Universul, aprilie 1919 (Anul 37, nr. 148-156)

1919-04-14 / nr. 148

I* * 4 AMIL XXXVII.—RO. 148 Foniiaior t tüISi BÂZZâVIILÄ3 a asm «ierapiarai CELEélN Unkc STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ ;n TELEGRAFICE și TELEFONICE. Redacția și Administrația: București, str. Brezoianu, îl suni îl Aprins­isit Bimtoji, íiítÜIL N. BARASCU și STEUAil POPESCU Cu începere de mâine vom avea calendarul gregorian. Toate administrațiile publice îl vor adopta. Și de­sigur că, nu numai spre a cores­punde decretului-lege, dar spre a răspunde unei vechi și simțite nevoi, toate actele cu caracter particular vor urma pe cele oficiale, între­buințând stilul nou, care de aci înainte va fi stilul unic. Numai biserica va conti­nua să rămâe credincioasă calendarului iulian, până când întreaga biserică de răsărit se va rosti dacă o e­­voluție în acest sens ar jig­ni sau nu prescripțiunile de conduită generală ale reli­­giunei creștine­ ortodoxe. Reforma este importantă, căci e în afară de orice dis­cuție că atît organismul complex al Statului, cât și nevoia de a stabili o legătu­ră între nenumăratele inte­rese economice și sociale, cereau, de mult, în ce prive­ște calendarul, un sistem u­nitar, atât în raporturile in­terne, cât și față de țările mari din apus, cu cari avem raporturi strânse și vitale. De­sigur că altă dată mă­sura ar fi întîmpinat greu­tăți, dovadă discuțiunile fă­cute de câte ori s’a pus che­stiunea. Nu se putea inova ușor într’o materie în care considerațiile de ordin tra­dițional și religos intră în­tr-o măsură însemnată. Astăzi însă, când preva­lează considerațiunile de în­­nalt ordin social și când sen­timentul solidarității dintre state trebue tradus prin pași hotărâți spre realizarea unei identități cât mai întinse în viața publică a tuturor sta­telor, reforma calendarului e și mai legitimă în fond și mai ușor de realizat. Ea va aduce după sine în­lesniri simțitoare, cari o vor justifica în fapt chiar pentru aceia cari îi discută încă nevoia reală și rezulta­tele folositoare. Situatiunea politică actuală Teroarea comisii­ln Bihor •I O anchetă a ziarului „UNIVERSUL * Cu­ ÎNȚELEGE­REȘIRIA PâOEI Osciaratsi­e minimum de externe Nauen. 30. — La prima citire a bugetului, la Adunarea naționa­lă di­n Weimar, ministrul de ex­terne, contele Brockdorff Rantzau a decimat între altele: Adversarii noștri au încercat a nu obișnui in timpul iernei cu toate relele, prin cereri tot mai nețărmurite. Acum se d­eclară că Germania va fi surprinsă când va afla cererile ce i se vor pune. Nu vom șovăi, nu ne vom îndepărta din poziția pe care trebue să o ocupăm la masa păcei,­­foarte just}. Stăm în fața unor dușmani aspri și cal­culatori. O pace care s’ar îndepăr­ta în esențial de­­ această, pace dreaptă nu o putem semna. (A­­plauze vii). Cererile teritoriale ale adversarilor îmi dau prilej acum numai la puține observațiuni; tre­bue declarat mereu că populația din Alsacia-Lorena’să aibă drep­tul de a decide asupra soartei sale viitoare (aplauze vii). Adversarii noștri ar trebui să recunoască că­ modul după cum Alsacia-Lorena este tratată acuma, va fi decisiv pentru viitoarea pace a Europei și­ a lumei întregi (foarte just). Mărul de discordie ar trebui să devie legătura între cele 2 popoa­re mari care vor avea nevoe in viitor și mai mult de o bună veci­nătate (repetate aprobări). In chestiunea Kreswig-ului de nord intermediarii Danemarcei, mai mult sau mai puțin competenți, caută a obține din partea Antantei concesiuni tot mai largi pe soco­teala Germaniei slăbite. Ne opu­nem cu asprime­a acestor intrigi Declarațiile lui Nauen. 30. — Tindem spre o a­­propiere egală cu toate popoarele. Nu voim o b­on­ă dezmembrare a lumei in grupe de alianță care totuși vor isbucni într’un moment periculos, ca niște arme nesigure, sperăm că lichidarea războiului în spre răsărit, va fi în curând perfectă. Conformarea situației noastre interne nu poate fi for­țată de Rusia (foarte just, apro­bări). Dacă însă va renunța la propaganda forțată a bolșevismu­lui voim să întindem cu drag po­porului rus mâna frățească. Dru­mul spinos pentru o nouă consoli­dare economică de Stat este co­mună pentru amândoi. Su­mi­l­e puncte depindem unul de altul. (Aplauze). Spre vest față de­ Fran­ța nu există neclaritate privitor la voința noastră de împăciuire. Cunoaștem îndatoririle care le am luat. Dacă în privința Alsaciei- Lorenei stăruim pentru plebiscit o facem aceasta în speranța, cu de a slăbi programul lui Wilson, ei spre a elimina pentru viitor orice idei de revanșă. Credem că puterea viitoare a fiecărui pore­ nu va consta în posibilitatea mă­rită de a viola alte popoare, ci în forța atractivă a libertăței sale cetățenești­ a dreptăței sociale. (A­­plauze). Până când această cre­dință va deveni avutul comun al tuturor statelor vom veghea în­doit pentru nevătămarea afaceri­lor noastre naționale de stat egei altfel vor surveni lupte noi pen­ru­­ aceste vătămări. Dorim din suflet ca pacea viitoare să lase, cât de puțin loc pentru astfel de discu­­țiuni viitoare. Germania, în amă­răciunea înfrângerii sale, trebuie să aibă cel puțin consolarea de a fi obținut o victorie, victoria a­­supra militarismului. (Aplauze). Vom fi însă în stare de a valori­fica această voință a noastră pen­tru împăciuirea popoarelor? Zilnic suntem acuzați prin mii de docu­mente care ne fac a crede la voi­­(Vie aprobare). Suntem gata a răspunde cu toată sinceritatea duș­manilor noștri la masa verde, atât în privința cererilor lor de des­păgubire precum și în privința sol­­vabilităței noastre de plată. Vom ajunge mai curând la un sfârșit, dacă vor trata direct, cu noi. (Foar­te bine). Adversarii noștri ar tre­bui să-și arunce privirile fără pa­timă, făcând calculele lor, asupra situației politice și economice a Germaniei. Spre a putea repara stricăciunile economice pricinuite de război avem nevoie de liberarea atât de importantă a ținuturilor din vest cari acum nu numai că sunt ocupate de dușmani, dar con­trariu tratatului de armistițiu, i­­zolate de restul Germaniei. Avem nevoie de ridicarea grabnică a blocadei, această măsură de cruzi­me cu care se luptă în contra noa­stră, împotriva armistițiului. (Vie aprobare). Suntem recunoscători Papei care încă de curând a in­fluențat pentru un ajutor grabnic contra foametei. (Vii aplauze). A­­șteptăm mai mult din partea ad­versarilor decât alimente; avem nevoi de materii brute spre a pu­tea lucra. Spre a­­ putea cumpăra aceste materii avem nevoie de érten­g. Adversarii Germaniei cre­­zân­du-ne în stare de a îndeplini ceea ce cer, trebue să creadă și în viitorul Germaniei, după cum en­d eu. Trebue să fie gata de a apro­ba credite. Pentru orice a­acere e nevoie de încredere. Abal care nu o va acorda, nu va rămâne desa­m­­ăgit. Scheidemann ia de nimicire nestrămutată a ad­versarilor noștri. Vorbind de pozițiunea guvernu­lui german față de bolșevism, Scheidemann spune între altele : Sunt adversarul republicei societe­ Tor ca principiu guvernamental. Ne opunem acestui sistem, nu numai din motive de politică internă, fi­indcă vedem într’însa distrugătoa­­rea ultimului rest de unire a st­atu­lui, ci ne opunem fiindcă dorim pacea. Ducem o luptă pe viață și moarte cu șovinismul republicei sovietelor. Nu căutăm alianțe de revo­luție mondială; acestea duc la ,a­­sasinaite și mizerie tot așa ca și alianțele monarhiste și imperialis­te. (Foarte just). Ne trebu­se mari alianțe mondiale, alianța popoare­lor în care popoarele cu drept e­­gal să se poată desfășura liber, fă­ră vechile cătușe ale înarmărilor fără noile vicii ale războaielor civile bolșeviste. Suntem departe de ideile lui Lenin care se laudă de a fi recomandat încă la 1910 de a șterge dezarmările din pro­gramul socialist căci înfrângerea capitalismului fără război civil­­ ar fi utopie.­­Fără dezarmare alianța popoa­relor ar fi o formulă safbadă. Lucrările de expropriere Comisiunile de apel în chestiu­nea expropriere­­ și-au sfârșit lu­crările în toată țara, afară de 2 județe. Comisiunile de prețuirea tere­­nurilor își vor termina lucrările în cursul lunei Aprilie, după ca­re vor începe să funcționeze co­misiunile regionale, destinate a judecă apelurile contra estimă­­rillor „consemnța în poetica răz­boinică a României“ „Ceea ce ne face cu deosebire să zâmbim este faptul că fostul­ și actualul președinte al consi­liului de miniștri,­­ care și a­sumă întreg meritul politicei războinice a României și deci și pe acela al rezultatelor acestei politici — este acelaș președinte de consiliu , care, din toamna anului 1917 ș­i până când a făcut loc guvernului Averescu, a în­clin­at mereu, și destul de precis, spre pace fiind bineîn­țeles in­complet și permanent desacord cu fracțiunea noastră. De altfel, este cunoscut pentru toată lumea faptul că colabora­rea. Take Ionescu-Brătianu s-a desfăcut tocmai pe chestiunea acestui desacord. Un element precis în această­ ordine ere idei: Când comandamentul militar i­­namic ne-a transmis ulimatu­l prin care ne cerea să trimitem delegați in scop de a începe tra­tativele de pace, președintele consiliului a fost de părere să-i trimitem, pe când cei cinci mi­­ni­ștri conservator-d­emocrați s‘au opus, cum s‘au opus mereu și după aceea. Convingerea prim­­ministrului român era așa de accentuată în această direcțiune —­ singura după d-sa, care pu­tea salva România, — în­cât a­ susținut-o direct, atât în consi­liile de miniștri ținute cât și în convorbirile individuale pe cari le avea cu membrii guvernului și în special cu reprezentanții ocupării noastre, -4* ^țpjSBCBS saw»—-­ interview cu d-ru­l Mihail Cantacuzino Ar fi să repetăm un adevăr nu de ajuns recu­noscut, dacă am insista, asupra faptului că stua­­țiunea de azi a țării noastre este o situațiune fără precedent, că ne găsim la o răspântie are duce spre cele mai importante decisiuni privitoare la viața nea­mului nostru. In dorința de a rezuma, pen­tru cititorii noștri, o situațiune pe care trebuie s'o recunoaștem ca fiind destul de interesantă in complexitatea ei , situațiunea politică actuală în România, — ne-am adresat unei serii de per­sonagii politice dela noi, rugan­­du-i să vorbească în numele gru­pării respective. Înregistrând cu titlul de do­cument declarațiunile tuturor fruntașilor politici din toate ta­berele, publicăm azi declarațiu­­nile pe cari a binevoit a ni le face d. Mihail Cantacuzino, fost ministru in guvernul de colabo­rare,­­anterior guvernului d-lui general Avarescu. D. Mihail Cantacuzino vor­bește despre: „Rolul parti­dului liberal în prepararea și conducerea războiului nostru“ « Judecând după atitudinea ge­nerală a conducătorilor partidu­lui liberal, — atitudine care a fost vădit șovăitoare — și după­­ actele de guvernământ din epo­ca respectivă, încuviințări de a se trece trupe și munițiuni pen­tru­ acei cari mai pe urmă ne e­­rau dușmani, și considerând și pozițiunea pe care o avea un fruntaș membru al guvernului, liberal, d. E. Costinescu, putem spune cu preeisiune că acest guvern nu are dreptul să afirme că a luat da la început atitudinea, hotărîtă de a face războiul pe care l am făcut. In această pri­vință, d. E. Costinescu, care a fost din primul moment pentru intervențiune, s‘a găsit,—din in­­formațiunile noastre autentice și riguros exacte, — nicr‘o mi­noritate absolută și în contra­zicere cu colegii săi di­n cabinet. Dovezile în această privință nu ne lipsesc. Gruparea noastră­­ a d-lui Take Ionescu —*am susținut în mod permanent și categoric punctul­ de vedere care-l făcea pe d. Costinescu să fie izolat între ceilalți miniștri liberali. Voim să spunem prin aceasta că guvernul liberal, și în special președintele consiliului de mi­niștri, a făcut sau a îrcinat să facă o politică de oportunitate. Dorința de a nu intra în amă­nunte ne face să nu stăruim a­­supra greutăților cu cari grupa­rea noastră a avut de luptat spre a întreține mereu viu cu­rentul pe care-l sprijineam și spre a paraliza efectele regimu­lui de toleranță a liberalilor față­ de propaganda desfășurată de acei cu cari în curând aveam să ne batem. Aceeaș preocupare ne face să ne abținem de a vorbi despre preparațiunea noastră militară, amănuntele caracteris­tice în această privință ar fi și nesfârșit de numeroase și ex­trem de dureroase“. Putem afirma că noi, conser­­vator-democrații, eram elemen­tul reconfortant, noi reprezintam speranța nezdruncinată că situa­țiunea se va schimba și­ că da­toria noastră era alta. O precizare și în această pri­vință: In momentul în care de­primarea era totală, noi, cei cinci miniștri conservatori-de­­­mocrați, am înaintat M. Sale Regale un memoriu în care ce­ream ca politica de rezistență, să fie dusă până­ la capăt, în­țelegeam prin politică de rezis­tență, împotrivire militară atât cât mai îngăduiau mijloacele de atunci, iar împotrivire politică propriu zisă până la capăt. Nu ne-am mira de. Dac dacă ni s-ar dovedi că unele dificultăți cari se fac acum României, la Congresul de l­a Paris, sunt dato­rite tocmai punctulul de vedere pe care la avut în acea vreme reprezint­antul nostru de azi la acest Congres“. „Succedam guvernelor Ave­­rescu și Marghiloman“ „Afirmăm direct că d. general Averescu a fost chemat la gu­vern de d. Brătianu. — după sfatul și îndemnul d­lui Bră­tianu. Se știa­ că generalul­ Averescu vine pentru încheerea păcii. In privința chemării d-sale la guvern, noi n-am fost consultați și nici nu ne-am dat­ adesiunea. In ce privește guvernul urmă­tor, se poate spune că el a fost „recomandat“ de C. Brătianu. O­­pinia­ sa în această privință, ne­­precisată, expusă sub formă de alternativă,­ avea ca concluzie lo­gică chemarea d-lui Marghilo­man. Noi ne-am declarat neted contra chemării d-lui Marghilo­man, în vreme ce d. Brătianu ne-a dat impresiunea că e de o­­pinie contrarie“., „Considerațiuni asupra regi­mului actual“ „Considerațiuni asupra actua­lității, Ha­no­?... Nu știm cu ce să începem. In neputință de a rezuma, vom ca­racteriza, întro trăsătură gene­rală: E o situațiune caracterizată de o desăvârșită decădere a pu­terii legilor și a legalității. Nici nu se poate să fie altfel, atunci când bunul plac al câtorva se transformă în decrete legi, când toți, în această țară, începând cu cei mai de sus, suntem în afară de Constituție. Când pu­terea legislativă este desf­ințată și toate atribuțiunile ei lăsate în mâna puterii executive, și când puterea judecătorească,­­ cul­minând în cea mai înaltă a ei instanță, — proclamă dreptul de necesitate, cred că se poate spune în adevăr că situațiunea e din cele mai îngrijitoare mai ales când starea de asediu și censura împiedecă orice fel de corectiv și­ suprimă orice su­papă de ușurare, care ar fi po­sibilitatea unei ameliorări.*. . * Vom publica în numerele ur­mătoare, declarațiunile frunta­șilor politici reprezintând­ cele­lalte partide sau grupări politice. M. Negru Telegrame dir« Strai si State —S-­--­ CRIZA GUVERNA­MEN­TALA DIN ANGLIA Paris. 30__Cu tet mesagiul te­lefonic trimis de Lloyd. George membrilor parlamentului, englez, situația, nu sta clarificat. Lloyd George va pleca la Londra Marți iar Miercuri va vorbi in Camera Comunelor. Dacă îi va fi impo­sibil să se inapoese la Paris, va fi înlocuitt de Bonar Law. AMERICA VA TRIMITE CEREALE EUROPEI Paris. 30. — Negustorii de ovăz s’au unit spre a regula comerțul lor pentru ca cor­­porațiunile de grâne din Statele­ Unite să fie în stare de a trimite 1.600.000 tone producte în Europa, pe fie­care lună. CREDITE AMERICANE PENTRU BELGIA ȘI CE­HOSLOVACIA Paris. 30.­Departamentul te­zaurului anunță un credit de­­ 330.000 acordat republicei ceho­slovace și 9.000.000 Belgiei. Tota­lul împrumuturilor Statelor fi­nite acordat Cehoslovaciei se ridica acum. La 41.330.000 care vor fi întrebuințate spre a plăti mu­­nițiunile și aprovizionările pen­tru forțele cehoslovace in Sibe­ria. VOTUL UNIVERSAL IN BELGIA Paris« 00. — Din Bruxelles se anunță: Camera deputați­lor a finut Jot o ședință me­morabilă. In urma deliberări­lor diferitelor partide s-a sta­bilit un acord între ele cu pri­vire la votul universal pre­cum urmează: Se acordă votul universal tuturor bărbaților care au 21­ ani împliniți; la femei, se a­­cordă numai văduvelor, ma­m­elor soldaților morți precum și mamelor civililor impușcați de dușman. Decizia Camerei a fost pri­mită cu mare entuziasm în toată Belgia. LORDUL CHURCHIL DESPRE PACE B,ok. 30.­­ Churchil a ținut un important discurs la Londra, în care spune: peste câteva săp­tămâni, poate și mai curând, vom putea cunoaște condițiunile pe care aliații au convenit să le impue dușmanului și după alt interval vom ști dacă dușmanul va primi aceste condițiuni sau dacă nouă măsuri sunt necesare din partea­ noastră. Eu nu cred că trebuie să ne ocupăm cu pun­ctele particulare. Orice învoială care sl a obținut prin conducăto­rii experimentați și îndemânatici ai guvernului strânși cu toții la paris trebuie­­ Să fie o învoială cu­­prinzătoare și generală, care tre­buia judecată un întreg. Dificul­tatea Și complexitatea însărcină­­rii lor este fără exemplu. Nu se urmărește câștigul și acapara­rea, este cerința păcei, cerința păcei juste și durabile. ȘTIRI POLITICE Zilele din urmă d, Mihail Fepdkyde a primit două tele­­grame di­n partea d-lui Ion I. Brătianu. După cum vampir­ă din cercurile guvernamentale, a­­ceste telegrame au ca obiect în primul rând chestia eva­­cuărei Odessei și situatia noas­tră față de intentiunile bolșe­vicilor. In ce privește satisfacerea revendicărilor noastre în Ba­nat, telegramele președintelui de consiliu dau știri îmbucu­rătoare, fără să facă însă pre­cizări asupra deriziunilor Conferinței păcei. • . . Pe de altă part­e însă, o scri­­soare sosită tipia Paris, de la un fruntaș liberal rokîisieria­­bil. fr.ee precizări asupra chi­­paM cum vor îi sastisfacute revendicările noastre în Ba­nat. Prin ceeași scrisoare frunta­șul­iberal in chestiune afirmă că ministerul se va­ remania cu d-nii Tom­a Stolian, Banu și alte elemente. • vr.­Am­ anunțat la timp că d. m’n­stru Floiudor și a înain­tat demisiunea M. S.Ster elui. Cum d sa pare să perziste în­­ iem­isiunea sa, se dă ea si­gur că ministru al Bucovinei va fi numit d. baron Stârcea, fost sub guvernator al acestei provincii. SPRE UNIFICAREA LEGISLAȚIUNEI Lucrările de la ministerul justiției La ministerul justiției, se lu­crează în vederea unificării le­­gislațiunei. Basarabia este cea dintâi pro­vincie liberală, care va vedea pu­­nându-se regimul său juridic in acord cu cel din țară, de­oarece deosebirile suntt mali mici și ches­tiunea a­ fost studiată de o comi­­si­­une de specialiști numită ime­diat după unire. Chestiunea legislației din Bu­covina formează de asemenea obiectul preocupărilor la minis­terul justiției, rămânând ca, i­­m­edia,­ după rezolvarea ei, să să examineze cea­ privitoare la Tran­silvania. Con­ducătorii din Bucovina și­­au exprimat dorința ca cel puțin jumătate din magistrații de acolo să se recruteze numai dintre bu­covineni. BffiȘ'D Profanarea bisericilor. — Confiscarea averilor. A Comunitatea femeei.—Ziare comuniste în românește Refugiații sosiți la Sibiu, spun că întreg Bihorul a ajuns în stă­pânirea bolșevicilor, cari în pri­mul rând au căutat să profaneze bisericile, îmbrăcându-se in odăj­­diile sfinte și ridicând mulțumiri lui Dumnezeu că i-a ajutat să vie la putere. După acea, au închis toate bisericile. Ei au confiscat toate valorile și mobile și imobile, umblând din casă în casă. Oamenii au fost si­liții cu arma să împărțească toată agoniseala lor de până acum cu lepădăturile orașelor. Ei au declarat apoi, că nu mai­ recunosc avere privată și prin ur­mare au rechiziționat toate case­le publice și private, chiar și pa­latul episcopului Radu în care s’au instalat birourile. In posesia Banilor publici și privați, bolșevicii au fixat plăți egale pentru funcționari și mun­citori. După ce profesorii liceului ro­mân, au hotărât încetarea prelege­rilor, bolșevicii au dispus ca ele să fie reluate. Au interzis însă propunerea religiei și în locul ei au obligat prelegeri despre bol­șevism. • Ca pretutindeni în Ungaria s’a introdus și în Bihor comunitatea femeii. Conform „legilor“ bolșe­viste, oricine poate alege liber femeia cu care dorește a se căsă­tori, anunțând pur și simplu bi­­rourile bolșevice, numele femeii respective, care sau se supune bărbatului care a ales-o, sau e îm­­pușcată. Fără permisiunea sovieturilor, nimeni nu are voie a părăsi co­muna ori orașul în care locuiește, iar garda roșie terorizează și je­­fuește populația. In Oradea­ Mare bolșevicii au­ scos pe episcopul catolic Széché­nyi din casa lui proprie, lăsându-i numai o singură cameră, ca și celorlalți cetățeni neînsurați, iar pe vicarul gr.-or. R. Ciorogarla împreună cu alți patru furntași i-au închis. • Comuniștii au pus mâna pe ora­ șul Beius, și pe toate comunele din jur. Populația e jefuită și bate­jocoru­l. Bande de comuniști umblă di­n sat în sat făcând propagandă și împărțind populației gazete co­muniste în limba română ,,Stea­gul Roșu’’, care apare în Oradia mare, și ,,Foaia Țăranului” din Budapesta. In comuna Bulz bolșeviștii au deschis măcelărie în biserică. Toate averile particulare case, prăvălii și vite sunt comunizate. Cel care nu se supune, e împușcat pe loc. Preoții români sunt în­­demnați să facă propagandă prin­­tre români ca să intre în garda roșie. Hijt* tv1/1­­.i,a’r3»»vT'V PRINCIPELE CAROL în ARDEAL LA Alba-Iulia Binpoul Presei Consiliului Dirigent din Sibiu comunică următoarele : Joi dimineață A. E. R. a ple­cat la Alba-Iulia, însoțit de președintele consiliului, dr. Iuliu Maniu, de d-nii Aurel Vlad și Silviu Dragomir. Pe tot parcursul­­ s’au fă­cut ovat'umi entus'aste. Popo­rul a er»ț intru întâmpinare cu preoții și învățătorii în frunte. La Sebeș primirea a luat proporții grandioase. Pes­te 10.000 oameni erau adunati deal lungul drumului și în pia­ța orașului. Primarul a rostit cuvinte de bună-venire. D. Scare kpkes a prezentat un frumos buchet de flori. A. S. R., adânc mișcat, a mulțumit. La Podul Mureșu­lui mulțimea aștepta sosirea Moștenitorului Tronului. La Alba-Iulia a sosit la ora 10 jumătate. In piața mare isto­rică aștepta mulțime imensă. Prim­arul, dr. Velican, a a­­răt­at că pentru prim­­a oară de la 1599 un domn român in­trând în cetate, întruchipează realiza­rea visului național. Prințul răspunde că a venit adânc emoționat în acest oraș de trei ori sfințit, întâia oară prin cucerirea, de­ către Vitea­zul Voevod Mihai, apoi prin suferințele eroilor cari ș»"»a jertfit aici viața .» A treia oară prin declarațiunea de alipiri a poporului românesc din Ar­deal, Banat și Ungaria-R. S. R. a vizitat apoi ceta­tea și a inspectat trupele nou formate. La orele­ 3 și jum., a continuat drumul spre Blaj. La Blaj Pe unde trecea, satele au eșit să-i aducă om­ag­ii. In ura­­lele nesfârșite a intrat în Blaj Printr’o poartă triumfală. In numele Blajului îl salută vica­rul Vasile Suciu. Prințul răs­punde că știe să prețuiască în­semnătatea acestui focar al cul­turei nationale. Primirea în Blaj a fost deo­­sebit de calotur­oasa. La intra­rea în catedrală întregul eter aștepta Îmbrăcat in odăjdii, în frunte cu episcopul Orade» mari dr. D. Radu, care a urat bun sosit înaltului oaspe. In cuvântarea sa episcopul a ară­tat importanța emporului cul­tural și național de la îmbina­rea celor două Târn­ave. Condus de episcopul dr. D. Radu și vicarii dr. Vasile Su­­ciu a vizitat apoi toate :așe­­zămintele culturale ale Blajul­­­ui, internatul de băeți, liceul, seminarul și școala de fete. La ora­ 8 Mitropolia, a oferit o vină în onoarea A. P. R. în care pe lângă suita sa și delega­­ții Consiliului dirigent, au luat parte reprezentanții eterului superior greco-catolic și frun­tașii din localitate. Episcopul Radu a toastat în onoarea Prințului... Prințul Carol răspunzând, a spu­s: Știu ca toți episcopii, al căror chhp îl văd am­, au fost luptători aprigi Ș» strnjeri ai neamului nostru; ei am câști­gat Blajului dreptul sa rămâ­­­­nă în veci cel mai sfânt și m­ai înalt foc­ar de cul tură­ al Ro­mâniei întregite. închin paha­­r­­i in amintirea falnicilor lur­­tători din trecut și pentru hte florirea celor de azi și celor de mâine. ""' La Orăștie Vineri dim., la 8 jum­ A. S. R. împreună cu suita a plecat spre Orăștie. Drumul de ln Blaj până la O­rașt­ie a fost o adevărată sărbătoare. Aproape toate sa­tele prin care a trecut Prințul moștenitor sau întâmpinat al­elamanulu­i cu cea mai mare însuflețire. Cu­ deosebire lui Vințule-de-jos în vechiul cerc al prezidentului Consiliului dirigent, primirea a fost mai emoționantă. Oprindu-se auto­mobilul A. S. R. sub poarta, de triumf, preotul comunei i-a prezentat omagiile, iar fetele buchete de flori. La 10 și­­ imp­ A. S R. a in­trat în Orăștie, unde a fost așteptat de un grup de călă­reți cari l au condus până în oraș. Aici prefectul județului, dr. Vasinca, l-a­ salutat în naț­iuni­l­e acestui ținut curat ro­mânesc »n care s-au păstrat din timpurile străvechi tipul caracteristic al tezaurului ro­mân. Delegația județeană a fost apoi prezentată A. S. R. de către d. dr. Iuliu Maniu. In piața orașului, unde a fost ri­dicată o poartă de triumf, primarul, dr. Rosa, a prezen­tat pânza și sarea. Din partea d-relor s-au oferit, mai multe buchete de flori. Un cor bina condus a intonat Imnul regal însoțit de furtunoasele aria­­mafi ale mulimei imense. A. Fi. R. a trosnit­ pe platoul de la marginea orașului un­de a făcut inspecțiunea reg. de infanterie din Orăștie. Sol­­dații s-a­u prezentat în chipul cel mai mulțumitor, fiind con­ duși da ]t.­col. Orminteanu. La ora 1 corpul ofițeresc al regimentului din O­rast­ie, a dat un banchet în onoarea A.» S- II- la care afară de suită au mai luat parte toți repre­­zentanții rom­ânilor din Dra­stic și împrejurime­. La masă servește o grupă d­e 12 d-.șoare în costume naționale. Discur­sul de omagiu l-a ținut ]a Șampanie în numiie regimen­tului lt.-col. Cem­ite ten nn în­chinând în sănătatea M. S.­­Regele, a Anglisiei familii și a A. av.­­ " Răspunzând, Prințul a ținnt să arate partea de moștenire pe care o avem noi de’a stră­moșii da,că '­­Școlile din Ora­st’’e și comu­nele din jur sin defilat înnoi­te de banchet în fața A. S. R. La Saliște Le, Săliște a sosit la orele 6. Primirea la Lădișt­e a fost extrem de cSliguroasă. A vorbit mai întâi primarul, apoi pro­topopul dr. Lupaș care a ară­tat importanța­ culturală din trecut a acestei c&niuni curat românești și curți ortodoxe. La 7 a sosit la Steia, unde a luat masa împreună cu d. general Tr. Moșonu, iar la 8 luni. a asistat la concertul fe­stiv aranjat în onoarea A. S. R. din partea Sem­iunei <»e cântări din Sibiu cu care pri­lej publicul a­­ făcut frumoasa manifestații de sinoatie Prin­tului moștenitor și întregei Case, domnita»»*

Next