Paris, 27._In urma ședinței de Mărfi a Consiliului superior de război interaliat, s-a hotărât să se acorde Germaniei un ter­men de două luni ca să se con­formeze condițiunilor prevăzute in statutul militar. CONSTRUIREA TUNELU­LUI SUB CANALUL MANECEI Lyon. 27. —In Cmera Co­munelor, d. Bonar L&w a decla­rat că construirea u­nui tunel sub canalul Minecei, care nu s-a putut realiza în 1917 din motive strategice se va începe imediat. In acest scop guverniul englez a luat contact cu cel francez. Tu­nelul va permite transportul a 30 mii pasageri și 30 mii tone zilnic. Un tre­n expres va face cursa Londra-paris în mai pu­țin de 10 ore. Turnelul va costa 500 milioane lire sterline,­ iar lucrările vor dura 5—6 ani. CURENT CONTRA ALI­PIRII AUSTRIEI GERMANE LA GERMANIA Lyon, 27. — O parte din aus­­triacii stabiliți în Elveția sunt contra alipirii Austriei germane la Germania, dorința lor fiind o Austrie neutră. Acelaș spirit se observă chiar în Austria și ziarul social-creștin Reichspost cere să se păstreze și să se respecte caracterul popo­rului austriac, arătâ­nd că , ali­pirea la Germania nu e nime­rită. Dense­r,iinea prințul Fürsten­­berg, fostul ambasador austriac, la­­ Madrid, s­a exprimat contra alipirei în urm­a unor convor­biri cu diplomații Antantei. LINIE FERATA BOR­DEAUX—ODESA Lyon, 27. — La congresul franco-italian din Lyon ținut prentru îmbunătățirea raportu­rilor comerciale și a. Transpor­turile cu călea ferată între Franța și Italia, s-a discutat în special crearea unei linii ferate Bordeaux-Odesa prin: Lyon-Tu­­rin-Milan-Venetia-Tri­est-Belgrad și București. , "ccy" U CRAI:«•? la Paris". 27. - Ec n ® sa anunță: ei deja gati› verigigia­­nă, ' așterrig »cojo autori­zația ■'am­.bi1 traue« ea s* v­aá íg/Paris spre a-și va­­loarea i ftenrlieurile lor, a * î j: ? . utorizare și a silvivî . ris. GERj­­ANII DESPRE CON­­ÎLE PAC» Nu­me’ 18. — Condițiunile­­ de pace ce se vor impune O­­ei, sunt considerate ; urile germane ca alta­greșeli cu mult mai gra-, sau decât cele săvârșite de echea Germanie la Bresn­­­­itovsk și la București. DATORIILE ÎNVINGĂTO­RILOR Paris. 28. — Cu ocazia unui banchet dat Marți seară în o­­noarea delegației americane la Congresul Păcii, s-au rostit discursuri foarte importante. D- Andre Tardieu a spus că pacea la care se lucrează, nu va fi o pace ca celelalte, de­oarece și războiul nu a fost ca alte războaie. Spre a pune un maximum de stavile războiu­­lui, a trebuit să se dea fiecă­rui popor frontiere juste și bune și printr’un acord pu­blic între tarile legate prin a­­celas ideal o solidaritate de așa natură, încât orice agre­siune iu­pot­riva uneia din ele e­­­­tite pentru fiecare a­n,'e­ste o obligație de a- liUîti . . șalul Foeh a arătat că ajutorul­ puternic al armatei unifrrioa­tej a dus la victoria , T­­igr­ii­iu, ea are echiva­­l , capitulare, î. ' .ing. ministrul de te­t .•••• Americei, după ce a­ adus o­magini dr sdjattf armjatel : «no# și genere­. bir ei, i; - :pS8 i,- ?■. -,3 «orzi care șe­f, tune­ta .awtoni* și anume, a ajute și sa apr . vizioneze, ferrasnîa. wi-î •«­­­dea. c siti ’>> jb*Í aatmMa, »mie »• r?r d țpare w ,pre­bp «tot pradă "o&m­etei ’SUL PACIIX și puterie asociate, a spus Lansing, trebue să lucreze în­­preună ca să desăvârșească opera ce au întreprins pentru ca lumea să fie mai aptă pen­tru democrație. POPOARELE MICI IN CO­MISIILE FINANCIARA ȘI ECONOMICA Paris,, 2S — Consiliul de zece a hotărât ca următoarele națiuni mari să aibă și ele reprezentanți în: «misiunile financiară și eco­nomica : In comisiunea financiară: Ro­mânia, Belgia, Grecia, Polonia, Serbia și Ceho-Slovacia; în «ea e­­co­no­mică : România, Belgia, Bra­zilia, Cliina, Polonia și Portugalia. Celelalte puteri cu interese par­ticulare vor fi ascultate în com­i­­siuni, când interesele lor vor fi la ordinea zilei . Intr’o notă a consiliului suprem către delegații tuturor Puterilor, prin care se expun motivele ale­­gerei de mai sus, se arată că nu­mai națiunile cari au luat parte efectivă la război trebue să par­ticipe în mod permanent la deli­berările comm­isiunilor financiară și economică. Faptul că China și Brazilia au reprezentanți, se ex­plică prin spiritul foarte liberal care s’a aplicat la principiul par­­ticipărei efective la război. Nenorocirea de lângă Slatina pe când t­renul ce venea Marți dela Vârciorova spre București, trecea podul de peste O0, s'a în­tâmplat un accident, care a spri­­cinuit rănirea mai multor per­­soa­ne. Podul fiind prea îngust, a lo­vit mai multe persoane ce stă­teau pe scările vagoanelor. fost aruncat în apă G. le­it ■ [UNK]­cu, cizmar din C.­Lung. Au fost grav răniți: Con­stan­­?• Ciochină din Căscioarele (ea), Zăpăcean­u l­umitru • J­alești (Dolj), Ion Dumitru t­ orax't), v. Tudor Oprea din Dobnești (Argeș) și C. Murgilă din Coș­ovă­ț (Mehedinți). Mărică Zlătanu din Caracal a Ce fie spună regina Maria Ziarul parizian ,,Le Journal" dă îa chipul următor declarații, cel le-a făcut M. S. Regina Ma­ria despre starea în care se gă­­sec „«la 16 milioana ,1« +«mp.i români, după retragerea nem­filat de pe pământul românesc: — Țara noastră e bogată, spu­ne liniștită cea mai frumoasă din­tre suverane. Ea­ ne va produce grâu mâine, precum și petrol, cărbuni, lemne . .. Bar, până a­­tunci, Franța ne va lăsa oare să murim de foame? Gândiți-vă că nu mai avem locomotive, nici va­goane, nici caii, nici pluguri! Știi că aceiași soartă o au Belgia la­ nordul Franței. Bar­a-voastră veți vecinătatea Angliei și simte­­aproape­­ de tot de America. Noi, vai! suntem vecini cu bolcevica Rusie, vecinătatea ei explică de, ce a trebuit să capitulăm Eu, nu voiam, dar regele mi-a spus : „Putem să ne retragem în Ru­­sia, unde bolșevicii se laudă că ne vor asasina?“ Și ar fi făcut-o, așa cum s’a întâmplat cu bietul țar, care nu ?i cu sărmanii-soldați cari mureau era cel mai rău din regatul său s’a văzut prea bine mai târziu— și cum au asasinat pe țarevrei, bietul copil, care avea inintă! El îmi trimesese 14 vagoane de ali­mente cu cari am hrănit pe să­­­racii din Iași timp de mai multe luni”. Venind vorba de boîcevici, Reți­gina Maria se revoltă împotriva ziarelor cari, după telegrame fa­in Franța voi trim­ite pe orfanii mei ce se vor demisna artelor și­­ meseriilor. Căci acum o cunoaștem! Acesa­­tît regină care are un îndoit co­lier de perle splendide, în cadrul radios al acestui salon pe care sutimi de buchete îl preschimbă ifftr’o pădurice de liliac și orhi­dee, nu e da­cât o soră care face cietă pentru săracii ei. Ea nu se gândește în săracii, la orfanii, la bolnavii ei. Ea n’a venit decât pentru ei. Florile ce­i ce trimet de cari noi o complimentam, " silesc" să roșească.. .. — Ba, sunt frumoase, ne spune rea. Dar când mă gândesc la săra­­cii mei cari nu au ghete! Ah! pli­­ma pereche de cisme groase de Piele pe când le-am primit, acolo, de la americani, le-am strâns pe inima mea, cu mai multă emoți­­une de­cât jerbele astea de flori. Trebue ca Franța să ne ajute ! Chiar micul oraș Iași, ne spune ea, unde îmi țineam curtea de regi­nă exilată­, cu străzile lui murdare de foame pe pragul caselor, ei bi­ne! acest oraș Iașii, unde am trăit z­ile atât de triste, când cei din ur­mă Francezii (aceia pe cari ’i nu­mea ,,Francezii mei’’) ne-au pă­răsit, chiar la acest Iași mă gân­desc adesea cu dragoste și’mi zic ! „Erau vremurile cele bune!‘‘, Ma încerc să atrag atențiunea reginei asupra recepțiunei ei de Sâmbătă la Institut, despre o eim­bricata la Berlin, au afirmat câ­ pozițiune posibilă la Pari­a acelei au fost atentate în România.­­arte bizantine din care a întrunit — Nu, nici odată la noi! Sunt d­a Palatul ei de la Cotroceni, e prea buni și umani oamenii de la ei colecție admirabilă. Dar nimic din noi ca să fie bolcevici să pl­­ind toate astea nu o pasionează pe jos pe străzi, așa cum m’aș fi putea plimba la Paris. Poporului meu știe că regele și eu am su­ferit cu el și pentru el. Cred c nu poate uita .acest lucru așa dejl Va merge în Anglia, pentru săracii ei. Apoi se va reîintoarce la Paris, ,,de astădată ca regină, 'Mim ca simplă femee“ ne spune ca zu un zâmbet blând și o va face curând Când intram într’un spirt iarăși ca să întindă frumoasele ei mâni spre a cerși. Regina Ro­mâniei se află la Paris fiindcă România e înfometată.­­Ea voește ca acest lucru să ’se știe. Ea voește ca acest lucru să se strige în gura mare.­­ Și noi toți, cei cari o privim, musețea, când sunt puse astfel în slujba bunatăței, formează una din acele viziuni cari ne-ar face să dorim de a fi români și cirj fac pentru o clipă din scena reală a luînei, ceva mult mai patetic de­cât orice s’ar putea arăta pe sce­na teatrului tal de tifos exantematic, chiar­ cei mai greu bolnavi, cu 40 de grade de căldură, cu ochii împă­injeniți, tot mă recunoșteau Regina Maria ne vorbește de un orfelinat de ambele sexe pe­ care îl va ridica cu banii suflete­lor tas­hit­itîti, ■­u­ J va trimite pe protejații și prote­jatele ei în Franța, Anglia, Am­e­­rica, Italia, spre a se cimenta uni­rea morală a României cu marile­ democrații libere din Occident.­­­ In America voi trimete pe orfanii mei țărani ca să învețe­ cultura mare a pământului, iar fie de cel interesat, fie din oficiu, în urma cererei instanței respec­tive. Constatările ministerului de răz­boi se fac pe baza cererilor celor interesați. Se atrage însă atențiunea ar­maților tuturor categoriilor de dis­­pfiruțe că s’a observat că atunci când fac asemenea cereri, deși an ermoștiință, fie prin scrisori de la cama­razi, fie prin alte mijloace de infom­ațiune, desp­re împreju­rările în care cel dispărut a murit nu se arată în petițiuni pentru a înlesni ministerului putința­ de a le constata oficial, ci se mulțu­mesc, "fie a cere pur și simplu e­­liberarea certificatului indicat la punctul I, fie numai de a cere pensiune, fapt ce îngreuiază face­rea cercetărilor și întârzi­ază pro­curarea actelor, întârziere care, sporită din cauza dificultăților prin care trece țara, nu face de­cât să mărească suferința solici­tatorilor cari de cele mai multe ori nu-și arată nici adresa. Aceasta fiind situațiunea față­­ de legislațiunea noastră, firește că se va căuta a nu profita, în a­­ceastă privință, și de ceea ce vor fi făcut celelalte țări care au luat parte la război, îndată ce împre­jurările vor permite, și se vor u­­tiliza orice măsuri se vor găsi mai­­ avantajoase. UNGURII arestează familia d-lui Iuliu Marciu Consilierul afacerilor Tran­silvaniei de pe lângă ministerul de interne a dat următorul COMUNICAT : Un pluton de armată refu­lată maghiară a arestat în co­muna Bădăcin din comitatul Sălagiului pe mama d-lui dr. Iuliu Maniu, președintele consiliului dirigent din Sibiu, pe sora și pe o vară a d-sale. In plânsetele populatiei din sat, bătrâna d-na Mariu în vârstă de 78 de ani, a fost ,în­să pe jos, între baionete. Ro­mânii din Șimlăui­-Sălagiului au văzu­t-o istovită de sufe­rință, mergând între călăii "«n­ "tilraxé&av "Oc‘ "sif­iscat cu ea și ea celelalte două ares­tate știe numai Dumnezeu. m­afia ci­pârliților Comunicatul infelter al Mo­de­rtÂ.!­ Ministerul fiind întrebat de modul cum trebue să procedeze familiile celor dispăruți în război cari nu-și pot procura notele de deces ale celor despre a căror soartă nu se mai știe, se aduce la cunoștința celor interesați cele ce urmează: când un militar a fost dat dis­părut și nu i s-a întocmit actul de moarte, pe baza declarațiunilor martorilor, în scurtul termen pre­văzut de lege, adică înainte de înmormântarea cadavrului, acel act nu se mai poate întocmi decât prin justiție. Așa fiind, ministerul de război, ca să înlesnească deocamdată în­scrierea la pensiune a urmașilor celor dispăruți, despre cari mai­­­ ales în urma întoarcerei prizonie­rilor, exista probabilitatea că sunt morți, întrebuințează următorul procedeu : 1) Dacă cel dat dispărut este­­ofițer, grad inferior fost reanga­jat sau chiar grad inferior nere­angajat, dar care a fost funcțio­nar civil care a optat pentru leafa civilă (caz în care urmașii săi au interes să se înscrie la pensiune la ministerul de finanțe ca civili, pe baza art. 3 din legea generală de pensiuni, de­oarece tratamentul acordat le e mai avantajos decât cel prevăzut de legea pensiunilor gradelor inferioare pentru război, indicată la punctal ID", în acest caz, legea generală­ de pensiuni im­pune urmașilor lor ca între actele, pe baza cărora solicită înscrierea la pensiune la ministerul de fi­nanțe, să producă și un certificat din partea ministerului de război în care să se arate din ce ca­rze și în ce anume împrejurări a de­­cedat autorul lor. Ministerul (serviciul contenci­os), sesizat de asemenea cereri, face cercetări pe la corpurile de trupă sau serviciile respective, printre camarazii cu cari cei car d. a luptat împreună pff­ir: în cazul când 2—3 asemci­­marazi dau declarațiuni scrii­ri* care se descriu îm­prejurăr­i cari c ei dat dispărut a înce­­r­­ viață ministemi liberează cu cazul cernî. Acei certificați împreună se laîte acte eenrva de lege puțin extractul (se pe ne­­deces dacă se depun la min . k.dl.. sistet* ..m­inirameț de . uni, pe baza legei speciale, refe­ritoare la simplificarea formalită­­ților privitoare la lichidarea pen­siunilor, decretată sub No. 217 din 1017 și publicată în Monitorul O­­ficial No. 295 din 19 Martie 1917, in virtutea căreia înscrierile la pensiune se fac în mod provizoriu în tot timpul războiului și un an după încheerea păcei, procedează la înscrierea la pensiune și fără apel extract, zisul certificat ți­nând loc de acte de moarte. • Cei interesați însă sunt datori ca în termen de un an de la Încheerea păcei, sub pedeapsa suprimării pensiunilor acordate și a restituirei sumelor plătite, să-și completeze și să depună la mini­sterul de finanțe toate actele ce­­rute de lege în timp de pace , deci, în ceea ce privește actele de moar­te, urmează să și le întocmească prin instanțele judecătorești civile prevăzute de lege, pe baza declaraț­­iunilor camarazilor, indicate mai sus, asemenea acte fiindu-se ne­­cesare nu numai pentru lichida­ta pensiunilor, ci și pentru a­­cea a succesiunilor și celelaltfel 2) Dacă cei dispăruți sunt grade iferioare nereangajate, altele de­ct cele vizate la punctul I de nai sus* urmașii lor, pe baza ce­rerilor ce trebue să adreseze mi­­nisterului de război (serviciul pen_ ii]or gradelor inferioare), au drep­ut pe timp de ș­ase luni la aju­­torul prevăzut de art. 27 din legea privitoare la reformarea și pen­­sionarea gradelor inferioare pen­tru infirmități sau boale­ dobândi­­te 1 în timpul și din cauza eveni­­mentelor războiului, decretată sub No. 3244 din 1916 și publicată în Monitorul Oficial No. 221 din 23 Decembrie 1916, combinat cu art.­­3—46 din regulamentul acestei legi decretat sub No. S9 din 1918 și publicat în Monitorul Oficial N­o. 245 din 16 ianuarie 1918. Dacă, după expirarea termenii­­:e luni dispăruții nu se­n Í autoritățile comunale, pe titlul art. 27 din legea obligate, după cererea celor a precede la investi­­i îndeplinirea formelor­­ : "u judecătoriile de ocoale, din comunele rurale, și­­ ibuoaiele, pentru cei din e­ arhne> să e­v .­­ imă­ți Lai "3 © răsbv­­aie OS TösT­ft Ja. fițfiCTft PnsajaMÄ, Noul pod peste Dunăre Citind în ziaru­l „Universul“ că o comisiune de ingineri pleacă in America spre a în­tocmi contractul pentru podul nou peste Dunăre, m'am în­trebat: Pentru ce această­­ co­mandă nu se dă marilor fa­brici italiane ? Oficinele de la Savigliano au executat podul mare de fer la Budapesta. Șantierele Ansaldo, societa­te cu cinci sute de milioane capital, au gata materiale și organizația pentru a executa orice lucrare. Atunci: De ce se trimete o comisiune așa departe, pe când stabilimentele siciliane cu care comunicația este mai repede și sigură sunt gata să execute­ orice lucrare? Acum 15 zile, când am­ ple­cat din Haifa, am primit de­­claratiunile cele mai form­ale, de la industria mare, de in­­tensiunea de a colabora, cu toate mijloacele la reedifica­­rea­ economică a României. Ferrero Marea Subscrieți la împrumutul national al Unirei tuturor ro­mânilor. Noul declarații ale lui Cottin La al cincilea interogator, Cot­­tin, atentatorul la viața d-lui Cle­­menceau, a declarat că chiar în noaptea care a precedat atentatul își fixase în memoria data de a doua zi și se sugestionase pentru a da decisiei lui pecetia irevoca­­bilului. De la această dată — afir­mă el — un singur gând m’a stă­pânit: să lovesc. Ezitări sau amâ­nări nu mai încăpeau. Și explică cum a doua zi a procedat orbește, automatic, dacă s’a oprit după ce a tras, nu e fiindcă s’a simțit o­­bosit, nici fiindcă s’a gândit la fugă, ci fiindcă revolverul era gol. Dacă n’ar fi fost piedica asta, ar fi urmărit automobilul până ar fi descărcat toate gloanțele. Raportul exportului armurier conchide , la asigurarea că glonțul care a lovit în obraz pe agentul Goursat e provenit din arma lui Cottin și nu din acea a inspecto­­­rului Decaudin. S’a stabilit că­­ Maurice Col­­lige nu e tânărul blond pe care-l rentă justiția, ci trebue să­­ nu altul care încă au mai Pr err­o mare interes în l­ună. Librarii. Bidanfi «purei» «ă Cottin ,­ra un­­ bun client care-i curopft« prti în ! PE LA CURTEA MIlRTtftlfl Procesu­le ziari|uil © r ■­mim Uba Ședința de dimineață Ședința se­­ deschide la orele 9 dim. E&cMiitG fiul Dj Ixim­.zear regal Niculescu Bolintin își continuă acuzarea. D-sa trece da. faptele ce se im­pută ziaristului Karnabatt. Bulgar de origină, a înțeles să rămână bulgar și să lucreze în­totdeauna împotriva interese­lor românești. Activitatea lui, a­­tât din timpul războiului cât și îna­inte război o dovedește cu prisosință. Insulițe la adresa armatei și a comandamentului românesc se întâlnesc mai în fiecare din articolele sale. Spune că incu­lpatul a fost plătit însă, să arunce disperarea în sânul populației nefericite din teritoriul ocupat. Nu există trădare mai gro­zavă decât aceea de a se otrăvi sufletele tinerilor și populației, de a se îndemna la dezertare și neîncredere față de armată." Din toate citatele scoate do­vada vinovăției de trădare âa neam săvârșită de Karnabott. D. maior Bouman trece apoi la acuzarea lui S. Grosman, despr­e care spune că este unul din cei mai de seamă gazetari, dar care tocmai din această pricină a făcut mai mult rău. A scris articole cu miez, în care în mod fin a căutat să infiltreze în opinia publică ceia ce i se vr­ dona de către inamicul­ cuceritor cu care a avut un angajament de mai înainte. Acest angaja­­met reiese din faptul că Gros­man a figurat în dosarul Gun­ther, pe vremea când scria lui Viitorul. Pentru toți cei din acest dot­­ar, va veni vremea pedepsei, a­­daogă d. comisar regal Apoi analizează articolele a­­cuzatului, spre a conchide că s'a făcut vinovat de trădare. La orele 12 și juni, ședința se suspendă. Ședința de La­ orele 3 și jumătate se reiau desbaterile. D. comni­sal­ regal recapitu­lează punctele de vinovăție ale lui Grosman. Apoi se ocupă de vinovăția lui Anton Cambuzopol- Cau­tă să înlăture susținerea apă­­rărei că articolele semnate A. G. nu sunt ale acuzatului, căci nu s’a adus nici o dova­dă că A. GaJshy, pe care apă­rarea îl dă drept autor al ar­ticolelor ar exista. Despre Gambumpot spune că prin stăruințe, împreună cu ceilalți ziariști acuzați ob­ținuse să fie trecut la compa­nia de jandarmi, care «­ ră­mas în Capitală la intrare» dușmanului. Stan, făcut, a j ar fi sficlă cu­ a­­­ceasta, căci toți au fost apoi utilizați de nemți. Camburo­­pol a­ primit imediat să scrie la „Gazeta Bucureștilor“ și în articolele sale. A. C. batjo­corește țara, laudă ocupația dușmană și fa­ce delațiune, prin aceea că descria reaua pregătire a armatei noastre, ale cărei puști erau defecte și ale cărei obuze nu explodau. In alte articole își bate joc­ de consiliu] de coroană ținut l­a 14 August, numindu­l o pa­rodie. D. avocat M. Mor­a, atrag­e din nou atenția că acele arti­cole nu-l privesc pe Gambu­­ropol și deci consecința acu­­zării de trădare nu i se poa­­­te pun« în sarcină. D- comisar regal citează »­ lupa să fasi poi un articol semnat A.Cam­­­buropol, în care se spunea, că regele a jucat un dublu joc și că am ajuns la dezastru. D. Móra: Nu este un articol ci un­ interview, în care Gam­­buropol nu făcea decât să r<i­­de«­ declarațiile ce i le făcuse D. Nenițescu. D. comisar regal, socotește­­ că publicarea declarațiunilor­­•dui­a, vătămătoare* țării con­­­stitue, acea­.și cremă de aten­tat la siguranța Statului. Despre­­ I. Teodorescu-Arghi^­zi și Dem. Theodorescu, co­misarul regal spune că sunt două talente remarcabile , că îi pare rău că trebue sa-i statxusuri. «And ,să gândește fU­­A ar fi putut aduce servicii i­mense țării lor. Ii socotește vinovați prin simplu] fapt că primiseră [sa scria ]«, gazeta vrăjmașului-Citează­­ apoi articolele lor spre a arăta că prin ele au servit interesele germane. Ast­fel articolele în pa­rt se arăta că de­geaba mai lupta­­ arma­ta română, că nu se serv­esc decât interesele altora dacă armata se va retrage în Ru­­sia- și altele cari toate indri­­tuesc pe comisarul re«ail să a­­cuze pe cei doi ziariști că «­u lucrat contra intereselor nea­mului românesc. * Știnta se ridică la orele 7 seara- Continuarea procesului astăzi la orele 9 dim. Üa­ia priați sati stai în Ardeal — Condițiile împrumutului. Vărsăm­­intele. Locurile unde se poate subscris — Consiliul dirigent din Si­biu a hotărît contractarea u­­nui împrumut intern- Resor­tul său de finanțe a lan­sa­t un prospect amănuțit cu condi­­țiunile împrumutului, pros­pect ce se găsește la băncile unde se fac subscrierile. Ardelenii se adresează și fraților din România veche. Ca să colaboreze la opera de consolidare, și progres urmă­rită prin realizarea acestei o­perațiuni fin­ancia­re- Credem că o îndoită datorie ne­ impu­­n­e să satisfacem aștepterea ro­mânilor de peste Carpați: în­tâi, ca reciprocitate, căci îm­prumutul Unirei, emis de gu­vernul nostru, a fost îmbrăți­șat de ei cu multă căldură, al doilea, pentru că odată u­­nirea făcută trebue să ne ară­tăm în mod concret și­ utilitar dragostea pentru românii li­berați. In vederea organizării ace­stui împrumut au sosit în Capi­tala d-nii Constantin Popp­ și dr. Ioan Voinea, cari, autori­zați să facă toate demersurile trebuincioase, au luat înțele­gere cu Banca Românească, Banca Marmorogh­ Blanc, Banca de Scont, Banca Agri­colă, Banca de Credit Român,­­ Banca Comercială Română, 1 Banca Carpaților, Creditul i Tehnic, Banca Ilfov și Coi:,- ! toarul de schimb Steriu, un­­­­de se vor primi subscrierile j și se vor face vărsămintele. j împrumutul se­ face în bo­­­­nuri de tezaur, în coroane. Dobânda va fi de 5 ]a sirtă­ ! Vor fi efecte de 260, MC “MO și 10.000 c­ rc­oane. Întele­se­ric în co­. , imprumuttS fn • ,sie se primesc sub­­rt, , bucuroare băncilor ^anilor, Procesul smi&dștu ®? ieșesii SAȘI. 26. —­ Curtea marțială a continuat azi debaterile la proce­­sul socialiștilor. După interogatoriul acuzațilori Ion Nistor, Georgevici, Ștefan M­ihăilescu, Ăl Spirescu și Mi Cornea, cari spun că n au nici o vină. Curtea a început ascultarea martorilor. Martorul Charles Idelsohn de­­clară că a făcut primele depoziți­­uni defavorabile la Roman, fiind maltratat la poliția de acolo. Cei­lalți a­ rtori au depus aproape toți favorabii pentru acuzați. Dn comisar regal face un lung rechizitoriu, acuzând pe inculpați­ile bolșevism și că au încercat să pr­imejduiască ordinea de stat. Citește manifestele revoluționa­­re găsite și cere condamnarea­­ in­­culp­­ților D. avocat Schreiber susține că atentatul nefiind săvârșit este ex­­clusă o sancțiune pentru acuza­­­­țiuni de complicitate la un astfel de atentat. Arată netemeinicia probelor materiale de vinovăție a­­duse. D. comisar regal, în replică, a declarat că nu urmărește socia­lismul, ci bolșevismul, idei diame­tral opuse. D. avocat Ghiulea a susținut că d. comisar regal face confuzie in­­tre socialism și bolșevism și a pro­vocat prin acest proces unul de idei contra socialiștilor. Cere a­­nchetarea. D. avocat Demostene Botez a­­nalizează acuzațiunile din punct de vedere juridic, conchizând in­­ nevinovăția acuzaților, dezbaterile continuă. Spre binele vostru și pen­­ru cinstea țărei subscrieți la Unirei tuturor

Next